Comparatie politica comerciala netarifara SUA si Suedia

7/26/2019 Comparatie politica comerciala netarifara SUA si Suedia

http://slidepdf.com/reader/full/comparatie-politica-comerciala-netarifara-sua-si-suedia 1/23

Referat

Tema : Compara ie a politicii comerciale tarifare întreț

Statele Unite ale Americii i Suediaș





Cuprins

Introducere...........................................................................4

1. Politica vamală a Statelor Unite ale Americii (S.U.A)....................5

1.1.Intrarea bunurilor pe teritoriul vamal.....................................5

1.2. SUA - Documente, proceduri sau restricii la import.................6

1.!. Alte documente sau prevederi speci"ice unor cate#orii de produse 7

2. $e#imul vamal din Suedia....................................................10

2.1. %a&e de import.............................................................11

2.2. Documente.................................................................11

2.!. $estric ii la import i alte prevederi speci"iceț ș ........................12

!. 'ompara ie a politicii vamale din S.U.A i Suediaț ș .......................14

. $ela ia de cooperare dintre S.U.Aț ...........................................18



Introducere

Procesul creterii nivelului economic al ării este in"luenat i de activitatea or#anelorvamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracteri*e*e prin inte#ritate,transparenă i pro"esionalism.

+ăr"urile i miloacele de transport care trec "rontiera vamală, sau ale cărorre#im vamal se modi"ică, snt supuse operaţiunilor vamale, i anume

- vămuirea/- per"ectarea declaraiilor vamale/-

controlulmăr"urilor i miloacelor de transport/- controlul corporal/- controlul evidenei contabile/- perceperea drepturilor de import i de e&port/- alte aciuni e"ectuate n domeniul vamal de către or#anul vamal.

Politica vamală este principala componentă a politicii comerciale carese ba*ea*ă pe aplicarea instrumentelor tari"are, n "uncie de politica economică a#uvernelor, de acordurile comerciale i conunctura economiei mondiale. Politicavamală repre*intă partea politicii comerciale care cuprinde

totalitatea re#lementărilor i normelor emise de stat prin instituiile abilitate care seaplică tuturor măr"urilor care trec "rontierele vamale ale unei ări.

Acestea implică controlul măr"urilor i miloacelor de transport care trec"rontierele vamale, ndeplinirea "ormalităilor de vămuire, impunerea vamală prin

plata drepturilor vamale la bu#etul statului. Instrumentul principal de aplicare a politicii vamale este tari"ul vamal. %ari"ul vamal este i principalul instrument pentrure#lementarea sc0imburilor comerciale.

Tariful vamal repre*intă, un tabel sistematic al măr"urilor i al ta&elor vamale

corespun*ătoare acestora care se percep pentru măr"urile trecute peste #rania vamalăa unei ări. n practica internaională e&istă tari"e vamale cu o sin#ură coloană pentruta&a vamală prevă*ută sau cu mai multe coloane. Aceste coloane cuprind ta&e vamale

pentru ările care bene"icia*ă de clau*a naiunii celei mai "avori*ate, ta&e pentru ărilecare nu bene"icia*ă de clau*ă (ta&e autonome) i, uneori, ta&e vamale pre"ereniale,care se acordă unor ări slab de*voltate. Pe l3n#ă ta&ele vamale percepute la "iecare

produs sau #rupă de produse, tari"ul vamal mai poate cuprinde nomenclatorulmăr"urilor scutite de ta&e vamale, unele re#uli de impunere, precum i alte "ormalităivamale4.

%ari"ul vamal este un nomenclator care cuprinde măr"urile de import clasi"icate i codi"icate după ori#ine, #rad de prelucrare, i ta&ele vamale e&primate



ad valorem, speci"ic sau mi&t. %a&a vamală este un impo*it care se aplică măr"urilortrecute peste #rania vamală a unei ări. După modul de percepere, ta&a vamală

poate să "ie ad valorem (o mărime procentuală din valoarea măr"ii), speci"ică (oanumită sumă pe unitatea "i*ică de măsură) sau mi&tă. %a&a vamală poate avea cascop creterea veniturilor bu#etului de stat sau5i protecia producătorilor interni de

competitorii străini. $epre*ent3nd un impo*it pe comerul e&terior i tran*aciileinternaionale, ta&a vamală i determină pe consumatori să pre"ere bunurile economiceauto0tone, care sunt mai ie"tine %a&a vamală repre*intă un impo*it pe comerule&terior i tran*aciile internaionale, perceput de stat pentru măr"urile caretrec "rontiera vamală a unei ări. n maoritatea ărilor, ta&ele vamale se aplică doar laimportul de măr"uri.

1. Politica vamală a Statelor Unite ale Americii (S.U.A)

n con"ormitate cu re#imul vamal din SUA, toate bunurile care sunt introduse pe teritoriul vamal american (care sunt importate) trebuie să "ie vămuite i supuse platii ta&elor vamale, dacă nu sunt e&ceptate prin le#e. 'on"orm prevederilor Sistemului Armoni*at al SUA (6armoni*ed %ari"" Sc0edule o" t0e United States),importatorul este responsabil pentru clasi"icarea corespun*ătoare a măr"urilor sale, n"uncie de această incadrare plătindu-se ta&ele a"erente.

1.1.Intrarea bunurilor pe teritoriul vamal %ermenul de 7intrare n SUA7, con"orm Serviciului 8amal american, nu

nseamnă neaparat sosirea bunurilor n portul de destinaie, ci doar procesul de

pre*entare a documentelor pentru vămuire.

+aoritatea măr"urilor pot "i importate "ără restricii, nsă unele bunuri de consumtrebuie să corespundă standardelor "ederale de si#urană i sănătate. naintea e"ectuăriiimporturilor, importatorii trebuie să se documente*e dacă pot respecta acestestandarde.

'on"orm Serviciului 8amal din SUA, un importator nu trebuie să pre*inte neaparat olicenă sau o autori*aie pentru import. Alte a#enii pot cere nsă e&istena unor autori*aii, licene sau certi"icate speci"ice, n "uncie de produsul care este importat.

Evaluarea i claificarea bunurilor importate. Importatorul trebuie sădeclare valoarea ta&abilă a măr"urilor. 9valuarea n vamă se "ace con"orm unei

proceduri te0nice so"isticate care nu implică neapărat utili*area datelor din "acturi sau preurile de cumpărare. :"icialităile vamale americane "olosesc valori de re"erină de ba*ă pentru evaluarea vamală. %rebuie reinut că preul de cost al produsului importatnu poate depăi preul de re"erină utili*at n evaluarea vamală.

%a&ele vamale pot "i plătite i n avans, dacă se solicită n prealabil determinareaacestora la 'omisia 8amală. SUA este parte semnatară la Acordul de 9valuare 8amală

din cadrul :+'. Acest acord stipulea*ă re#uli detaliate pentru determinarea valorii nvamă. +ai mult de umătate din importurile destinate consumului n Statele Unite sunt



e"ectuate "ără ta&e vamale. Dei maoritatea ta&elor sunt calculate ad valorem, launele articole importate se aplică ta&a pe unitate sau pe cantitate. $atele ta&elor vamale pentru bunurile importate pot varia n "uncie de ara de ori#ine. +aoritateamăr"urilor sunt ta&abile con"orm clau*ei naiunii celei mai "avori*ate.

Una din cele mai "recvente e&ceptări de la ta&e se re"eră la bunurile din cadrulAcordului S;P. +ăr"urile eli#ibile pentru S;P(Pactul de Stabilitate si 'restere) suntscutite de ta&e vamale, dacă sunt importate din ările n curs de de*voltare bene"iciarei ndeplinesc anumite condiii. 9valuarea "inală este reali*ată de <iroul 8amal, iar valoarea declarată a măr"urilor servete ca primă ba*ă de evaluare. Această valoarerepre*intă preul actual plătit de către cumpărător v3n*ătorului pentru bunurileimportate. '3nd valoarea tran*aciei nu poate "i determinată, valoarea evaluată a

bunurilor importate este valoarea tran*aciei unor măr"uri identice. n măsura n carecostul transportului direct p3nă la punctul de acces al măr"ii n Statele Unite nu esteinclus n preul tran*aciei, valoarea declarată n vama americană nu trebuie să

includă, obli#atoriu, acest cost

n le#ătură cu clasi"icarea mar"urilor importate, cu evaluarea i cu calculareata&elor vamale, o atenie particulară trebuie acordată de e&portatori posibilităiie&istenei unor ta!e antidumpin". 'on"orm prevederilor #e"ii antidumpin",Departamentul 'omerului impune ta&e suplimentare la importurile de măr"uri alcăror pre se situea*ă sub media preurilor din tere ări, n ca* că nu e&istă pre dere"erină n ara respectivă. +ăsura se aplică n ca*ul n care 'omisia pentru 'omerInternaional (International %rade 'ommission - I%') decide că importurile respectiveaduc, sau este posibil să aducă, preudicii industriei producătoare de produse similare

n Statele Unite. ;uvernul ncasea*ă di"erena de pre ca ta&ă antidumpin#. Dacăe&portatorul străin i importatorul american sunt "irme asociate, determinarea preuluide dumpin# nu se "ace pe ba*a "acturii e&portatorului, ci pe ba*a preului austat dev3n*are pe piaă stabilit de importator. Dacă "irma importatoare asociată nu stabileteun pre real care să "acă posibilă o comparaie de pre, re#ulamentul prevede căAdministraia pentru 'omer Internaional din cadrul Departamentului 'omerului,

poate "olosi un pre construit=, pentru a se constata dacă v3n*area s-a e"ectuat sub preul normal practicat pe piaă.

1.$. SUA % &ocumente' proceduri au retricii la import #icena de import. >u e&istă cerine speci"ice. %otui, pentru anumite bunuri(produse a#ricole, arme, muniii i e&plo*ivi) poate "i cerută o licenă sau o autori*aiede import de la o a#enie #uvernamentală corespun*ătoare.

ertificate de ori"ine. 'anada, +e&ic i SUA au convenit să "ormule*e un certi"icatde ori#ine uni"orm, care să certi"ice "aptul că bunurile importate pe teritoriul lor dincele ! ări se cali"ică pentru un tratament pre"erenial acordat de acordul >A?%A.

*actura comercială. 9ste "olosită n scopuri vamale. %rebuie să cuprindă portul de

intrare al măr"urilor/ locul i numele cumpărătorului i v3n*ătorului (dacă măr"urilesunt v3ndute)/ o descriere detaliată a măr"urilor/ cantităile n #reutăi i unităile de



măsură/ tipul valutei "olosite n tran*acie/ ta&ele, inclu*3nd transportul,asi#urarea,comisionul i alte c0eltuieli/ toate reducerile, rabaturile i #rati"icaiile/ ara deori#ine.

*actura pro%formă. Dacă "actura comercială cerută nu este completată la momentulvămuirii măr"urilor, trebuie completată de către importator la momentul intrării nvamă o declaraie sub "orma unei "acturi pro-"ormă. Dei o "actură pro"ormă nu estereali*ată de către e&portator, este n interesul acestuia, deoarece pre*intă in"ormaiilenecesare n scopul vămuirii.

*acturi peciale. Anumite măr"uri au nevoie de "acturi speciale pentru intrarea lor peteritoriul SUA. Documente de transport. n termen de 1@ *ile de la e"ectuareaimporturilor, importatorii trebuie să pre*inte anumite documente autorităilor vamale,c0iar dacă măr"urile importate sunt scutite de ta&e vamale. Aceste documente sunt

o un document de intrare pentru a asi#ura livrarea imediată/o un document cu speci"icaia sumară a măr"urilor importate, valoarea acestora

i po*iiile de ncadrare n nomenclatorul vamal al SUA/o conosamente/o #aranie vamală pentru plata ta&elor/o un document de mputernicire pentru a#entul vamal.

1.+. Alte documente au prevederi pecifice unor cate"orii de produe

Următoarele produse trebuie să respecte re#lementările unor a#enii speci"ice

produse de artă/ proprietate culturală/ materiale periculoase, to&ice, in"lamabile/articole casnice/ anumite produse electronice/ ucării i articole pentru copii. n

pre*ent, un număr cresc3nd de bunuri i produse cum ar "i te&tile, mbrăcăminte,automobile, bărci, aparate radio, %8, 'D plaere, aparate medicale, sunt supuse unor standarde, declaraii, certi"icare, marcare i etic0etare speciale.

Produe te!tile. Produsele te&tile reali*ate n anumite ări i importate n SUA trebuiesă "ie nsoite de documentul 9lectronic 8isa In"ormation Sstem %ransmission(9B8IS). Acest document certi"ică ara de ori#ine i autori*ea*ă transportul ta&abil

pentru anumite #rupe de import. Acest document este "olosit n pre*ent de Sin#apore,?ilipine i 6on# Con#. Ba octombrie 2@@, autorităile vamale americane (US'ustoms and Protection <order E '<P) au publicat n $e#istrul ?ederal un set deamendamente la re#lementările '<P re"eritoare la declararea ării de ori#ine pentru

produsele te&tile-mbrăcăminte importate n SUA.

Subtanele to!ice. Importatorii trebuie să pre*inte certi"icate speci"ice pentrusubstanele c0imice supuse Be#ii cu privire la Substanele %o&ice. Importurile nu sunteliberate din custodia vămii dec3t n momenul n care este pre*entat un certi"icat dincare re*ultă "ie con"ormitatea măr"ii cu prevederile acestei le#i, "ie ca produsul

importat nu "ace obiectul le#ii respective.



ertificate de "reutate

9&portatorul trebuie să elibere*e un certi"icat de #reutate care să con"irme că#reutatea bunurilor este con"ormă cu #reutatea speci"icată n contractul de v3n*are lamomentul transportului.

Importuri inter,ie

Importul unor anumite cate#orii de măr"uri din anumite ări sunt inter*ise saulimitate. Printre acestea, sunt absolut inter*ise unele medicamente i măr"uri produsecu "ora de muncă din la#ăre sau nc0isori. %otodată sunt inter*ise importuri dinanumite ări 'uba, 'oasta de ?ildes, $D 'on#o, Iran, +anmar, 'orea de >ord,Siria, 8ene*uela, FimbabGe/ ele se aplică produselor de ori#ine din ările mai sus-menionate, indi"erent unde i cum au "ost ele ac0i*iionate.

ontrolul e!porturilor

+aoritatea e&porturilor nu sunt restricionate de #uvernul american. Be#eaAdministrării 9&porturilor (%0e 9&port Administration Act) a impus, totui, unele

prevederi privind re#lementarea e&porturilor de măr"uri, te0nolo#ii i date te0nice pentru a nu "i a"ectate interesele naionale de securitate. 'on"orm le#ii, secretarul pentru comer (ministrul comerului) ntocmete lista cu măr"urile supuse controluluila e&port i pentru care este nevoie de o licenă de e&port emisă de Departamentul'omerului. Be#ea inter*ice, de asemenea, companiilor să se implice n practicicomerciale restrictive sau n boicoturi iniiate de alte ări.

ontin"ente de import Importurile pot "i restricionate prin două tipuri de cote contin#ente i cote tari"are.'ontin#entul preci*ea*ă cantitatea ma&imă n care poate "i importată o anumită mar"ă,ntr-o perioadă de timp dată (de obicei 1 an), e&emplu contin#entele la importul de*a0ăr, ara0ide i alcool etilic. +ăr"urile importate n a"ara contin#entului pot "i

păstrate n *one libere sau n depo*ite, p3nă se aprobă următoarele cote. 'oteletari"are permit importul unei anumite cantităi de mar"ă, ntr-o perioadă dată de timp,cu ta&e vamale reduse. Depăirea cotelor cu o anumită cantitate se poate "ace plătindta&e mai ridicate.

Următoarele măr"uri sunt supuse la contin#ente de import scrumbie, alcool etilic,miel, evi i conducte din oel, lapte i sm3nt3nă, măsline, mandarine, ton, bumbacsuperior, bare cu pro"il rotund subire din "ier i oel.

'ontin#entele tari"are n ba*a acordului ;A%% se re"eră la următoarele produse laptei sm3nt3nă, lapte pra" i cremă de "rică, produse lactate, lapte condensat, br3n*ăcanadiană, alune, *a0ăr (inclusiv trestie de *a0ăr), pra" de cacao, ciocolată, aluaturi,unt de ara0ide i paste de alune, condimente combinate, n#0eată, "urae animaliere,tutun, bumbac, "ibre de bumbac.

Standarde



Serviciul vamal al SUA este responsabil pentru aplicarea standardelor ire#lementărilor "ederale. Importatorul trebuie să respecte re#lementările de standarde,cerinele de etic0etare i marcare. Standardele IS: H@@@ sunt utili*ate i n SUA.Prevederile acordului >A?%A cu privire la standarde necesită măsuri adiionale pentruasi#urarea transparenei sistemului de de*voltare a standardelor. %oate alimentele,

băuturile, medicamentele i produsele cosmetice importate trebuie să respecte prevederile Administraiei Alimentelor i +edicamentelor, Departamentul Sănătăii iServiciilor Umane.+arcarea, etic0etarea SUA au adoptat n 1HH2 Actul cu privire la9tic0etare i Ambalare, prin care se solicită ca toate produsele care necesită nscrierea

pe ambalae a unităilor de măsură să "olosească unităile duale (americane5europene).

Be#ile vamale americane cer ca "iecare articol importat produs n a"ara SUA să aibăscris n en#le*ă numele ării de ori#ine. Din au#ust 1HH, termenul 7asamblat n7

poate "i "olosit ca termen de ori#ine, dacă ara de ori#ine este ultima unde a "ostasamblat produsul "inal. Anumite produse sunt supuse la cerine de marcare speciale

cu privire la ara de ori#ine.

&repturile de proprietate intelectuală SUA

este membră a :r#ani*aiei +ondiale a Proprietăii Intelectuale (:+PI), a'onveniei de la Paris cu privire la Protecia Proprietăii Intelectuale, 'onveniaUniversală a Drepturilor de Autor, 'onvenia Drepturilor de Autor de la <uenos Airesi %ratatul de 'ooperare privind Patentele.

Patentele

Patentele acordate de Statele Unite inventatorului i dau acestuia dreptul e&clusiv de a produce, utili*a i comerciali*a inveniile brevetate i l proteea*ă le#al "aă de"olosirea neautori*ată de către teri a inveniilor sale. Pentru a "i brevetabil, un produssau o te0nolo#ie trebuie să "ie nou(ă), ori#inal(ă) i util(ă), iar solicitantul brevetuluitrebuie să "ie cel care a "ăcut invenia. Drepturile de brevete, care sunt controlate de#uvernul "ederal, sunt acordate, de obicei, pe o durată de 2@ de ani. Deoarece protecia

patentului ncepe după acordarea acestuia, invenia nu este proteată pe perioada procedurilor de aprobare. 'ererea pentru obinerea aprobării trebuie depusă la'omisarul pentru <revete i +ărci. Această procedură este cunoscută sub denumirea

de procurement= sau prosecution=. De obicei, se solicită desenele i descriereamodului de reali*are a produsului brevetabil (n limba en#le*ă). Pentru obinereaaprobărilor necesare sunt an#aai, n mod curent, avocai "amiliari*ai cu procedurilenecesare obinerii brevetului. n Statele Unite nu se impun, de re#ulă, restricii privindcuantumul redevenelor pe care le pretinde deinătorul brevetului pentru utili*area saulicenierea acestuia, dar utili*atorului i se percepe plata unei ta&e care se reine din

plăile e"ectuate către inventator.

+ărcile de comer



+ărcile de produs sunt cuvinte, simboluri sau semne, care sunt adoptate de către producători sau comerciani pentru a-i identi"ica măr"urile i a le distin#e de altele. >umele de marcă identi"ică anumii producători sau dealeri.

: marcă dă proprietarului dreptul e&clusiv de a utili*a anumite nume,simboluri, sc0eme sau combinaii ale acestora pentru produse sau servicii, pe o

perioadă de 2@ de ani. Pentru a nre#istra o marcă, solicitantul trebuie să depună ocerere scrisă, inclusiv un desen al mărcii sau simbolului, la 'omisarul pentru <revetei +ărci. Un solicitant străin trebuie să mputernicească n acest sens un avocat localspeciali*at sau un alt repre*entant, cu domiciliul n Statele Unite. ntr-o anumită

perioadă după nre#istrare, proprietarul mărcii trebuie să depună o declaraie prin caresă con"irme că marca este utili*ată, sau să e&plice cu ar#umente usti"icate de ce nueste utili*ată. n ca* contrar, nre#istrarea este anulată. nre#istrarea poate "i prelun#ită

pentru ncă 2@ de ani cu respectarea aceleeai proceduri.

Drepturile de autor

Drepturile de autor proteea*ă autorii i creatorii "aă de reproducerea neautori*atăsau utili*area scrierilor sau a altor lucrări ori#inale pe toată durata vieii autorului i@ de ani după moartea acestuia. n ba*a doctrinei lucrare "ăcută pentru an#aare= un

patron poate "i considerat autor al unei lucrări reali*ate de un salariat cu scopul de a "ian#aat, dacă nu se convine alt"el. +aterialele pentru care se acordă drepturi de autor includ lucrări literare, compo*iii mu*icale sau piese de teatru, lucrări #ra"ice,sculpturi sau picturi, "ilme sau alte lucrări audio-vi*uale, nre#istrări.

Te-nolo"ia informaieiAt3t te0nolo#ia 0ardGare, c3t i cea so"tGare, sunt eli#ibile pentru aceleai proteciile#ale, ca i celelalte proprietăi intelectuale.

Alte proprietăi intelectuale proteate prin le"e

+area maoritate a te0nolo#iilor de v3r" nu sunt brevetate. n "apt, aproape toateacordurile de trans"er de te0nolo#ie conin prevederi privind trans"erul de JnoG-0oGnebrevetat. CnoG-0oG-ul este recunoscut ca un drept de proprietate care poate "itrans"erat prin contract i proteat prin le#e "aă de practicile neconcureniale n

aceleai condiii ca i patentele.

$. Re"imul vamal din Suedia

Din momentul aderarii la Uniunea 9uropeana au devenit operationale siaplicabile toate re#ulile si re#lementarile U9 in materie de import, tari"ul de import alU9 din tari din a"ara Uniunii "iind aplicabil si in Suedia. :data cu aderarea $om3niei

la U9, produsele rom3nesti pot "i importate liber in Suedia, "ara nici un "el derestrictii.



$.1. Ta!e de import

Ta!a pe valoare adau"ata % T/A

<unurile importate in Suedia sunt supuse platii ta&ei pe valoarea adau#ata(%8A). >ivelul #eneral al %8A este 2K. %8A pentru produsele a#ro-alimentare si

diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12K. Pentru *iare si alte materialecu caracter documentar si in"ormativ %8A este HK. Pentru medicamente cota %8Aeste *ero. %8A se calculea*a lu3ndu-se ca ba*a valoarea in vama ('I?) la care seadau#a valoarea ta&ei vamale si alte ta&e speci"ice, in ca*ul in care acestea e&ista(suprata&e de import, acci*e etc).

Alte ta!ari i ta!e de import

: ta&a anti-dumpin# poate "i pereceputa in ca*ul in care unele produse suntimportate la preturi mai mici dec3t pretul lor normal. Aceasta ta&a se plateste peste

ta&a vamala ordinara. Acci*ele sunt ta&e aplicate unui anumit #en de produseimportate din a"ara U9 si se aplica la alcool, ti#ari si tutun, ener#ie si uniicombustibili. Alte ta&e de import pot "i percepute pentru controlul calitatii produselor,

pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste ta&e pot"i mult mai ridicate dec3t cota %8A. Datorita necesitatii de a creste competitivitatea

prin pret, se practica pe scara e&tinsa v3n*area de la importator direct catre retailer,evit3ndu-se v3n*atorii en#ross.

$.$. &ocumente

Inainte de livrarea mar"urilor in Suedia, e&portatorul trebuie sa veri"ice cuimportatorul sau transportatorul mar"ii daca sunt necesare documente speciale devamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispo*itie de e&portator in vedereavamuirii sunt "actura comerciala si conosamentul sau alt document de transport.

Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa cuprinda

urmatoarele date:

L numele si adresa e&portatorului (v3n*atorului)

L numele si adresa importatorului (cumparatorului)L numarul "acturii si data intocmirii

L numarul si "elul ambalaului (la*i, cartoane, containere)

L #reutatea bruta, marcaul si numarul coletelor

L denumirea mar"ii si cantitatea, con"orm termenilor comerciali #enerali, precum si pretul "iecarui produs (unitar si total)

L rabaturi de pret si conditii de livrare si plata.



In "actura comerciala se va mentiona #reutatea neta si valuta de "acturare.Documentele de transport se recomanda a "i intocmite in limba en#le*a.'onosamentul (<5B) sau scrisoarea de transport aerian (AM<) sunt su"iciente.Documentele de transport intocmite la ordin4 (to order) sunt acceptate. 'erti"icatulde ori#ine este esential in ca*ul importurilor la care sunt aplicate ta&e vamale

pre"erentiale. Alte documente pot "i necesare in ca*ul unor importuri de mar"urispeciale.

Bicentele de import sunt necesare in ca*ul unor produse a#ricole. Bivrarile de animalevii si plante in ve#etatie trebuie insotite de certi"icate sanitarveterinare sau "ito-sanitare. %ransporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritateasuede*a de "rontiera insarcinata cu controlul importurilor acestui #en de mar"uri, in

ba*a unei cereri "ormulate anterior livrarii. Produsele alimentare de ori#ine animala(carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca provin din tari a#reate de U9 si de4SGedis0 <oard o" A#riculture4. 'arnea, inclusiv cea de pasare, este obli#atoriu

supusa controlului privind in"estarea cu salmonella4. %oate produsele alimentaredestinate v3n*arii cu amanuntul trebuie inscriptionate in limba suede*a. Importurileunor produse alimentare contin3nd o serie de aditivi inter*isi sunt pro0ibite. : serie de

produse alimentare de ori#ine ne-animala pot "i importate cu aprobarea 4>ational?ood Administration :""ice o" SGeden4/ acestea sunt alunele de pam3nt, nucile

bra*iliene, smoc0inele, cacao, nuca de cocos, cele contin3nd soa si apa direct de lasursa.

ITES

Diverse specii de "auna si "lora, pe cale de disparitie, preci*ate de 4Mas0in#ton'onvention4 ('I%9S) nu pot "i importate "ara e&istenta unei aprobari de e&port dintara de ori#ine si respectiv a unui permis de import eliberat de 4SGedis0 <oard o" A#riculture4. Unele produse care intra in aceasta cate#orie sunt panto"ii si curelele din

piele de crocodil de >il.

2.+. Retric ii la import i alte prevederi pecificeț ș

Retrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse: - mercurul si orice produse contin3nd mercur (de e&. termometre)/

- produse contin3nd P'< si P'% (de e&. ulei de trans"ormator)/

- produse contin3nd '?' si 6'?' (de e&. spuma de cauciuc)/

- produse care au supra"ata tratata cu cadmiu sau contin3nd cadmiu.

Un numar limitat de produse, precum arme, e&plo*ivi, dro#uri, otravuri, pot "iimportate pe ba*a de licenta sau aprobari speciale/ de asemenea, unele produsemetalur#ice importate din a"ara U9, ca de e&emplu din >orve#ia, 9lvetia, Islanda.



Ambalae i etic-etare

In Suedia, ca de alt"el in marea maoritate a tarilor europene, ambalaul "ace parte inte#ranta din produs. Ambalaul contribuie la "acilitarea transportului simanipularii, o"erind si#uranta produsului. ?unctia de ba*a a ambalaului este aceea dea "acilita distributia, prote3nd continutul si permit3nd o manipulare rationala amar"urilor. De asemenea, ambalaul trebuie sa corespunda conditiilor de depo*itare sisa o"ere in"ormatiile minime necesare privind continutul. : mare parte a mar"urilor importate in Suedia se livrea*a ambalate pe paleti si5sau in containere.

Reguli de etichetare care trebuie respectate:

• bunurile de consum trebuie etic0etate in limba suede*a/

• etic0eta si marcarea produsului trebuie sa descrie "idel continutul ambalaului/

• daca este ca*ul, #reutatea si alte masuri trebuie e&primate in sistemul metric/

• daca este ca*ul, trebuie incluse in"ormatii privind utili*area produsului/

• etic0eta produselor a#ro-alimentare trebuie sa indice tara de ori#ine.

0revete

%ratatul International de 'ooperare pentru <revete (%0e Patent 'ooperation

%reat - P'%) o"era posibilitatea protectiei brevetului unei inventii intr-un numar marede tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia speciali*ata, membraa P'%, este SGedis0 Patent and $e#istration :""ice4 (P$8). 'onventia 9uropeana

pentru <revete (%0e 9uropean Patent 'onvention-9P') este un acord de proteare a brevetelor inc0eiat intre circa 2@ de tari vesteuropene. 'on"orm acestui Acord, cererilede inre#istrare a unor brevete se trimit la 9uropean Patent :""ice4 (9P:), or#ani*atiemultinationala cu sediul la +unc0en. 'ererile de inre#istrare a brevetelor sunte&aminate de aceasta institutie, acceptarea lor o"erind protectia necesara pe teritoriultuturor statelor membre 9P', inclusiv in Suedia.

&repturile de autor (opri"-t)

Suedia este semnatara a unor di"erite conventii multilaterale pentru protectiadrepturilor de autor, inclusiv a 'onventiei de la <erna din 1HN1 si a 'onventiei de la$oma din 1H1. Be#islatia suede*a privind drepturile de autor proteea*a pro#ramelede computer si ba*ele de date.

2arci comerciale (Trade 2ar3)



+arca comerciala este un simbol de identi"icare utili*at pentru a distin#e produsele5serviciile o"erite de un comerciant de cele similare o"erite de alt comerciant.

Protocolul de la +adrid este un Acord privind inre#istrarea internationala amarcilor de comerciali*are. Acordul a intrat in vi#oare la 1 decembrie 1HH, limba delucru "iind en#le*a.

Acesta o"era cetatenilor statelor membre posibilitatea protectiei internationalea marcilor comerciale prin trimiterea unei cereri la <iroul International al MIP:(Morld Intellectual Propert :r#ani*ation) din ;eneva (in ca*ul $om3niei, prin:"iciul >ational $om3n pentru Inventii si +arci). 'ererea va avea la ba*ainre#istrarea nationala prealabila a marcii si va speci"ica tarile in care aceasta urmea*aa "i proteata/ "iecare tara speci"icata in cerere are la dispo*itie circa 12-1O luni pentruacceptare sau respin#ere.

$e#lementarile privind marcarea cu si#la comerciala 9' pentru produsele

comerciali*ate in U9 au intrat in vi#oare in 1HH!. :"iciul pentru inre#istrarea cererilor de marcare cu si#la 9' se a"la in localitatea Alicante, in Spania. 'ererile de acceptarea marcarii produselor cu si#la 9' se transmit prin :"iciul >ational de Patente si +arcidirect la Alicante.

+. ompara ie a politicii vamale din S.U.A i Suediaț ș

SUA (Statele Unite ale Americii) SuediaT/A (ta!a pe valoare adau"ată)

4n Statele Unite nu se aplică o ta&ă pevaloare adau#ată. 9&istă n sc0imb o ta&ă pev3n*ări stabilită de "iecare stat n parte, lacare se adau#ă o ta&ă locală variabilă de laun comitat la altul. 'ea mai mare este n'ali"ornia N,K, iar cea mai mică n'olorado 2,H procente.

<unurile importate n Suedia sunt supuse plă ii %8A. >ivelul #eneral al %8A esteț

2K. - pentru produsele a#ro-alimentare sidiversi aditivi pentru industria alimentaraeste de 12K / -pentru *iare si alte materiale cu caracterdocumentar si in"ormativ %8A este HK./-pentru medicamente cota %8A este *ero.

Ta!e anti%dumpin"



'on"orm prevederilor #e"ii antidumpin",Departamentul 'omerului impune ta&esuplimentare la importurile de măr"uri alcăror pre se situea*ă sub media preurilor

din tere ări, n ca* că nu e&istă pre dere"erină n ara respectivă. +ăsura se aplică n ca*ul n care 'omisia

pentru 'omer Internaional (International%rade 'ommission - I%') decide căimporturile respective aduc preudiciiindustriei producătoare de produse similaren Statele Unite.

'on"orm art. 1 la $e#ulamentul ('9) nr.12252@@H se prevad urmatoarele dispo*itii#enerale %a&ele antidumpin#, provi*oriisau de"initive, se impun prin re#ulament si

percepute de statele membre in con"ormitatecu "orma, rata de sc0imb si celelalteelemente stabilite de re#ulamentul care leimpune.Aceste ta&e sunt de asemenea percepute inmod independent de ta&ele vamale, deimpo*ite si de alte ta&e percepute in modnormal la import.

>iciun produs nu poate "i supus in acelasitimp ta&elor antidumpin# si ta&elorcompensatorii pentru a remedia o situatiecare re*ulta in urma unui dumpin# sau aacordarii unei subventii la e&port. $e#ulamentele care impun ta&eantidumpin# provi*orii sau de"initive,re#ulamentele sau deci*iile care prevadacceptarea an#aamentelor sau nc0eiereaanc0etelor sau a procedurilor sunt publicaten Jurnalul ficial al Comunitatilor

!uropene.7

Importuri Inter,ie

Sunt absolut inter*ise unele medicamente imăr"uri produse cu "ora de muncă dinla#ăre sau nc0isori. %otodată sunt inter*iseimporturi din anumite ări 'uba, 'oasta de?ildes, $D 'on#o, Iran, +anmar, 'orea de

>ord, Siria, 8ene*uela, FimbabGe/ ele seaplică produselor de ori#ine din ările maisus-menionate, indi"erent unde i cum au"ost ele ac0i*iionate.

Sunt interzise la importul in Suedia

urmatoarele produse: - mercurul si orice produse contin3ndmercur (de e&. termometre)/- produse care au supra"ata tratata cu

cadmiu sau contin3nd cadmiu. Un numar limitat de produse, precum arme,e&plo*ivi, dro#uri, otravuri, pot "i importate

pe ba*a de licenta sau aprobari speciale/ deasemenea, unele produse metalur#iceimportate din a"ara U9, ca de e&emplu din

>orve#ia, 9lvetia, Islanda.



#icen e de importț

>u e&istă cerine speci"ice. %otui, pentruanumite bunuri (produse a#ricole, arme,muniii i e&plo*ivi) poate "i cerută o licenăsau o autori*aie de import de la o a#enie#uvernamentală corespun*ătoare.+aoritatea importurilor de lactate trebuiesă "ie nsoite de o licenă de import i suntsupuse la contin#ente administrate deDepartamentul A#riculturii.

%oate importurile de carne "i produse decarne trebuie să respecte re#lementărileDepartamentului A#riculturii i trebuie să"ie inspectate de Serviciul de Inspecie alSănătăii Animalelor i Plantelor i Serviciulde 'alitatea i Si#urana Alimentelor,nainte de vămuire.Pentru animale vii trebuie să "ie respectatecondiiile Serviciului de Inspecie alSănătăii Animalelor i Plantelor re"eritoarela cerinele de inspecie i carantină pentruimport. nainte de transportul din ara deori#ine, acestea trebuie să "ie nsoite de oautori*aie de import, cu e&cepia 'anadei ianumite state din nordul +e&icului.

Bicentele de import sunt necesare in ca*ulunor produse a#ricole. Bivrarile de animale vii si plante in

vegetatie trebuie insotite de certi"icatesanitarveterinare sau "ito-sanitare.#ransporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea suede*ade "rontiera insarcinata cu controlulimporturilor acestui #en de mar"uri, in ba*a

unei cereri "ormulate anterior livrarii. Produsele alimentare de origine animala

(carne, peste, lapte etc) sunt acceptatenumai daca provin din tari a#reate de U9 side 4SGedis0 <oard o" A#riculture4. : serie de produse alimentare de origine

ne$animala pot "i importate cu aprobarea4>ational ?ood Administration :""ice o"SGeden4/ acestea sunt alunele de pam3nt,nucile bra*iliene, smoc0inele, cacao, nucade cocos, cele contin3nd soia si apa directde la sursa.

*actura comercială

9ste "olosită n scopuri vamale. %rebuie să

cuprindă- portul de intrare al măr"urilor/- locul i numele cumpărătorului iv3n*ătorului (dacă măr"urile sunt v3ndute)/- o descriere detaliată a măr"urilor/- cantităile n #reutăi i unităile demăsură/- tipul valutei "olosite n tran*acie/- ta&ele, inclu*3nd transportul,asi#urarea,comisionul i alte c0eltuieli/- toate reducerile, rabaturile i #rati"icaiile/

Potrivit regulilor suedeze de vamuire,

factura comerciala trebuie sa cuprindaurmatoarele date:

- numele si adresa e&portatorului(v3n*atorului) - numele si adresa importatorului(cumparatorului)- numarul "acturii si data intocmirii- numarul si "elul ambalaului (la*i,cartoane, containere)- #reutatea bruta, marcaul si numarulcoletelor



- ara de ori#ine. -denumirea mar"ii si cantitatea, con"ormtermenilor comerciali #enerali, precum si

pretul "iecarui produs (unitar si total)- rabaturi de pret si conditii de livrare si

plata

2ărci de comerț

: marcă dă proprietarului dreptul e&clusivde a utili*a anumite nume, simboluri,sc0eme sau combinaii ale acestora pentru

produse sau servicii, pe o perioadă de 2@ deani. Pentru a nre#istra o marcă, solicitantultrebuie să depună o cerere scrisă, inclusivun desen al mărcii sau simbolului, la'omisarul pentru <revete i +ărci.Unsolicitant străin trebuie să mputerniceascăn acest sens un avocat local speciali*at sauun alt repre*entant, cu domiciliul n StateleUnite.

ntr-o anumită perioadă după nre#istrare, proprietarul mărcii trebuie să depună o

declaraie prin care să con"irme că marcaeste utili*ată, sau să e&plice cu ar#umente

usti"icate de ce nu este utili*ată. n ca*contrar, nre#istrarea este anulată.nre#istrarea poate "i prelun#ită pentru ncă2@ de ani cu respectarea aceleeai proceduri.

Protocolul de la +adrid este un Acord privind nre#istrarea internatională amarcilor de comerciali*are.Acordul a intrat n vi#oare la 1 decembrie1HH, limba de lucru "iind en#le*ă.

Acesta o"eră ceta enilor statelor membreț posibilitatea protec iei interna ionale aț ț

mărcilor comerciale prin trimiterea uneicereri la <iroul Interna ional al MIP:ț

(Morld Intellectual Propert :r#ani*ation)din ;eneva 'ererea va avea la ba*ănre#istrarea na ională prealabilă a mărcii iț ș

va speci"ica ările n care aceasta urmea*a aț

"i proteată/ "iecare ară speci"icată n cerereț

are la dispo*i ie circa 12-1O luni pentruț

acceptare sau respin#ere.

&repturile de brevete



Drepturile de brevete (controlate de#uvernul "ederal) sunt acordate, de obicei,

pe o durată de 2@ de ani. Deoarece protecia patentului ncepe după acordarea acestuia,invenia nu este proteată pe perioada

procedurilor de aprobare. 'ererea pentruobinerea aprobării trebuie depusă la'omisarul pentru <revete i +ărci. Această

procedură este cunoscută sub denumirea deprocurement= sau prosecution=. Deobicei, se solicită desenele i descriereamodului de reali*are a produsului brevetabil(n limba en#le*ă). Pentru obinereaaprobărilor necesare sunt an#aai, n modcurent, avocai "amiliari*ai cu procedurilenecesare obinerii brevetului. n StateleUnite nu se impun, de re#ulă, restricii

privind cuantumul redevenelor pe care le pretinde deinătorul brevetului pentruutili*area sau licenierea acestuia, darutili*atorului i se percepe plata unei ta&ecare se reine din plăile e"ectuate cătreinventator.

%ratatul Interna ional de 'ooperare pentruț

<revete (%0e Patent 'ooperation %reat -P'%) o"era posibilitatea protec ieiț

brevetului unei inven ii ntr-un numar mareț

de ări prin simpla completare a uneiț

cereri.n Suedia, institu ia speciali*ată,țmembră a P'%, este SGedis0 Patent and$e#istration :""ice4 (P$8).'onven ia 9uropeană pentru <revete (%0eț

9uropean Patent 'onvention-9P') este unacord de proteare a brevetelor nc0eiat ntrecirca 2@ de ări vesteuropene. 'on"ormț

acestui Acord, cererile de nre#istrare a unor brevete se trimit la 9uropean Patent:""ice4 (9P:), or#ani*a ie multina ionalăț ț

cu sediul la +unc0en. 'ererile denre#istrare a brevetelor sunt e&aminate deaceastă institutie, acceptarea lor o"erind

protec ia necesară pe teritoriul tuturorț

statelor membre 9P', inclusiv n Suedia.

5. Rela ia de cooperare dintre S.U.Aț

$elaiile diplomatice dintre SUA i 'omunitatea 9uropeană au "ost stabilite nanul 1H! c3nd SUA au avut statut de observator la 'omunitatea 9uropeană a'ărbunelui i :telului ('9':). n anul 1H, la Bu&embur# a "ost desc0isă +isiuneaSUA la '9':, iar la Mas0in#ton, +isiunea Dele#aiei 'omisiei 9uropene n SUA. nanul 1H1 la <ru&elles a "ost n"iinată +isiunea Statelor Unite la Uniunea 9uropeană.

$elaiile de cooperare SUA E U9 au "ost "undamentate prin Declaraia%ransatlantică din anul 1HH@, care a "ormali*at dialo#ul politic pro#ramatic dintreSUA i 'omunitate pe multiple planuri, inclusiv nt3lniri periodice o"iciale i alee&perilor. Principalele domenii ale cooperării convenite au "ost economie, educaie,tiină i cultură.

Din dorina comună a părilor de a de*volta cooperarea bilaterală, la summit-ulde la +adrid din anul 1HH a "ost adoptată >oua A#endă %ransatlantică (>A%) care astabilit patru obiective ale colaborării transatlantice

I. Promovarea păcii, stabilităii, democraiei i de*voltării la nivelmondial/



II. II. Unirea e"orturilor pentru combaterea crimei or#ani*ate i tra"iculuide dro#uri, conservarea mediului nconurător i protecia stării desănătate pe plan #lobal/

III. III. De*voltarea comerului mondial n cadrul re#lementat de:r#ani*aia +ondială a 'omerului (:+') i a relaiilor economice

bilaterale vi*3nd stabilirea unei >oi Piee %ransatlantice care să"avori*e*e liberali*area pro#resivă a "lu&urilor de măr"uri, servicii icapitaluri dintre SUA i U9/

I8. I8. 'onsolidarea le#ăturilor transatlantice prin de*voltareasc0imburilor comerciale, culturale, tiini"ice i educaionale.

Pentru a intensi"ica cooperarea n domeniul comercial n cadrulre#lementat de >A%, la Summit-ul din anul 1HHO de la Bondra, SUA i U9 au2 'oreea de Sud a "ost solicitata de SUA să ia n considerare aderarea la %PPdar a re"u*at ndrumar de a"aceri cu SUA ‐ noiembrie 2@1 2! convenit un

Parteneriat 9conomic %ransatlantic (P9%) care acoperă relaiile economice at3tn plan multilateral, c3t i bilateral. P9% s-a derulat n cadrul unui Plan deAciune care a prev*ut or#ani*area de consultări i5sau de ne#ocieri pentruatin#erea obiectivelor convenite n cele două planuri.

'omert si Investitii (%%IP- %ransatlantic %rade and InvestmentPartners0ip)

4n plan multilateral' SUA 6i UE au convenit ă:

- Deină un rol c0eie pentru susinerea liberali*ării comeruluiinternaional n cadrul re#lementat de :+' prin or#ani*area de nt3lniri

periodice pentru pre#ătirea reuniunilor ministeriale :+' i a ne#ocierilor multilaterale.

- Promove*e abordări comune cu oca*ia revi*iilor :+' n materie desoluionarea disputelor n sensul creterii transparenei acestor procese i

asi#urării "uncionării mecanismelor speci"ice.

- Asi#ure implementarea an#aamentelor :+' de către toate statelemembre.

- 'ontribuie n e#ală masură la stabilirea a#endei de ne#ociericomerciale multilaterale pentru creterea anselor de succes a acestora ndomeniile servicii, drepturile de proprietate intelectuală i a#ricultură.

- 'ontinue e"orturile pentru noi reduceri tari"are la produseleindustriale i să anali*e*e posibilitatea eliminării ta&elor vamale de import

pentru o serie de ast"el produse.



- 'oopere*e pentru implementarea i respectarea inte#rală a Acordului privind Drepturile de Proprietate Intelectuală le#ate de 'omer de către ărilen curs de de*voltare, să depună e"orturi pentru mbunătăirea sistemuluimultilateral de re#lementări privind ac0i*iiile i e&tinderea participării ărilor membre :+' la Acordul privind Ac0i*iiile ;uvernamentale, să conlucre*e

pentru implementarea i de*voltarea re#ulilor :+' n domeniile investiii,concurenă, comer electronic, comer i mediu i standarde de ba*ă pentru piaa muncii, precum i pentru susinerea aderării de noi state membre :+' pe ba*e comerciale viabile.

- 9value*e pro#resele colaborării multilaterale n cadrul unor int3lniri periodice.

♣ In plan bilateral' cooperarea economică SUA 7 UE vi,ea,ă maimulte domenii' convenindu%e următoarele

0ariere te-nice

- Av3nd n vedere an#aamentul comun pentru meninerea unui nivelnalt al standardelor n materie de sănătate, si#urantă i mediu, SUA i U9conlucrea*ă pentru mbunătăirea sistemelor de standarde i procedurire"eritoare la con"ormitatea produselor, precum i pentru armoni*area acelora

pentru care di"erenele ntre cele două pări sunt nesemni"icative.

- SUA i U9 vor e&tinde prevederile Acordului de $ecunoatere+utuală a activităilor de evaluare a con"ormităii pentru noi sectoare i

domenii. Acest Acord a "ost convenit n anul 1HHO i a vi*at următoarelesectoare i activităi industria producatoare de ec0ipamente detelecomunicaii, compatibilitatea electroma#netică, si#urana produselor electrice, sectorul bunurilor pentru ndrumar de a"aceri cu SUA ‐ noiembrie2@1 2 activităti recreative, inspecia produselor "armaceutice i industria

producătoare de ec0ipamente medicale.

Servicii

- SUA i U9 vor urmări să liberali*e*e comerul bilateral cu servicii,

asi#ur3ndu-se reciproc că adoptarea de noi politici interne nu vor in"luenane#ativ "urni*orii de servicii auto0toni.

- 'ele două părti s-au an#aat să ne#ocie*e un cadru #eneral de principii i obiective care să servească drept model pentru ne#ocierea unor acorduri de recunoatere reciprocă pentru anumite cate#orii de serviciiconsiderate prioritare din punct de vedere comercial de către "urni*orii deservicii din SUA i U9.

Ac-i,itii "uvernamentale



- $ecunosc3nd reciproc e&istena constr3n#erilor naionale, SUA i U9au stabilit să anali*e*e posibilitatea ec0ilibrării condiiilor de acces pe celedouă piee pentru companiile auto0tone, "acilit3nd accesul acestora la sistemulde ac0i*iii publice n e#ală măsură.

- 'ele două pări conlucrea*ă pentru asi#urarea compatibilităiisistemelor electronice proprii de noti"icare i licitare a ac0i*iiilor #uvernamentale.

Proprietate intelectuală

- SUA i U9 au stabilit reducerea costurilor le#ate de protecia patentelor, au identi"icat aspectele de interes comun stipulate n tratatele MIP:re"eritoare la copri#0t i au semnat Protocolul de la +adrid privind mărcilede comer.

- Pe termen lun#, cele două părti au stabilit să anali*e*e cerinele pentru mărcile de comer de pe Piaa Unică, modalitatile pentru asi#urarea proteciei patentelor pentru pro#ramele in"ormatice i posibilitatile de ntărire adisciplinei pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

A"ricultura: i"urana alimentara' ănătatea plantelor 6ianimalelor' biote-nolo"ie

- Prin intermediul unor puncte de contact ntre a#eniile#uvernamentale responsabile pentru asi#urarea si#uranei alimentare, SUA i

U9 se vor in"orma reciproc despre evoluiile n domeniu, "acilit3nd dialo#ulntre e&perii cele două pări.

- SUA i U9 au convenit să implemente*e un pro#ram de sc0imb dee&perienă pentru o"iciali, cercetătorii tiini"ici i e&peri te0nici n scopul"amiliari*ării acestora cu procedurile de inspecie i control prevă*ute decealaltă parte pentru sistemele de protecie a si#uranei alimentare.

- 'ele două pări au stabilit să anali*e*e posibilitatea de a "i stabilită ole#ătura directă 'onsoriul American pentru 9valuarea $iscului cu instituia

comunitară omoloa#ă pentru a "acilita sc0imbul de in"ormaii n domeniulsi#uranei alimentare i cel al sănătăii plantelor i animalelor.

- SUA i U9 au convenit să de*volte dialo#ul n domeniul biote0nolo#iei, urmărind "ormarea unui #rup dedicat cercetărilor biote0nolo#ice n comun, "ără nsă ca acest #rup să substituie sau să duble*eactivitatea unei or#ani*aii #uvernamentale e&istente.

2ediu

- SUA i U9 au n"iinat un ;rup de +ediu n cadrul P9% pentru a

"acilita discuiile i ne#ocierile ce se des"ăoară prin intermediul planului de



aciuni comune de mediu, ca inter"aă ntre comer i mediu. ndrumar dea"aceri cu SUA ‐ noiembrie 2@1 2

- 'ele două pări au susinut de*voltarea Dialo#ului %ransatlantic peteme de +ediu, implic3nd or#ani*aii ne#uvernamentale cu o #amă lar#ă deactivităi de protecie a mediului pentru o mai bună in"ormare a autorităilor #uvernamentale.

*ora de muncă

- SUA i U9 se vor in"orma reciproc cu privire la implementarea prevederilor re"eritoare la drepturile muncitorilor prevă*ute de Sistemul;enerali*at de Pre"erine aplicat de "iecare parte.

- Părtile vor continua să asi#ure Dialo#ul %ransatlantic pe tema ?oreide +uncă dintre an#aatori, an#aai i or#ani*aii ne#uvernamentale n ba*a

codului de conduită voluntară iniiat n anul 1HHO la <ru&elles.

- 'ele două pări s-au an#aat să "inane*e pro#ramul internaional alIB: pentru combaterea utili*ării "orei de muncă in"antilă. 'onsumatorii -Bansat in anul 1HHO, Dialo#ul %ransatlantic al 'onsumatorilor conver#e cătrei sustine P9%.

oncurena

- SUA i U9 au nc0eiat un Acord Amiabil privind 'oncurena n anul1HHO, promov3nd respectarea practicilor loiale de ambele pări i au convenitsă continue să colabore*e pentru implementarea coninutului acestui Acord nle#islaia naională n materie de concurenă. 'omerul 9lectronic

- 'ele două pări au semnat o declaraie comună pe tema comeruluielectronic n anul 1HHN i s-au an#aat să revi*uiască periodic evoluiile ndomeniu, inclusiv să elimine re#lementările i prevederile le#islative inutile, să

promove*e voluntar standarde pentru asi#urarea inter-operabilitatii, inovarea iconcurena si să aplice un tratament pre"erenial cu scutire de ta&e vamale

pentru transmisiile electronice.

Dei SUA i Uniunea 9uropeana (U9) au discutat ncă din 1HH@despre reali*area unui parteneriat economic transatlantic e&tins (o *onă liberă

pentru comerul si investiiile reciproce), iar discuiile au "ost reluate at3t n2@@N, c3t i n 2@11, doar deteriorarea situaiei economice la nivel mondial dinultimii ani i ascensiunea ca puteri economice a unor ări emer#ente (cu

precădere '0ina), au determinat ca cele doua pări să demare*e, n 2@1!,

tratativele concrete pentru nc0eierea unui ast"el de acord.



In "avoarea demarării ne#ocierilor s-a pornit de la recunoaterea"aptului că relaia economică dintre SUA i U9 este cea mai importantă, ceamai cuprin*ătoare i cea mai de success din plan mondial

• comerul dintre cele două pări repre*intă doua treimi din totalul

sc0imburilor comerciale #lobale (2 miliarde USD sc0imburi comerciale*ilnice)/

• relaia economică transatlantică repre*intă @K din PI<-ul #lobal,

at3t SUA c3t i U9 #ener3nd PI<-uri de peste 1 trilioane USD, iar impreună produc aproape umătate din PI<-ul la nivel mondial/

• investiiile reciproce se ridică la circa trilioane dolari (peste 2,O

trilioane USD investitii americane n U9 i apro&imativ tot aceeai sumă deinvestitii ale U9 n SUA).

In conte&t, s-a apreciat că reali*area unui ast"el de acord ar puteaconduce la =suplimentarea4 sc0imburilor comerciale reciproce cu ncă 1ONmiliarde USD5an (cu bunuri si servicii) i ar putea adau#a cca 9uro5an n

plus pentru "iecare "amilie din U9 i cca. 9uro5an pentru o "amilieamericană, iar domeniile care ar bene"icia cel mai mult de acest acord ar putea"i industria auto, a#ricultura, transporturile i construciile.

Pentru $om3nia, nc0eierea acestui acord va da posibilitatea ntăririise#mentului economic din cadrul Parteneriatului Strate#ic cu SUA, aranoastră "iind interesată să atra#ă c3t mai multe investiii străine i companiiamericane n proiecte i obiective din domenii c0eie ale economiei (ener#ie,a#ricultură, apărare, industria auto).

n plus, este de ateptat ca un acord de liber sc0imb ntre U9 i SUA să permită oamenilor de a"aceri rom3ni interesai să i ndrepte atenia i spre piaa SUAunde, n pre*ent, puinele investiii rom3neti sunt concentrate doar n domeniul I%.

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	alina
View:	216 times
Download:	0 times

Comparatie politica comerciala netarifara SUA si Suedia

Documents