COMUNICARE

COMUNICARE şi MEDIA

„Vorba nu e decât unealta pentru a exprima o gândire” spunea Eminescu, iar „o comunicare începe cu alegerea cuvintelor” afirma mai târziu Tudor Arghezi.

Definiţii ale comunicării reprezintă un proces de transmitere de informaţii (fapte, idei,

impresii)

necesita cel puţin doi poli (individ-individ, individ-grup etc.)

Etimologic - limba latină: "communis" = a fi în relaţie cu, a pune de acord

Sociologic - proces de emitere a unui mesaj si de transmitere a acestuia într-o maniera codificată cu ajutorul unui canal către un destinatar în vederea receptării

Psihologic - relaţie între indivizi ce implică transmitere intenţionata sau nu, cu influenţe asupra receptorului şi cu efect retroactiv.

Funcţiile comunicării

de motivare, atât a persoanelor aparţinând organizaţiei dar şi a reprezentanţilor diferitelor grupuri

de control, prin rapoarte de activitate, bugete, etc;

emoţională: de exprimare a sentimentelor şi poziţiei faţă de o anumită problemă, dar şi „liantul" care-i leagă pe membrii organizaţiei;

de obţinere de informaţii: factor important pentru procesul decizional, dar şi pentru orice activitate structurată care îmbunătăţeşte capacitatea organizaţiei de a achiziţiona, împărtăşi şi utiliza cunoştinţe care îi cresc şansele de supravieţuire şi de succes

COMUNICAREFactori determinanţiVariabile (psiho)semantice Cuvinte cu efect simbolic Primele şi ultimele cuvinte din mesaj Substantivul înainte şi după adjective Poziţia centrală a unui termen dintr-un

şir Comunicarea paradoxală

COMUNICAREFactori determinanţiVariabile sociale Locul ocupat de individ în sistemul

social Individul şi apartenenţa la grup – supus

normelor Vocabularul comun grupului Distanţa dintre persoanele de sex şi

vârste diferite Prejudecăţi şi stereotipuri sociale

COMUNICAREFactori determinanţiVariabile cognitive Modul de organizare şi prelucrare a

informaţiei Tipul de limbaj utilizat Credinţe, atitudini, opinii Fiecare reacţionează în funcţie de cum îşi

reprezintă realitatea

Mesajul va ţine cont de sistemul cognitiv al receptorului.

COMUNICAREFactori determinanţiVariabile psihologice Forţe pozitive: nevoia de autorealizare,

perfecţionare, atingerea obiectivelor Forţe negative: ocolirea, evitarea unor

situaţii – filtrarea unor informaţii Mecanisme de apărare: memorizare

selectivă, interpretare defensivă, negarea autorităţii sursei

Sinele intim, imaginea de sine, sinele public (alegerea canalului de comunicare!!!!)

COMUNICARE şi MEDIA4 funcţii socio-culturale ale mass-media:

de informare de interpretare de mobilizare de divertisment.

Funcţia de informare aduce publicul în postura de judecător a tot ce se

întâmplă în jur.

Informaţiile fac din individ un dependent de media,

Disfuncţiile în raport cu funcţia de informare se numesc nepăsare şi panică

Libertatea presei nu înseamnă libertatea jurnaliştilor (V. Pisarek).

Sociologic, informaţia este definită (Abraham Moles) drept „cantitatea de originalitate, de imprevizibil pe care o aduce un mesaj”.

Functia de mobilizare

libertatea jurnalistului în a uza de posibilitatea interpretării faptelor, datelor, evenimentelor („Faptele sunt sacre, comentariile sunt libere”).

Funcţia de liant social pe care o îndeplineşte mass-media a determinat folosirea sintagmei „ciment social”.

obiectul mesajelor media contribuie la: trasmiterea modelului cultural, orientarea compor-tamentului individual şi colectiv, stimularea gândirii, identificarea segmentelor de public

Se face distincţia (M. Coman) între socializare implicită (se produce fără ştirea consumatorului, inconştient) şi socializare explicită (ceea ce media îşi propune să realizeze prin difuzarea unor emisiuni radio-tv, articole de popularizare, casete, CD-uri etc.,

COMUNICARE şi MEDIAFuncţia de divertisment Ponderea funcţiei de divertisment a evoluat atât de

mult, încâT ideea de televiziune nu poate exista fără să răspundă celor două cerinţe: să informeze şi să distreze (indiferent că se difuzează ştiri, muzică, film, reportaje, scopul trebuie să fie o stare plăcută auditoriului).

Din punctul de vedere al presei, divertismentul este o marfă ca oricare alta; ea trebuie fabricată la standarde calitative înalte, distribuită imediat şi să nu fie prea scumpă, astfel ca oricine o doreşte să o poată cumpăra.

Uneori, cele două funcţii (informare şi divertisment) se întrepătrund, din motive economice (Problema esenţială nu este aceea că televiziunea ne oferă divertisment, ci că ea tratează toate subiectele în forma divertismentului - Neil Postman,

COMUNICARE şi MEDIA

Zvonul Intoxicarea

Dezinformarea

COMUNICARE şi MEDIAIntoxicarea - este definită mai

ales cu sensul de “otrăvire”, dar capătă (din vocabularul militar, sinonim al vicleşugului, diversiunii, minciunii) şi sens neologic: acţiune insidioasă care tinde să acrediteze anumite opinii, să demoralizeze, să deruteze.

COMUNICARE şi MEDIADezinformarea - reprezintă orice

intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces comunicaţional care modifică deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina anumite atitudini, reacţii, acţiuni dorite.

Dezinformarea are două dimensiuni:

intenţionalăneintenţională.

Exercitiu: DESPRE”Distorsionarea mesajului”

NOTA: de la Director către directorul adjunct al scolii:

"Astazi la ora 11 va fi o eclipsa totala de soare. Eclipsa va fi observabila timp de doua minute.

Avand in vedere ca acesta este un eveniment rar si cu totul deosebit, se va permite tuturor personalului scolii observarea eclipsei din parcarea unitătii intre orele 10:30 si 11:30.

Se va oferi si o scurta explicatie despre dinamica eclipselor.

Celor care doresc sa observe eclipsa le vor fi distribuiti ochelari de protectie, la un pret minim."

NOTA de la secretarăcatre cadrul didactic de serviciu :

"Astazi între orele 10:30 si 11:30 tot personalulse va intalni in parcare. Va urma o eclipsa totala de soare, care va disparea timp de doua minute.

In schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumparand o pereche de ochelari speciali pentru eclipsa.

Directorul va tine o scurta cuvântare, prin care ne va da anumite explicatii.

Acest lucru nu se petrece in fiecare zi si este un eveniment foarte important.”

NOTA de la cadrul didactic de serviciu catre personalul din scoală :

"Azi Directorul scolii va tine o cuvantare despre eclipsa, timp in care va face sa dispara soarele timp de doua minute.

Acesta este un lucru care nu se poate vedea in fiecare zi, asa ca toata lumea sa mearga in parcare incepind de pe la 10, pina pe la 11.

In schimbul unei mici sume de bani, veti avea ochelari de protectie.”

NOTA de la paznic către personalul de serviciu:

"Vreo 10 sau 11 persoane sa mearga in parcare, unde Directorul scolii va tine o eclipsa de soare timp de doua minute.

Acest lucru n-o sa se intample in fiecare zi si cei care iesiti sa aveti niste bani pregatiti, pentru ca o sa va coste.

Si sa aveti ochelarii cu voi.”

Ce a inteles femeia de serviciu:

"Cativa dintre cei care poarta ochelari, sa mearga in parcare, ca sa vada cum dispare Directorul scolii timp de doua minute.

Daca vreti ca asta sa se intample zilnic, trebuie sa strangem niste bani !“

Ascultare activă

Eliminaţi factorii care vă distrag atenţia! Concentraţi-vă asupra vorbitorului ! Menţineţi atenţia ! Urmăriţi indiciile non verbale ! Nu reacţionaţi la cuvintele emotive ! Puneţi întrebări ! Aşezaţi-vă ca să puteţi vedea şi auzi ! Evitaţi prejudecăţile ! Luaţi notiţe dacă e cazul! Cereţi lămuriri !

Factori care determină succesul programelor de comunicare – cei "7C” , după Scott Cutlip şi Allen Center 1. Credibilitatea (credibility) - încrederea receptorului în competenţa şi prestigiul

emiţătorului; 2. Contextul (context) - corelaţia dintre mesajele programului de comunicare şi

realităţile din mediul înconjurător; 3. Conţinutul mesajelor (content) - capacitatea mesajelor de a fi semnificative,

relevante şi în consens cu valorile publicului vizat; 4. Claritatea (clarity) - calitatea mesajelor de a prezenta în mod simplu şi accesibil

ideile, temele, obiectivele, avantajele programului respectiv; 5. Continuitatea şi consecvenţa (continuity and consequence) - caracterul

permanent, repetitiv chiar al mesajelor, caracterul consecvent al programelor de comunicare;

6. Canalul (chanals) - folosirea canalelor de comunicare familiare publicului, canale ce beneficiază de încrederea acestuia;

7. Capacitatea audienţei (capability of the audiance) - modul în care programele de comunicare ţin seama de resursele, obişnuinţele, nivelul cultural,

disponibilitatea audienţei în raport cu intenţiile şi conţinutul mesajelor

FEEDBACK

Generează informarea cauzei asupra efectului produs, mesajele fiind retransmise către sursă pentru a o înştiinţa de modul în care acestea au fost receptate

Emiţătorul îşi reglează mesajul sau comportamentul în funcţie de răspunsul interlocutorului

FEEDBACK

Suportiv

De sondare

De înţelegere

FEEDBACK

Când?

Unde?

De câte ori?

Cum?

Ce tip?

FEEDBACK NEGATIV- reguli de transmitere -1. Se pregăteşte2. Nu răneşte3. Se dă la locul si timpul potrivit4. Se începe cu o apreciere5. Se evită cuvântul “…dar….” 6. Se referă la comportamente şi nu la persoane7. Este descriptiv şi nu evaluativ8. Este specific – se evită cuvintele intotdeauna…

niciodată…9. Se încheie într-o atmosferă de încredere

FEEDBACK- reguli de primire -1. Se controlează reacţiile de respingere,

defensive, de negare.2. Se abordează ascultarea activă.3. Nu se judecă persoana care oferă

feedback.4. Se abordează cu deschidere şi prin limbajul

nonverbal.5. Se reflectează asupra celor auzite.6. Se răspunde, evitându-se justificările.

Exercitiu

Joc de rol

Daţi un feedback negativ în calitate de profesor unui elev, părinte.

Primiţi în calitate de profesor un feedback negativ de la un părinte, inspector, elev.