Complet-tulburarea Reactivă de Atasament

7/26/2019 Complet-tulburarea Reactiv de Atasament

1/32

Diagnoz i Intervenie la Persoanele cu Cerine Educative SpecialeMaster, anul 1, sem. alIIlea

Portofoliu

Tulburri de dezvoltare a copilului i adolescentului

Tulburarea reactiv de ata ament

Realizat de:1. Vasiliu Mihaela Loredana2. ota !lena "le#andra$. %rum "namaria&. 'osta (abina Mihaela). *hior+hiu 'tlina

Teoria ata amentului

1


2/32


Rela ia de ata ament

se creaza i se dezvolt !ntre dou sau mai multe organisme !n momentul!n care sistemele lor "ziologice i comportamentale intr !n raport deafnitate i rezonan reciproc #$ield, 1%%&'

o legatur aectiv stabilpe care copilul o poate sta(ili cu o persoanacu care interactioneaza. Comportamental se mani)esta prin cautarea

proximitatiisi a contactuluicu persoana numita "gura de atasament, inmomentele de difcultate.

,mportanta

,i permite copilului sa-si formeze un model al lumii al fi+urii de atasament si al relatiei cuea al lui insusi si al respectului de sine/

'onstituie baza pentru toate relatiile ulterioare si un predictor pentru dezvoltareasanatoasa a copilului si adultului/

'alitatea atasamentului depinde de calitatea interactiunii dintre cei doi/

(e construieste +radual.

Atasamentul precoce mama-copil

Bonding atasamentul (rusc, care se instaleaza imediat dupa nastereintre mama si nounascut.

In 1%*+,Klaussi Kennellau atras atentia medicilor pediatri asupra

eistentei acestui )enomen psi-ologic. Bondingul este un proces care se instaleaza imediat dupa nastere,proces prin care parintii devin (rusc etrem de atasati de nounascut sipercep ca este al lor pentru intreaga viata.

Ca o reactie la dragostea parintilor, copilul isi dezvolta atasamentulfata de parinti, care ar putea " de"nit ca gestul reciproc al copiluluide asi iu(i parintii.

(-a constatat ca femeile care au petrecut cate 12 ore in compania nou-nascutilor lor inprimele doua zile de viata au avut mai putine incidente le+ate de calitatea relatiei mama-copil.'rescand interactiunea precoce se reduc cazurile de maltratare a copiilor de la $0 la 1)0.

Relatia parinti-copii se supune tuturor le+ilor comunicarii umane si cunoaste un dublu

sens. Versantul parental precoce este cunoscut sub numele de atasament precocesaubonding iar versantul copil raspunsul acestuia la afectiunea parintilor este cunoscut subnumele de atasamenttermen creat de Bowlby.

Printre primele cercetri

. /o0l(2 medic englez, etolog psi-analist

34353ME64782 comportament securizant de cutare a proimit9ii cuun alt individ

Protec9ie, supravie9uite

+


3/32


,nnascut sau invatat3

4ohn %o5lb6- fiinta umana este dotata biologic cu anumite tipare comportamentale

contactul fizic cu copilul, luarea in brate a acestuia, mangaiatul, leganatul lui care suntactivate de mediu/

"propierea fizica de copil caracteristicile vorbirii adultului- sunt ereditare/

Plansul copilului zambetul lui declanseaza la adult aceste conduite biolo+ice

7ezvoltarea teoriei modelului intern al ataMary Ainsworth (1978):

precizarea locului :i dinamicii constituirii modelului internalizat al lumii#M.I.3.'

punerea la punct a unei metodologii eperimentale de depistare atipului de ata:ament propriu unui su(iect in)antil

Identi"carea :i descrierea tipului de ata:ament:amentului

Mar6 "ins5orth

-or+anizeaza e#perimentul 8situatiei neobisnuite9/ +rup tinta -copii de -; luni/ e#perimentulavea mai multe faze de crestere +raduala a nivelului de stres resimtit de copil in conditiile incare mama paraseste incaperea in care acesta se afla si este inlocuita de un strain.

'onsemnarea comportamentului copilului te $ minute

".


4/32


'opilul tipa cand mama pleaca dar o evita cand revine/

!vit contactul cu mama mai ales dup absenDa sa

Eu opune nd se relne?te cu mama/

ReacDioneaz pozitiv la consolrile mamei pentru absenDa sa/

IGH din populatia studiata manifesta acest tip de atasament/

Provin din parinti securizati

Atasament anxios insecuri!ant" ambialent

'opiii traiesc o stare de disconfort sunt e#cesiv de suparati la plecarea mamei siambivalenti la sosire/

!ste cautat contactul dar in acela i timp evitat

'opilul poate protesta at>t c>nd este luat in bra e cat i atunci cand este lasat

2GH dintre copii studiati au manifestat acest tip de atasament/

"u parinti preocupati

Ata#amentul slab $e!or%ani!at&$e!orientat'opilul pare blocat nelini?tit dezorientat

Eote parado#ale


5/32


"tasamentul sanatos securizant il aCuta pe copil sa se dezvolte autonom competent siincrezator in sine/i i e#prima i i i controleaza bine emo iile

"tasamentul insecurizant va conduce la dezvoltarea unei personalitati instabilenecontrolate.

7upa cum apar tipurile de atasament la varsta de -; luni se poate pro+nostica evolutia lavarsta prescolara

'omple#ul de abandon

n perioada copilrieitimpurii. Situa9ii de a(andon2 a(sen9a "zic sau psi-ic a mamei.

. /o0l( a dezvoltat teoria privrii materne #>n 1%?1'Particularitati

@iecare partener il stimuleaza pe celalalt/@iecare partener are un efect modulator asupra nivelului de e#citare a celuilalt/

Relatia faciliteaza atin+erea unui nivel optim de dezvoltare iar acesta este amenintat dacarelatia se modifica cumva/

"tasamentul este un factor de re+lare a functiilor or+anismului

@actori cheie in dezvoltarea atasamentului

'ensibilitatea a$ultului care il va face capabil sa raspunda adecvat la semnalelecopilului/

Abilitatea a$ultuluide a initia diverse interactiuni stimuland adecvat copilul.

,nfluentele atasamentului in dezvoltare

(atisface nevoia de si+uranta si sentimentul de a fi proteCat/

'ontribuie la or+anizarea sistemului de procesare a informatiei/

"si+ura dezvoltarea aptitudinilor de inte+rare sociala/

7etermina construirea identitatii de sine prin dezvoltarea sentimentului valorii de sine!fectele atasamentului

stilul de ataament al viitorilor prini prezice ntr - o proporie de peste 80% stilul deataamental copiilor lor van ,Czendoorn 1;;)/

-de?i schimbrile survenite de-a lun+ul timpului pot influenDa statusul ata?amentului copiluluie#ist o puternic continuitate


6/32


'oncluzii

!#ista o mare coerenta intre tipul de atasament stabilit la varsta prescolara si ceea ce sepetrece cu individul de-a lun+ul vietii/

!#ista o considerabila posibilitate de schimbare a modelului internalizat de functionare alumii prin e#periente pozitive de afiliere sau de atasament de-a lun+ul intre+ii vieti dezvoltare

personala autocunoa tere psihoterapie.

@


7/32


"'T,V,T"T! ,E7,V,7"L

"ctivitatea este desinat unui parinte cu un copil cu stilul de ata ament evitat."tasamentul evitant al copilului s-a construit din cauza faptului ca parin ii petrec mult timp laserviciu si pentru ca s-au aratat indisponibiili fa de copil atunci cand acesta le-a solicitat

aten ia. ,n acest fel copilul a


8/32


. tatal impreuna cu baiatul pot desena si colora dinozauri copilul poate colora in cnturin cartea de colorat dupa care opera artistica poate fi aratata mamei care vaapreciata pozitiv desenul

=. parintele si copilul pot asambla un puzzle cu dinozauri din cuburi lemn sau carton;. pot sa lipeasca ab ibilduri in atlasul cu dinozauri

1G. pot sa modeleze cu aCutorul formelor din nisip Ninetic dinozauri11. vizionarea un desen animat cu dinozauri12. copilul poate numara animalele de Cucarie dinozauri pe care le are1$. tata si copilul pot imita onmatopee de dinozauri dup ce au ascultat cartile audio.

Mai sus au fost descrise mai multe activitati pe care parintele le poate face impreuna cucopilul insa nu toate pot fi realizate intr-o or chiar si de catre un copil cu intelect normal."ctivita ile pot fi realizate in zile diferite si alternate uneori cu alte Cocuri sau activit i

preferate de copil.

"lte e#emple de activita i care pot fi realizate impreun : sa mear+a cu bicicleta cu rolele la patinuar sa +radinareasca sa construiasca diverse fi+urine din pise le+o sa piloteze avioane din Cucarie sa asambleze puzzle-uri sa faca o intrecere de masini sa Coace fotbal hambal pin+-pon+ sa modeleze din plastilia fructe le+ume animale cu aCutorul formelor

sa-i citeasca povesti sa hraneasca copilul sa participe uneori la dusul copilului si


9/32


%


10/32


1B


11/32


ota !lena "le#andra

Tulburri ale unc iei sociale * Tulburarea +eacti $e Ata ament

Teoria ata amentului a fost dezvoltat de 4ohn %o5lb6 1;IG-1;G i subliniaz faptul c dezvoltarea copilului depinde e#clusiv de calitatea interac iunilor i a n- (im ul auditiv n

"u fost realizate studii cu privire la ori+inile ata amentului iar unul dintre acestea

desf urat nd intr


12/32



13/32


- ngrijitotrul poate avea el nsu i tulburri psihice precum: nsul copilului care-i semnalizeaz foamea oface s plece de l>n+ acesta ca sa nu-l mai aud pl>n+>nd. Q poate face intolerant la pl>nsulcopilului i poate avea chiar comportament a+resiv fa de copil. 'opilul va nia celui care-l rziu dezor+anizarea adultului.

2. @actori ce in de copil:- Ontrzierea mintal sever sau profund pot dezvolta o rela ie de

ata ament dar la un nivel inferior/

1;


14/32


- Trsturi de temperament al copilului care-l fac prea cuminte i nicinu este observat sau nesuferit i permanent respins/

- %olile psihice ale copilului : "utism infantil (chizofrenie infantil.

"plica ie

1&


15/32


,dentidicati comportamentele parentale atipice tinand cont de desciereacomportamentelor.

1. 'QMPQRT"M!ET 7! R!TR"*!R! 7!T"("R!.2. 'QMPQRT"M!ET ,E(P",M"ET"TJT!M"TQR.$. 'QE@,! 7! RQLR,.&. !RQR, 7! 'QME,'"R!.). ,ETR,V,T"T!JE!*"T,V,T"T!.

a. 'reeaza distanta fizica intre el si copil B de e#emplu trimite copilul sa se Coace cuCucariile atunci cand acesta il solicita cand se reintalneste cu copilul nu-l saluta nu-,acorda un moment afectuos pentru bucuria revederii ci il i+nora pur si simplu.

b. (periatJezitantJnesi+ur B cu o voce in+riCorata sau ascutita slaba cu schimburi brustede stare cu +esture automate ca si cum nu ar fi prezent.

c. (e scuza fata de copil si evoca motive pentru a nu in+riCi sau proteCa copilul/ ilameninta ca va plan+e daca nu face ce , se cere ii cere copilului sa taca sis a-,vorbeasca ca sic and copilul ar fi un partener adult.

d. Transmite semnale contradictorii copiluluide e#emplu il invita sa se apropie apoi iltrimite in alta parte/ foloseste un ton placut al vocii in timp ce face +lume rautacioasesau il badCocoreste/ rade de supararea copilului.

e. ,si bate Coc de copil il ia peste picior face +lume pe seama lui il umileste ii iaCucariile si refuza sa i le dea. ,i cere copilului sa nu spuna nimic ii impune activitatidecise de el fara a tine seama de copil.

"ctivitate individual

1?


16/32


4ul(urarea reactiv de ataament in-i(at

'opilul este e#trem de rsta de ) ani.

"ctivitatea include at>t copilul c>t i prin ii iar strate+ia de lucru va fi dup cum urmez:

'trate%ia $e lucru cu prin ii

- 'rearea unei alian e cu prin ii av>nd ca scop comun rezolvarea problemelor i dezvoltaterea armonioas a copilului/

Mare parte a tratamentului este sus inut de ctre prin i prin rela iile de zi cu zi cu copilul. "ce tia se pot baza pe e#pertiza i sfaturile e#per ilor care cunosc nevoile emo ionale ale copilului


17/32


- ( se ia la


18/32


- Mama i tatl vor r>de vor aplauda vor aprecia rspunsurile vor dile pe copil/

- Qp ional se pot denumi i culorile fiecrui fruct sau fiecrei le+ume.

Prin acest tip de Coc copilul ndu-l ndu-i ls>ndu-l s comunice ascult>ndu-l Cuc>ndu-va cu el sunt e#ersate motricitatea i limbaCul. Totodatcopilul e#perimenteaz o dependen sntoas se poate baza pe printe i poate avea


19/32


%rum "namaria

'riterii de dia+nostic.7ia+nostic pozitiv

A,RelaDionarea social este sever perturbat ?i nepotrivit nivelului de dezvoltare alcopilului. 7ebutul este observat rsta de ) ani prin 1 sau 2:1 ,ncapacitatea de a iniDia sau de a rspunde


20/32


1. permanent lips de interes ?i atenDie pentru copil ?i nevoile sale emoDionale/2. permanent lips de interes ?i atenDie faD de nevoile de hran ?i


21/32


$.On cazul nd este supratchiar dac nu e#prim vreo preferin i este de multe ori +reu de alinat.b(temerar)predispus la accidente) i asum riscuri-copilul pare s arate un model de temeritatepredispozi ie la accidente i un comportament care < i asum riscuriceea ce este mai mult dec>t poate fi e#plicat prin neverificarea cu ofi+ur de ata ament-comportamentul temerar al copilului poate avea o component compulsiv

Tulburarea $e ata ament $e tip 5inhibat5

1.'opilul arat o ns de afecte


22/32


-copilul se supune u or directivelor fi+urii de ata ament cu pu in sau chiar fr rezisten sau ezitare/

-copilul are schimburi afective pozitive limitate cu fi+ura de ata ament/

-copilul apare ntat de fi+ura de ata ament/

-copilul apare mai pu in inhibatsperiat i neimplicat


23/32



;lan $e consiliere $e %rup

;ropuntor: %rum "namaria

.omeniul $e interen ie: 'omunicare i abilit i sociale

'ubiectul: 'onsilierea prin ilor privind rela ionarea eficient cu copii lor

Tipul actiit ii: consiliere psiholo+ic de +rup

'copul: 7ezvoltarea capacit ilor de rela ionare pozitiv


24/32


Miloace: fi e de lucrupi#uricoli

4rup int: prin i ai cror copii au tulburri reactive de ata ament de tip inhibat

.urata: 2 h

.es urarea actiit ii

xerci iul nr,1

,ma+ina i-v c sunte i copii. 'e sfaturi a i da prin ilor care au personalitatea obiceiurile si preocuparile voastre de acum3

Modalitate de realizare: lucrul in +rup mic

Ontrebari pentru discu ii:

1. '>t de +reu sau de usor a fost s v ima+ina i situa ia dat3 'e-a i sim it3

2. Re+ulile i sfaturile propuse seaman cu cele din familia voastr3

$. 'um crede i c v-a aCutat acest e#erci iu de ima+ina ie3

'oncluzii: " privi prin ochii copiilor


25/32


'oncluzii: Modalitatile de optimizare a comunicarii i interac iunii identificate


26/32



27/32



"ctivitate ludoterapie: TR"-tipul inhibat

Terapeutul va realiza o activitate despre culori cu un copil inhibat. 'opilul are v>rsta

de cinci ani. Pentru a fi o activitate atractiv pentru copil s-a recurs la elemente surpriz care

s


28/32


2. On continuare terapeutul


29/32


i-am spus nu am cereale Te cred c vrei cereale din pcate nu


30/32


olutie, ;ro%nostic ,n TR" evolutia depinde de mai multi factori:- severitatea conditiilor psihosociale in care traieste copilul

- durata de timp in care este obli+at sa traiasca astfel/- natura conditiilor psihotraumatizante abuz fizic psihic sechele datorate altor boli/- e#tinderea factorilor declansatori si predispozantir care duc la aparitia TR"/- evolutia posibila este de la normalitate relativa la moarte prin carente nutritionale bolior+anice severe sau urmari ale abuzului fizic sever/- pro+nosticul este +rav daca perioada de deprivare psihosociala a fost severa si prelun+ita/ !ste posibil un anumit +rad de recuperare daca copilul este rapid inserat intr-un mediuadecvat. ,n alte situatii se instaleaza un esec fundamental in a forma relatii interpersonale

stabile si treptat se dezvolta o dizarmonie de personalitate ca adult avand o constanta lipsa deafectiune si de incredere.

Tratament

Tratamentul tulburarii reactive de atasament este multimodal si implica psihoterapiemedicatie si educatie despre aceasta tulburare. Poate fi necesara implicarea unei echipemedicale si de in+riCiri in sanatatea mentala cu e#perienta in tulburarile de atasament.Tratamentul include atat copilul cat si parintele sau in+riCitorul.(copurile tratamentului sunt

oferirea unui mediu si+ur si stabil si aCutarea copilului sa dezvolte interactiuni pozitive cuparintii sau in+riCitorii. 7e asemeni tratamentul poate sa creasca stima de sine a copilului si saimbunatateasca relatiile cu cei de-o varsta.Eu e#ista un tratament standard pentru tulburareareactiva de atasament. Totusi deseori include:- psihoterapie individuala- terapie recreationalasau terapie ocupationala- terapie de familie- educarea parintilor si a in+riCitorilor

Mituri

1 prezenta adultului din momentul nasterii copilului. "tasamentul se poate dezvolta si ulteriorvarstei de 1 an si varstei de peste $ ani desi si+ur ca prezenta adultului e necesara calitateaatasamentului depinde de calitatea interactiunilor dintre copil si parinte2 copilul trebuie sa doarma cu parintii. !ste important ca parintii sa aiba camera lan+a copil sisa doarma cu usa deschisa intre ei$ evitarea de catre copil a parintelui ce revine dupa o perioasa de separare de acesta semnifica

pierderea interesului copilului fata de parinte. 'opii sunt suparati furiosi si nu stiu sa-simanifeste ostilitatea dar daca la revenire parintele trateaza cu iubire si rabdare copilulmanifestarile de iubire ale copilului vor reaparea

& copilul care prezinta un atasament dezor+anizat este maltratat de parinti. "tasamentuldezor+anizat este cauzat de manifestarile de comportamentale ale parintilor. Parintii care

;B


31/32


spun te bat pana te omor parintii care nu stiu cum sa reactioneze la crizele copiilor parinticare nu sunt nici ei insisi stapani pe sentimentele lor) copilul trebuie sa aiba un numar mare de adulti prin preaCma pentru un comportamentsecurizat. (unt multe familii monoparentale si parintele poate oferi o educatie buna si uncomportamnet securizant


,ET!RV!E ,!

Terapie de familie:1. On fiecare sf>r it de saptm>n copilul impreun cu prin ii si s Coace un Coc. nu te

supra frate/monopol6/ mana picior/ etc2. 7uminica prin ii


32/32


-nd r>d copiii de tine respectiv s identifice acele situaDii nd te treze?ti dimineaDa3Onainte s te dai Cos din pat ?i s vorbe?ti cu voce tare3 Mi-e somnS9 Eu vreau s m duc la?coalS9-(cenariile ipotetice cu scopul de a identifica at>t +>ndul c>t ?i emoDia provocat de acel+>nd. "tunci c>nd copilul identific mai i emoDia este nd ai simDit asta39

%iblio+rafie

1. %ivolaru *re+orian*ependen a afectiv nln uitoare i ata amentul, 2G122. 'oti+ "lin !arcina, na terea i ata amentul, !d. (P!R 2G1G$. (tan Violeta Qlivia%ta amentul i sisteme comunitare n sntatea mental, 2GG2&. Muntean "na%dop ia i ata amantul copiilor separa i de prin i biologici, !d.

Polirom 2G1$

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-elena
View:	248 times
Download:	4 times

Complet-tulburarea Reactivă de Atasament

Documents