TRANSILVANIA O R G A N U L

ASOCIAŢIUNII P E N T R U L I T E R A T U R A ROMÂNĂ ŞI C U L T U R A P O P O R U L U I ROMÂN.

Nr. II. Sibiiu, Martie 1901. Arrnl XXXII.

O LEGENDĂ CARE SE STINGE, SAU: GENEALOGIA COMPLETĂ A HUNIADEŞCILOR.

Tre i sute nouă-cleci şi t rei de ani sun t de când s'a s t ins cel de pe u rmă vlăs tar al celei mai r enumi t e familie de sub coroana sfântului Ştefan. R e n u m i t ă în fapte de arme (eroism), în sc i in ţă şi iub i re de ţ ea ră . Fami l i e , a cărei or igine se p ierde în negu ra vechimei . Aceas t a familie este familia „Huniadeşc i lo r" . Fami l i e pe care a tâ t Maghiar i i , cât şi Serbi i o rec lamau pen t ru s i ne ; dar ma i ales Maghiari i , pe mot iv că aceasta familie a d a t Rega tu lu i unga r î n s e m n ă t a t e a is tor ică , la care ajunse, şi 1-a scăpa t de apunere .

î n t o t decursu l acelor pa t ru secoli, is torici i , cari s 'au ocupa t cu or i­g inea acestei g lor ioase familie, n u adevărul i s tor ic l-au a v a t îna in tea ochilor, ci scopul lor e r a : cum a n u m e ar p u t e scoate la iveală, că acea­sta familie pu t ea să fie ori-ce, n u m a i „Valach" nu.

Şi ia tă că pes te trei-sute-nouă-d_eci şi t re i de ani , v in is torici , car i îi dau de ruş ine pe cei ce au p u r t a t o l u p t ă î nve r şuna tă cu „Valachi i" , cari în toa te t impur i l e au sus ţ inu t sus şi t a re c ă : Hun iadeşc i i , deşi pe acele t impur i , când pr incipiul na ţ iona l i tă ţ i i în E u r o p a era u n ce necu­noscu t , ci domnia s ingur pr inc ip iu l de caste , uni i domni (nobili), alţ i i sclavi, dînsi i , Hun iadeşc i i deci au servi t causa nobi l imei maghiare , t o tuş i ei au fost de or igine români .

Când am c o m b ă t u t eu pe dl Ovâri (1895) în par tea a VI-a a „Me­mor iu lu i " meu, la capi to lul „Roma locu ta es t" , pen t ru -că dn ia sa a col indat în E u r o p a , ca _să dovedească cu d ip loma rege lu i Mathia , că „Valachii nu-s demni , nici născu ţ i p e n t r u l ibe r ta te" , am clis în t re a l t e l e : „Când R o m â n i i se p rovoacă la familia H u n y a d i şi la a l te familii a r i s to ­crat ice maghiare , de or igine române , o fac pur şi s implu să dovedească că, e lementu l român , din al cărui sânge îşi t r a g or ig inea acele familii, cari au s t ră luc i t ca bă rba ţ i de stat , ca eroi, e t c , posed în g r a d îna l t t oa te cal i tăţ i le unu i popor d e m n de o soar te mai bună , şi că v i r tu ţ i le acelor bă rba ţ i n u da to resc gen iu lu i magh ia r adus cu s ine din Asia , ci gen iu lu i r o m â n găs i t aici în Dac ia" .

4

50

Morala aceste i învă ţă tu r i e, că to t ce e „ legendă" , fie ea ungurească, sau românească, are să fie spu lbe ra tă şi p răbuş i t ă asemenea cetăţ i lor de cărţ i de j o c , z idi te de băie ţ i , î nda t ă ce istoria, sci inţa, va p roduce do­vez i le , îna in tea cărora t r e b u e să-şi plece capul, ori cine ar fi.

I a t ă ce scrie „Budapes t i H i r l a p " în 27 F e b r u a r i e 1901 sub t i t l u l :

„ H u n i a d e ş c i i". „Cinci-c|eci de ani sun t de când graful Iosif Te leky a pus la ordi ­

nea cailei or ig inea lui I oan H u n y a d i , în academia maghia ră . Au to ru l opulu i „ E p o c a Hunyadeşo i lo r " , în scrutăr i le sale a junse la resu l ta tu l , că, I oan H u n y a d i a fost fiul lui Olah Vojk (Voie) de H u n y a d şi al E l i s abe te i Morzsinai (Mărginean), care după-ce sărăcise, a t r e c u t în Valachia , dar de acolo iară s'a în to r s . Înainte de Teleky, acele l egende erau în curs , despre familia H u n y a d i , pe care cronici le şi genealogi i le vechi le pro­pagau . Aces t e l egende erau de două va r i a ţ i un i : un i i aliceau că e fiul ne leg iu i t al R e g e l u i ; iar alţ i i d iceau că-şi t r age or ig inea din o familie dela vechi i romani . I n cântec i le eroice aie Şerbi lor se Zice, că dînsul a fost fiul p r inc ipe lu i domni to r Ştefan Lazarev ics , (mort 1427) dela o f rumoasă r o m â n c ă n e c u n o s c u t ă din Sibiiu. I n cântece îl n u m e s c : I oan S ib ian (Szebeni J ânos ) . Vers iunea magh ia ră 1-a p re sen ta t ca pe fiul Rege lu i S ig i smund , p răs i t din amorul cu E l i s abe t a Mărg inean .

L e g e n d e l e se urz iseră ancă în t impu l când H u n y a d i t r ă i a ; v i r tu ţ i le d însulu i mil i tare şi creşt inesci , car iera sa fără pâreche , au fermecat fantas ia poporu lu i , astfel s'a nă scu t poves tea . Con t impuran i i sei n u m a i a tâ ta au sciut despre el, că e fiul lui Vojk, care era so lda t la cur tea rege lu i S ig i smund . Iar poporu lu i i se pă rea imposibi l , ca scutul E u r o p e i , a t le tul ne înv ins al lui Ghris tos , spe ran ţa creş t in ismului , să fi fost n ă s c u t în t r ' o casă s t r imtă , dela u n t a t ă care era un s implu soldat . Au inven t a t deci poves t ea cu rege le S ig i smund şi cu încân tă toa rea fată valachă. Aceas t a poesie He l t a i Gâspâr a t ransformat-o în cronică. Cronica se poa t e mai uşor compune decâ t poes i a ; cronica ne spune că E l i s a b e t a Mărg inean era fata unu i boier de f runte , şi că d însa numa i a tunc i s'a je r t f i t rege lu i , după-ce aces ta i-a promis , că va îngr i j i de d însa şi de copilul care se va nasce . Aceas t a tocmeală de aceea era de t r ebu in ţă , ca să se explice mot ivul , pen t ru -ce se găsesce în armele (insigniile) fa­miliei Hunyad i , corbul cu inelul în gură . Rege le S ig i smund dăduse E l i sabe te i Mărg inean un inel, cu îndrumarea , ca d u p ă nascerea copi lului să se presen teze la el în Buda . E l i s abe ta Mărg inean a născu t u n băiat , p e care 1-a bo teza t Ioan. Când băiatul era mărişor , a p o r n i t cu el şi cu fratele ei cu Gâspâr Mărg inean la B u d a . P e d rum, lângă un r îuleţ , s 'au opr i t să spele rufele, iar inelul 1-a da t bă ia tu lu i să se j o a c e cu el. A ven i t un corb şi a r ăp i t inelul din m â n a băia tu lu i .

A c e a s t a a fost un mare rău , căci cu inelul avea să se l eg i t imeze ; da r fratele ei a î m p u ş c a t corbul şi a r ecâş t iga t inelul . S ig ismund a

Sl

pr imi t băia tu l , i-a dă ru i t H u n e d o a r a , iar ca emblemă i-a d a t corbu l cu inelul în gură , spre crescere 1-a da t banu lu i E ranc i sc . Savan tu l Bonfiniu si R a n z a n o , cari au locui t în cur tea rege lu i Mathia, deşi t r ebu iau să scie, că Math ia , a cărui g lor ie se înăl ţa până la cer, a fost fiul lui Ioan H u n y a d i , iar t a t a aces tu ia a fost un Va lach din Ardea l , cu toa te aces te , pe basa corbulu i cu inelul , deduc or ig inea Hun iadeşc i lo r d in r a m u r a familiei Valer ia din Borna, n u m i t ă Corvina. Danie l Cornides face legă­tu ră în t re familia po lonă K o r v i n şi în t re Hun iadeşc i . Pe l ângă mis te­r ioasa pa t e rn i t a t e a lui S ig i smund îşi formează d rep t şi u n aven tur ie r i ta l ian cu numele Scal iger , sau della Scala, care ar fi avu t re la ţ iuni cu f rumoasa şi supe rba soţ ie a lui L u d o v i c cel mare , cu E l i sabe ta . L e ­g e n d a n u v rea să scie că E l i s a b e t a mur ise deja în a. 1387, când Ioan H u n y a d i s 'a născu t . Croaţi i a sug ruma t -o . O al tă l egendă vrea să scie că mama Iui Ioan H u n y a d i a fost din familia împăra ţ i lor din Bizan ţ (Paleologos) .

Aces t e var ia ţ iun i despre origine, t oa te consună î n t r ' u n punc t , a n u m e : toa te con tes tă nascerea lui Ioan H u n y a d i din păr in ţ i s impli şi leg i t imi , şi fac din el u n bas t a rd nă scu t din pă r in t e pu te rn ic . I n secolul al X V a fost o glor ie , ceea ce g u s t u l şi morala d in cliua de adi o declară de ruş ine . P e t ronur i le domni tor i lo r mai m ă r u n ţ i din I ta l ia şed t o t des­cendenţ i nelegiui ţ i , cari to ţ i sun t oameni d i s t inş i ; şi ca şi când I tal ieni i numa i pe b a s t a r z i i-ar fi cons ide ra t de ap ţ i pen t ru domnie , domni to ru l F r i d e r i c h din U r b i n o , a fost silit să denege nascerea sa legi t imă, a t r e ­bu i t să murdă rească memor ia mamei sale, p e n t r u a deven i domni tor . Dar Ioan H u n y a d i n u s'a nă scu t din călcarea c redin ţe i conjugale (adul-ter iu) , nici din re la ţ iun i amoroase exot ice a capete lor î n c o r o n a t e ; ci el a fost fiul legi t im al lui Vojk, v i teazul so lda t al regelui S ig i smund , născu t de legi t ima sa soţie E l i s abe t a Mărg inean . A fost nepo tu l lui Şe rban , knezul va lach. Te leky se t r u d e a să dovedească , că Vojk a fost un nobi l m a g h i a r scăpăta t , care u m b l â n d p r i n Valachia făcuse o b u n ă căsător ie cu E l i s a b e t a Mărg inean . Scru tă tor i i m o d e r n i : L a d i s l a u R e t h y , Desideriu Csânki , mai ales Maur i ţ iu W e r t n e r , au l ămur i t deja binişor or iginea familiei H u n y a d i . Că Huniadeşc i i au fost de or igine valachi , e ma i pre sus de ori ce îndoia lă (v i ta thata t lan) . T a t a lui I o a n H u ­nyad i a fost soldatul de cur te al regelui Sigismund, anume Vojk, iar mama sa a fost E l i s a b e t a Mărg inean . Vojk şi doi fraţi ai sei, anume Magas (Mogoş) şi Radu , apoi u n ver al seu asemenea R a d u şi fiul ace­stuia Ioan, pr imiră în a. 1409 ca dona ţ iune dela rege le S ig i smund ce ta tea Hunedo a ra . Despre Vojk seim foarte puţ in . A t ră i t în ce ta tea H u n e ­doarei în zizauie cu vecini i sei. î n a. 1414 în Iulie, pr inc ipe le Ardea ­lului Nâdas i Lâsz lo , în u rma manda tu lu i pr imi t dela rege le S ig i smund , îl admoniază pe v i teazul Vojk de H u n y a d , ca să dea b u n ă pace fiilor lui P e t e r din Zalasd, cari din causa d însulu i s t au g a t a să emigreze. î n a. 1419 p robab i l că n u mai trăia, căci în acel an se face amint i re n u m a i

52

despre t re i fii ai sei. T a t a lui Vo jk a fost Şe rban knezul . Cum a chie-m a t pe t a ta lui Şe rban n u seim, dar seim al moşului seu n u m e , care se n u m i a Costa . î n 2 Iun i e 1360 Myk (Micu?), fiul lui Murk (Marcu?) sub-ş te rne vice-pr incipelui Ardea lu lu i P e t r u J â r a i , care era comandan te le cetăţ i i Deva , o j a lbă , în care se p lânge că nepo ţ i i lui C o s t a : Ba lo ta , B a j , Şorb (Şerban) şi Nan, l-au eschis din d rep tu l de knez asupra bu­nur i lo r B,eketye şi Nyireş , s i tua te în d is t r ic tu l H a ţ e g u l u i .

Meri tu l de a fi u rmăr i t or ig inea familiei H u n y a d i pâna la a. 1360 e al lui Maur i ţ iu W e r t n e r , şi că a descoper i t pe s t r ăbunu l lui Vojk, t a t a s t r ăbunu lu i lui I o a n H u n y a d i . (ved i : A. Hunyadidk. A H u n y a d m e g y e i t o r t ene t i es regeszet i t â r sasâg evkonyve 1900-ik evfolyamâban) .

Myk a porn i t p roces n u n u m a i în con t ra nepo ţ i lo r lui Kosz ta , dar şi în con t ra fiilor lui Moasâna, a n u m e : Sz to jân şi Bul jen . Mozsâna e n u m e de botez , dar mai t â rd iu s'a prefăcut în n u m e de familie. Vi teazul Vo jk se căsă to resce cu s t ăpâna bunur i lor R e k e t y e şi Demsus , din veci ­n ă t a t e a Hunedoa re i , cu E l i sabe ta Mărg inean , cu care era înrudi t . S t ră ­bun i i n e v e s t e i : Sztojan şi Bul jen , au fost în duşmănie cu s t răbuni i bărba tu lu i , c u : Ba lo ta , B a j , Şe rban şi Nan .

Vojk de H u n y a d avuse t re i fec ior i : Ioan , Ioan jun io r (moi t 1441 î n m o r m â n t a t în Alba-Iul ia) şi V o j k ; apoi t re i fete. I o a n j u n i o r şi Vojk au mur i t fără u rmător i . Cea mai mare f a t ă : Marina, s'a măr i t a t „după fiul Voivodulu i v a l a c h " ; din aceas ta căsă tor ie s'a n ă s c u t acel Ştefan Olah, care pe t impul rege lu i Math ia s'a m u t a t în Ardea l , aces ta a fost t a t a lui Nicolau Olah, a rchiepiscopul S t n g o n u l u i . A doua fată s'a mă­r i t a t d u p ă Pong ra t z de Denge leg , fiul aces tu ia Denge leg i Lâsz lo a fost g u v e r n o r u l abaţ ie i d in Kolozsmonos to r , pe aces ta l-au omor î t ce tă ţeni i din Cluj în a. 1463 î m p r e u n ă cu t re i servi tor i ai sei, pen t ru -că „au nă­văl i t îna rmaţ i în casele cetăţeni lor , i-au hă ţ i t pe s t rade , i-au bă tu t , i-au spa r t lăclile şi i-au jefui t bani i" . Ce tă ţen i i din Cluj spre a-şi just i f ica fap ta r e spunse ră că, dînşii s 'au j e lu i t în zădar în con t ra lui Denge leg i Lâsz lo , îna in tea pr incipelui , căci acesta, Denge leg i Pongra tz , era fratele seu. Numele fetei a t re ia nu-1 s e im; seim însă că s'a măr i t a t d u p ă Szekely J a k a b , banu l Slavoniei , care a căclut pe Câmpul Mierlei în anul 1448. Ioan H u n y a d i , ca şi ta tă l seu, a fost so lda t în cur tea rege lu i S i g i s m u n d ; a fost de faţă în Aachen la încoronarea lui S ig i smund de r ege r o m a n ; 1-a înso ţ i t în călători i le sale în s t ră ină ta te . N ' a îna in ta t r e ­p e d e ; în a. 1434 când 1-a î m p r u m u t a t pe rege le S ig i smund în Base l cu una mie două su te fiorini, era numa i „spectabi l is i o a n Olah, fiul fostului so lda t de cur te Vojk de H u n y a d " . î n anul u rmă to r iară îl î m p r u m u t ă pe rege le cu t re i sute florini. N u m a i în a. 1439 pr imise împreună cu fratele seu Ioan jun io r , dela rege le A d a l b e r t bana tu l Sever inulu i , astfel ajunse în t re magnificenţe. F r a t e l e seu în anul u r m ă t o r moare , iar d însul în vre-o câţ i-va ani a junge de a fi cel mai ce lebru so lda t al c reş t ină tă ţ i i , î n a. 1446, d in causă că rege le era minorean , fu î nc red in ţ a t cu guver-

53

na rea ţâre i . Aceas t a func ţ iune a pu r t a t -o p â n ă la a. 1453, când fu nu­mit p r in Lad i s l au al V-lea ' comite eredi ta r al Bis t r i ţ e i , şi 1-a [înze­s t ra t ca emblemă n o u ă augmenta tă . „Noi — se (ţice în d ip lomă — în semnul sp lendoare i şi d igni tă ţ i i sale, d u p ă sfatul pre la ţ i lor şi baroni lor noşt r i , l ângă vechiu l seu scu t (armele fami l ia re : corbul cu inelul) îi dă-ru im un leu în coloare roşie, care în câmp alb, cu pic ioarele în t inse , ga t a spre luptă , cu g u r a căscată răcnesce , se r idică, şi î n t r ' unu l din pi­cioarele d ina in te , ca şi în t r 'o mână , ţ ine o coroană de aur, ca şi când ar îmbia-o . . . . Dar , ca n u cumva să se creadă, ca şi când am fi da t aceas ta în t reg i re a emblemei fără causă, n u p u t e m în t re lăsa ca să n u dăm ex­pl icarea şi mot ivarea . L e u l roşu, care se îna l ţă î n câmpul alb, e graful Ioan, care nu demul t , în absen ţa noas t ră , când înce tase tu rbură r i l e în ţară, a p r imi t guve rna rea ţSrei împreună cu glori i le şi cu sarcini le sale, a pur ta t -o în nume le nos t ru , şi t oa te le-a în t r ep r ins cu s incer i ta te ce erau t r ebu inc ioase spre apă ra rea noas t ră şi a ţărei , — s incer i ta tea o ex­pr imă coloarea albă. Şi de oare-ce a p u r t a t mu l t e resboa ie glor ioase, cu vărsarea sângelui seu şi al oameni lor sei (oveinek), p r ecum se $ice cu b r a v u r ă de leu, n u fără mot iv l-am asemăna t cu leul sângerând . Adausul , că leul ţ îne în piciorul > d ina in te o coroană de aur şi o îm­bie, a ra tă lămuri t , că numi tu l g rof Ioan, co roana noas t ră (a regelui) p r in s tă ru in ţa şi sudoarea sa a smuls-o din mani le duşmani lor , a' păs t ra t -o cu credinţă , maies tă ţ i i noas t re ne-a oferit-o şi ne-a res t i tu i t -o cu omagi­ală preveni re şi ne-a In t rodus cu fericire în poses iunea acelei co roane" .

Astfel s'a ridicat nepo tu l lui Şorb (Şerban) cu sabia sa şi cu geniu l seu (lângeszevel) î n t r e dinast i i le ţerei . E r a ancă numa i u n so lda t de cur te , când s'a căsă tor i t în clasa magni f icen ţe lo r cu Szi lâgyi E r z s e b e t de Horogszeg .

Din aceas ta căsător ie s'au născu t doi ficiori: Lad i s l au şi Mathia . Lad i s l au a fost decap i t a t în 16 Mart ie 1457 în B u d a . Math ia s'a căsă­t o r i t de două-or i , p r ima soţie a fost Catar iua , fata rege lu i boem P o -d i e b r a d ; a doua soţ ie a fost Bea t r i ce , fata rege lu i din Neapol . Copii nici cu u n a n 'a avut . Avuse însă u n bă ia t n a t u r a l : I oan Corvin, desp re a cărui mamă numa i a tâ ta seim, că o chiema Barba ra .

Ioan Corvin s'a căsă tor i t cu Bea t r i ce F r a n g e p â n . D in aceas ta că­sător ie s'au n ă s c u t doi copii , o fată cu numele E l i sabe ta , şi un bă ia t cu numele Kristof . Bă ia tu l a mur i t în a. 1505, iar fata în a. 1508 în e ta te de 14 ani.

Cu aceas ta s'a s t ins semenţa acelei familii g lor ioase , din care cu-noascem op t genera ţ iun i . Care în a. 1360 resare în pe r soana unu i knez valach, cu numele K o s z t a (Costa), care în a c incea genera ţ i e ne-a d a t pe Ioan H u n y a d i , cel mai mare a t le t al c r e ş t i n i smulu i ; în a şeasa gene ra ţ i e pe Mathia, cel mai g lor ios rege u n g a r ; în a op ta genera ţ i e p r in doi copii mici s'a s t ins pen t ru to tdeauna , d u p ă o viată scur tă de abia u n secol şi j u m ă t a t e " ,

De loc n u n e p r inde mirarea , că Serbi i , Poloni i , I ta l ieni i , dar mai ales Maghiar i i se t r u d i a u a-1 deduce pe Ioan H u n y a d i n ă s c u t din rassa lor. Mot ivul e tocmai ceea ce ni se spune în in te resan tu l şi ins t ruc t ivu l s tud iu al dnu lu i Maur i ţ iu "Wertner: „Glor ia lui H u n y a d i , care s'a înăl­ţ a t p â n ă la cer. Că el a fost scutu l E u r o p e i , a t le tu l ne învins al lui Chr is tos , spe ran ţa c reş t in i smulu i ; cel ce a sfărmat j u g u l sclaviei , scă­p â n d ţ ea ra şi coroana rega lă de p ier i re" .

Meri tu l dnu lu i W e r t n e r e cu a tâ t mai mare , căci p r in s tudiul dom­nie i sale încea tă p e n t r u t o t d e a u n a con t roversa în p r iv in ţa originei fami­liei lui H u n y a d i , şi se cons ta tă mai pre sus de ori-ce îndoia lă (vi ta tha-ta t lanul) , că t a t a s t r ăbunu lu i lui Ioan H u n y a d i a fost „knezul valach din Ardea l cu nume le Costa" .

Măr imea lui Ioan H u n y a d i apare cu a tâ t mai fenomenală , pen t ru-că l ips iau geni i , cari în subl imul lor en tus iasm, î n t r ' un m o m e n t de divină insp i ra ţ iune crează opere , cari r ăpesc ţ ea ra la je r t fe fără margin i , ei nume le seu era de care se insp i ra o ţ ea ră în t reagă , iar păgâni i se cu t re ­murau . Că lumea adese p u n e mai pre sus numele acelora, cari au p rovoca t ac ţ iun i epocale , de câ t al acelora, cari le-au săvîrşi t , se expl ică de sine.

B i smarck a în temeia t un i t a t ea Germanie i , da r dacă Goethe , Schiller, He ine , B o r n e , Fo r s t e r , Korne r , Hofman, Arnd t , P re i l ig ra th , e t c , n ' a r fi p r egă t i t te renul , spir i te le , B i smarck n 'o p u t e a real isa.

Cum ar fi p u t u t K o s u t h la a. 1848, cu t o t farmecul t a len tu lu i seu de mare orator , cu t oa t ă popu la r i t a t ea sa fabuloasă, să pună pe pic ior de bă ta ie î n t r eaga sa na ţ iune , şi s'o îndup lece la l u p t ă pe v ia ţă pe m o a r t e cu armate le a două împără ţ i i pu te rn ice , dacă scrii torii maghiar i , dar mai ales imnul lui V o r o s m a r t y (szozat) n u le-ar fi s t r iga t Maghiar i lor în a. 1836 cu voce de profet c ă : „Are să vină, va şi veni , u n t imp mai fe­ricit , după care ferbinţ i rugăc iun i se înal ţă de pe buzele a su te de mii . Sau va veni , dacă va t r ebu i să vină, ur iaşa moar te , când la înmormân­t a re o ţ e a r ă în sânge v a as is ta" .

L a anul 1842 î n t r ' u n al t imn (Fot i dai) se explică „ rugăc iunea fierbinte". Aci se dice c ă : „To t omul are să fie om şi Maghiar , pe care aces t păment»îl poa r t ă şi cu cerul seu îl acopere" . I n al tă strofă se d i c e : „Maghiarul de secoli a je l i t , e t impu l ca să se deş tep te o d a t ă ; acum t r e b u e să înflorească, s 'au nici oda tă" .* )

Poesi i le lui Vorosmar ty se cân tau d 'a lungul şi d 'a latul ţerei , şi ar­deau în sufletul fiesce cărui Maghiar , ca j ă r a t e c u l sub spuză.**)

*) Nu poesia lui Petofi din 15 Martie 1848, ci mult mai înainte, poesiile lui Voros­marty l-au îndemnat pe Mureşan sâ compună „Deşteaptă-te Române". Anul 1842 e sem­nificativ. Vedi studiul meu; „Când a compus Mureşan „l)eşteaptă-te Române"? („Tri­buna" Nr. 7 a. 1901).

** Blăstemul despre care dice Vorosmarty că apasă asupra Maghiarilor, va fi de sigur „tristul sfat al Stului Ştefan, de a privi Ungaria de o ţară poliglotă". Vedi vorbi­rea lui Veselenyi în „Memoriul" meu part, VI p. 257,

55

De odată, r e sună în 15 Mar t ie 1848, ca u n t r ăzne t din cerul senin, s t r igă tu l lui Petofi, ca u n eeho al profeţiei lui Vorosmar ty .

„Sus Magh ia re ! d iua a so s i t : acum ori n ic i o d a t ă " !

Şi ce c r ede ţ i : dacă Mureşan n u s t r iga : „Deş teap tă - t e R o m â n e d in somnul cel de moar te 1 / - ar fi r euş i t astfel p recum a r euş i t adunarea d in „Câmpul l ibe r tă ţ i i " î n 15 Maiu 1848.

Ar fi t r e c u t s tuden ţ i i cu poporul , cu r is icul vieţ i i . Mureşul cu înno-tul , ca să poa tă a junge la „ B l a j " ?

Trecă toare le le păzeau solgăbiraele cu p a n d u r i i .

Ar fi p u t u t I ancu şi soţii sei de arme, în f run tea glotaşi lor , înar ­maţ i cu lănci , cu pusei de i epur i şi cu tunur i de lemn, să p r imească l u p t a şi să iasă înv ingă tor i faţă cu a rma ta maghia ră , care a runcase pes te g ran i ţe le ţ ă re i , a rmata aus t r iacă şi cea muscă lească?

N u ! abso lu t n u !

Când îmi revoc în memor ie câte un episod din t r i s tu l t r ecu t al neamulu i românesc , adâncit in somnul cel de moarte, c rescut în sclavie, supt varga, sup t alunul solgăbirăului , — apoi m o m e n t e de subl im en tu -siasm, când t r ibun i i şi p re fec ţ i i : Begnescu , Vasilie Moldovan, Vlăduţ iu , B u t e a n şi alţii, cân tau în mij locul poporu lu i „Deş teap tă - te R o m â n e din somnul cel de m o a r t e " îmi t rece , fără ves te , pe d ina in tea ochilor mei sufletesci, văpaia , flacăra apr insă în sufletul poporulu i , care 1-a făcut capace , ca desp re ţu ind moartea , să se a runce şi- să p r indă cu mani le şi cu dinţ i i spi ţe le roa te lor dela tunur i l e lui H a t v a n y şi să le oprească în loc.

O al tă î nvă ţ ă tu ră din is tor ia aces tor f a p t e : T o a t e popoare le se în­chină cu p ie ta te la memor ia poeţilor deşteptători, numa i în t re R o m â n i se mai găsesce ici colea câte un s lăbănog, căruia ancă n u i-a ieşi t rob ia d i n o a s e ; al cărui „duh" n u e în s ta re să se avân te până la in ima lui Mureşan.

Cum venerează toa tă suflarea magh ia ră pe Petofi şi pe Vorosmar ty , vedem cu toţ i i , se pe t rece îna in tea ochilor noş t r i .

Ascu l ta ţ i ce dice D e g r e în „Memoriul" s e u : I n t r ' u n a din clile i s'a a ră ta t lui Degre , îu t inere ţe le sale, ca ju r i s t , în Oradea mare, u n domn , d e s p r e care se vorbia , că acel domn a cunoscu t pe Vorosmar ty , din acel m o m e n t D e g r e saluta din depă r t a re cu mare r e spec t pe acel domn, din s inguru l mot iv , p e n t r u - c ă : „acel domn a cunoscu t pe Vorosmar ty . "

S i b i i u , în 7 Mar t ie 1901.

Iosif Sterca Şuluţu.

56

NUM ROMAN DELA TEODOSIE CEL MARE. 3 7 9 — 3 9 5 d. Cr.

î n comuna Săsciori (Szâszcsor) în comi ta tu l Sibi iului , l ângă rîul Sebeş , se află o ce ta te veche în ru ine , clin carea mai există cam a t re ia pa r t e . î n in te r ioru l z idur i lor cetăţ i i , îna in tea por ţ i i pr incipale , Dumi t ru Sârbu, u n je ler iu , a aflat un n u m (ban vechiu) roman , carele adi e în poses iunea dlui I l ie Moga din Sibiiu.

N u m u l e de a ramă şi e mai mare decâ t un crucer iu din t impul nos t ru . E conse rva t b ine , dar e rău t ipăr i t , u n p ic cam oval, şi d in o insc r ip ţ iune de pe revers se văd numai j u m ă t ă ţ i de l i tere , dar pr in ase­măna rea cu desemnele de pe al ţ i n u m i ident ic i , insc r ip ţ iunea e legibi lă .

P e avers (faţă) e chipul împăra tu lu i r o m a n Teodos ie cel Mare ; pe cap cu cunună lega tă sub ceafă, şi t rupu l , în măr ime de bus t , e î m b r ă c a t cu pal iu împără tesc . De s t ânga la spate le chipului e i n sc r ip ţ i unea : D N T H E O D O ; de d reap ta în faţa chipului insc r ip ţ iunea se c o n t i n u ă : S1US P . F . A u g . D N înseamnă Dominus (domn) apoi Theodos ius P . F . A u g . adecă A u g u s t u s .

P e revers (dosul numulu i ) e o icoană, adecă o scenă de mai mul te figuri. F i g u r a p r imă e u n rege , carele cu piciorul s t â n g îngenunchiă , ia ră cel d r ep t îl ţ i ne ca şi când s'ar r ăd ima pe el, ca să se r id ice . Rege l e are pe cap o coroană cu t re i col ţuri , a l tcum d î s e : raze, şi mâna d reap tă şi-o în t inde că t ră ceealal tă figură. F i g u r a a doua e împăra tu l Teodos ie cel mare s t ând în pic ioare , şi m â n a d reap tă şi-o în t inde că t ră r ege , ca şi când ambi i ar da m â n a de împăca re şi împăra tu l v rea să-1 r idice . î m p ă r a t u l în m â n a s t ângă ţ ine u n glob, pe carele stă d ina Vic­tor ia , carea în m â n a d reap tă ţ ine o cunună de laur şi vrea s'o p u n ă pe capul împăra tu lu i , aci îmbrăca t ca mil i tar iu. In sc r ip ţ iunea de s tânga , la spa te le regelui , e acea din j u m ă t ă ţ i de li tere, dar e posi t iv că e : R.EPAR.ATIO şi cunoscendu-o din al ţ i numi , t o t insul reaflă c u v â n t u l : r epara t io . Insc r ip ţ iunea de dreapta , la spate le împăra tu lu i , e : R E I P U B , a d e c ă : re ipubl icae . J o s sub figuri e i n s c r i p ţ i u n e a : ASISO, locul u n d e s'a b ă t u t banu l vechiu . N u m u l e comemora t iv , adecă de aducere amin te p e n t r u o în tâmplare is tor ică .

Să vedem acum, că numul r o m a n la ce în tâmpla re is tor ică se re­feră ? Teodos ie s'a nă scu t la an. 346 d. Chr. , a fost fiul lui F l av ius Theo­dosius , din Spania , carele la an. 376 d. Chr. a fost ucis sub Valen t in ian I. I n u rmarea ucider i i ta tă lui , fiul s'a r en to r s în Span ia şi s'a r e t ras la economia sa, dar Goţ i i la an. 378 pefugaţ i de H u n n i şi sub regele lor F r id ige rn , au t r e c u t D u n ă r e a şi în 9 Aug. la Adr i anopo le au învins şi ucis p re împăra tu l Valens . — Gra t ianus , împăra tu l Occidentului , la anul 379 a ch iămat pe Teodos ie din Spania , ca să apere imper iu l r o m a n ră­săritean, Teodos ie a pr imi t şi pa r t e pr in în t repr inder i mil i tare norocoase ,

57

par t e pr in pe r t r ac tă r i de pace a adus pe Goţ i ca în anul 382 să i se supună şi predeie . î m p ă r a t u l Teodos ie a tunci Goţ i lor le-a a semna t t e ­r i tor i i de locuin ţe în Thracia , Dacia şi As ia mică , şi o pa r t e din ei a înrolat -o în a rma ta r o m a n ă răsăr i teană . Teodos ie a muri t în 17 Ianuar ie 395, lăsând d u p ă sine pe fii Arcadie şi Honor ie .*)

Astfel după-ce Goţi i au adus în periclu imper iu l r o m a n dela răsăr i t , împăra tu l Teodos ie a îndrep ta t , r epa r a t imper iu l , şi de aci e in sc r ip ţ iunea : R e p a r a t i o R e i publ icae . Rever su l n u m u l u i se referă dară la u n rege got ic , carele s'a supus lui Teodos ie cel mare şi n u m u l se referă apr ia t la is toria din 382. Verosimil regele e F r i d i g e m .

Du Cange în opul său 2) are mai mul te t abe le cu n u m i roman i de­semnaţ i , şi se află mai mul ţ i n u m i pe avers cu chipul împăra tu lu i r e s ­pect iv, iară pe revers cu acele figuri ident ice , cari s u n t pe n u m u l aci descris , var iând por t r e tu l împăra tu lu i .

Asemene revers se află pe tabe la I pag. 13 n u m e r u l al 6-lea, al lui Cons tan t in cel mare , domnind dela an. 306—337 d. Chr. şi e forma cea mai vechia. P e numii lui F l av ius Ju l i u s Crispus , feciorul lui Cons tan t in cel mare , se află 6 reverse asemeni . Pe t abe la a II, pag. 55 N-ru l 13 e u n n u m al împăra tu lu i Grat ian, cu insc r ip ţ iunea Repa ra t i o Re i publ icae , şi j o s asemenea A s i s c ; 3 ) iară N u m e r u l 14, diferă n u m a i în p r iv in ţ a locului t ipăr i r i i , căci e : L u g d (Lugdunum) .

Toa te figurile de pe revers se află şi pe un n u m al lui Valen t in ian jun io r , în locul ba ter i i T C o n ; pe al lui Magnus Maximus asemenea, iară pe al lui J o v i a n u s e T C o n s t (Constant ino polis). î n opul ci tat , t abe la I. pag . 61 sun t numi i familiei lui Teodos ie cel mare, în t re cari, unul , chiar numul descris . Dar asemenea n u m i s 'au b ă t u t în mai mul te cetăţ i , pen-t ru-că numele locur i lor s u n t : An tg . Antb . Conob.

î n opul lui Sex tus Aure l ius V i c t o r 4 ) dela pag . 88 pană la pag. 119 sun t 17 n u m i ai diferi ţ i lor împăra ţ i romani , şi în inscr ip ţ iuni le numi lo r se află P . F . N ' a m aflat, că pe n u m i ce înseamnă P . F . dar din expli­cările al tor inscr ip ţ iun i sciu că P. F . are mai mu l t e înţelese, as t fe l : P a t e r Fami l i a s Praefec tus , Pa te fac tus (publice proc lamat) . P e u n n u m al lui Dioc le t ian se află numa i P . iară pe unu l al lui Ju l i an P . F . Adese-or i se cons ta tă şi smin te în inscr ip ţ iuni .

*) Lexicon de Convers. Meyer, v. Teodosie şi Hunii. 2) Histora Byzantina. I. Familiae de stemata imperatorum, autore Carolo du Fresne,

domino de Du Cange. 3) Asisc se află pe numul lui Teodosie cel mare, pe al lui Valens şi Gratianus; iară

SM Sisc pe al lui Valentian si Sisc P Z pe al lui Valens. Numele locurilor nu le-am aflat explicate. Asisc în geografia vechia nu există; — dar există Siscia (adi Sisec în Croaţia) din carea în doue inscripţiuni e: Sisc.

4 ) De Viţa et moribus imperatorum Romanorum, seu Epitome ex libriş Sext, Aurşlig Victoria,

58

Mai observam, că Athanar ich regele Ost-Goţi lor , de frica Hun i lo r la 376 despre Valachia a scăpa t în Ardeal , si astfel Teodoş ie , când a a semna t Goţ i lor locuinţe în Dacia, a p u t u t în ţe lege n u m a i Dacia Aure l i ană (Moesia, mai t â rd iu Bulgar ia) , căci H u n i i au cupr ins şi Dac ia centrală , adecă Ardea lu l .

Cine a adus la Săsciori n u m u l descris ? n u se poa te sci.

At. Marienescu.

S C I I N Ţ Ă , L I T E R A T U R Ă Ş I A R T Ă .

Din literatura străină. Am deschis în anii t recuţ i în revis ta noas t r ă „Transi lvania" aceas tă

rub r i că cu scopul de a a t rage luarea aminte şi a ţ i ne în curent , pe câ t ne este posibi l , lumea noas t ră l i terară cu chesti i le, ce se t r ac tează mai ales în revistele magh ia re serioase şi ne pr ivesc mai deaproape . Că b u n lucru am făcut a tunci , n u o spunem noi , ci l ăsăm să o s p u n ă un b ă r b a t foarte c o m p e t e n t în aceas ta pr iv in ţă . I a t ă ce ne scrie d is t insul nos t ru i s tor ic şi profesor univers i ta r , D . Dimitrie Onciul, cu da ta 27 Iul ie 1900:

„Cu aceas ta ocasiune îmi pe rmi t a face o observare cu pr ivi re la rev is ta „Trans i lvania" . De u n t imp încoace observ, că s 'au î m p u ţ i n a t dări le de seamă asupra publ ica ţ iun i lo r s t ră ine , mai ales ungureşti, cu cari a ţ i î ncepu t a aduce u n serviciu a tâ t de bun l i tera tur i i noas t re . Cunosc in ţa l imbii unguresc i fiind a t â t de p u ţ i n răspând i tă , ar fi foarte de dori t , ca să con t inua ţ i a publ ica dăr i de seamă cât mai comple te şi mai amănun ţ i t e a supra publ ica ţ iun i lo r din Ungar i a . Pr in aceas ta aţ i aduce u n mare serviciu mişcări i noas t r e l i terare şi sciinţifîce, care n ' a r t r ebu i să scape diu vede re publ ica ţ iun i le unguresc i mai ales în chest iuni , ce ne pr ivesc mai aproape . Dor ind , ca rev is ta „Trans i lvan ia" să desvoal te o rodnică ac t iv i ta te în aceas ta d i rec ţ iune , Vă rog să pr imi ţ i î nc red in ţa rea deosebi te i mele recunosc in ţe pentru, lămurir i le , ce le voiu p u t e culege d in ea".

Vom cont inua deci şi pe vi i tor în aceasta direcţ ie . *

yancsâ Benedek în »Szdsadok« din igoi fasc. 2, asupra publi­caţiunilor lui Xenopol şi Darvai: 1. Magy ars et roumains devant Vhistoire. R e s p o n s e â M. A. de B e r t h a par A. D. XSnopol. Pa r i s , 1900. E r n e s t Le roux . 8° 29 pag. — 2. La Hongrie et ses premiers vassaux roumains. Communica t ion faite par Maurice Darvai â la seance d u 25 Ju i l l e t de la I - re sect ion du congres d 'his toire comparee . Par i s , 1900. J . D a n g o n . 8° mic 16 pag .

Inda tă -ce apăru car tea compat r io tu lu i nos t ru Alexandru Bertha, în­t i t u l a t ă „Magyars et roumains devant Vhistoireu, profesorul de i s tor ie al univers i tă ţ i i din Iaşi, A. D. Xenopol, într'o cr i t ică ţinută în ţon păţinaaş

59

şî pub l ica tă în „Deutsche Literatur-Zeitung" nr . 12, din Maiu 1900, şi-a da t si l inţă să dovedească , că acela în in teresul pol i t icei maghiare a fal­sificat faptele is torice, sau cel pu ţ in le-a mistificat. Cri t ica sa aceasta augmenta tă , îna in te de deschiderea congresu lu i in te rna ţ iona l de is tor ie , ţ i n u t în decursu l exposi ţ iuni i din Par is , a şi t ipăr i t -o sub t i t lul „Magyars et roumains devant Vhistoire. RSsponse â M. A. de Berthaa şi a d is t r ibui t -o în t re membr i i congresu lu i . Dar nici cu aceas ta n u s'a îndestul i t , ci d r ep t i lus t rare a adus obiectul de cear tă şi îna in tea congresu lu i în conferenţa sa în t i tu la tă „L'hypothese dans Vhistoire11. U n m e m b r u magh ia r al con­gresului , Darvai Moricz, d u p ă aceas ta conferenţa a lui X e n o p o l , n u numa i că a p ro tes ta t în con t ra t enden ţe i şi aser ţ iuni lor conferenţei , ci în şed in ţa u rmă toa re sub t i t lu l „La Hongrie et ses premiers vassaux roumains", d in punc tu l de vedere al adevărulu i obiect iv , cu o g r u p a r e i s tea ţă şi s imţ cri t ic corect , a şi l ămur i t ancă oda tă o pa r t e a obiec tu lu i de ceartă . Aces te doue b roşur i franceze voiesc să le fac cunoscu te în cele u rmă toa re cet i tor i lor aces tu i per iodic , pe lângă câte-va observăr i cr i t ice.

X e n o p o l în cr i t ica sa îşi dă si l inţă să s tabi lească idea conducă toa re , ce 1-a povă ţu i t pe B e r t h a în scrierea cărţ i i sale. Cartea, d u p ă X e n o p o l , n u e sciinţifică, ci o lucrare t endenţ ioasă , care u rmăresce scopur i pol i t ice avend u rmătoa rea idea f u n d a m e n t a l ă : Scopul n i su in ţe lor poli t ice r o m â n e e, să în t runească pe to ţ i Român i i în t r 'un s ingur s ta t na ţ iona l român . Temeiu l is tor ic al aces tor n i su in ţe e con t inu i t a t ea în Dacia . Dacă do­vedim, că aceas ta n u co respunde adevărului , cade t o t o d a t ă şi î n t r eaga basă is tor ică şi de drept , căci ,,qui pr ior t empore , po t io r iu re" . — Aces t p u n c t de mâneca re al lui B e r t h a e fals, căci „Români i p res t e t o t n u t ind în t r ' acolo , ca să se unească în t r ' un s ingur stat , ci ei l up t ă p a n ă la ex t rema încordare numai în con t ra acelei n i su in ţe a Maghiar i lor , care u rmăresce n imici rea ind iv idua l i tă ţ i i lor. Nu ei sun t agresorii , cum sus ţ ine B e r t h a şi J a n c s o , par nobile fratrum, ci din con t ră ei numa i se apără" , (pagina 6.)

Aşada ră d u p ă X e n o p o l n i su in ţe le pol i t ice române , cari se p rovoacă la d rep tu l is tor ic , sun t scut i te de ori-ce i r reden t i sm. Daco- românismul e un per icol i scodi t numa i de că t ră Maghiar i , pen t ru -ca bă rba ţ i i de s ta t maghia r i să aibă la î n d e m â n ă u n pre tex t şi t i t lu de drept , ca să r e sp ingă n isu in ţe le Români lo r de propr ie apărare . Că oare de fapt adevăra t e aceea ce sus ţ ine Xenopo l , îmi voiu da si l inţă să dovedesc din scrieri le de mai îna in te ale aceluia.

în lucrarea sa „Teoria lui Ross le r " apă ru tă în 1884 la pag . 251 scrie u r m ă t o a r e l e : „Dar toa te acestea nu-i po t despoia pe R o m â n i de spe­ran ţa , că oare-când se va ivi şi peste Dacia diua aceea, în care această ţeară va ajunge în posesiunea acelor adev&raţi fii ai ei, cari cu temeiu se pot provoca la dreptul lor istoric". *) Mai depar t e în lucrarea sa „Is tor ia Romîn i lo r "

*) Am căutat acest citat în „Teoria lui Rossler", dar nu l-am găsit la pagina indicată, de D, Jancso,

60

(Jassy, 1896), tom. I . pag . 17—18, se poa te ceti u rmă toa rea e n u n c i a ţ i u n e : „Cu toa te acestea poporu l r omân n u poa te abclice de speran ţa , ce încol-ţesce în el, de câte-ori îşi a runcă ochiul spre acele provinci i , unde resună vo rbă românească , că din păturile adânci ale viitorului, ori-cât de îndepărtat ar fi acela, odată tot va resâri frumosul arbore al unirii tuturor Românilor".*)

Dar X e n o p o l n 'a t ă inu i t nici îna in tea s t ră ină tă ţ i i aceas ta măr tur i s i re sinceră a sufletului seu. î n edi ţ ia franceză dela 1896 a cărţ i i sale, spre i lus t rarea mai amplă a acestei gândi r i şi dor in ţe , spune , că atunci , când s'a desvăl i t în Iaş i s t a tua lui Ştefan cel Mare, p res iden tu l camerei r omâne a folosit în mod oficial aceşt i t e r m i n i : „Au roi des rouma ins" , — ba ci tează şi u rmătoare le cuvin te din ves t i tu l toas t al sena toru lu i G r ă d i ş t e a n u : „Din coroana Maiestăţ i i Ta le mai l ipsesc câte-va p e r l e : Bana tu l , Bucovina , Trans i lvania , sperăm însă că n u pe vecie !" Şi face şi socoteala , că im­per iul Gr an de Roumanie cu 10 mil ioane de locuitori şi eu un ter i tor iu de 240,000 km 2 , u r m â n d numa i decâ t d u p ă I tal ia, va fi a op ta pu te re a E u r o p e i . — Am p u t e aduce ancă şi mai mul te şi pu te rn ice dovedi pr i ­v i tor la aceea, că Be r tha în adevăr s'a pus pe o basă neres tu rnab i lă , când a ind ica t daco-românismul d rep t ţ î n t ă finală a asp i ra ţ iuni lor na ţ io­nale române , iar jus t i f icarea sciinţifică a acestor asp i ra ţ iuni d r ep t p rob lemă u rmăr i t ă de sci inţa i s tor ică română .

D u p ă aceas ta in t roducere , de care am da t seamă în cele de mai înainte , X e n o p o l la pag . 7—11 se ocupă cu pa r t ea pr imă, în t i tu la tă „Cont roverses theor iques" a cărţ i i lui Alexandru B e r t h a , al cărui obiect e tocmai însăşi con t inu i t a t ea în Dacia . Deş i car tea lui Be r tha e scrisă în t r 'o bună l imbă franceză, şi X e n o p o l însuşi ancă scie excelent f ranţu-zesce, din expuner i le sale to tuş i apare , că n ' a în ţe les corect aceea ce B e r t h a a scris. Afirmă adecă, că după B e r t h a exped i ţ iunea lui T ra i an în Dacia pres te t o t n 'a fost un lucru de mare i m p o r t a n ţ ă ; a fost mai m u l t o s t ră luc i tă fap tă de arme. Apoi aceas ta o numesce în ba t jocură teor ie or iginală şi n o u ă şi cu mare t r iumf o şi comba te .

Adevăru l însă este u r m ă t o r u l : P e n t r u a dovedi , că sub s tăpâni rea romană de 150 ani Dac ia n u s'a pu tu t la t inisa în t r ' a tâ ta , ca în t r ' însa să se poa tă nasce o na ţ iune n o u ă de neam latin, am ind ica t posi ţ ia poli t ică a Dacie i în organisa ţ ia imper iu lu i roman , şi c i tând tex tua l afirmaţiunile lui Tamm şi Mommsen in asta privinţă,**) am scris că Dac ia a fost admi ­n i s t r a t ă de că t ră guve rnu l r oman dela î ncepu t ca o posi ţ ie excentr ică ,

*) N'avem la îndemână ediţia din „Istoria Românilor", din care citează D. Jancso, dar în ediţia mare tom. I. pag. 21, (1888) 1). Xenopol dice următoarele: „Şi cu toate aceste poporul român nu poate năbuşi o speranţă, ce încolţesce în el, de câte-ori îşi aruncă ochii spre toate acele părţi, unde resună graiul românesc, anume că din păturile adânci ale unui viitor ori cât de îndepărtat, va resări odată frumosul arbore al unirii tuturor Românilor "

**) Tamm: liber den Ursprung der Românen, pag. 26. — Mommsen]: Romische GffŞ-pchichte, voi. V. pag. 205.

61

ca o provincie s i tua tă la mij loc, b u n ă numa i ca ter i tor iu , ce separă ade­vărate le frontiere ale imper iu lu i de seminţi i le barbare , ce amenin ţau ne ­în t r e rup t cu năvăl i re . Be r tha omi ţend ci tatele, a r ep rodus în ext ras numai mersul ideilor, şi astfel Xenopo l , necunoscend părerea lui T a m m şi Mommsen în as ta pr iv inţă , îşi dă s i l inţă să ne comba tă pe noi , ca autor i i teor ie i noue şi nefundate , pe când, evident , nici n ' a în ţe les , ce am clis noi.

E carac ter i s t ic pen t ru X e n o p o l si aceea, ce impu tă lui B e r t h a la pag . 10. E l d i c e : B e r t h a ci tează câ te-va tex te de acelea, în cari se face amint i re de R o m â n i i peninsule i balcanice. Aces te c i ta te le mai pu t ea spori , dacă lua în mână car tea lui „His toi re des Roumains" , şi din aces te c i ta te s'ar fi văclut, ce aceşt i R o m â n i n u sun t de pe malul d r e p t al Du­nări i , d in Mesia, u n d e nici a tunci , nici mai t â rd iu n ' au fost Român i , ci sun t toţ i din ţ inu tu r i l e t ransba lcanice . u n d e e lementu l r omân e t a re şi a d i ; şi astfel nici nu este adevăra t , ce dice Ross le r şi după el Maghiar i i , că R o m â n i i au t r ecu t pe malul s t âng din Mesia, de pe malul d r e p t al Dunăr i i , adecă de ne ter i tor iul Bu lga r i e i de adi .

Be r tha p e n t r u c i ta te în asta p r iv in ţă nici n 'a avu t t r ebu in ţ ă să se adreseze că t ră X e n o p o l , căci în car tea mea, cum ori-cine se poate con­vinge, în p r iv in ţa as ta sun t mai multe ci ta te , decâ t la X e n o p o l . E mare s lăbiciune dela un cri t ic savant , să buc iume, că Mesia ar fi ocupa t numai ter i tor iul s i tua t în t re D u n ă r e şi Ba lcan i al Bulgar ie i de adi . Au fost doue Mesii. D u p ă ci ta tele din ches t iune o pa r t e foarte respec tab i lă a românimei din Balcani e tocmai din par tea sudică a Mesiei super ioare , din ţ i nu tu l TJszkub-ului de adi. E cu nepu t in ţă , să n u o scie X e n o p o l aceasta. D a r numa i n u voiesce să o scie.

In genera l me todu l lui X e n o p o l e, ca să p u n ă în cârca lui B e r t h a anumi te lucruri , ce n u le-a spus , sau nu aşa le-a spus, şi ames tecând aci ce afirmă Ross le r şi alţi i , îl comba te în mod t r iumfător . Aşa la pag . 10, a l ineatul ul t im scrie, că Ber tha , resusc i tând a rgumen te l e lui Rossler , afirmă, că Român i i n ' au pr imi t în l imba lor al te e lemente sud-slave, decâ t bulgare . Aceas ta dînsul şi H a ş d e u au combătu t -o de mul t . Pentru '-ce n 'a luat-o B e r t h a aceas ta la cunosc in ţ ă? — Aşa ceva nici eu n ' am scris, nici Ber tha , care a lucra t după mine. Adevăru l şi aici e ur­m ă t o r u l : E u am scris aces t ea : „E lementu l vlach în soc ie ta tea Bulgar i lo r şi sub t u to r a tu l acelora pană la u n anumi t g rad acum a deveni t e lement a lcă tui tor de stat , şi acum şi-a însuş i t dela Bulgar i toa te acele ins t i tu ţ iun i de s ta t şi sociale, cu a jutorul cărora a în temeia t după aceea dincoaci de D u n ă r e s ta te românesc i şi socie ta te românească . " D a r aceasta chiar n ' am scris-o după Ross ler , ci pe urmele unu i savan t român , Ion Bogdan , ale cărui părer i în asta pr iv in ţă le-am ci ta t în a b o n d a n ţ ă in mai mul te locuri ale cărţ i i mele . B e r t h a pe temeiul j udecă ţ i i mele şi pe al c i ta te lor scoase din lucrăr i le lui I o n B o g d a n şi-a formula t pă re rea în modu l u r m ă t o r : „Toate aces te fapte dovedesc de ajuns, că leagănul poporu lu i r omân n u

62

se poa te cău ta în t r ' a l t loc, decâ t pe peninsu la balcanică , ş i ^ a c e a s t a j n u n u m a i pen t ru -că date le con t imporane şi au ten t ice aici cons ta tă p resen ţa aces tu i neam, ci şi pen t ru-că e lementu l slavic, cu care sun t sa tu ra te l imba şi ins t i tu ţ i i le lui poli t ice, sociale şi rel igioase, dă dovecli de sla­vism balcanic , şi ancă de spi r i t a lbanez şi bu lga r" . Că aceas ta e cu to tu l a l tceva decâ t ce îi p u n e X e n o p o l lui B e r t h a în cârcă, n ' a re t r ebu in ţ ă de d iscus iune.

î n pa r t ea cealal tă a cri t icei sale X e n o p o l acusă pe Ber tha , că ciun-găresce i n t en ţ iona t documente le pr iv i toare la R o m â n i , şi când n u le ci­t ează în original , le face o t r aduce re foarte l iberă . De aceea n u va s t r ica să examinăm d u p ă exemplele aduse g r e u t a t e a şi va loarea aceste i acuse.

D r e p t dovadă X e n o p o l indică d ip loma regelui A n d r e i u I I d in 1223, în care dăruesce Cisnădioara mănăs t i r i i dela Car ta . B e r t h a frasa aceas ta a d ip lome i : „exernptam de Blacc i s" — o t r a d u c e aşa, depă r t ând mai ân tâ iu pe Va lach i : en ayan t d ' abord e loigne Ies Valaques , pe când aceas ta î n s e a m n ă : „ luând-o dela Valachi" . Da r pen t ru -ce o t r aduce a t â t de l i b e r ? î n t r eabă X e n o p o l . Pen t ru aceea — d_i°e d însul — că dacă reda adevăra tu l în ţe les al aceste i expres iuni , ar dovedi , că Valachii e rau co­loniş t i s tabil i . D u p ă - c e Maghiar i i spun, că R o m â n i i au fost noinaoli va -gabuncji, din p u n c t de vedere magh ia r n u se poa te admi te t r aducerea corectă , ci t r ebue folosită i n t en ţ iona t expres iunea amint i tă , ca modu l v a g a b u n d de via ţă al Români lo r să fie evident . — Adevăru l e, că în p r iv in ţa gramat ica lă , ce e drept , e mai corectă t r aducerea „luând-o dela Valachi" , decâ t „depăr t ând mai ân tâ iu pe Valachi" , — dar din nici u n a d in t re aceste t r aducer i n u se poa te scoate nici o dovadă sau t enden ţ io -s i ta te p e n t r u s ta rea de coloniş t i s tabi l i sau nomacji a Români lor , ci din ambele se p o a t e cet i n u m a i aceea ce se cupr inde în diplomă, că adecă p ă m â n t u l ce 1-a d a t p reo tu lu i Gocelin, a fost al regelui , şi că pr in ur­mare el a d ispus de Român i i locui tori acolo, dela cari 1-a luat , deci pe cari el i-a şi depă r t a t de acolo.

E x e m p l u l lui al doilea e d ip loma din 1291, din ale cărei ş i ru r i : „cum univers is nobi l ibus , Saxonibus , Siculis et Olachis, pro reformat ione s ta tus eorundem, congrega t ionem cum iisdem fec issemus" , is toriografi i r omân i îşi dau si l inţă să are te , că pană la 1437, anul uniuni i celor t re i na ţ iun i , şi Valachi i au lua t par te la dietele ardelene ca s ta tus (naţ iune poli t ică). B e r t h a cons ta tând-o aceasta , s c r i e : „Acă ţându-se Valachi i de expres iunea a c e a s t a : pro reformatione status eorundem, v reau să dovedească că adunarea aceas ta dela Alba- Iu l ia a fost adunare legislat ivă, pe când cupr insu l d iplomei , ce se referesce la res t i tu i rea bunur i lor magis t ru lu i Ugr in , a ra tă evident , că aici a fost o aduna re jud i ţ ia lă , la care Valachi i au f igurat numa i ca mar to r i " . X e n o p o l d ice , că dacă B e r t h a ar fi c i ta t î n t r eaga in t roduce re a diplomei , s 'ar fi văcjut, că în ţe lesul d ip lomei este u r m ă t o r u l : „pe când regele se sfătuia în Alba-Iu l ia cu toa te na ţ iun i l e conlocui toare pen t ru reformarea s tăr i i de d rep t şi poli t ice a acestora ,

63

magis t ru l U g r i n s'a scula t în a d u n a r e " e tc „Aceas ta d ip lomă — îşi încheia X e n o p o l expuner i le sale — dovedesce ev iden t par t ic iparea R o ­mâni lor la adunăr i le pol i t ice ale Ardea lu lu i în t impur i le p r ime ale dom­niei Maghiar i lor" .

D a c ă ar fi şi c i ta t B e r t h a în t r eaga d iplomă, din cuvân t în cuvânt , nici a tunc i n ' a r fi eş i t la iveală al t-ceva, decâ t aceea, ce înva ţă cuno-scinţa vechi lor i n s t i t u ţ iun i cons t i tu ţ iona le ale ţâr i i , că adecă Vaiachii , ca na ţ iune , n ic i a tunci , nici d u p ă aceea n ' au făcut p a r t e cons t i tu t ivă din dietele ardelene, şi că cont ra ru l n u se poa te doved i cu nic i un fel de in te rp re ta re a aceste i d ip lome.

Cri t ica aceas ta a lui X e n o p o l dovedesce în mod s t ră luci t , că el, unu l din s tâ lpi i is toriografiei daco-române, n ' a î nvă ţ a t şi n ' a u i t a t n imic . Şi ao}i s tă pe aceeaş posi ţ ie sciinţifică, ce a ocupat -o la 1884 cu car tea sa „Teor ia iui Ross le r" , cu toa te că de a tunc i chiar şi în R o m â n i a lume^a a p rogresa t mul t , şi ancă a t â t de mult , cât aceas ta cr i t ică a lui X e n o p o l nu se r idică nici pană la nivelul sci inţei românesc i de acli. L a pag . 11 scrie, că B e r t h a n a amin tesce nic i cu u n s ingur cuvân t d ip loma iui Be la al IV-lea dela 1247, în care e vo rbă de pr inc ipa te le lui L y t h u o n şi Se-nes laus . N u o amin tesce pen t ru -că , dacă Român i i au avu t p r inc ipa te (pr incipautes) , cum p u t e a u să fie în acelaşi t imp şi păs tor i nomaoliV — In genera l X e n o p o l se mân ie (haragszik) grozav, dacă vorbesce c ineva despre s ta rea veche n o m a d ă a poporu lu i r omân şi dacă nu-i crede, că acele cnezia te va lache , de cari se vorbesce şi în d ip loma din ches t iune , de fapt amin t i t ă a l tcum de Ber tha la pag . 93 a lucrăr i i sale, au fost n isce p r inc ipa te pu te rn ice . Dacă se poa t e acusa c ineva cu t enden ţ ios i t a t e p e n t r u aceea, că n u t r aduce în f ranţuzesce expres iuni le corespunolătoare ale d i ­plomelor cu des tu la corec t i ta te , a tunc i acela numa i X e n o p o l poa te fi, căci — în t reb eu — poate-se t r aduce keneziatus cu cuvân tu l francez mo­dern principaute, când în t re cnez şi p r inc ipe a fost nemărg in i t de mare deosebirea în ceea-ce pr ivesce pu te rea şi pos i ţ ia de d r e p t publ ic .

Că R o m â n i i îna in te de fundarea pr inc ipa te lor , adecă îna in te de seci. X I V , au fost de fapt păs to r i nomacji, n u e scorn i tu ră maghia ră , cum discută X e n o p o l , ci u n astfel de adevăr is tor ic , pe care îl r ecunosc înşişi savanţ i i r omân i mai t iner i . Ion B o g d a n , profesorul un ivers i t a r din Bucuresc i , scrie în asta p r i v i n ţ ă : „Mai mu l t de 300 ani (680—1018), cât s'a sus ţ inu t ân tâ iu l imper iu bulgar , am t ră i t în munţ i i Carpa ţ i şi Haein ca păs to r i de tot , sau pe j u m ă t a t e nomadi . A m cut r ie ra t ia rna câmpii le , vara văile, ce se în t ind în t re Carpa ţ i şi D u n ă r e , în t re D u n ă r e şi Balcani , în t re Ba lcan i şi Olimp. De v ia ţă pol i t ică organisa tă în aces te t impur i n u poa te fi vorbă . P e s t rămoşi i noş t r i , o rgan isa ţ i d u p ă seminţ i i şi familii, i-au condus în cu t r i e r ăn l e lor bă rba ţ i i cei mai bă t rân i şi cei mai buni . E i au t ră i t în aceeaşi comuniune casnică, ce şi în t impur i le moderne de a^i o în tâ ln im la popoare le sud-s lave şi care în t r 'un t imp p redomina la to t s lavismul . Supuş i a t â t d incoace, câ t şi dincolo de D a -

64

nare, s tăpâni re i şi influenţei bu lgare , în decursu l acestei epoce mai lung i de 300 ani, R o m â n i i mare pa r t e au pr imi t dat inele şi ins t i tu -ţ iuni le Bulgar i lor . Şi ei, ca şi Bulgar i i şi Serbii , numiau cnes pe că­pe ten ia seminţ ie i n o m a d e . Căpeten ia mai mul to r cnezia te de acest fel, pusă în f runte cu ocas iunea în t repr inder i lo r resboin ice sau cu ocas iunea cutr ierăr i lor mai îndepăr t a t e , s'a n u m i t vodă. Mai tâ rd iu , când se lini­ştiră t impur i l e şi Român i i aşezaţ i la şes începură a pune basă înce­pu tur i lo r formaţ iuni i de s ta t s tabi l , cnezii au deven i t căpeteni i le sa­tu lu i (coloniei). Satele au fost în temeia te la î n c e p u t de g rupur i l e în­rud i t e unu l cu al tul . Voivozi i astfel deveni ră căpeteni i le a to tpu t e rn i ce ale câte u n u i ' ţ i n u t mai în t ins , care cupr indea la î ncepu t mai mul te sate , mai t â r z i u apoi mai mul te g r u p u r i de sa te şi în sfirşit mai mu l t e dis t r ic te , şi chiar p rovinc i i " .

T o t ce am scris în car tea mea despre cneziate şi despre al te lucruri , cari s t au în l egă tu ră cu aceas ta ins t i tu ţ ie , am scris m â n e c â n d din punc tu l de vedere al lui I o n B o g d a n , reve la t acum. Dec i mie şi lui B e r t h a n u ni-a fost Ross le r mag i s t ru l în aceas ta chest ie , ci u n savan t român . Că pen t ru-ce n u scie X e n o p o l aceste lucrur i , aceas ta o expl ică u rmătoare le cuv in te din s tudiu l c i ta t al lui I o n B o g d a n : „Un s tud iu temein ic al t u t u r o r aces tor in s t i tu ţ iun i vechi românesc i n u se poa t e face fără o cu-nosc in ţă suficientă a an t ich i tă ţ i lor s lave. L i p s a desăvî rş i tă a acestei cunosc in ţe la cei mai mul ţ i d in is torici i noş t r i de pană acum a fost sin­g u r a causă, că i s tor ia noas t r ă i n t e rnă sau is tor ia aşezăminte lor noas t re vechi se află în t r 'o s tare foarte înapoia tă" . *) X e n o p o l ignorează in ten­ţ i ona t resul ta te le cercetăr i lor compara t ive is torice, etnografice şi filologice, refer i toare la popoare le sud-slave, şi crede, că s t ând pe p u n c t u l de ve­dere al lui Şincai şi P e t r u Maior, amplificat cel m u l t cu me todu l lui H a ş d e u , se poa te lămuri şi explica is tor ia veche a român ime i şi în spi­r i tu l sci inţei i s tor ice t rad i ţ iona le r o m â n e . D i n causa acestei greşel i , cum am a ră ta t la câ te-va tese ale sale, nici în cr i t ica aceas ta a sa nu scie l up t a cu mij loace mai obiec t ive şi mai sciinţifice, decâ t cum erau acelea cu cari a l u p t a t în t r ecu t în con t ra lui Hunfa lvy .

* Darvai Moricz a luc ra t cu u n me tod mai sciinţific şi s tă pe o

basă mai posi t ivă. î n locul h ipotese lor mai m u l t sau mai pu ţ in de sp i r i t şi în locul conclus iuni lor în temeia te pe o basă nes igură , răz imat s implu pe documen te l e exis tente , s tabi lesce acele fapte , cu a ju torul cărora se poa t e descr ie cel pu ţ in în t răsă tu r i l e sale mar i p r i m a epocă a is tor iei române .

î n ches t iunea con t roversa tă a cont inu i tă ţ i i î n Dacia îşi fixează p u n c t u l seu de vedere în modul u r m ă t o r : N u neagă necondi ţ iona t , că

*) Am reprodus aceste cuvinte ale lui Ioan Bogdan după textul original din broş. „Însemnătatea studiilor slave pentru Români", Bucuresci, 1894, pag. 26—27, iar nu după traducerea D-lui Jancso.

65

n 'a r fi p u t u t să r ă m â n ă în Ardea l şi d u p ă înce ta rea domnie i r omană oare-care f ragment din supuşi i de oare -când ai R o m e i în felul, cum s. ex. au rămas Basci i în P i renei , sau Lad in i i în adânci tur i le văi lor d in Alpi, dar a tâ ta e sigur, că aceasta rămăş i ţă de popor , even tua l admis i ­bilă, n ' a avu t nici o înr îur i re a supra formări i r omân ime i de adj , căci d i spunem de dovedi des tu le p e n t r u a arăta , că poporu l r o m â n de adj s'a t r as dela sud spre nord . D u p ă ce s tabi lesce deosebi rea d in t r e nas -cerea unu i neam şi formarea naţ iuni i , r ev ine să dovedească , că n a ţ i u n e a română de adj, ca e lement a lcă tu i tor de s tat , n u s'a format în Ardeal , ci emigrând din Ba lcan i spre nord , pe te r i tor iu l R o m â n i e i de adj, şi ancă în t impur i le is torice, că t ră sfîrşitul evului mediu .

I n t r ' u n cupr ins scurt , dar lămuri t , face cunoscu te au to ru l acele date mai însemna te , cari fac ev iden t faptul , că îna in te de seci. X pa t r i a românimei a fost în Ba lcan i . Acolo a t r ă i t în soc ie ta tea Bulgar i lo r şi a Cumanilor , ca o ames tecă tu ră de popor , dar n u ca na ţ i une r o m â n ă formată. î n astfel de s tare a sa apare deja la începu tu l seci. X I I I şi la frontierele de sud ale Ardea lu lu i . D o c u m e n t e l e în aces t t imp p re tu -t indenea a ra tă pe R o m â n i n u m a i ca fiind la f ront ierele sudice, şi ancă nicăir i în in ter iorul ţă r i i . Amin tesce , ce e d r e p t Darva i , că la 1227 erau deja R o m â n i şi la Turda , aceas ta greşea lă a lui p rov ine însă din expli­carea g reş i t ă şi for ţa tă a unei d iplome, făcută de Densuş ianu . D e n s u -şianu adecă deduce d in numele locui tor i lor din T u r d a , Bicca şi Nel, ce ocură în t r 'o d ip lomă din 1227, că aceia au fost R o m â n i şi astfel au locui t şi pe acest t imp Valachi în Turda . D a r aces te doue n u m e numa i cu acelaşi d r e p t se po t cons idera de române , cu care Densuş i anu a scorn i t despre satul Ruhmcm (Ruhman- te leke) , că a # fost c o m u n ă va lachă n u m i t ă Românteleke.

Bela al I V d u p ă 1223 poar tă t i t lu l de rege al Cumaniei şi astfel e şi domnul suveran al acelor Valachi , cari t ră iesc pe te r i to ru l Cumanie i ca supuş i ai Cumani lor . Român i i nici pe malu l d r e p t al D u n ă r i i n u sun t nea t î rnă to r i . Assan figurează p e r m a n e n t ca domni to ru l Bu lgar i lo r şi al Valachilor (dominus Bu lga ro rum et Valachorum) . P e malul s t âng al Dunăr i i însă după năvăl i rea Tă ta r i lo r se văd oare-car i î ncepu tu r i ale organisăr i i pol i t ice a Valachi lor . Bela IV. la 1247 dăruesce în t r eg Se-ver inu l cavaleri lor t eu ton i împreună cu cnezia tul lui L u p u l (Farkas) şi Ioan, ţ ea ra voevodulu i L y t h u o n însă o lasă Valachi lor aşa, cum au poşedat -o p a n ă aci. î n Cumania t r ansa lu t ană ancă îi lasă v o i v o d u l u i Se -neslaus cnezia tu l . D in acestea şi al te documen te , ce ci tează, se vede acurat , că to ţ i aceşt i cnezi şi voevodj au fost supuş i i rege lu i unguresc .

D u p ă moar t ea regelui Be la IV, născendu-se tu rbu ră r i , pu te rea re ­gală s lăbesce şi voevodu l L y t h u o n , exp loa tând aceas ta împre ju ra re în folosul seu, face cucer i r i ne înd rep tă ţ i t e pe te r i tor iu l supus imedia t au­tor i tă ţ i i regelui . D a r guve rnu l lui L a d i s l a u Cumanu l e des tu l de tare ,

5

66

ea să reg lementeze pe voevod . Magis t ru l George Soos ucide pe voevod, pe fratele aceluia, Bă rba t , pr indându-1 , îl aduce la regele , care îl p u n e în l ibe r ta te n u m a i pe lângă plă t i rea unu i p re ţ mare de rescumpărare . D u p ă s t ingerea d inas t ie i a rpad iane d in n o u s lăbesc t u rbu ră r i pu te rea sta­tu lu i unguresc . Basa r ab , un u rmaş al lui L y t h u o n , u rmează cu mai mu l t noroc exemplul îna in taşu lu i seu. B a t e armate le lui Carol R o b e r t şi se face pe j u m ă t a t e nea t î rnă to r , dar mai t â rd iu se supune şi devine vasal al s t a tu lu i ungu re sc .

P e scurt , dar r ăz imat p r e tu t i ndenea pe date le documente lor , ne face cunoscu tă Da rva i şi formarea mai târc|ie cu câ teva deceni i a celuia-la l t s ta t vasal , a Moldovei . Aces t proces este o dovadă evidentă , că n a ţ i u n e a r o m â n ă de adi n u s'a format în Ardeal , ci d incolo de Carpa ţ i , pe te r i to ru l de acii al Românie i . P e malu l d r e p t al Dună r i i împre jurăr i le n u erau pr i inc ioase formări i unu i nou s ta t . D u p ă per i rea Cumani lor s ingur R o m â n i a de adi , r ămasă fără s tăpân , era po t r iv i tă pen t ru aceasta , î n Ardea l e lementu l e tnic românesc p r inde rădăc in i şi se formează numa i în u r m a imigra ţ iuni i , ce se poa te cons ta ta ca începând din seci. X I I I , p e n t r u ca mai târd_iu să exercieze o mare influinţâ a supra desvol tăr i i celeialal te pă r ţ i a românimei j

Aces t mers de idei se în t inde p a n ă la sfîrşit în scurta , dar precis r ed igea t a conferenţa a lui Darva i . Mer i tă r ecunosc in ţă obiec t iv i ta tea şi acea s inceră s t imă a adevărului , ce o t rădează aces t s tudiu . F o a r t e b ine a făcut Darva i , că şi-a d a t si l inţă să r educă îna in tea adunăr i i i n t e rna ţ io ­na le a bărba ţ i lo r sci inţei la pu ţ ina lor va loare expuner i le pl ine de perso­na l i t ă ţ i şi de n a t u r ă subiect ivă ale lui X e n o p o l , cu o ca lmi ta te ce se po -t r ivesce unu i savan t ser ios . D u p ă opinia mea, ar fi de dorit , ca Darva i să păşească de mai m u l t e - o r i ' p e câmpul l i tera tur i i sciinţifice franceze cu s tudi i de asemenea d i rec ţ iune . (nt.)

Bibliografie. Introducerea în contabilitate şi contabilitatea în partidă simplă,

de I. C. Panţu, profesor la şcoala super ioară de comerciu . Braşov . Ti­pografia A. Murăş ianu . 1901. E d i ţ i u n e a ju tora tă de fondul „Coresi" Bra­şov (Op. 7.) V I I I - f - 2 1 3 pag. — Car tea aceasta , scrisă î n t r ' un l imbaj câ t se poa te mai uşor, es te meni tă a lă ţ i cunosc in ţe le de contab i l i t a te la poporu l nos t ru . PurceoŢend din mici exemple prac t ice , au toru l s tabi lesce regulele de l ipsă şi pr incipi i le contabi l i tă ţ i i , făcând un curs comple t al acestei sci inţe , astfel că ori-cine are in teres se poa te in i ţ ia cu uşur in ţă în contabi l i ta te . R e c o m a n d ă m aceas tă car te cu deosebi re învăţă tor i lor , preoţ i lor , comercianţ i lor , p recum şi tu tu ror , cari s tau în l egă tur i cu băn­cile noas t re . P r e ţ u l 2 cor. - ) - por to postai 20 bani . Se poa te p rocura dela l ibrăr ia a rchid iecesană din Sibi iu, dela t ipografia A. Murăş ianu şi dela l ibrăr ia N . I. Ciurcu în Braşov .

*

67

Siebenter yahresbericht des Instituts filr rumănische Sprache, (Rumănisches Seminar) su Leipzig. Herausgegei . en von dem L e i t e r des Ins t i tu t s , Prof. Dr. Gustav Weigand. Le ipz ig , J o h a u n Ambros ius B a r t b . 1900. V I I - j - 2 5 0 pag . 8". — Aces t r apor t , mai pu ţ in vo luminos decâ t cele p receden te , nu din causă că s'ar fi l uc ra t mai p u ţ i n d t c â t în t r e ­cut la seminarul D-lui W e i g a n d , ci din l ipsa de ban i p e n t r u a-i da pu-bl icaţ iuni i o în t inde re mai mare , cupr inde t re i l u c r ă r i : I . Dialectele r o -mânesc i ale Valachiei mici, Serbiei şi Bulgar ie i , de G. Weigand, cu o in­te resan tă in t roducere , în care au toru l descrie călător ia sa în ţ inu tur i l e amint i te . I I . Armon ia vocalelor în l imba română , de Adolf Storch. I I I . F o r m a r e a p ronumelo r persona le în l imba română , de Eugen Neumann. Seminaru l D-lui W e i g a n d în sem. de va ră 1899 şi î n ' sem. de ia rnă 1899/900 a fost ce rce ta t de 18 s t u d e n ţ i : 10 ge rmani , 7 român i şi 1 bu lgar .

D I N S I N U L A S O C I A Ţ I U N I I .

Din despărţeminte. Desp. „Bocşa". Comi te tu l c e r c , ba sa t pe exper in ţa din t recu t , es te

convins , că n u m a i pr in con tac tu l cu poporu l se poa te efectul o aprop i ­ere cu succes a aces tu ia că t ră scopuri le ce u rmăresce Asoc ia ţ iunea . Spre acest sfîrşit comite tu l cerc. a cău ta t şi în an. expirat , ca punc tu l de forţă al p rogramulu i său de act ivi tate să fie eşirea în comunele apar ţ i ­nă toa re desp . unde , pe l ângă pa r t ea oficioasă, p r in confer inţe publ ice ţ i nu t e în l imbagiu po t r iv i t pr iceperi i poporu lu i , să-i comunice idei pr iv i ­toare la ocupa ţ iun i le sale economice , cum şi pes te t o t să-i lumineze min tea şi nobi l i teze inima.

Domnul Ion Budinţianu d i rec torul desp. face u rmă to ru l r a p o r t des ­pre a t iv i ta tea desp . în 1900:

I. Şedinţele comitetului. Comi te tu l cerc, a ţ i n u t 4 şed in ţe şi o adu­nare c e r c , în cari s 'au adus 20 concluse pr iv i toare la consol idarea desp. , s 'au desbă tu t cause curen te şi s 'au desă rc ina t ac te în t ra te dela comi te tu l cent ra l . Număru l exibi telor a fost 35. î n 24 Apr i l i e comi te tu l cerc . a eşi t în comuna Fizeş , u n d e dir. desp. , pe lângă is tor icul Asocia ţ iuni i , a v o r b i t : „Despre datini bune şi datini rele şi despre însemnătatea cruţării11. Membrul din comi te t Ştefan A l b u „Despre pomărit şi sistemele de alto­ire", a r ă t ând diferi tele me toade pr in mode le p r e sen t a t e publ icu lu i . î n ­vă ţă toru l Demet r iu P r u n e ş din Bocşa română a d i se r ta t „Despre prăsirea gătitelor", a ră tând frumoasele ven i te ce am p u t e câşt iga, ocupându-ne în mod ra ţ iona l cu acest r am e c o n o m i c T o t cu aces t pr i legiu s'a cet i t şi d i se r ta ţ iunea secre taru lu i desp. Pe t ru Ieremia „Despre însemnătatea să­laşelor în agronomie", compusă cu cons iderare la împregiurăr i le locale din F izeş . Ţ o a ţ e yorbjrile au avut b u n efect asupra ascul tă tor i lor . P ş

68

seama b ib l io tece i şcolare d in F izeş s'au dona t cu aceas tă ocas iune mai mu l t e opur i economice .

A d u n a r e a cerc. s'a ţ i n u t în Valeapa i la 2 A u g u s t 1900. P e lângă afacerile s t r ic t oficioase, în aceas tă adunare s 'au ţ i n u t d i s e r t a ţ i un i : „Despre îmbrăţişarea invenţiunilor noui, folositoare în economie şi despre cultivarea tătarului" de St . Albu , „Despre ţinerea şi prăsirea vitelor" de P . Ie remia . Pe seama bibl io tecei şcolare din Va leapa i desp . a dona t 23 opur i în va loare de 20 cor.

Comi te tu l cerc. a desfăcut pr in vânzare 100 bi le te de ale loteriei p e n t r u Casa na ţ iona lă .

î n şed in ţa sa dela 24 N o v e m b r e 1900 comi te tu l cerc . s'a s imţ i t p lăcu t î n d e m n a t a vo ta mu l ţ ămi t ă p ro toco la ră domnulu i Nicolae Popovic iu , în­v ă ţ ă t o r în Bă rbos , pen t ru zelul şi însufleţirea, ce a dovedi t faţă de cu l tu ra poporu lu i pr in aranjarea de model a scoalei cu toa te recuis i te le şi mobi l ia ru l recerut , şi p r in înfi inţarea boga te i biblioteci şcolare, carea după ca ta logul p re sen ta t are în reg is t ra te 307 opur i şi o colecţ iune de vr 'o 50 foi r omâne din diferiţ i ani .

Di rec to ru l desp . în conţe legere cu d-1 p r o t o p o p t rac tua l şi cu preşed. desp . „Bocşa" al Reun iun i i înv. gr . or. rom. din diecesa Caransebeşu lu i au lansa t u n apel că t ră e lemente le in te l igente , îndeosebi căt ră preoţ i i şi învă ţă tor i i d in comunele apar ţ ină toare pre tur i lor Rec i t a şi Bocşa . în chest ia păduche lu i de sânge, care este u n insect per iculos pen t ru meri , şi care s'a ivi t în păr ţ i le acele, amen in ţ ând cu to ta lă săcare un isvor mare de ven i t al poporu lu i din aceea r eg iune . T o t o d a t ă indică modul şi mijloa­cele de apărare con t ra acestui insect .

II. Averea despărţementului. Pe rcep ţ iun i au fost 284 cor., din cari s 'au t r imis cassei cent ra le 227'20 corr., iar 56 - 80 cor. s 'au folosit pen t ru t r ebu in ţe l e despă r ţ ămân tu lu i .

I I I . Donaţiuni. Dir . desp. , d. I o n B u d i n ţ i a n u a acoper i t din al său spesele î m p r e u n a t e cu t ipă r i rea şi b roşarea d i se r ta ţ iun i i „ Valorarea poa­melor11 în suma de 34 cor. D-1 profesor de pedagogie I. F . N e g r u ţ i u din Blaj a ceda t suma de 4 - 50 cor. din pre ţu l rea l i sa t dela v inderea opului său „Grădina de legumi".

IV. Membri. Cu finea an. 1900 desp. „Bocşa" avea 83 membr i , şi a n u m e : ordinar i 6 1 , a ju tă tor i 22.

V. Biblioteca desp. , p â n ă la finea an. 1900, cons ta din toa te t rac ta ­te le economice edate de „Reun iunea agricolă r o m â n ă din comi ta tu l Sibi iu" , apoi „Grăd ina de l egumi" de I. F . Negru ţ iu , „Agrologia" de Dr. G. Maior , „Valora rea poamelor" de T. Ie remia şi „Sâmbă ta mor ţ i lo r" local isată de T. V. Păcă ţ i anu .

*

Desp. „firaşou". Şi în decursu l anulu i 1900, ca şi în anii t recuţ i , comi te tu l aces tu i desp . a cău ta t să co respundă chemări i sale, sus ţ inând legătur i le în t re membr i i de diferite categor i i ai Asocia ţ iuni i şi în t re or-

69

ganul central execut iv al acesteia, con t inuând cu organisarea agentur i lo r în comunele ţ ină toa re de acest despăr ţământ , î nmul ţ ind număru l bibl io-tecelor popora le şi în genere d iscu tând în şedinţe le sale diferite ches t iun i pr iv i toare la ina in ta rea cul tura lă şi economică a poporu lu i nos t ru din această pa r t e a ter i i .

1. Membri. L a începutu l an. 1900 despă r ţ ămân tu l avea 1 membru • fundator , 6 membr i pe via ţă şi 79 ordinar i . D in t re aceş t i m e m b r i a r e -pausa t membru l ord. G. Nica -Popa , comerc ian t în Sa tu lung , s'au m u t a t de pe ter i torul desp . 4 membr i o rd . : Pe t ru B r o ş t e a n u şi R a d u Arde lea în Sibiiu, Vasile L i t e r a t în Caransebeş , Dr . Nicolae Mănoiu a declara t , că voiesce să fie socot i t la desp. „ B r a n a , iar 1 m e m b r u ord . (Grigor ie Birea) a t r ebu i t să fie ş ters din şirul membr i lo r Asocia ţ iuni i .

în u r m a aces tor sch imbăr i număru l membr i lo r ordinar i s'a r edus la 73. P e lângă aceşt ia însă în decursul anulu i 1900 s'au mai înscris 2 membr i ord inar i noi , aşa încâ t de p resen t n u m ă r u l membr i lo r Asocia­ţ iuni i de pe t e r i to ru l aces tu i desp . e s t e : 1 m e m b r u fundator , 6 m e m b r i pe viaţă, 75 ordinar i şi 60 a ju tă tor i .

D in t r e membr i i o rd inar i ş i -au ach i t a t taxele pe an. 1900: d i rec t la cassa cent ra lă 1, la cassa despă r ţ ămân tu lu i 63, a t r ecu t în ca tegor ia mem­bri lor co responden ţ i 1, res tan ţ ie r i 11.*)

2. Număru l agenturilor comunale s'a înmul ţ i t în decursul an. expi ra t cu t r e i : Dârs te le Braşovulu i , Vlădeni şi Ţ în ţa r i , aşa încâ t de p resen t acest desp . posede cu to tu l 17 agentur i . D in t r e agentur i le vechi mai mul tă ac t iv i ta te au desvol ta t în decursu l acestui an cele d i n : Fe ld ioara , Sa tu lung , Braşovul -vechiu , Cr is t ian şi P reşmer .

3. N u m ă r u l bibliotecilor poporale ambulante ale despăr ţământu lu i , care la începu tu l an. 1900 era de 10, s'a înmul ţ i t în decursu l an. expi ra t cu 2 : b ibl io teca Nr. I. c) cons ta t a toa re din 83 voi. în pre ţ de 118 cor. 09 fii., şi bibl ioteca Nr. I I . c) cons t a t a toa re din 87 voi . în pre ţ de 133 cor. 06 fii., ambele de p resen t d isponibi le . Sch imbarea b ibl io tecelor celor vechi , în u rma bolnăvir i i b ibl iotecarului , a mu l t r eg re t a tu lu i Gr igor iu Maior, n u s'a p u t u t face în t oamna aceasta, ci se va face numa i în lu­nile p rox ime.

In favorul b ib l io tecelor popora le d in desp . s'au făcut şi în an. aces ta cont r ibui r i des tu l de f rumoase. A n u m e au con t r ibu i t pen t ru aces t s c o p : poporeni i r omân i din P r e ş m e r 20 cor., poporeni i din Braşovu l -vech iu 8 - 50 cor., poporeni i din Dârs te le Braşovu lu i 10 cor., poporeni i din Cris­t ian 10 cor., poporen i i din Vlădeni 2 - 20 cor., poporen i i din Ţ în ţ a r i 2'80 cor., poporeni i d in Fe ld ioa ra 12-86 cor . ; dl G. N . Căciulescu 9'40 cor., dl d i rec tor şi profesor Arsen iu Vlaicu 8 cor., dl G. Seniuce 4 cor., dl Dr . G. Scu tea 8 9 6 cor., dl I. B i d u 4 cor. D in t r e cont r ibui r i le în cărţ i cea mai pre ţ ioasă este cea făcută de onor. comi te t central .

*) Unii din aceştia şi-au achitat tasa în 190L

70

Din r apor tu l special despre cele 12 b ib l io tece popora le ambu lan te ale desp. ex t ragem următoare le d a t e :

Biblioteca 1 a. înf i in ţa tă la 1896, cons tă din 81 vo lume în p re ţ de 92-78 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceas ta se afla în agen tu ra Ghim-bav. I n an. p r emergă to r a mai c i rculat în agen tu ra H e r m a n .

Biblioteca 11 a. înf i in ţa tă la 1898, cons tă din 110 voi . în p re ţ de 162'52 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceas ta se afla în agen tu ra Bod. In an. p r emergă to r a mai c i rcula t în a g e n t u r a Braşovul -vechiu .

Biblioteca UI a. înf i in ţa tă la 1898, cons tă din 80 voi. în p r e ţ de 128*56 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceasta se afla în a g e n t u r a Cris­t ian. In an. p r emergă to r a mai c i rculat în agen tu ra Fe ld ioa ra .

Biblioteca IV a. înf i inţată la 1898, cons tă din 88 voi . în p re ţ de 136*38 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceasta se afla în agen tu ra F e l -dioara. I n an. p r emergă to r a mai c i rcula t în agen tu ra Braşov -Ce ta t e (sodali).

Biblioteca V a. înf i inţată la 1899, cons tă din 101 voi. în p r e ţ de 230'12 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceas ta se afla în agen tu ra B r a -şov-Toci le .

Biblioteca VI a. înf i in ţa tă la 1899, cons tă din 93 voi. în p r e ţ de 161*78 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceas ta se afla în agen tu ra Bra­şovul-vechiu.

Biblioteca I b. înf i in ţa tă la 1899, cons tă din 82 voi . în pre ţ de 113-72 cor. La finea an. 1900 b ib l io teca se afla în a g e n t u r a Măeruş .

Biblioteca II b. înf i inţa tă Ia 1899, cons tă din 90 voi. în p r e ţ de 144*38 cor. L a finea an. 1900 b ib l io teca aceas ta se afla în agen tu ra H e r m a n .

Biblioteca III b. înf i in ţa tă la 1899, cons tă d in 90 voi . în p re ţ de 13660 cor. L a finea an. 1900 se afla în agen tu ra P reşmer .

Biblioteca IV b. înf i in ţa tă la 1899, cons tă din 90 voi . în p re ţ de 137*36 cor. L a finea an. 1900 se afla în a g e n t u r a Dâr s t e .

Biblioteca I c. înf i inţa tă la 1900, cons tă din 83 vo lume în p re ţ de 118*09 cor. L a finea an. 1900 aceas tă b ibl io tecă se afla disponibilă .

Biblioteca II c. înf i in ţa tă la 1900, cons tă din 87 vo lume în p r e ţ de 13306 cor. L a finea an. 1900 se afla disponibi lă .

N u m ă r u l vo lumelor din numi te le 12 b ibl iotece este de 1075 în p re ţ de 1695*35 cor.

D u p ă ramii l i terar i , operele s u n t : poesi i popora le , poveşt i , snoave , e t c , căr ţ i poporane , l i t e ra tu ră frumoasă, is tor ie şi geografie, sci inţe na­tura le , l i t e ra tu ră economică, medic ină şi igienă, educa ţ iune şi al tele.

4. Pen t ru îndepl in i rea agendelor sale comite tu l desp . a ţ i nu t în de­cursul an. expi ra t 10 şed in ţe . Adunarea generală o rd ina ră a desp . s'a ţ i n u t în 4 Iunie v. 1900 în comuna H e r m a n . L a aceas tă adunare s 'au p resen ta t şi s'au discutat: r apor tu l gene ra l al comitetului despre activi»

71

t a t ea sa dela aduna rea genera lă din Cerna tu l Săcelelor (30 Maiu v. 1899) încoace, r apor tu l special despre s tarea şi modul de folosinţă a b ibl io te-ceîor poporale , r apor tu l cassei — şi s'a s tabi l i t b u d g e t u l pe an. 1901. Mai depar t e în adunarea , despre care e vorba , s'a ce t i t lucrarea d-lui I. L ă p e d a t . s tud . un iv . în B u d a p e s t a : „Despre îmbunătăţirea stării poporului nostru", p r ecum şi „Monografia comunei Herman, cu deosebită privire la Românii de aici", scr isă de pa rochu l A lexandru Dogariu.

T o t cu aceas tă ocas iune s'a d i scu ta t şi de sp re înfiinţarea unei reu­niuni agricole românesc i pe te r i toru l aces tu i d e s p ă r ţ ă m â n t şi despre in­t roducerea însoţ i r i lor de credi t , s i s temul Kaiffeisen, cari ches t iuni apoi s 'au înc red in ţa t spre s tud ia re comi te tu lu i desp . şi agen tu r i lo r din co­mune le rura le .

L a adunarea genera lă din H e r m a n comi te tu l a d i s t r ibu i t g r a t u i t poporeni lor din aceas tă comună 4 ex. din „Hig iena copi lu lu i" de S. Stoica , 10 ex. din „Grăd ina de l egumi" de I . F. Negru ţu , şi 10 ex. din „ învă ­ţ ămin te din v ia ţa ruet ropol i tu lui Andre iu Şagu n a" de A. Bâ r seanu , l ângă cari dl N. Pe t r a -Pe t r e scu a b inevoi t a mai adăuga 5 ex. din opul s ă u : Poves t i r i popora le alese.

5. Mişcarea cassei desp. în sem. I. al an. expi ra t a fost de 516 12 cor. la in t ră r i şi 489'24 cor. la eşiri , r ă m â n â n d u n sald de 26'88 cor., iar în sem. I I . de 406'70 cor. la in t ră r i şi 302-26 cor. la eşiri, r ă m â n â n d pe seama bibl iotecelor popora l e un sald de 104-44 cor.

Incassăr i le dela membr i i ord inar i şi a ju tă tor i în decursu l an. 1900 au fost de 539 cor. D in aceste taxe , de t răgendu-se pe seama desp . 2li°/'o în suma de 107-80 cor., s 'au admin i s t r a t cassei centra le 4 3 P 2 0 cor. Afară de aceea s'a mai t r imis ul ter ior (Iau. n. a. c.) ca taxe pe 1900 suma de 200 cor . ; cu to tu l aşadară suma de 6 3 P 2 0 cor.

6. O perdere dure roasă şi foarte s imţ i tă a î n d u r a t comi te tu l cerc . al desp . p r in bolnăvi rea şi apoi t recerea la cele e te rne a zelosului sfiu membru Grigoriu Maior ( reposat 29 Ian . v. 1901), care-şi făcuse ca p ro ­blemă a ac t iv i tă ţ i i sale neobos i t e înfi inţarea de bibl ioteci popora le şi s t ă ru in ţe lo r căru ia avem a mu l ţ ămi în p r ima l inie real isarea celor 12 bibl ioteci popora le ambulan te , pe cari le posede de p re sen t desp . „Braşov" . Golul r ămas d u p ă d însul cu g reu se va p u t e înlocui .

Ne p lace a crede , că ac t iv i ta tea temeinică şi s is temat ică , ce desp . „Braşov" desvoal tă în t oa t e d i rec ţ iuni le , va servi de model celorlal te de spă r ţ ămin t e ale A s o c , cari din an în an, r â n d pe rând , se recu leg aven tându- se spre lucrăr i t o t mai rodnice .

* Desp. „Bistriţa". (Nr. 6/1901). Concurs. Direcţiunea despărţământului

Bistriţa al Asociaţiunii escrie concurs pentru un premiu de 20 coroane în aur, care se va conferi acelui proprietar român de pe teritoriul despăr­ţământului, care va ară ta cel mai frumos spor relative, făcut în ramul pomăritului în cei 3 ani din urmă, socotiţi până la expirarea concursului.

72

Concurenţii au să dovedească prin certificat da t de agentura comu­nală a Asociaţiunii, sau dacă în comună nu ar fi agentură, prin certificat dat de primăria comuna lă : numerul pomilor, soiul lor, măr imea teritorului de cultură şi că sporul în pomărit 1-a făcut concurentul .

Petiţiile instruite cu acest certificat sunt a se adresa directorului despărţământului în Bistriţa până la 1 Iunie n. 1901, cele sosite mai târ-diu nu se vor considera.

Decernerea premiului va hotărî-o comitetul cercual, conferirea se va face în adunarea generală de est t imp. Bistriţa, 22 Februar ie 1901. Direcţiunea despărţământului . Vasilie Hanţa m. p. ,

director. Dr. Victor Onişor m. p. , secretar . *

Desp. „Lipoua". î n 3/16 Mart ie a. c. despăr ţămin te le Asocia ţ iuni i s 'au înmul ţ i t cu un n o u desp. , al „Lipovei". Cons t i tu i rea aces tu i desp . a fost concred_ută d-lui Ioan Tuducescu, înv. pens. , dir. de bancă în L ipova . P e n t r u ca adunarea să reuşească cât mai bine, d-1 de lega t a făcut p r o ­p a g a n d ă ex t insă în ziare şi a emis l is te de subsc r ip ţ iune în n u m ă r mare . î n gene re in te l igen ţa d in L i p o v a şi j u r a luc ra t p e n t r u reuş i rea acestei adunăr i şi pen t ru ca să se înscrie cât mai mul ţ i membr i . S t ă ru in ţ a ne ­obosi tă a t u tu ro r oameni lor de b ine a avu t ca u rmare cons t i tu i rea unu i sdravăn desp . cu cen t ru l în L i p o v a .

D-1 de lega t al comite tului central a deschis adunarea pr in u n discurs avân ta t , în care ch iamă publ icu l din acele pă r ţ i să se g rupeze în j u r u l Asocia ţ iuni i .

D i n p ro toco lu l adunăr i i cons t i tuan te se vede, că d-1 de lega t după desch iderea adunăr i i a n u m i t un cassar şi doi no t a r i ad hoc , şi a da t cet i re condi ţ iuni lor , d rep tur i lo r şi da tor in ţe lo r membri lor , cari se vor înscrie , apoi a su spenda t şed in ţa p e n t r u a se p u t â face inscrier i le de membr i . D u p ă redesch ide re s'a cons ta ta t numărul^ membr i lo r înscrişi , şi anume 1 m e m b r u pe v ia ţă , 28 m e m b r i o rd inar i şi 59 a jută tor i . A p o i s'a u r m a t la a legerea comi te tu lu i cercual , fiind ales p r e şed in t e d-1 Dr . Aurel Hal ic , iar m e m b r i : domni i Vasile Beleş, George Popovic iu , Voicu H a m s e a şi Dr . Valeriu Morar iu .

Desp . „L ipova" cons tă din comunele apa r ţ ină toa re cercur i lor p re -t o r i a l e : L ipova , Murăş , din comit . Caraş-Sever in . şi R a d n a şi Sir ia din comit . Arad . Dela al te despă r ţ ămin te s'au t r e c u t la desp . „L ipova" 4 membr i fundator i vechi şi 6 ordinar i , astfel că aces t desp . n u m ă r ă de p r e s e n t : 4 m e m b r i fundator i , 1 m e m b r u pe viaţă , 34 m e m b r i ordinar i şi 59 m e m b r i a ju tă tor i , în to ta l 98 membr i . î m p r e u n ă cu rapor tu l despre cons t i tu i re şi a d u s e l e lui, dl de lega t T u d u c e s c u a t r imis cassei cent ra le o acţ ie în va loare nomina lă de 200 cor., şi 418 cor. în to ta l deci 618 cor. taxe de membr i .

Transilvania. Partea oficială. 25

Nr. 235—1901.

Proces verbal din 4 Aprile 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central al

Asociaţiunii.

P r e ş e d i n t e : Dr . llarion Puşcariu. — N o t a r : Dr. Ilie Beu. — M e m b r i i p r e s e n ţ i : Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr. Corn. Diaco­

novich, Nicolau Ivan, I. Papiu, Leontin Simonescu şi Iosif St. Şuluţu.

5 5 . Cu verificarea procesului verba l al şedin ţe i de a^i Se încred in ţează d o m n i i : Zaha r i a Boiu , Nico lau I v a n şi

L e o n t i n Simonescu.

5 6 . (214—1901. Dl Dr. George Alexici, profesor în B u d a p e s t a , t r imi te mai mu l t e căr ţ i şi manusc r ip te vechi pen t ru b ib l io teca Asoc ia ţ iun i i şi se r o a g ă să i-se comple teze colecţ iunea revis te i „Trans i lvan ia" .

Căr ţ i le şi manusc r ip te l e se pr imesc cu mul ţămi tă . Bib l io­tecarul se autor isează a t r imi te dlui Dr . G. Alexici fascicolele şi volumele ceru te ale revis te i „Trans i lvania" , încâ t aces te vo r fi d isponibi le .

5 7 . (204—1901). Gonsistorul metropolitan d in Blaj cu da t a 16 Mart ie a. c. notifică, cumcă a pr imi t suma de K 203-—, par tea şcoalei gr .-cat . din Cojocna din veni te le „Lăsărnentului fericitului Ioan Oltean" pe anul 1900. Observă însă, că compet in ţa , ce se cuvine numite i scoale din lă-sămen t pe t impu l dela 1 Iu l ie 1899 p a n ă la 31 D e c e m b r e 1899, n u i-s'a t r anspus .

De oare-ce „Lăsămen tu l fer ici tului I oan Ol tean" a fost inac t iva t cu începere dela 1 Iul ie 1899, oficiul de cassă se î n d r u m ă a t r a n s p u n e consis tor i i lor compe ten t e sama , ce se cuvine scoalelor gr.-or. şi gr .-cat . din Cojocna pe t impul dela 1 Iulie pană la 31 D e c e m b r e 1899.

5 8 . (217—1901). Secre tarul I I aduce la cunosc in ţa comi te tu lu i cent ra l , că — pr imindu-se soirea posi t ivă, cumcă veduva Ana loanette n. Gomboş, în pr ima căsător ie măr i t a t ă d u p ă Ioan Iancu din Vidra de sus, a decedat — s'a scris pe cale pres id ia lă dlui Dr. Zos im Chi r top , advoca t în Câmpeni , rugându-1 , ca să se in tereseze , dacă e sau n u in t abu la t ă pe Asoc ia ţ iune averea lui Ioan Iancu, t e s ta tă de aces ta Asocia ţ iuni i în scopul înfiinţării une i fundaţ iuni , a cărei usuf ruc tuară a fost defuncta . Dl Dr. Zos im Chi r top cu mul tă p reven i re a da t ascul tare rugăr i i noas t re şi ne rapor tează , că averea men ţ iona t ă es te in t abu la tă pe Asoc ia ţ iune şi că conform docu­men tu lu i de t r anspune re ca ecuiva lent al averi i mişcă toare , r âmase de Ioan Iancu, defuncta v ă d u v ă s'a ob l iga t a solvi fi. 1 2 1 - — , care sumă se poa t e incassa pr in j udecă to r i e , dacă n ' a fost cumva achi ta tă . D-Sa p r o -

3

26 Transilvania. Partea oficială.

p u n e to toda tă , ca averea să se vândă, iar pană ce se va în t âmpla aceasta , să se dee în a rendă . I n l egă tură a t r an spus şi o copie, neau ten t i ca tă , a coalei de p ropr i e t a t e dela car tea funduară .

D e moar t ea văduve i Ana Ioane t t e n. Gomboş se ia act . Disposi ţ i i le pres id ia le se aproabă, mu l ţ ămindu- se t o toda t ă dlui Dr . Zos im Chi r top pen t ru preveni rea , ce o ara tă faţă de Aso-cia ţ iune.

Se dec ide vâno^area rea l i tă ţ i lor r ămase dela Ioan Iancu din Vidra de s u s ; suma real isa tă se va admin is t ra apoi conform disposi ţ i i lor t es ta toru lu i . P a n ă ce se va pu t ă efectui vendarea , real i tă ţ i le să se dee în a rendă . Vâncjarea, r espec t ive exarendarea , p recum şi incassarea sumei de fi. 121.—, care ancă nu este achi ta tă , es te r u g a t a o efectui dl Dr. Zos im Chi r top .

5 9 . (228—1901). Dl Dr. Nicolau Vecerdea, advoca t şi secre tarul inst i ­tu tu lu i „Albina" , r apor tează cu da ta 3 Apri l ie a. c. în cansa recursurilor î na in ta t e la d i rec ţ iunea financiară şi j udecă to r i a admin is t ra t ivă contra măsurării ecuiualentului a supra averii mobi le şi imobile a Asocia ţ iuni i . J u d e c ă t o r i a admin is t ra t ivă pr in sen t in ţa sa Nr. 7175 dela 25 Decembre 1900 declară averea mobi lă a Asocia ţ iuni i scu t i tă de ecuivalent , nu însă şi averea imobi l ă ; iar pr in sen t in ţa sa Nr. 12895/1900 dd to 20 F e b r u a r i e a. c. ap roabă ecuivalentu l măsura t a supra „Lăsărnentu lu i fericitului Ioan Ol tean" , t e s t amen tu l aces tuia neadmi ţend o astfel de in te rpre ta re , din care ar pu t e resu l t a scut i rea de ecuivalent .

Dl Dr. N . Vecerdea cere t o t o d a t ă asemnarea sumei de K 1248 , spesa tă pen t ru t imbre , legalisări şi p len ipo ten ţe .

R a p o r t u l d lui Dr . N. Vecerdea se ia spre scire, mul ţă-mindu- i -se pen t ru serviciul p res t a t Asocia ţ iuni i . Oficiul de cassă se încunosc i in ţează despre resu l ta tu l apela ţ iuni lor în causa ecuiva lentu lu i . Suma de K 12'48 se asemnează spre achi tare .

6 0 . (55, 188 şi 213—1901). L a fondul Casei naţionale a î n t r a t de l a :

a) D l Alexandru Lebu, p ropr ie t a r în Sibiiu, K 500 '— ca ra ta u l t imă din taxa de m e m b r u f u n d a t o r ;

b) Cassa de păstrare din Sălişte K 200'— ca r a t a a pa t ra din taxa de m e m b r u f u n d a t o r ;

c) Dl Nicolau Garoiu, advoca t în Zernesci , K 500-— ca r a t a u l t imă din taxa de m e m b r u f u n d a t o r ;

d) D l Emanuil Ungurianu, advoca t în Timişoara , K 4 0 0 — ca r a t a a pa t r a din taxa de m e m b r u f u n d a t o r ;

şi e) Dl Alexandru Lupu, colonel în pens iune , K 20-—.

S p r e p lăcu tă scire.

Transilvania. Partea oficială. 27

6 1 . (218—1901). Direcţiunea institutului „Albina" cu da ta 29 Mart ie a. c. încunosci in ţează , că adunarea genera lă din es t -an a v o t a t d in cuo ta des t ina tă pen t ru scopur i cul tura le şi de binefacere p e n t r u t r ebu in ţe le scoalei civile de fete sus ţ inu tă de Asoc ia ţ iune suma de K 2000'—. Aceas tă sumă se poa te r id ica pe lângă chi tanţă .

D o n a ţ i u n e a ins t i tu tu lu i „Alb ina" se p r imesce cu mul ţă ­mită. Oficiul de cassă se î n d r u m ă a r id ica suma de K 2000"—.

6 2 . (223—1901). Direcţiunea scoalei civile de fete îna in tează cu da ta 31 Mart ie a. c. cererea pentru un concediu de 8 septemâni a profesorului Ioan PopQvici. Cereri i este a lă tu ra t un t e s t imoniu medical , l ibera t de fi­zicul comi ta tens Dr. H e r m a n n Sussmann , în care se consta tă , că p e n t r u t r a t a rea morbulu i , de care sufere dl I. Popovic i , es te abso lu t necesar , ca să fie d i spensa t dela agendele de profesor pe t impu l indica t .

Cererea profesorului I. Popov ic i se încuvi in ţează , acor-dându- i -se u n concediu de op t s ăp tămân i cu începere dela 1 Apr i le a. c.

6 3 . (225 şi 226—1901). Direcţiunea scoalei civile de fete îna in tează cu da ta 2 Apr i le a. c . :

I. Procesul uerbal al conferenţei corpului didactic d in 30 Mart ie a. c . ; în această conferenţă s 'au pe r t r ac t a t afaceri curen te , s'a s tabi l i t consem­narea manuale lor de î nvă ţ ămân t pen t ru anul şcolar 1901—1902 şi feriile de paş t i pe t impul dela 11 pană 21 Apri l ie a. c.

I I . Cererile preoţ i lor Nico lau B r e b a n din Cecâr lău şi Pe t ru Mineiu din S tenea pentru a fi dispensate dela plătirea didactrului fiicele lor, Silvia B r e b a n elevă în cl. I I . civilă şi Măria Mineiu elevă în cl. I I I . civilă, pe anul şcolar 1 9 0 0 - 1 9 0 1 .

ad I. Sp re scire. ad I I . Cereri le n u se încuvi in ţează .

6 4 . (224—1901). Secre taru l I I rapor tează , că în ches t iunea aşezări i une i cruci la mormântul regretatului George Bariţiu, conform conclusului 267 din 6 Decembre a. tr., s'a scris dlui Mih. Bon tescu , advoca t în H a ţ e g , g inere al lui G. Bar i ţ iu , r ugându- se ca să se consul teze cu membr i i fa­miliei şi să ne aviseze apoi, dacă familia îşi r ese rvă d rep tu l de a se în­gri j i ea de înf rumseţarea mormân tu lu i amint i t , ori ea se învoesce , ca Asocia ţ iunea să ini ţ ieze r id icarea unu i m o n u m e n t mormân ta l . P a n ă la data aceas ta dela dl Mih. Bon t e scu n u a sosi t nici u n r ă spuns .

Se decide, a se scrie şi celorlal ţ i membr i ai familiei.

6 5 . (190—1901). Direcţiunea despărţământului „Blaj"' îna intează proce* sele verbale ale şedinţelor comitetului cercual d in 18 Ianuar ie şi 28 F e ­bruar ie a. c. In ambele şedinţe s 'au pe r t rac ta t numa i afaceri curen te . I n

3*

28 Transilvania. Partea oficială.

l egă tu ră re levăm, că despă r ţ ămân tu l „Bla j " a t ipă r i t b roşu ra p r e m i a t ă : „Higiena sau car tea sănă tă ţ i i " de Dr. Ştefan E r d e l y i ; 1 ex. a t r a n s p u s şi la bibl ioteca Asociaţ iuni i .

Spre scire.

6 6 . (208—1901). Dl Ioan Tuducescu, de lega t al comi te tu lu i cent ra l , rapor tează , că a convoca t pe 16 Mar t ie a. c. adunarea constituantă a des­părţământului „Lipova", în care — pnrcedându-se conform ins t ruc ţ iun i lo r — s'a efectui t const i tui rea . Cu această ocas iune s'a î n sc r i s : a) u n m e m b r u pe viaţă , dl Aure l Savieiu, solvind ca taxă una acţ ie dela „ M u r e ş a n u l " ; b) 28 membr i ordinar i , d n i i : Dr . G. Popescu , Dr . Vasil ie Avramescu , Melet iu Suciu, F l o r i a n Roxin , George Popovic iu , A tanas iu Pascu , Dr . Val . Morar iu , Milan Serbu , Ioan Tuducescu , Vasil iu Delielean, losif Vuculescu, Gregor iu Marienescu, Andre iu Şandru , Dr . Aure l Hal ic , Iul ian Barzu , I o a n Cimponer iu , Teod . Suricescu, Iuliu P o p , E m i l Dozse, losif Iorgovic i , Cornel iu Iorgovici , Zahar ie Cuparescu , Dav id Dal in , Valer iu Oprianu, Georg iu Pleşiu, Teodor N e a g u şi Z a r i u M i r c u ; şi c) 54 membr i a ju tă tor i . De la to ţ i aceş t ia s'a î nca s sa t : u n a acţie de K 200.— şi K 598.—, la care se mai a d a u g K 20.—, încassa te dela 2 membr i ord inar i vechi . — Di rec to r al de spă r ţ ămân tu lu i a fost ales Dl Dr. Aure l Ha l ic , iar membr i i în co­mi t e t dnii Vasilie Beleş , George Popovic iu , Voicu H a m s e a şi Dr . Valer iu Morar iu .

D e oda tă cu acest r a p o r t dl de lega t t r a n s p u n e şi pro tocolu l adu­năr i i cons t i tuan te , din care se vede, că după desch iderea adunăr i i au fost n u m i ţ i u n cassar şi doi no ta r i ad-hoc şi s'a d a t cet i re condi ţ iuni lor , d rep tu r i lo r şi da tor in ţe lo r membr i lo r Asocia ţ iuni i , apoi s'a su spenda t şed in ţa pen t ru a se pu t e face înscrieri le . D u p ă redesch idere s'a cons t a t a t număru l membr i lo r înscrişi , apoi s'a p roceda t la a legerea comi te tu lu i cercual .

Desp re r apo r tu l dlui de lega t şi despre organisarea des­pă r ţ ămân tu lu i „L ipova" se ia act cu p lăcere . D o m n u l Aure l Savie iu se declară m e m b r u pe viaţă , iar dni i amint i ţ i sub b) m e m b r i ord inar i ai Asocia ţ iuni i . Alegerea comite tului se aproabă . Dlui de lega t se expr imă mul ţ ămi t ă comi te tu lu i centra l pen t ru in te resu l doved i t faţă de scopur i le Asocia ţ iuni i .

Organ isa rea despă r ţ ămân tu lu i „L ipova" este a se notifica şi d i rec ţ iuni lor despă r ţ ămân te lo r „Timişoara" şi „ L u g o ş " .

6 7 . (212—1901). Direcţiunea despărţământului „Braşov" îna in tează procesul verbal al şedinţei comitetului cercual din 20 Mart ie a. c. I n aceas tă şed in ţă s 'au p e r t r a c t a t afaceri c u r e n t e ; s'a luat act de comunica tu l , că dl prof. G. V â t ă ş a n — inv i ta t fiind — a binevoi t a pr imi a supra sa agendele de bibl io tecar , şi că în amint i rea r eg re ta tu lu i Gr. Maior s'a ţ î n u t pa ras tas .

Spre scire.

Transilvania. Partea oficială,. 29

6 8 . (220—1901). Se anun ţ ă decedarea membrului fundator George Boieriu, fost p r im loco tenen t în pens iune . P e cale pres idia lă s'a t r imis familiei o t e l eg ramă de condolen ţă .

Comite tu l cent ra l dă expres iune condolen ţe i sale p r in r id icare .

6 9 . (202—1901). Se anun ţă , că Mina Nemoian, no t a r cercual în Ciuchici şi-a ach i ta t î n t r eagă t axa de m e m b r u pe via ţă .

Spre scire. Dl Mina Nemoian se provede cu d ip loma prescr isă .

7 0 . (180 şi 221—1901). S'au înscris membri ordinari: în despăr ţă ­mân tu l „Beiuş" dl Vasil iu Teaha , p r e o t ; în despă r ţ ămân tu l „Agni t a" dni i Mihail Păca l ă şi Ioan Bonea , ambi i preoţi , şi Ioan Pa icu , învă ţă to r .

Dni i amint i ţ i se declară membr i ord inar i ai Asocia ţ iuni i .

D . u. s.

Dr . II. Puşcariu m. p . , v ice-preşed. Dr. Beu m. p., secre tar I I . — S'a ver i ­ficat. Sibi iu în 8 Apr i le 1901. Z. Boiu m. p. , Nicolau Ivan m. p. ,

L. Simonescu m. p .

Nr. 257—1901. PROCES VERBAL

lua t în şed in ţa secţiunii istorice a Asocia ţ iuni i pen t ru cul tura şi l i t e ra tura poporu lu i român, ţ i nu t ă la 16 Aprile n. 1901 în Sibiiu, fiind p r e s e n ţ i : Iosif Sterca Şuluţu, Dr. Augustin Bunea, Vasilie Goldiş, membr i i secţ iuni i i s to ­r ice şi Dr. Cornel Diaconovich, p r im-secre ta ru l Asocia ţ iuni i .

P r e s i d e a z ă : Iosif Sterca Şuluţu, v icepreşedin te le secţ iuni i . Pro tocolu l îl scrie Vasilie Goldiş, referentul secţ iuni i . I. Referen tu l cetesce hâr t i a dlui Dr . Diaconovich , secre tarul p r im

al Asocia ţ iuni i , de da tu l 6 N o v e m b r e 1900 Nr. 763, în care se pun în vedere problemele , ce i n c u m b ă deocamda tă sec ţ iuni i is torice. Se cetesce apoi hâ r t i a Nr. 149 de da tu l 2 Apri le n . 1901 a dlui Dr . Diaconevich , p r in care se u rgează ţ inerea pr imei şed in ţe din pa r t ea secţ iuni i is tor ice şi se p ropune , ca la ord inea dilei în această şed in ţă a sec ţ iuni i i s tor ice să fie pusă şi ches t iunea „Transi lvanie i" , dec larându-se sec ţ iunea a supra p ropuner i i în ches t iune a secţ iuni i l i terare , formula tă în şed in ţa sa din 6 N o v e m b r e a. c.

Punându- se în d i scu ţ iune chesti i le p ropuse de hâr t i i le amint i te ale b i roulu i Asocia ţ iuni i , sec ţ iunea is tor ică aduce u rmătoare le concluse:

a) Sec ţ iunea is tor ică se a lă tură la p ropune rea secţ iuni i 1 i terare, făcu tă în ches t iunea unu i p ro iec t p e n t r u s tabi l i rea m o -

30 Transilvania. Partea oficială.

dal i tă ţ i lor edi tăr i i v i i toare a „Trans i lvanie i" şi a Anale lor Aso­ciaţ iunii , da r cu acea observare , ca „Trans i lvan ia" în chipul p r o i e c t a t d e sec ţ iunea l i terară să apară la finea fie-cărei lun i afară de luni le Iun ie şi Iul ie , iară număru l coaielor de t ipa r pen t ru „Trans i lvania" să n u se fixeze p e n t r u fiecare lună, ci să se fixeze în n u m ă r de 20 coaie p en t ru anul în t reg , având organele respec t ive a împăr ţ i mater ia lu l aces ta pe lunile sin­gura t i ce d u p ă p u t i n ţ ă şi t r ebu in ţă .

b) P e n t r u anul de faţă sec ţ iunea i s tor ică n u află necesar , dar nici posibil să s tabi lească un b u d g e t în t oa t ă forma, iar s ta tor i rea speselor de călător ie şi a d iurne lor pe sama mem­bri lor din secţ iuni va fi mai pot r iv i t să se facă în şedinţa ple­na ră a secţ iunilor , care se va ţ ine în p r ea jma Rusal i i lor .

c) P e n t r u referentul său sec ţ iunea d e o c a m d a t ă n u află de l ipsă a s tabi l i nici o r emune ra ţ i une .

d) Refe ren tu l pr imesce însărc inarea , ca la proxima şe­d in ţă a secţ iuni i să pres in te u n pro iec t pen t ru p rog rama de ac ţ iune a secţ iuni i în vi i tor .

I I . Deoare-ce sec ţ iunea is torică, în tocmai ca şi cea l i te rară este de convingere , că n u m ă r u l membri lor ei n u este suficient pen t ru înde ­pl ini rea t u tu ro r agendelor , ce i-se impun pr in R e g u l a m e n t u l secţ iuni lor l i te rare şi sciinţifice în sinul Asocia ţ iuni i , ci că ar fi foarte folositor scopuri lor , ce u rmăresc secţ iuni le acestea, dacă ele ar pu te să fie în­t reg i t e şi p r in alţi bă rba ţ i de special i ta te , d rep t a c e e a :

Sec ţ iunea is tor ică face p ropune rea pen t ru şed in ţa p lenară a secţ iuni lor , ca R e g u l a m e n t u l pen t ru secţ iuni le sciinţifice li­t e ra re ale Asocie ţ iuni i să se sch imbe în t r ' aco lo , ca cei 25 mem­bri ai secţ iuni lor , aleşi de adunarea genera lă , să fie numi ţ i m e m b r i ord inar i ai acestor secţ iuni . F ie -care sec ţ iune apoi să a ibă d rep tu l a p ropune spre alegere din p a r t e a şedinţe i p l e ­na re a sec ţ iuni lor un n u m ă r oare-care de membri corespondenţi, cari ar fi chemaţ i să dee ajutor sec ţ iuni lor în lucrăr i le lor l i­t e ra re şi sciinţifice.

III . Membru] secţ iuni i Dr . Augus t in B u n e a rapor tează , că în ar-chivele din Blaj a aflat o conscr ip ţ ie a parochieni lor , parochi lor , biseri­cilor şi a t u t u r o r lucrur i lor biser icesci din diecesa F ă g ă r a ş u l u i cu da tu l de 1 Octobre 1750, din t impul vicar iului genera l Aron (mai t â rd iu episcop gr.-cath.). In conscr ip ţ ia aceasta se află toa te comunele româ­n e s c ! din Ardeal , afară de Braşov şi comunele românesc i din Ţeara -Bârse i . F i i n d conscr ip ţ iunea aceas ta de in te res p e n t r u istoriografia româna , dl Dr . A u g u s t i n B u n e a o p u n e la d i spos i ţ iunea secţ iuni i is tor ice.

Transilvania. Partea oficială. 31

Sec ţ iunea is torică însărc inează pe dl Dr . Augus t in Bunea să îngr i jască t ipăr i rea în t r 'o b roşu ră a acestei conscr ip ţ iun i . B r o ş u r a se va t ipăr i în ed i tu ra şi pe spesele Asocia ţ iuni i . D i n broşura t ipăr i t ă Dr. A u g u s t i n B u n e a va pr imi la disposi ţ iu-nea DSa l e 200 (două sute) de exemplare .

IV. î n vederea impor tan ţe i e t imologice şi i s tor ice na ţ iona le a n o -menc la tu re i topografice românesc i a ţ inu tu r i lo r locui te de poporu l nos t ru şi cons iderând, că pr in legile mai nouă refer i toare la s tabi l i rea oficială a numir i lo r de local i tăţ i , tesaure le toponomas t i ce , pă s t r a t e de poporu l nos t ru din t impur i vechi , în mare pa r t e vor fi expuse peririi , la p ropu­nerea dlui Dr . Cornel Diaconovich , prim secre taru l A s o c i a ţ i u n i i :

Sec ţ iunea istorică, u rmăr ind scopul de a păs t r a sciinţei e t imologice şi i s tor ice na ţ iona le monumen te l e toponomas t i ce românesc i în in t eg r i t a t ea lor dela începu tu l secolului X X , de­cide a in i ţ ia ed i ta rea u n u i lexicon toponomas t i c r omânesc al t u t u r o r ţ inu tu r i lo r locuite de Români i din U n g a r i a şi Transi l­vania. In acest scop însărc inează pe referentul sSu să elaboreze pană la proxima şedinţă p lenară un p rog ram a m ă n u n ţ i t pen t ru adunarea mater ialului t oponomas t i c cu ajutorul despăr ţămin-telor Asociaţ iuni i , iar unde aces tea ancă n u sun t organisa te , ori nu lucrează, ori apoi n u s'ar pu t e însărc ina cu aceas tă lu­crare, cu ajutorul comisiuni lor speciale provăcjute în § 12 din R e g u l a m e n t u l secţ iuni lor .

Nefiind al te obiec te la ordinea clilei şed in ţa se r idică şi protocolul se subscr ie .

D . u. s.

losif Stereo, Şulutu, Vasilie Goldiş, preşedinte. referentul secţiunii.

DIN DESPĂRŢEMINTE.

Desp. „Dobra1,1. î n 3/16 Apr i le a. c. s'a o rganisa t u n nou desp . al Asocia ţ iuni i — desp. „Dobra" , căruia d u p ă „Noua a ronda re" îi apar ţ in comunele din cerc. adm. I l ia-mureşanâ, (cottul Hunedoara ) , cari pană de presen t au apa r ţ i nu t la desp . „Deva" . — Organisarea acestui desp. a fost conc redu tă d-lui p ro topresb i t e r losif Morariu, care cu mul t zel a făcut pregăt i r i le necesare ca adunarea să aibă reuş i tă cât mai bună . A d u n a r e a din 3/16 Apr i le a deschis-o pr in o cuvân ta re ocasională despre scopul asociaţ iuni lor în genera l şi al Asocia ţ iuni i noas t re în special , î n d e m n â n d pe cei p resen ţ i a se g r u p a în j u r u l Asocia ţ iuni i . A n u m i t apoi n o t a r al adunăr i i pe d-1 L a z a r Vrac iu şi cassar ad hoc pe d-1 los i f Pe t rovic i . A

32 Transilvania. Partea oficială.

ce t i t §-ii d in s t a tu t e referi tori la d rep tur i l e şi da tor in ţe le membri lor , a r u g a t pe cei p resen ţ i să se înscr ie membr i , s u s p e n d â n d în acest scop şedin ţa pe 10 minu te . L a redesch iderea şedinţe i s'a cons ta ta t , că s 'au înscr is 16 membr i ordinar i noui , solvindu-şi t axa pe 1901, şi au solvi t taxa pe 1901 cinci membr i ord inar i vechi, cari au apa r ţ inu t pană acum desp . „ D e v a " ; afară de aceşt ia s 'au mai înscris 19 membr i a jută tor i . Di ­r ec to r al desp . a fost ales d-1 p ro topresb i t e r losif Morariu, iar membr i în comi te t d-n i i : Avram Păcura r iu , p ro topresb . , Adam Leşn ican , dir. de bancă , I o a n Serb , p r eo t şi Nicolae Gos tae , p r imar . P e n t r u r ep resen ta rea desp. la adunarea gene ra l ă a Asocia ţ iuni i au fost aleşi ca delegaţ i d-n i i : N . Gos tae şi los i f Pe t rov ic i , iar ca suplenţ i d-nii N . M u n t e a n şi A d a m Leşn ican . S 'au incassa t t axe în suma de 250 K, cari au fost t r anspuse cassei cent ra le .

D e p r e sen t aces t desp . are 24 m e m b r i o rd inar i şi 19 m e m b r i aju­tă to r i , î n total 43 .

* Desp. „Zerneşti". D o m n u l Moise Brumboiu , pa roch în Tohanul -vech iu

şi m e m b r u al comi te tu lu i cercual , după-ce în scr isoarea sa de da ta 19 Apr i le a. c. spune , că a solici tat p e membr i i mai bă t r ân i ai acelui co­m i t e t ca să s tă rue p e n t r u reorgan i sa rea desp. , şi după-ce r o a g ă şi comi­te tu l cent ra l a lua măsur i le de l ipsă pen t ru ca să se pornească o v ia ţă n o u ă în acel desp . — odinioară unu l d in cele mai ha rn ice — rapor tează , în cal i ta te de p reşed in te despre ac t iv i ta tea Agenturei Asociaţiunii din co­muna Tohanul-vechiu. Spune , că ea funcţ ionează regula t , avend o f rumu­şică şi b ine cău ta tă bibl iotecă, cons ta t a toa re d in 121 opur i , p recum şi 4 o^iare: „Foaia Popo ru lu i " , „Bunul E c o n o m " , „Amicul p rogresu lu i r omân" , „Trans i lvan ia" , car i se d i s t r ibue la membr i şi n e m e m b r i spre cet i re . P e n t r u luminarea poporu lu i şi î n d e m n a r e a lui spre lucrur i mai bune , A g e n t u r a aceasta a ţ i n u t şi în paresemile acestui an mai mul te confe­r in ţ e publ ice , foar te b ine cerce ta te de popor . A n t â i a confer inţă s'a ţ i n u t în 10 Mar t ie d. a. A vorb i t p reşed in te le Agen tu re i , dl Moise B r u m b o i u , d e s p r e : „Grădini le de legumi şi cu l t ivarea legumilor" . î n 17 Mar t ie a ţ i n u t a H-a confer inţă dl învă ţă to r dir ig. şi cassar al Agen tu re i , D u m i t r u P o p : „Despre cul t ivarea pomilor şi despre al toi t" , a r ă t ând în p raxă cum t r e b u e făcută al toirea. î n 24 Mart ie a ţ i n u t confer inţă dl George Oprea, v ice-notar , v o r b i n d despre „Tes tamen te" , I n v e n t a r e " şi „Cassa munci to r i lo r" , iar dl Nicolae Vodă, învăţ , şi no t a r al A g e n t u r e i : „Despre cul t ivarea lucernei , t r ifoiului şi a napi lor de nu t r e ţ " . î n 7 Apr i le a u ţ i n u t confer inţe învă ţă toa rea dela şcoala din Tohan , d. Silvia Chir i lă : „Despre chemarea femeii române" , dl învă ţă to r Nicolae V. Pop . „Despre maeş t r i i şi îmbră ţ i şa rea lor" şi dl George Oprea „Despre pol i ţ ia de câmp, in t imăr i şi legea şcolară" .

Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.