+ All Categories
Home > Documents > Comparatie Intre Transfond Si Target

Comparatie Intre Transfond Si Target

Date post: 19-Jan-2016
Category:
Upload: ionelinho29
View: 84 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
74
CUPRINS INTRODUCERE................................................ 2 Capitolul 1 – SISTEME EUROPENE DE PLĂŢI....................3 1.1. Aspecte generale....................................3 1.2. Structura sistemului european de plăţi...............6 Capitolul 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE SISTEMELE EUROPENE DE PLATA TRANSFOND, TARGET SI TARGET 2....................10 2.1. Aspecte generale....................................10 2.2. TransFond vs TARGET.................................11 2.2.1. Prezentarea relatiilor existente intre cele doua siteme de transfer electronic..........................11 2.2.2. Descrierea serviciilor oferite..................12 2.3. De la TARGET la TARGET 2............................17 Capitolul 3- STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIUL DE PLATI SI DE FACTURARE ELECTRONICĂ.....................................20 3.1 Plăţile electronice..................................20 3.1.1. Implementarea sistemului de plăţi electronice. . .20 3.1.2. Instrumente electronice de plată................23 3.1.3. Semnătura electronică..........................26 3.1.4. Canale alternative de plăţi electronice.........28 3.2. Serviciul de facturare electronica: e-Factur@.......32 3.2.1. Recunoaşterea juridică..........................34 3.2.2. Operaţiuni privind serviciul de facturare electronică............................................ 35 3.3. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi.........41 1
Transcript
Page 1: Comparatie Intre Transfond Si Target

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................2

Capitolul 1 – SISTEME EUROPENE DE PLĂŢI.................................................................3

1.1. Aspecte generale.........................................................................................................3

1.2. Structura sistemului european de plăţi........................................................................6

Capitolul 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE SISTEMELE EUROPENE DE

PLATA TRANSFOND, TARGET SI TARGET 2..............................................................10

2.1. Aspecte generale........................................................................................................10

2.2. TransFond vs TARGET............................................................................................11

2.2.1. Prezentarea relatiilor existente intre cele doua siteme de transfer electronic.....11

2.2.2. Descrierea serviciilor oferite...............................................................................12

2.3. De la TARGET la TARGET 2..................................................................................17

Capitolul 3- STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIUL DE PLATI SI DE FACTURARE

ELECTRONICĂ..................................................................................................................20

3.1 Plăţile electronice.......................................................................................................20

3.1.1. Implementarea sistemului de plăţi electronice....................................................20

3.1.2. Instrumente electronice de plată.........................................................................23

3.1.3. Semnătura electronică........................................................................................26

3.1.4. Canale alternative de plăţi electronice................................................................28

3.2. Serviciul de facturare electronica: e-Factur@...........................................................32

3.2.1. Recunoaşterea juridică........................................................................................34

3.2.2. Operaţiuni privind serviciul de facturare electronică..........................................35

3.3. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi...............................................................41

CONCLUZII........................................................................................................................44

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................46

1

Page 2: Comparatie Intre Transfond Si Target

INTRODUCERE

Practicile şi standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta.

Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor

domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de

specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi este una dintre cele mai importante

realizări ale sistemului bancar românesc. În prezent, se derulează câteva proiecte de

dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizării complete şi creşterii eficienţei acestuia. Pe

lângă aceste proiecte însă, Sistemul Electronic de Plăţi va suferi transformări şi din

perspectiva peisajului european al sistemelor de plăţi şi al integrării în structurile europene.

Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate. Practicile şi

standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta. Instrumentele de plată au fost

dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori,

corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic,

geografic sau de cadrul legal.

Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,

generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi

factori:

se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.

Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite

bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la

preţuri mici.

furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind

competitori ai băncilor sau posibili parteneri.

modificările de reglementări şi cerintele de conformitate consumă o mare parte

a bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt

legate de plăţi.

schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi

impulsionează noi proiecte informatice.

Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să

indeplinească cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei

monede unice. Infrastructura financiară a zonei EURO se află în prezent într-un proces de

transformare, provocat de introducerea EURO şi de schimbările tehnologice.

2

Page 3: Comparatie Intre Transfond Si Target

Capitolul 1 – SISTEME EUROPENE DE PLĂŢI

Sistemul de plăţi si compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului

monetar si prin aceasta a infrastructurii financiare a economiei,asigurand circulatia banilor

si transferul de active monetare. Descărcarea de obligaţie pentru schimbul mărfii,

serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea

către fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Dacă activul transmis este sub

formă de monedă, obligaţia este pecuniară şi se consideră îndeplinită printr-un act de plată.

Relaţiile din cadrul sistemului de plăţi sunt relaţii pecuniare si acestea trebuie să se

finalizeze prin plata definitivă şi irevocabilă pentru ca tranzacţia să se incheie si să înceapă

un nou ciclu.

1.1. Aspecte generale

Sistemul de plăţi este indisolubil legat de monedă, iar evoluţia acesteia a determinat

apariţia şi perfecţionarea sistemului de plăţi ca un cadru organizat al transferurilor

monetare în scopul finalizării tranzacţiilor economice. Sistemul de plăţi a apărut din cele

mai vechi timpuri ca un sistem de reguli, la început sub forma unor practici, apoi a unor

reguli emise de conducătorii statelor, mai târziu de bănci si în final de autorităţi monetare

ca instituţii specializate ale statului.1

În economiile naturale bunurile se schimbau în natură,tranzacţiile fiind cunoscute

sub denumirea de troc, o formă de schimb reciproc care presupunea dubla coincidenţă a

necesităţilor participanţilor la schimb. În această perioadă nu putem vorbi de o plată care

presupune existenţa monedei şi deci a unor relaţii pecuniare, ci de tranzacţii care se făceau

pe baza unor anumite mărfuri acceptate de comunitate. Abstractizarea noţiunii de marfă

intermediară general valabilă a dus la apariţia monedei metalice care a făcut ca din ce in ce

mai mult tranzacţiile să se efectueze în acest tip de monedă, oferind mai multe avantaje.

Din acest moment putem vorbi de plăţi în monedă şi chiar de apariţia unor elemente de

sistem de plăţi, cum ar fi metalele de confecţionare şi forma monedei. Creşterea

schimburilor comerciale şi cantitatea limitată a metalelor preţioase au determinat apariţia

1 Stănel, Gheorghe: Sistemul plăţilor interbancare: concepte, instrumente, procedee, transferuri şi plăţi, riscuri, securitatea operaţiunilor, biblioteca online ASE

3

Page 4: Comparatie Intre Transfond Si Target

în Evul Mediu a monedei de hârtie, aceasta devenind moneda-semn întrucât putea fi

transmisă de purtător în schimbul mărfurilor pe care le putea cumpăra. Cam in aceeaşi

perioadă apar şi băncile comerciale care au creat un cadru organizat şi mai sigur pentru

plata tranzacţiilor. Pierderea convertibilităţii monedei-hârtie a făcut ca aceasta să nu mai

fie absolut necesară in tranzacţii, fiind înlocuită de moneda de cont (scripturală).

Plăţile în moneda scripturală sunt considerate un şir de servicii prestate clientelei de

către bănci pe baza schimbului de informaţie între ordonator, bancher şi beneficiar în

legătură cu transferul unei sume de bani şi înscrierea acesteia în conturile a cel puţin doi

titulari. Aceste plăţi se bazează pe fiduciaritatea în monedă şi sistemul monetar a tuturor

participanţilor la circuitul monetar (agenţi economici şi noneconomici, populaţia şi

instituţiile de credit) şi pe responsabilitatea asupra monedei asumată de stat prin banca

centrală. Această încredere în monedă ( o creanţă asupra băncii centrale) şi în banca

centrală constituie baza evoluţiei sistemului de plăţi.Plăţile în moneda scripturală necesită

însă şi instrumente specifice de plată care să cuprindă şi instrucţiunea dată de debitor

pentru onorarea plăţii în favoarea creditorului.Cele mai vechi instrumente de plată atestate

documentar au fost cambiile despre care există informaţii că circulau în anii 500-600 în

China.

Progresul rapid în domeniile informaticii şi a comunicaţiilor din ultimele decenii

ale secolului trecut, au condus la apariţia monedei electronice şi a plăţilor electronice care

au comprimat distanţele şi au redus timpul de decontare până la suprapunerea momentului

tranzacţiei cu cel al plăţii.

În România, plăţile fără numerar apar la începutul secolului XVIII-lea şi primele

atestări documentare vorbesc despre casele de negoţ de la Bucureşti la 1700 şi Braşov şi

Sibiu la 1750, unde circulau prin gir (zalog) înscrisuri sub denumirea de poliţă. Celelalte

instrumente de plată (cec,virament) sunt atestate de abia la începutul secolului al XIX-lea.

Prin înfiinţarea BNR în 1880 s-a reglementat circulaţia monetară şi s-a impus semnul

monetar al ţării. În 1919 se înfiinţează Case de Compensaţiuni în Bucureşti, iar în 1926 se

înfiinţează Serviciul Naţional de viramente la BNR, acest serviciu fiind strămoşul

activităţii de decontare pe bază brută care se desfaşoară azi la BNR. În 1990 sistemul

bancar se reorganizeză pe două nivele, banca centrală si băncile comerciale şi un nou

4

Page 5: Comparatie Intre Transfond Si Target

sistem de compensare şi decontare se pune în aplicare în 1995. Totodată, se creează

sistemul naţional de plăţi interbancare în care BNR are rolul conducător.

Sistemul de plăţi intern se aliniază, treptat, la sistemul de plăţi folosit de Uniunea

Europeană, iar în 2005 se implementaează compensarea automată a plăţilor de mică

valoare şi sistemul de plată de decontare brută în timp real a plăţilor de mare valoare, un

sistem electronic folosit de asemenea de ţările membre ale UE.

Practicile şi standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta.

Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor

domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de

specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.

Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,

generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi

factori:

se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.

Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite

bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la

preţuri mici.

furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind

competitori ai băncilor sau posibili parteneri.

modificările de reglementări şi cerinţele de conformitate consumă o mare parte a

bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt legate

de plăţi.

schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi

impulsionează noi proiecte informatice.

Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să

îndeplinească cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei

monede unice2.

Potrivit conceptelor cuprinse în Tratatul de la Maastricht, politica monetară unică în

Uniunea Monetară Europeană va fi o politică a dobânzii de felul celor aplicate în

ansamblul Uniunii Europene.

2 http://www.marketwatch.ro/articol/1578/Sistemul_Electronic_de_Plati_si_integrarea_europeana/

5

Page 6: Comparatie Intre Transfond Si Target

Această politică se caracterizează prin reglarea lichidităţii bancare în curs şi prin

pilotajul ratelor pe termen foarte scurt pe piaţa monetară a euro, începând cu creditele de la

zi la zi, care vor constitui principalul obiectv operaţional al SEBC (Sistemul European al

Băncilor Centrale)3.

1.2. Structura sistemului european de plăţi

Sistemul european de decontări are două componente:

1. Sistemul de plăţi aferent decontărilor de mare valoare (large-value payment

systems). Acest sistem este utilizat cel mai frecvent pentru decontările aferente tranzacţiilor

interbancare. Acestea au în vedere îndeosebi:

operaţiunile interbancare aferente tranzacţiilor de pe piaţa monetară;

partea aferentă tranzacţiilor cu titluri;

partea aferentă tranzacţiilor de schimb valutar în euro.

2. Sistemul de plăţi aferent decontărilor de retail (retail payment systems). Acest

sistem are în vedere plăţile pentru clienţii băncilor cum ar fi:

clienţi individuali;

firme;

autorităţi publice.

Sisteme de plăţi de mare valoare.

Ele au în vedere plăţile de mare valoare, după cum se poate deduce din denumire.

Se adresează atât plăţilor naţionale cât îndeosebi celor internaţionale/transfrontaliere.

În Uniunea Europeană se pot identifica următoarele sisteme de plăţi de mare

valoare:

TARGET

EURO 1 (Euro System of EBA Clearing Company). După cum se poate

deduce, este vorba de o societate de clearing a Asociaţiei Bancare Europene (Euro Banking

Association - EBA). Sistemul a fost înfiinţat în 2000. Funcţionarea lui are la bază plăţile pe

bază netă. La sfârşitul zilei, tranzacţiile se decontează prin intermediul conturilor deschise

3 Basno, Cezar, Nicolae, Dardac, Managementul bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p.257.

6

Page 7: Comparatie Intre Transfond Si Target

la BCE. Asigură decontarea inclusiv a tranzacţiilor dintre băncile din cele 15 state

europene şi din 5 neeuropene.

PNS (French Paris Net Settlement). Este de asemenea un sistem de decontări

pe bază netă. Se afirmă despre el că este un sistem hibrid, participanţii la sistem putând să

îşi stabilească de comun acord care este nivelul plafonului de decontare finală în cadrul

plăţilor reciproce. În acest caz, intermediarul în derularea transferului îl reprezintă Banca

Naţională a Franţei.

SPI (Spanish Servicio de Pagos Interbancarios). Sistemul este deschis

clienţilor. Are în vedere îndeosebi plăţile internaţionale provenite atât din tranzacţii

interbancare precum şi din cele ale clienţilor. Schimbul ordinelor de plată se realizează pe

parcursul întregii zile, urmând ca la finalul zilei să se realizeze decontarea prin intermediul

Băncii Spaniei.

POPS (interbank settlement system - Finland). Funcţionează pe principiile

unui sistem cu decontare în timp real, atât pe bază brută, cât şi pe bază netă.

CLS (continuous linked settlement system for foreign exchange

transactions). În tranzacţiile de schimb valutar internaţional pot apărea probleme legate de

diferenţa de fus orar, precum şi din diferenţa de timp între momentul decontării de către

fiecare participant la tranzacţie. Pentru un interval de timp, una din părţi poate să rămână

descoperită în raport cu contrapartida tranzacţiei. În această direcţie, sistemul a eliminat

riscul prin plata simultană a ambilor participanţi la tranzacţie. BCE funcţionează ca şi

agent de decontare în cadrul acestui sistem de plăţi. Toate plăţile şi încasările aferente CLS

se derulează prin intermediul EPM (ECB payment mechanism) evident în şi prin

TARGET.

Sisteme de plăţi de mică valoare

În anul 2002 a fost constituit Consiliul European de Plăţi (European Payment

Council - EPC). El a realizat definirea rolului şi procedurilor utilizate pentru plăţile în euro.

EPC a pus bazele conceptului SEPA (Single euro payments area).

În acest proiect sunt implicate:

Banca Centrală Europeană;

Comisia Europeană;

7

Page 8: Comparatie Intre Transfond Si Target

Autorităţile Naţionale.

Aceasta reprezintă de fapt o zonă în care firmele, participanţii la viaţa economică se

pot efectua operaţii de încasări şi plăţi în euro, în aceleaşi condiţii, drepturi şi obligaţii

aferente tranzacţiilor, indiferent de localizarea lor geografică. Este un element de avans în

integrarea europeană, precum şi de ridicare a nivelului plăţilor de retail în sensul că acestea

vor fi mai eficiente şi mai ieftine.

Cele mai importante sisteme de plăţi de mică valoare din interiorul Uniunii

Europene sunt:

CEC (Centre for Exchange and Clearing) din Belgia;

CHS (Brussels Clearing House);

PMJ (Banks Payment System) din Finlanda;

SIT (Systeme Interbancaire de Telecompensation) din Franţa;

RPS (Retail Payment System) din Germania;

ACO (Athens Clearing Dinfice) din Grecia;

DIAS (Interbanking System) din Grecia;

IRECC (Irish Retail Electronic Payments Clearing Company Limited) din Irlanda;

IPCC (Irish Paper Clearing System for Interbank Payments) din Italia;

LIPS – Net (Luxembourg Interbank Payment System on a net basis) din

Luxemburg;

CSS (Clearing and Settlement System) din Olanda;

SICOI (Interbank Clearing System) din Portugalia;

SNCE (National Electronic Clearing System) din Spania;

STEP 2 sitem din EBA Clearing Company (introdus în 2003). Acest sistem vine

să completeze prima parte a sistemului de plăţi al BCE (STEP 1). Prin procesarea plăţilor

de mică valoare, pentru decontarea tranzacţiei este necesară identificarea destinaţiei prin

intermediul IBAN (International Bank Account Number) şi BIC (Bank Identifier Code).

Sistemul funcţionează pe principiul unei case de compensaţie automate transeuropene

(pan-European automated clearing house PE-ACH). De regulă sumele procesate sunt până

la nivelul a 50000 euro/tranzacţie.

Instrumentele de plată folosite frecvent în spaţiul european sunt:

8

Page 9: Comparatie Intre Transfond Si Target

Transfer credit – prin care titularul unui cont dă dispoziţie propriei bănci să

realizeze debitarea propriului cont şi să crediteze contul de contrapartidă al beneficiarului

sumei.

Direct debitul – ca şi procedură, derularea este similară cu cea anterioară, doar că

în acest caz banca în baza unei convenţii/contract anterior are autorizarea de debitare

directă a contului în momentul în care creditorul solicită acest lucru.

Plăţi prin carduri – atât cele de debit cât şi cele de credit prin care titularul indică

suma şi destinaţia de debitare a contului din disponibilul existent sau de angajare

suplimentară a sumei din credit, în cazul în care este vorba de un card de credit, în limita

plafonului prestabilit.

Cecurile – reprezintă o altă formă de generare a unei decontări prin care titularul

de cont dă ordin propriei bănci să facă un transfer bancar.

Moneda electronică – reprezintă o modalitate facilă de finalizare a tranzacţiilor

între participanţii la circuitul economic. Tendinţa este de creştere a ponderii acestei din

urmă4.

Politica monetară europeană înseamnă primordial dirijarea fluxurilor monetare în

ansamblul Uniunii Europene, ceea ce implică derularea operativă şi în siguranţă a plăţilor

pe tot cuprinsul ţărilor integrate. Este obligatoriu, deci, să funcţionete un sistem de plăţi şi

compensări integrat, care să tranziteze toate operaţiile interbancare şi care să asigure o

perfectă fluiditate a monedei centrale în întreaga zonă Euro.

În marea majoritate a ţărilor europene s-a structurat, în timp necesitatea segmentării

derulării sistemlor de plăţi, astfel:

sistemul de compensaţii curente, caracterizat printr-un număr considerabil de

valori reduse şi folosind instrumente uzuale: cecuri, cărţi bancare, viramente, ordine de

plată etc.;

sistemul de compensaţii privind plăţile de valori mai restrânse ca număr de

operaţiuni, dar de valori ample referitoare la viramentele de trezorerie, plăţi privind

livrările de titluri şi operaţiunile pe piaţa monetară şi valutară5.

4 Ungureanu, Pavel, Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară, Ed. Dacia, Cluj-Napocca, 2007, p.61-62.5 Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Integrare monetar - bancar europeană, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, p. 48.

9

Page 10: Comparatie Intre Transfond Si Target

Capitolul 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE SISTEMELE EUROPENE DE

PLATA TRANSFOND, TARGET SI TARGET 2

2.1. Aspecte generale

Relaţiile dintre bancă şi client au fost radical schimbate de progresele înregistrate

în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor. Într-o societate în care timpul devine o

marfă tot mai scumpă, iara aglomeraţia urbană şi de trafic reprezintă deja realităţi

cotidiene, clienţii încep să solicite băncilor canale de distribuţie mult mai uşor accesibile.

Tot mai multe bănci au înţeles această realitate şi au răspuns clienţilor prin implementarea

sistemului de plăţi electronice.6

În toate ţările dezvoltate există câte unul sau mai multe sisteme domestice de

transfer electronic de fonduri între bănci. Aceste sisteme EFT (Electronic Funds Transfer)

sunt indispensabile într-o economie modernă întrucât reduc la minim durata unui transfer

de fonduri între două bănci, această durată fiind în general de ordinul a câtorva minute

până la maxim o zi, automatizează operaţiile şi reduc riscul operaţiunii. Sistemele de

transfer se bazează în general pe o reţea proprie, privată, de telecomunicaţii, iar băncile

care folosesc serviciul se supun unui acelaşi regulament care specifică formatul datelor ce

ordonă transferul, modalitatea detaliată în care acesta se execută, orarul, comisioanele,

condiţiile speciale, etc. Între toate tipurile de transfer electronic de fonduri, transferul

electronic interbancar are de departe cel mai mare volum, atât ca număr de tranzacţii cât şi

ca valoare a fondurilor transferate.

În esenţă transferul electronic de fonduri interbancar se realizează prin executarea

unor ordine de transfer adresate unei bănci, care de regulă este banca centrală, ce deţine

conturile celor două bănci între care se face transferul, iar fondurile transferate sunt bani

emişi de banca centrală.

In contiunare voi prezenta prin comparaţie două sisteme de transfer de plăţi

electronice: sistemul de plati electronice national TransFond si sistemul de transferuri

electronice din zona Euro TARGET.

6 Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag.336

10

Page 11: Comparatie Intre Transfond Si Target

2.2. TransFond vs TARGET

2.2.1. Prezentarea relatiilor existente intre cele doua siteme de transfer electronic

TransFond reprezintă Societatea de Transfer de Fonduri şi DecontăriTransFond

S.A, fiind o companie de servicii financiare responsabilă pentru procesarea plăţilor

interbancare din România.

Sistemul TARGET (Trans-European Automated Real-Time Gross settlement

Expres Transfer) TARGET este cel mai important sistem de plăţi şi decontări electronice

din zona euro.

TransFond este constituit din 25 de banci care deţin, 66,67% din acţiuni7. Cel mai

mare pachet de acţiuni este controlat de Banca Naţională a României (BNR), cu o treime

din capital.

Sistemul TARGET este operat de Banca Centrala Europeana. Sistemul e folosit de

peste 3.400 de bănci, are acces la alte peste 43.000 de bănci din toată lumea.

Societatea TransFond a fost înfiinţată în 2000, ca urmare a angajamentelor asumate

faţă de Uniunea Europeană în privinţa modernizării infrastructurii financiar-bancare.

Transfond este operator al Sistemului Electronic de Plăţi: administrator şi operator al

sistemului SENT (casa automată de compensare), administrator tehnic şi operator al

sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real), conform mandatului

acordat de către Banca Naţională a României, operator tehnic al sistemului SaFIR

(sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat)8.

Sistemul TARGET a fost creat în 1999 de către ECB şi este un sistem de decontare

individuală (gross), tranzacţie cu tranzacţie, în timp real (tip RTGS, Real Time Gross

Settlement), şi în euro. Sistemul a fost creat prin interconectarea sistemelor euro naţionale

de tip RTGS ale tuturor ţărilor membre EMU, împreună cu centrul de procesare TARGET

al ECB. La sistem pot participa şi alte ţări din Uniunea Europeană care nu sunt membre

EMU.

Domeniul principal de activitate al scoietatii TransFond îl constituie furnizarea de

servicii de compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru

7 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/transfond-comisioanele-pentru-plati-mici-scad-la-0-61-lei-30483658 http://www.doingbusiness.ro/ro/stiri-companii/1334/bcr-si-transfond-lanseaza-in-premiera-in-romania-serviciul-de-facturare-electronica; http://www.zf.ro/business-hi-tech/ibm-si-transfond-colaboreaza-pentru-e-arhiv-4801878

11

Page 12: Comparatie Intre Transfond Si Target

instituţiile de credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi alte instituţii

financiare (Bursa de Valori Bucureşti, CreditCoop Casa Centrală). TransFonDul asigură

băncilor şi unităţilor caselor centrale ale organizaţiilor cooperatiste de credit, care nu au

organizate propriile structuri interbancare, intrarea/procesarea plăţilor de mare valoare cu

Trezoreria Statului prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate oraşele reşedinţă de

judeţ.

Sistemul TARGET este folosit pentru decontările ECB, transferurile interbancare

transfrontaliere de valoare mare în euro, şi pentru alte plăţi în euro, cu decontarea efectuată

în bani ai băncii centrale, în timp real, şi cu finalitate imediată, în aceiaşi zi (intraday

finality).

Societatea Transfond este administrator tehnic si operator al Sistemului ReGIS.

Acetsa reprezinta sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement - sistem cu

decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp

real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi,

instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care

asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare.

Sistemul TARGET integreza 17 sisteme RTGS naţionale (conectate prin

Interlinking sau prin legături bilaterale).

2.2.2. Descrierea serviciilor oferite

a) Serviciul ReGIS oferit de TransFond

Sistemul ReGIS este administrat de BNR. În această calitate, BNR gestionează şi

controlează funcţionarea sistemului, autorizează participarea la sistem, stabileşte şi

modifică regulile de sistem, urmăreşte respectarea acestora de către participanţi şi aplică

sancţiuni în cazul încălcării lor.

Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul

miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT

pentru transmiterea ordinelor de transfer.

12

Page 13: Comparatie Intre Transfond Si Target

Fig. 1 - Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale

(Sursa: TransFonD9)

Participanţi şi tipuri de plăţi

- Banca Naţională a României (BNR);

- Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituţii de credit

(ex: societăţile de credit ipotecar) autorizate de BNR;

- Trezoreria Statului;

- Sistemul SaFIR;

- Casele de compensare autorizate de BNR (SENT, Bursa de Valori Bucureşti,

SNCDD, casa de compensare interbancară pe suport hârtie a BNR);

- Casele de compensare ale VISA şi MASTERCARD.

Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS sunt:

- procesarea şi decontarea instrucţiunior de plată de mare valoare sau urgente;

- acceptarea şi procesarea instrucţiunile de decontare pe bază netă recepţionate de la

casele de compensare şi decontarea finală a poziţiile nete ale participanţilor;

- efectuarea decontării transferurilor de fonduri aferente operaţiunilor cu titluri de

stat pe baza brută sau netă (ca urmare a interfaţării on-line cu sistemul SaFIR)10.

9 http://www.arb.ro/proiecte.php?id=5&c=Dezvoltări-ale-Sistemului-Electronic-de-Plăţi- 10 http://www.transfond.ro/ro/regis.html

13

Page 14: Comparatie Intre Transfond Si Target

Reglementări ReGIS

- Norma nr.2/02.03.2005 privind operaţiunile cu numerar ale instituţiilor de credit

şi Trezoreriei Statului în relaţia cu Banca Națională a României şi decontarea acestor

operaţiuni.

- REGULAMENT nr. 1 din 23 februarie 2005 privind sistemele de plăţi care

asigură compensarea fondurilor

- REGULAMENT nr. 9 din 23 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea

Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 1/2005 privind sistemele de plăţi care

asigură compensarea fondurilor

- REGULAMENT nr. 10 din 23 septembrie 2005 privind facilităţile acordate de

Banca Națională a României în scopul fluidizării decontărilor în sistemul ReGIS

- REGULAMENT nr. 11 din 29 septembrie 2005 privind piaţa primară a titlurilor

de stat administrată de Banca Națională a României.

- REGULAMENT nr. 12 din 29 septembrie 2005 privind piaţa secundară a titlurilor

de stat administrată de Banca Națională a României.

- NORMA nr. 9 din 1 aprilie 2005 privind regimul special de decontare

 

b) Serviciul TARGET

Obiectivul principal al acestui sistem este acela de a permite ca transferurile de la

fondurile băneşti şi, în special, cele legate de piaţa monetară să fie făcute în spaţiul euro la

costuri scăzute, cu un înalt grad de securitate şi o viteză sporită a procesării.

Pe lângă obiectivul principal de susţinere a implementării politicii monetare unice,

sistemul TARGET urmăreşte dezvoltarea unor mecanisme de plăţi solide şi eficiente pe

întreaga arie a Pieţei Unice. Posibilitatea îndeplinirii ambelor obiective este asigurată la

procedurile de decontare în timp real aferente sistemului, ca cel mai sigur tip de mecanism

de procesare a transferurilor de fonduri de mare valoare deoarece facilitează participanţilor

în sistem decontarea irevocabilă a plăţilor în timp real.

Proiectul sistemului TARGET

14

Page 15: Comparatie Intre Transfond Si Target

Proiectul sistemului TARGET constând din cinci faze diferite de acţiune a

constituit una dintre părţile de fond al activităţii pregătitoare pentru intrarea în Stadiul al

Treilea al Uniunii Economice şi Monetare. Cele cinci faze diferite au fost următoarele:

faza preliminară, care a avut ca obiectiv definirea aranjamentelor de plăţi pentru

Stadiul al Treilea;

faza de specificaţii, pe parcursul căreia au fost dezvoltate specificaţiile privind

sistemul de plăţi în spaţiul euro;

faza de dezvoltare, pe parcursul căruia s-a pus în aplicare proiectul sistemului;

faza de testare;

faza de stimulare.

Participarea în cadrul sistemului TARGET

Pe fond, criteriile de acces în cadrul sistemului TARGET iau în considerare

abordările naţionale dar, ca regulă generală, numai băncile centrale şi instituţiile de credit

pot fi admise ca participanţi direcţi în sistemele de transfer de fonduri băneşti

interconectate la acest sistem european. În particular, băncile centrale pot accepta sau

autoriza şi alte instituţii care menţin conturi pentru clienţi să participe direct la operaţiunile

acestor sisteme cu condiţia ca prin latura publică a operaţiunilor lor riscul de eşec în

decontare să fie scăzut sau să fie supravegheate şi recunoscute de o autoritate compententă

în domeniu.

Tipuri de tranzacţii procesate

În conformitate cu reglementările sale, sistemul TARGET trebuie să preoceseze în

mod obligatoriu numai plăţile aflate într-o directă legătură cu operaţiunile de politică

monetară în care Sistemul European al Băncilor Centrale este implicat fie la nivel de

primitor, fie la nivel de receptor.

În scopul evitării problemelor legate de implementarea eficientă a politicii

monetare unice, sistemul TARGET prezintă însă cerinţe suplimentare privind armonizarea

anumitor caracteristici ale acestor sisteme.

15

Page 16: Comparatie Intre Transfond Si Target

Pe parcursul implementării proiectului sistemului TARGET, procesul de

armonizare al caracteristicilor sistemelor interne de decontare pe bază brută în timp real s-a

manifestat în mod special în următoarele trei domenii:

a) furnizarea lichidităţii pe parcursul zilei;

b) orele de funcţionare;

c) politicile de comisioane.

Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată iniţială să se finalizeze în

maximum câteva minute. Acest interval de timp, denumit timp de operare, începe în

momentul în care se realizează debitarea contului celui ce trimite banii şi se finalizează în

momentul în care se creditează contul beneficiarului transferului.

În scopul asigurării securităţii maxime a informaţiilor, a unei viteze de lucru optime

şi a unei capacităţi de procesare corespunzătoare, pentru transfer se utilizează sistemul

S.W.I.F.T. Fin (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).

16

Banca centrală A Banca centrală B

RTGS

(Instituţii de credit)

Interlinking

(Bănci centrale)

RTGS

(Instituţii de credit)

Interlinking

(Bănci centrale)

1 I

100 2

B

100Reţea de

comunicaţii

A

100

D

3

4

100

Instituţii de credit

5

I = instituţia de credit iniţiatoare D = instituţia de credit destinatară

Sursa: European Monetary Institute – Payment System in the European Union – aprilie 1996, p. 690.

Operaţiuni de plăţi prin sistemul TARGET

Insti

tuţii

de

cred

it

Page 17: Comparatie Intre Transfond Si Target

Prin urmare, accesarea sistemului şi adresarea unei plăţi se efectuează pe baza unei

adrese construite pe modelul SWIFT, care, pe lângă codul de adresare a mesajului, este

necesar ca fiecare instituţie de credit să aibă deschis un cont, la banca centrală naţională,

prin care să deruleze tranzacţiile TARGET.

Adresa instituţiei de credit se construieşte respectându-se următoarea structură:

poziţiile 1-4 – codul de identificare al băncii;

poziţiile 5-6 – codul ţării;

poziţiile 7-8 – codul localităţii;

poziţiile 9-11 – codul filialei.

Odată cu confirmarea, de către sistem, a adresei de destinaţie are loc, instantaneu,

creditarea contului beneficiarului, care poate dispune imediat de bani. Sistemul TARGET,

prin modul în care este conceput, asigură o gestiune zilnică, corespunzătoare, a

lichidităţilor băncilor centrale naţionale. Pe baza principiului conform căruia încasările din

cursul unei zile operative aparţin băncii receptoare, sumele primite de la un sistem naţional

pot fi utilizate pentru plăţi către acelaşi sistem, în aceeaşi zi. În cursul unei zile operative,

prin tranzacţiile TARGET nu este necesară asigurarea unei lichidităţi imediate. Este

posibilă derularea unei plăţi prin existenţa unei poziţii deschise a unui participant.

În scopul asigurării unei operativităţi sporite derulării plăţilor, prin acest sistem, şi

pentru a putea beneficia de facilităţile de plată prin poziţii deschise, băncile participante

trebuie să dispună de garanţii colaterale. În baza acestor garanţii, băncile participante pot

beneficia zilnic de credite gratuite, acordate de către băncile centrale naţionale.

Garanţiile aferente creditelor acordate în euro se stabilesc de către fiecare bancă

centrală naţională şi pot proveni şi de la alte bănci centrale. Mecanismul de creditare,

prezentat succint mai sus, reprezintă o componentă principală a sistemului de politică

monetară implementat de băncile centrale naţionale la recomandarea Băncii Centrale

Europene.

2.3. De la TARGET la TARGET 2

TARGET2 reprezintă sistemul RTGS pentru plăţi în euro, furnizat de Eurosistem.

Sistemul TARGET2 este utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale, a

17

Page 18: Comparatie Intre Transfond Si Target

transferurilor interbancare de mare valoare în euro, precum şi a altor plăţi în euro. Sistemul

asigură procesarea în timp real şi decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată.

Sistemul TARGET2 a fost operaţionalizat la data de 19 noiembrie 2007, înlocuind

sistemul TARGET (care a fost operaţionalizat la data de 1 ianuarie 1999) şi oferă servicii

de bază armonizate şi o infrastructură tehnică unică, cu eficienţă sporită, inclusiv din punct

de vedere al recuperării costurilor. Totodată, sistemul a fost proiectat pentru a putea fi uşor

adaptat oricăror modificări ulterioare, atât celor de natură tehnică cât şi celor datorate

procesului de extindere a Eurosistemului.

TARGET2 reprezintă:

coloana vertebrală a sistemului financiar în euro, dat fiind faptul că prin el se

decontează final toate plăţile în euro din zona euro, atât cele naţionale cât şi cele

transfrontaliere, inclusiv plăţile efectuate prin sisteme conexe (fie de plăţi, de compensare

sau de decontare).

instrumentul de bază pentru implementarea politicii monetare unice a

Eurosistemului, dat fiind faptul că TARGET este unicul sistem prin care se decontează

operaţiunile de politică monetară ale Eurosistemului.

În ceea ce priveşte România, având în vedere faptul că plăţile aferente operaţiunilor

de politică monetară ale Eurosistemului se vor deconta doar prin sistemul TARGET2,

conectarea la acest sistem de plăţi transfrontalier este opţională înainte de aderarea la zona

euro, dar va fi obligatorie odată cu adoptarea acestei monede.

Începând cu anul 2007 Banca Naţională a României participă, prin intermediul

reprezentanţilor săi, la lucrările structurilor şi substructurilor Sistemului European al

Băncilor Centrale (SEBC) care privesc administrarea sistemului TARGET2, respectiv

Comitetul pentru Sisteme de Plăţi şi Decontare (Payment and Settlement Systems

Committee - PSSC) şi Grupul de lucru privind sistemul TARGET 2 ( Working Group on

TARGET2 - WGT2).

De asemenea, începând cu anul 2007, cu diverse ocazii, Banca Naţională a

României a organizat o serie de evenimente care au avut ca scop familiarizarea comunităţii

bancare din România cu sistemul TARGET211.

Principalele inovaţii aduse de TARGET 2 sunt:

11 http://www.bnro.ro/TARGET-2-3359.aspx

18

Page 19: Comparatie Intre Transfond Si Target

- Consolidarea infrastructurii tehnice, prin realizarea unei platforme tehnice unice,

numită Single Shared Platform (SSP);

- Servicii flexibile şi instrumente de administrare a lichidităţilor;

- Suport pentru plăţi programate;

- Interacţiunea cu sistemele vechi, prin interfeţe standardizate;

- Măsuri sporite de asigurare a continuităţii operationale, prin adoptarea arhitecturii

multi-regiune / multi-site

- Servicii de informaţii, control şi monitorizare.

TARGET2 ofera tuturor băncilor europene, indiferent de ţara în care se află,

aceeaşi calitate a serviciilor, aceeaşi funcţionalitate şi interfeţe, precum şi aceeaşi structură

de preţ. Conectarea la TARGET2 se face utilizând serviciile şi standardele SWIFTNet:

SWIFTNet FIN pentru schimbul de plăţi şi serviciile SWIFTNet InterAct, Browse şi

FileAct pentru informaţii, control şi monitorizare.

Exista două tipuri de participanţi în TARGET2: direcţi şi indirecţi. Participanţii

direcţi au un cont RTGS în modulul de plăţi al TARGET2, cu acces la informaţii în timp

real şi monitorizare, fiind responsabili pentru administrarea lichidităţilor proprii şi capabili

să ofere o conexiune pentru alte instituţii ca participanţi indirecţi.

19

Page 20: Comparatie Intre Transfond Si Target

Capitolul 3- STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIUL DE PLATI SI DE

FACTURARE ELECTRONICĂ

3.1 Plăţile electronice

3.1.1. Implementarea sistemului de plăţi electronice

Relaţiile dintre bancă şi client au fost radical schimbate de progresele înregistrate

în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor. Într-o societate în care timpul devine o

marfă tot mai scumpă, iara aglomeraţia urbană şi de trafic reprezintă deja realităţi

cotidiene, clienţii încep să solicite băncilor canale de distribuţie mult mai uşor accesibile.

Tot mai multe bănci au înţeles această realitate şi au răspuns clienţilor prin implementarea

sistemului de plăţi electronice.12

Literatura de specialitate defineşte plăţile electronice ca fiind o formă electronică,

complet informatizată şi automatizată, de organizare a relaţiilor de plăţi între participanţii

la o tranzacţie, pe baza unui set de reguli şi proceduri operatorii. Conceptul de plată

electronică se referă la transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,

transferul de instrucţiuni de plată şi confirmarea plăţii.

Tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi

relaţiile dintr participanţii la aceste tranzacţii sunt reglementate de Regulamentul BNR

nr.4/2002. Conform legislaţiei, plata electronică reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată

prin intermediul instrumentelor de plată electronică prin care se pot retrage sume în

numerar, efectua plăţi pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii, plata obligaţiilor către

autorităţile administraţiei publice şi transferuri de fonduri între conturi.

Începând cu al doilea trimestru al anului 2005, a fost înlocuit ă aproape în totalitate

infrastructura de plăţi din România. Astfel, în luna aprilie 2005, a intrat în funcţiune

sistemul ReGis pentru plăţile de mare valoare, cu procesare pe bază brută şi decontare în

timp real, deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Sistemul ReGis procesează în

condiţii de securitate şi cu risc de decontare minim, plăţile de mare valoare sau urgente,

care reprezintă peste 90% din totalul fondurilor vehiculate prin sitemele de plăţi şi

decontări din România.

12 Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag.336

20

Page 21: Comparatie Intre Transfond Si Target

În mai 2005, intră în funcţiune site-ul SENT, casa de compensare automată, care a

preluat procesarea ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de

TransFond, procesează automat plăţile de mică valoare. Au rămas în afara sitemului doar

instrumentele de debit, respectiv cecuri, cambii şi bilete la ordin. Ca agent autorizat al

Băncii Naţionale a României, TransFond realizează prin intermediul celor 42 de sucursale,

compensarea manuală a instrumentelor de plată de debit pe suport hârtie şi decontarea în

sistemul ReGis a poziţiilor nete rezultate.

Cea de-a treia componentă a sistemului-sistemul de procesare a operaţiunilor cu

titluri de stat, SaFir-a intrat în funcţiune în luna octombrie a anului 2005. SaFir, sistemul de

înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri emise de Ministerul Finanţelor Publice şi

gestionate de Banca Naţională a României. Numărul şi valoarea operaţiunilor procesate de

caest sistem sunt incă reduse, dar sitemul este important prin suportul pe care îl acordă

celorlalte două siteme de plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente

decontărilor.13

În ceea ce priveşte avantajele pe care le are noul sistem electronic de plăţi, trebuie

precizat că, pe lângă avantajele operaţionale dintre care enumerăm un mai bun

management de risc şi de lichiditate, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi,

precum şi gradul de securizare sporit al tranzacţiilor interbancare, se adaugă şi adoptarea

unei noi politici de comisionare a Băncii Naţionale a României, favorabilă participanţilor

la cele trei sisteme ( ReGis, SENT, SaFIR). Politica de comisionare este un criteriu

important în apreciere a eficienţei sistemului.

13 ? www.arb.ro

21

Page 22: Comparatie Intre Transfond Si Target

Astfel, s-a decis reducerea treptată a comisioanelor aferente participării la Sistemul

Electronic de Plăţi, luând în calcul perioada necesară pentru amortizarea investiţiilor

realizate de comunitatea bancară din România pentru acest proiect. În acest sens,

operaţionalizarea sistemelor ReGIS şi SENT a însemnat reducerea comisioanelor aferente

tranzacţiilor procesate şi decontate prin aceste sisteme cu 25 la sută faţă de comisioanele

practicate până la acest moment, urmând a se analiza posibilitatea de a aplica o altă

reducere la cuantumul acestora în viitorul apropiat cu aproximativ 33 la sută. Acest lucru

ar semnifica exonerarea de plată a primitorului plăţii, cu efect benefic asupra tuturor

recipienţilor de plăţi în general, şi a Ministerului Finanţelor Publice în special.14

Obiectivele majore urmărite prin implementarea Sistemului Electronic de Plăţi au

fost:

a) reducerea riscurilor financiare;

b) reducerea perioadei decontării;

c) automatizarea procesării;

d) dematerializarea instrucţiunilor;

e) îmbunătăţirea gestiunii lichidităţii;

f) reducerea costurilor operaţionale

g) compatibilitate cu sistemele din Uniunea Europeană.

Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi, un proiect care a durat doi ani şi

jumătate, a fost finalizată în cursul anului 2005 şi a implicat eforturi susţinute din partea

comunităţii bancare din România, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului,

Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD, ca operator al sistemului de

transfer de fonduri din România.

3.1.2. Instrumente electronice de plată

Instrumentele de plată electronică se împart în instrumente de plată la distanţă

(cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic) şi instrumente de plată de tip monedă

electronică aşa cum este portofelul electronic. Primele dintre acestea dau posibilitatea

deţinătorului de a avea acces mai uşor la fondurile din contul său, utilizându-le fie pentru

14 Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific: Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat, ASE, 2006, pag.20

22

Page 23: Comparatie Intre Transfond Si Target

efectuarea de plăţi, fie pentru transferuri de fonduri. Instrumentele de plată de tip monedă

electronică nu permit accesul direct la contul din bancă, ci numai la un depozit electronic

constituit anterior. Dintre aceste instrumente de plată putem aminti chip-cardul, memoria

unui calculator sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unităţi valorice de monedă

din care se pot face plăţi către altă entitate care acceptă aceasta modalitate de plată.

3.1.2.1 Ordinul de plată electronic

Este o versiune a ordinului de paltă pe suport hârtie care se dematerializează atunci

când intră în sistemul de plăţi electronice. Ordinul se prezintă sub forma unui mesaj

electronic în care sunt cuprinse, într-o anumită ordine, informaţiile necesare pentru

efectuarea plăţii astfel:15

Mesajul electronic se editează de emitent dacă dispune de infrastructura necesară

(PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/decriptare şi cheile

private şi publice pentru semnătura electronică), iar în cazul în care emitentul nu dispune

de aceste echipamente se poate emite un instrument de plată pe suport hârtie care se

transformă în mesaj electronic de către banca emitentului. La banca emitentă, ordinul de

plată electronic se validează şi se supervizeză de o altă persoană ( şeful de serviciu sau

15 Stănel, Gheorghe: Sistemul plăţilor interbancare: concepte, instrumente, procedee, transferuri şi plăţi, riscuri, securitatea operaţiunilor, biblioteca online ASE

23

Page 24: Comparatie Intre Transfond Si Target

contabilul şef ), conform principiului bancar al „celor patru ochi”, după care se transmite

centralei băncii comerciale pentru lansarea în sistemul de plăţi interbancare.

Circuitul ordinului de paltă electronic este asemănător cu cel al ordinului de plată

pe suport hârtie cu deosebirea că este mai rapid, datorită posibilităţii tehnologice de

transfer şi procesare automată şi apoi de decontare în timp real.

3.1.2.2 Cecul electronic

Cecul electronic reprezintă un instrument de plată electronică care elimină existenţa

suportului de hârtie în decontarea tranzacţiilor internaţionale, înlocuind cecul tradiţional cu

un echivalent electronic. Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui

FSTC-Financial Services Technology Consortium, proiect care a urmărit păstrarea

caracteristicilor cele mai bune ale cecului tradiţional, îmbunătăţirea anumitor funcţiuni şi

propunerea unui sitem de plăţi prin internet.

Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale

cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul

reţelei Internet. Sistemul funcţionează întocmai ca circulaţia clasică a cecului, deosebirea

constând în faptul că între debitor, creditor şi băncile acestora nu au loc circuite ale

documentelor, ci numai un schimb de mesaje electronice însoţite de semnături electronice,

proceduri de autentificare, criptare de informaţii etc.

Cecurile electronice (e-checks) sunt bazate pe faptul că documentele electronice pot

substitui hârtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe.

Tranzacţia de plată debutează cu trimiterea de către încasator a unei facturi către

plătitor. La sosirea momentului pentru plata unei facturi, informaţiile referitoare la această

factură sunt trimise de la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea

un cec. Acest cec electronic include informaţii din cecuri obişnuite precum numele

încasatorului, suma şi data. Pentru a semna e-cecul, plătitorul introduce codul PIN pentru a

debloca smart-cardul ce deţine „carnetul de cecuri”.16 Cecul electronic semnat şi factura

sunt transmise către încasator prin e-mail sau printr-o tranzacţie web. Încasatorul verifică

semnătura plătitorului din e-cec şi factură, separă informaţiile facturii şi pune suma plătită

în contul de primire. Încasatorul introduce codul său PIN pentru deblocarea smart-cardului

16 Dorel Mihai Paraschiv ,Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti 2003 pag.133

24

Page 25: Comparatie Intre Transfond Si Target

sau utilizează acest carnet electronic de cecuri pentru a aproba e-cecul şi semnează un

depozit electronic pentru a încasa sume din e-cec. Cecul aprobat este dat mai departe

băncii încasatorului pentru depozitare. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic

transmis nu este duplicat, dacă certificatul certificatul încasatorului şi contul sunt încă

valide, după care depozitează e-cecul în contul de stocare a cererilor plătitorului. În final,

plătitorul primeşte un articolcare descrie întreaga tranzacţie.

Figura 3.1 prezintă circuitul cecului electronic:

Figura 3.1:

Avantajele acestui sistem constau în validarea automată, decontarea rapidă,

eliminarea riscului pierderii atât pentru client, cât şi pentru bănci, eliminarea riscului

uman de procesare, folosirea standardelor internetuluide transmisie şi securitate.

Dezavantajele ar fi costurile pentru investiţii, tipice internetului.

25

Page 26: Comparatie Intre Transfond Si Target

3.1.3. Semnătura electronică

Sustituirea identităţii continuăsă fie una dintre cele mai răspândite infracţiuni pe

internet şi a fost apreciată ca fiind de importanţă maximă de către consumatorii de

pretutindeni. Posibilitatea de validare a identităţii ajută consumatorii să se protejeze

împotriva furtului de identitate. Derularea afacerilor prin intermediul reţelei internet şi

schimbul de date pe suport electronic, necesită existenţa aceluiaşi sentiment de

încredere şi securitate al partenerilor care încheie o tranzacţie la fel ca în cazul

comerţului clasic. Acest sentiment poate fi dat de folosirea semnăturii electronice.

Efectul produs prin aplicarea semnăturii este asimilat semnăturii olografe şi

ştampilei aplicate unui document în formă fizică.

În România, cadrul juridic este asigurat prin Lrgea nr. 455/2001 privind

semnătura electronică şi prin Hotărârea de Guvern nr.1259/2001 privind Normele

tehnice şi metodologice de aplicarea a dispoziţiilor legale. Articolul 4, punctul 3 al legii

defineşte semnătura electronică ca fiind: ”date în formă electronică, care sunt ataşate

sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de

identificare”. Aşadar, semnătura electronică reprezintă rezultatul imaterial al asocierii

între mai multe elemente tehnice şi dispozitive hardware şi software, coroborate cu

exercitarea atribuţiilor furnizorului de certificare.17 Semnătura electronică poate fi

asemănată cu un cod personal care se ataşează la un e-mail sau alt document trimis

electronic de la un calculatorla altul, fie prin internet, fie printr-o reţea de calculatoare.

Codul este emis de furnizorul de servicii de certicare şi poate fi folosit de către o

singură persoană. Avantajele pe care le conferă semnătura electronică în domeniul

bancar se referă la comunicarea rapidă cu clienţii, asigurarea confidenţialităţii datelor,

siguranţa şi uşurinţa în utilizare, precum şi o bună circulaţie a informaţiilor între

centrală şi unităţile bancare.

Semnătura electronică poate fi simplă sau extinsă. Semnătura simplă reprezintă

o combinaţie aleatoare de date electronice specifice unei singure persoane şi este

cunoscută sub numele de cheie privată. Cheia se emite de o entitate legală care pentru

autentificare atribuie un nou cod, specific acestei instituţii, denumit cheie publică.

17 ? http://www.arenaimm.ro

26

Page 27: Comparatie Intre Transfond Si Target

Combinaţia dintre cheia publică şi cea privată reprezintă semnătura electronică extinsă

care se utilizează pentru semnarea documentelor.

Instituţiile financiare utilizează infrastructura cheilor publice pentru a asigura

autentificarea clienţilor, integritatea şi confidenţialitatea datelor şi reducerea riscurilor

de repudiere a tranzacţiilor. De regulă, băncile folosesc tehnologia criptării simetrice

(cheia privată) pentru a securiza mesajele şi tehnologia criptării asimetrice (cheia

privatăşi cheia publică) pentru a le decripta. Avantajul cheilor publice constă în faptul

că reduce riscurile asociate parolelor şi PIN-urilor care trebuie protejate şi ţinute

secrete, iar dezavantajul îl constituie faptul că procedeul este mai greoi şi mai costisitor

de implementat.

Cerinţele pentru securizarea informaţiilor prin internet au condus la dezvoltarea

pieţelor de chei publice şi private dar şi la apariţia autorităţilor de certificare, ca entităţi

de verificare a identităţii în spaţiul electronic. Autoritatea de certificare autentifică

cheia publică prin distribuirea ei odată cu un certificat calificat semnat digital care face

legătura dintre un nume de persoană şi o cheie publică.

Certificatele digitale emise de o entitate autorizată atestă faptul că cheia publică

şi cheia privată corespondentă sunt atribuite unei persoane. De fiecare dată când

clientul stabileşte legătura cu banca, se transmite semnătura electronică, iar banca

verifică dacă certificatul este valid, identifică şi autorizează clientul şi validează

operaţiunea bancară. În literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei

semnături electronice se compară ca finalitate şi fluiditate cu procedura de eliberare a

unui act de identitate, rolul instituţiei publice care eliberează actul fiind îndeplinit de

furnizorul de servicii de certificate.

3.1.4. Canale alternative de plăţi electronice

Dezvoltarea comunicaţiilor a permis băncilor să ofere clienţilor servicii de 24 de

ore din 24, şapte zile pe săptămână, fără să mai fie necesar ca aceştia să se prezinte la

sediile unităţilor bancare. Deşi sistemul electronic de plăţi interbancare a intrat în

27

Page 28: Comparatie Intre Transfond Si Target

funcţiune de o scurtă perioadă de timp, tot mai mulţi clienţi apelează la servicii de tip

home-banking, internet-banking sau la carduri. 18

3.1.4.1. Mobile banking

Operaţiunile bancare prin telefonul mobil (mobile banking) au apărut în ultimii

ani ai deceniului trecut si reprezintă o alternativă a internetului în sensul că se pot

transmite instrucţiuni bancare din orice loc si în orice moment prin telefonul

mobil, deci fară un terminal PC conectat la o reţea. Mobile banking-ul (m-banking) este

un canal de operare de către un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje

scrise la o bancă pentru obţinerea de informaţii şi efectuarea de operaţiuni bancare şi

poate primi mesaje scrise sau sonore de răspuns. Mobile banking-ul face parte din

categoria plăţilor electronice pentru persoanele fizice, posesoare de carduri, care se

adresează numai băncii emitente a cardului. În România, mobile banking-ul a fost

introdus în 1999, iar în prezent operează numai la câteva bănci.

Serviciile bancare oferite prin telefonia mobilă folosesc tehnologii standard

privind plăţile prin carduri, precum şi tehnologii standard sau vocale pentru

operaţiuni de transfer între conturile curente şi cele de card şi consultanţă bancara.

Tranzacţiile sunt iniţiate în baza calităţii de deţinător de card şi de cont curent pe care

clientul o are faţă de bancă. Operaţiunile bancare care se pot efectua prin m-banking

sunt următoarele:

a) consultare privind soldul conturilor de card (disponibil sau credite) şi limita

de creditare disponibilă;

b) consultare privind produsele şi serviciile bancare: depozite, credite,

dobânzi, scoring, cursuri valutare etc;

c) efectuarea de plăţi intrabancare pentru servicii furnizate de anumite

companii;

d) transfer de fonduri (în lei şi valută) între conturile de card şi între contul

curent şi cel de card;

18 Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific: Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat, ASE, 2006

28

Page 29: Comparatie Intre Transfond Si Target

e) obţinerea unui extras de cont si lista ultimelor 5-10 tranzacţii;

f) solicitarea blocării contului de card în cazul pierderii/furtului cardului;

g) avertizarea clientului la tranzacţiile efectuate din contul său de card la

ATM sau POS peste o anumită sumă;

h)avertizarea clientului la epuizarea disponibilului, limitei de creditare

sau modificarea limitei de creditare.

Serviciile bancare sunt disponibile pe întreaga perioadă de valabilitate a

cardului, iar aria de utilizare este zona în care operează reţeaua de telefonie mobilă.

Pentru efectuarea operaţiunilor de m-banking, clientul trebuie să posede un

telefon mobil WAP (Wireles Aplication Protocol) şi să aibă un abonament pentru acest

serviciu la reţeaua de telefonie mobilă. În vederea utilizării serviciilor m-banking,

clientul trebuie să încheie o convenţie cu banca emitentă a cardului în care se prevăd

drepturile şi obligaţiile părţilor, un user name şi o parolă ca elemente de securitate,

precum şi alte caracteristici de tehnică operativă specifice serviciului. Tehnica de lucru

are şi anumite restricţii in sensul că plăţile pentru servicii sunt limitate numai la

companiile care au acceptat transferul de fonduri prin reţeaua de telefonie mobilă

la care este abonat clientul şi au conturi la banca emitentului de card.

Întrucat ecranul telefonului este destul de mic se foloseşte o structurare a

mesajelor folosind simboluri şi cifre, ca de exemplu: SC sold cont, TF transfer

fonduri, CD card debit, CC card credit, NC număr cont (cifre), S suma (cifre) etc. Lista

mesajelor structurate se transmite clientului de către bancă la semnarea convenţiei cu

instrucţiunile de folosire. Pentru efectuarea operaţiunilor se urmăreşte meniul afişat,

pas cu pas şi în final se apasă pe tasta “enter”. După tastarea mesajului apare pe ecran

“send to” pentru care se tastează codul reţelei şi se apasă pe tasta “ok”.

În cadrul băncii, operaţiunile sunt mult mai laborioase, cele mai importante fiind

autentificarea şi validarea. Autentificarea se referă la recunoaşterea clientului în funcţie

de user name şi parolă. În practică, parola se schimbă din timp în timp pentru a se evita

eventuale interceptări a acesteia. Pentru securitatea internă a operaţiunilor, fiecare

client primeşte un cod care este cunoscut numai de administratorul de cont, astfel că

29

Page 30: Comparatie Intre Transfond Si Target

nimeni nu poate accesa contul clientului în afară de persoanele autorizate. Validarea

constă în verificarea disponibilului din cont după care se poate executa instrucţiunea

de plată. În ce priveşte serviciul vocal, acesta se foloseşte în special pentru operaţiuni

de consultanţă bancară (disponibil în contul de card şi limita de creditare, scoringuri

pentru diferite credite privind persoanele fizice, informaţii pentru diverse produse şi

servicii bancare, informaţii despre unele tranzacţii efectuate, informaţii pentru

comercianţii care au POS şi primesc carduri emise de bancă, informaţii Western Union

pentru persoanele care aşteaptă un transfer de bani din străinatate etc), precum şi

viramente între două conturi de card sau între un cont de card şi un cont curent.

3.1.4.2 MultiCash

MultiCash face parte din categoria produselor informatice pentru realizarea de

operațiuni bancare electronice prin utilizarea unui calculator personal conectat la rețeaua

telefonică prin intermediul unei conexiuni modem. Produsul MultiCash se adresează mai

mult persoanelor juridice şi asigură efectuarea de plăți interne, plăți internaționale,

obținerea unor informații de cont şi optimizarea administrării resurselor băncii. În

România, produsul a fost introdus in anii 1999-2000 şi este folosit de mai multe bănci –

BCR, BRD - Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING, ABN Amro, la care sunt

conectate cca 700 de companii.

Produsul MultiCash dispune de trei module: unul pentru bancă, altul pentru clienți

şi o interfață pentru sistemul informatic al băncii. Modulul pentru bancă asigură

gestionarea comunicațiilor cu clienții, autentifică utilizatorii în raport cu drepturile de

acces şi semnăturile electronice şi realizează procesarea operațiunilor bancare; modulul

pentru clienți gestionează comunicarea dintre clienți şi banca şi permite selectarea

aplicațiilor disponibile cum sunt: cash management, plăți interne, plăți internaționale,

operațiuni cu titluri de valoare, acreditive, informații privind conturile, tranzacțiile, etc.

Modulele produsului multicash sunt prezentate în figura 3.2:

Figura 3.2:

30

Page 31: Comparatie Intre Transfond Si Target

Funcția modulului de bază este de cash management, adică de administrare

generală a programului, vizualizarea şi tipărirea informațiilor primite de la bancă (conturi,

extrase de cont, solduri si tranzacții), precum şi stocarea acestora în baza de date a

clientului, ceea ce permite consultarea datelor în orice moment fără a mai fi necesară o

conexiune on-line cu banca.

Funcțiile modulelor de plăți interne şi plăți internaționale sunt de a crea ordinele de

plată pe baza informațiilor din bazele de date ale clientului(bănci, conturi, ordonatori de

plăți, beneficiari). Ordinele de plată create şi aprobate se stochează într-un fişier de

plăți la client care apoi se transmit la bancă prin rețeaua SWIFT. Pentru transmitere se

foloseşte o alta parolă de comunicații care este diferită de cea individuală de utilizator.

Toate operațiunile efectuate se înscriu într-un jurnal care oferă un istoric al folosirii

modulului. Funcția modului bancar este de autentificare şi validare a instrucțiunilor de

plată, precum şi de retransmitere a acestora la banca beneficiarului. Fişierele primite de la

clienți se regrupează de bănci externe, se adaugă informațiile privind modul de suportare al

comisioanelor şi se verifică dacă toate informațiile obligatorii sunt complete şi corecte.

Fişierele pregătite rămân în aşteptare până la primirea aprobării după care se transmit, într-

o formă codificată, prin rețeaua SWIFT.

31

Page 32: Comparatie Intre Transfond Si Target

Securitatea aplicației este asigurată la două nivele: al programului client şi al

procedurii de comunicare cu banca. La nivelul programului client, securitatea este

asigurată prin user name şi parolă individuală, utilizatorul având acces numai la funcțiile şi

meniurile care i-au fost atribuite de bancă. La nivelul procedurii de comunicare, securitatea

tranzacției este dată de procedura de criptare şi decriptare cu schimbarea cheilor publice.

Fiecare client deține cheia sa de criptare care se modifică după fiecare comunicare cu

banca. Suplimentar există şi semnătura electronică. Fiecare client dispune de cheia sa

privată cu care semnează electronic fişierele de plată care se transmit. Banca verifică

această semnătura cu ajutorul cheii publice pereche.

Produsul MultiCash s-a dovedit viabil şi eficient pentru persoanele juridice şi s-a

răspândit rapid în sistemul bancar. Asociat cu sisteme performante de plăți şi de transfer

asigură decontarea între parteneri într-un timp scurt şi cu un grad ridicat de securitate.

3.2. Serviciul de facturare electronica: e-Factur@

Pornind pe de o parte, de la nevoia de îmbunătăţire a timpilor de livrare a unei

facturi, precum şi de reducere a costurilor de procesare ce stau în spatele acestui ciclu, iar,

pe de altă parte de la faptul că orice plată (core business-ul TRANSFOND) este un rezultat

al unei solicitări de efectuare a plăţii în cauză (factura, în cazul de faţă), TRANSFOND a

demarat dezvoltarea serviciului de facturare electronică - e-Factur@.

Dezvoltarea serviciului s-a făcut cu luarea în considerare a tendinţelor europene19

generale şi a cerinţelor pieţei locale, în conformitate cu prevederile legislative relevante

(Codul Fiscal, Legea Semnăturii Electronice, Legea Arhivării Electronice, Legea

Contabilităţii).

Serviciul e-Factur@ constă în asigurarea unei suite de acţiuni/subservicii ce

urmează etapele uzuale ale oricărui proces de facturare: emiterea facturilor,

livrarea/transmiterea facturilor şi respectiv, arhivarea acestora, dar integral în mediu

electronic, înlocuind total sau parţial, în funcţie de nevoile de clientului, procesul similar

desfăşurat pe suport hârtie. El este oferit sub forma unei aplicaţii unice securizate, la care

se pot conecta atât emitenţii de facturi, cât şi destinatarii acestora. Prin intermediul acestei 19 Până în anul 2015, Comisia Europeana ţinteşte transformarea facturării electronice In modalitatea principala de facturare pe teritoriul Uniunii, iar principiile SEPA au consacrat facturarea electronică drept serviciu cu valoare adăugată la serviciile de plăţi

32

Page 33: Comparatie Intre Transfond Si Target

aplicaţii, utilizatorii autorizaţi au fie posibilitatea de a aborda integrat şi integral procesul

de facturare, respectiv emiterea, transmiterea, recepţionarea şi arhivarea de facturi în

format electronic, fie posibilitatea de a recurge doar la module ale procesului în cauză

(doar emitere şi arhivare, doar transmitere, etc.).

Totodată, e-Factur@ poate lucra în conexiune cu sistemul de tip ERP (Enterprise

Resource Planning) utilizat de către emitent şi/sau destinatar (în relaţia business-to-

business), în scopul facilitării automatizării proceselor financiare interne, reducând astfel

substanţial costurile şi timpii de procesare. Acest serviciu pune totodată bazele pentru

dezvoltarea facilităţii de reconciliere a facturilor emise cu plăţile încasate, care constituie,

în cadrul SEPA, al doilea serviciu cu valoare adăugată legat de plăţi, considerat de

importanţă majoră pentru societăţile comerciale din Uniunea Europeană.

Serviciul oferit de către TRANSFOND asigură monitorizarea, accelerarea,

fluidizarea şi controlul fluxurilor de numerar.

Aplicaţia centrală este administrată în totalitate de către TRANSFOND, atât tehnic

cât şi funcţional, astfel încât clienţii să îşi poată direcţiona eforturile către alte zone de

business.

3.2.1. Recunoaşterea juridică

Pe plan naţional, legislaţia în vigoare reglementează emiterea, transmiterea şi

arhivarea facturilor electronice. Astfel, Codul Fiscal (Legea 571/2003 cu modificările

ulterioare), Legea 455/2001 cu privire la semnătura electronică, Legea 135/2007 cu privire

la arhivarea documentelor în formă electronică, precum şi Legea 82/1991 a Contabilităţii

stau la baza utilizării unui astfel de serviciu de către companiile locale.

Serviciul oferit de către TransFonD serveşte în bună măsură nevoia emitenţilor de

facturi de a-şi monitoriza, accelera, fluidiza şi controla fluxurile de numerar, asigurând

schimbul electronic de documente între furnizor şi beneficiar, precum şi procesele

relevante facturării electronice printr-un sistem rapid, într-un mediu complet securizat.

Serviciul este oferit în prezent fie direct emitenţilor de facturi din domeniul

financiar, fie oricărei companii prin intermediul unei instituţii financiar-bancare care a

încheiat un contract de parteneriat cu TransFonD. Aplicaţia centrală este administrată în

totalitate de către TransFonD, atât tehnic, cât şi funcţional, astfel încât clienţii să îşi poată

direcţiona eforturile către alte zone de business.

33

Page 34: Comparatie Intre Transfond Si Target

Între beneficiile adoptării unui astfel de serviciu, prioritară este optimizarea

proceselor pentru emitenţii de facturi care duc la eficientizarea activităţii, ajungând implicit

la importante economii în ceea ce priveşte emiterea, arhivarea şi livrarea/transmiterea

facturilor.

În cazul destinatarilor facturilor, de subliniat este faptul că factura va fi livrată

garantat şi în timp redus, iar riscul erorilor ce pot să apară în procesarea acestora, asociate

intervenţiei umane, va fi diminuat semnificativ. De asemenea, va exista o eficientizare a

fluxului de numerar, atât pentru emitenţii de facturi, cât şi pentru destinatarii acestora.

Serviciul e-Factur@ este oferit sub forma unei aplicaţii unice securizate, la care se

pot conecta atât emitenţii de facturi cât şi destinatarii acestora. Documentele arhivate au

valoare de document justificativ din punct de vedere legal, nefiind necesară tipărirea şi

păstrarea acestora pe suport hârtie. Serviciul facilitează astfel economia de timp, reducerea

costurilor de procesare şi elimină necesitatea unu spaţiu fizic de stocare.

Aplicaţia de facturare electronică e-Factur@ este parametrizată pentru a procesa un

volum de facturi cuprins între 50 şi 500.000 zilnic, scalabil nelimitat. Sistemul central este

administrat în totalitate de către Transfond.

3.2.2. Operaţiuni privind serviciul de facturare electronică

3.2.2.1. Emitere facturi

În cadrul procesului de emitere, utilizatorii înregistraţi din partea clientului pot

încărca loturi de facturi în aplicaţia TRANSFOND, acestea fiind aprobate prin verificarea

validităţii certificatului aplicat, precum şi a informaţiilor cuprinse în factură. Emiterea

facturilor poate fi realizată în două moduri:

direct de către compania emitentă, cu aplicarea unei semnături electronice

extinse (bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv

securizat de creare a semnăturii);

prin mandat, de către TRANSFOND, prin aplicarea semnăturii electronice, la

nivelul aplicaţiei e-Factur@.

Aplicarea semnăturii electronice este necesară pentru păstrarea integrităţii

conţinutului şi a autenticităţii sursei, în conformitate cu prevederile codului fiscal cu

privire la transmiterea facturilor prin mijloace electronice, precum şi pentru arhivarea

electronică a acestora.

34

Page 35: Comparatie Intre Transfond Si Target

3.2.2.2. Arhivare facturi

TRANSFOND pune la dispoziţia clienţilor e-Factur@ posibilitatea de a-şi arhiva

facturile electronice. Începând cu luna iulie 2009, TRANSFOND a fost autorizat şi

acreditat, prin ordinele nr. 521 şi 522 ale Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii

Informaţionale, ca furnizor de servicii de arhivare electronică (e-Arhiv@), în conformitate

cu prevederile legii 135/2007. Documentele arhivate au valoare de document justificativ

din punct de vedere legal şi nu este necesară tipărirea şi păstrarea acestora pe suport hârtie,

ajungând astfel la economii din punct de vedere al costurilor, precum şi al spaţiului ocupat.

Pentru componenta de arhivare electronică, în conformitate cu prevederile legii

135/2007, legătura cu aplicaţia TRANSFOND trebuie să se facă prin intermediul unei linii

dedicate, astfel încât să nu existe accesul prin internet la acest serviciu. Din aceste

considerente, compania noastră pune la dispoziţia clienţilor săi posibilitatea de realizare a

unei conexiuni de tip VPN prin reţeaua proprietară TRANSFOND.

Arhivarea electronic oferita de TransFond, asigura toate conditiile impuse de legea

135/2007 astfel:

35

Page 36: Comparatie Intre Transfond Si Target

- Asigura respectarea legalitatii in domeniul pastrarii documentelor generate

electronic in activitatea persoanelor juridice din Romania

- Economie de timp/spatiu/resurse alocate în prezent organizării arhivei pe

suport hârtie;

- Eliminarea cheltuielilor cu stocarea internă a documentelor electronice, care isi

pierd valoarea juridică;

- Cresterea securitătii datelor;

- Asigurarea protectiei în cazul dezastrelor;

- Documentele arhivate pe suport electronic de date nu se deteriorează în timp;

- Acces la distantă, din sediul beneficiarului, către informatiile arhivate;

- Regăsirea rapidă a informatiei;

- Informatiile sunt accesibile simultan pentru toti utilizatorii autorizati.

Caracteristicile sistemului de arhivare TransFond:

- Arhivarea documentelor – Nomenclatorul arhivistic al participantului, avizat de

Arhivele Nationale (AN).

- Păstrarea documentelor - pe perioada stabilită în Nomenclatorul arhivistic;

- Acțiunile utilizatorilor în sistem - jurnalizate si arhivate

- Biblioteca de programe informatice – mentinută si actualizată ori de câte ori este

necesar de către TransFonD;

- Sistemul de arhivare electronică (e-Arhiv@) este dezvoltat pe o platforma IBM

Content Manager;

- Accesul pentru căutare si regăsire este asigurat printr-un VPN (conform cerintelor

legale în vigoare);

- Fiecare client are un domeniu propriu definit in e- Arhiv@, inviolabil in raport

cu ceilalti client;

Tipuri de documente arhivate:

a. Documente create în formă electronică (originale) cărora li s-a aplicat de către

titularul dreptului de dispozitie o semnătură electronică extinsă cu certificat calificat;

b. Documente transpuse în formă electronică (copii) cărora li s-a aplicat de către

titularul dreptului de dispozitie o semnătură electronică extinsă cu certificat calificat;

c. Documente de uz intern si/sau confidentiale.

36

Page 37: Comparatie Intre Transfond Si Target

d. Nu se arhivează în e-Arhiv@ documente clasificate si documente cu regim de

acces public.

Avantejele sistemului de arhivare electronic sunt:

Caracteristici de performanta

- definirea de până la 500 de utilizatori, beneficiind nelimitat de serviciile e-

Arhiv@;

- 10 actiuni simultane fără nicio diminuare de performantă;

- integrare facilă cu sisteme automatizate care generează documente

electronice, în vederea arhivării electronice;

- metodă de regăsire rapidă a documentelor arhivate electronic (utilizând

criterii de căutare specifice fiecărui tip de document arhivat); regasirea într-un interval de

timp variind de la câteva secunde la maxim 3 minute (asumate contractual) a documentelor

arhivate, inclusiv vizualizarea acestora sau salvarea lor pe statia de lucru a utilizatorului).

3.2.2.3. Livrare facturi

Livrarea facturilor electronice se realizează prin intermediul aplicaţiei centrale.

Pentru această componentă a serviciului, TRANSFOND pune la dispoziţia companiilor

emitente două posibilităţi de livrare:

37

Page 38: Comparatie Intre Transfond Si Target

Prin autentificare direct în aplicaţia e-Factur@;

Prin intermediul aplicaţiilor de internet banking ale băncilor pe care clienţii

companiilor emitente le utilizează.

În ambele cazuri, clienţii emitenţilor sunt notificaţi la momentul livrării facturilor

printr-un mesaj pe adresa de e-mail. În aplicaţia centrală, facturile emitenţilor vor fi stocate

pentru a putea fi vizualizate într-o zonă tampon în cadrul aplicaţiei pentru o perioadă

cuprinsă între 45 și 90 de zile. Odată cu recepţionarea în modulul central al TRANSFOND

a facturilor companiei emitente, acestea vor fi arhivate şi apoi livrate către clientul final. În

acelaşi timp se asigură accesul şi vizionarea facturilor de către compania emitentă. În cazul

în care nu se optează pentru componenta de arhivare electronică, după livrarea facturilor,

acestea vor fi disponibile pentru consultare şi vizualizare pentru o perioadă de 45 de zile.

După expirarea acestei perioade, facturile vor fi şterse. Vizualizarea facturilor în zona

tampon este posibilă 24/7 indiferent de tipul de livrare pentru care clientul companiei

dumneavoastră a optat (prin intermediul aplicaţiei TRANSFOND sau prin intermediul

băncilor – internet banking). Aplicaţia permite efectuarea procesului de stornare sau

emitere de duplicate.

3.2.3.4. Beneficiile sistemului de facturare

Studiile realizate de organizaţii specializate (Billentis) au demonstrat că facturarea

electronică atrage o reducere a costurilor de aproximativ 60-80%, comparativ cu

procesarea tradiţională pe suport hârtie a acestora.

38

Page 39: Comparatie Intre Transfond Si Target

Drept consecinţă, la nivel european, un număr mare de administraţii publice au ales

să utilizeze acest mijloc de facturare în detrimentul celui clasic, în format hârtie, pentru

reducerea costurilor şi eficientizarea procesării facturilor recepţionate. Printre cele mai

evoluate în acest domeniu se află ţările nordice, care au declanşat şi susţinut procesul de

convertire la acest tip de instrucţiuni. Astfel, Danemarca, prima ţară care a adoptat acest

sistem de facturare încă din februarie 2005, estimează ca, pe termen lung, trecerea la

sistemul de facturare electronică să aducă economii de circa 591 milioane de Euro anual,

prin reducerea costurilor de facturare. În ceea ce priveşte sectorul public, economiile se

ridică la sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de Euro anual (NITA –National IT and

Technology Agency, Denmark - http://en.itst.dk/).

39

Page 40: Comparatie Intre Transfond Si Target

40

Page 41: Comparatie Intre Transfond Si Target

3.3. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi

Câteva dezvoltări ale sistemului sunt avute în vedere de comunitatea bancară,

astfel20:

Automatizarea procesării în sistemul SENT a instrumentelor de debit - cecuri,

cambii, bilete la ordin;

Utilizarea reţelei şi a serviciilor SWIFTNet pentru sistemul SENT;

Implementarea unei noi aplicaţii de help-desk;

Automatizarea operaţiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Naţională a

României, în sistemul SaFIR;

Depozitarea, decontarea şi procesarea operaţiunilor cu titluri de stat de tip

benchmark în sistemul SaFIR;

Dezvoltarea pieţei secundare, prin crearea unei platforme electronice de

tranzacţionare;

Managementul colateralului;

Modelul deţinerilor indirecte, conexiuni transfrontaliere.

Proiectul privind automatizarea procesării instrumentelor de debit – cecuri, cambii,

bilete la ordin - în sistemul SENT are ca obiective eliminarea totală a hârtiei din circuitul

interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare şi decontare automată prin

mesaje electronice. Soluţia propusă iniţial în proiectul PHARE ca soluţie definitivă

presupune imobilizarea şi dematerializarea instrumentului de debit la unitatea băncii

20 www.arb.ro/proiecte.php

41

Page 42: Comparatie Intre Transfond Si Target

beneficiarului unde este prezentat prima oară pentru încasare. Dematerializarea constă în

captarea şi transferul tuturor informaţiilor conţinute de instrumentul fizic, împreună cu

imaginea scanată a acestuia, într-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de

banca beneficiarului în sistemul SENT şi apoi către unitatea bancară a plătitorului, pentru

verificare şi compensare. Procesarea mesajului electronic se realizează în baza unei

proceduri similare celei aplicate instrucţiunilor de debitare directă în sistemul SENT.

Mesajul electronic, securizat prin semnătură electronică, are aceeaşi valoare legală ca şi

instrumentul fizic. Soluţia asigură automatizarea procesării, creează posibilitatea procesării

integrate a acestor instrumente şi asigură un timp de procesare redus. Pentru a putea fi

aplicată o astfel de soluţie, este necesară modificarea cadrului legislativ privind cecul,

cambia şi biletul la ordin, care prevede obligativitatea prezentării instrumentului fizic

pentru plată.

Având în vedere restricţiile actuale ale cadrului legal, a fost propusă o soluţie în

două etape. Prima etapă prevedea circulaţia instrumentelor de debit pe suport hârtie la nivel

central în paralel cu mesajele electronice, însoţite opţional de imaginea scanată a suportului

fizic. Astfel, mesajul electronic nu are valoare probatorie echivalentă cu a instrumentului

fizic, plata urmând a se efectua exclusiv în baza prezentării acestuia. În etapa a doua, după

modificarea cadrului legal, ar urma să fie implementată soluţia finală, de procesare cu

schimb de imagini digitale ale instrumentelor de debit.

Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale

(Sursa: TransFonD)

După numeroase întâlniri şi dezbateri la nivelul comunităţii bancare, Asociaţia

Română a Băncilor a formulat o propunere în două etape:

Într-o primă etapă, aplicabilă imediat, să se centralizeze la TransFonD

schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea să se realizeze prin sistemul SENT,

42

Page 43: Comparatie Intre Transfond Si Target

utilizând mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML adaptate

pentru fiecare instrument de plată în parte. Această soluţie a fost aprobată de Banca

Naţională, care a elaborat şi un regulament, analizat în cadrul comunităţii bancare.   

În etapa a doua, în baza unor studii ce vor fi efectuate de un colectiv mixt

format din specialişti ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale a României şi

TransFonD, s-ar putea decide asupra modificărilor de natura legislativă şi respectiv a

investiţiilor necesare pentru ca circuitul şi procesarea instrumentelor de debit să se facă de

o manieră modernizată şi eficientă sau, eventual, chiar asupra soluţiei renunţării totale sau

parţiale la utilizarea cecului în efectuarea de plăţi între societăţile comerciale, pe modelul

aplicat de ţări din regiune (de exemplu Polonia).

Un alt proiect cu grad mare de interes pentru instituţiile de credit, încă din faza de

început a noului sistem, este cel de utilizare a reţelei şi serviciilor SWIFTNet pentru

transferul fişierelor în sistemul SENT. Soluţia SWIFTNet Bulk Payments, care realizează

schimbul de fişiere reprezentând plăţi de mică valoare prin reţeaua SWIFTNet, folosind

serviciile FileAct, oferă o platformă securizată pentru schimbul de loturi de fişiere

reprezentând plăţi, în orice format. Utilizatorii actuali ai soluţiei sunt case de compensare,

bănci corespondente şi corporaţii.

Adoptarea acestei soluţii permite reutilizarea investiţiei în infrastructura SWIFTNet

pentru schimbul de fişiere de plăţi de mică valoare şi poate însemna o reducere substanţială

a costurilor per mesaj pentru instituţiile de credit, generată de creşterea volumului de

mesaje transmise prin SWIFTNet, precum şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea

infrastructurii. SWIFTNet permite conectarea tuturor jucătorilor potenţiali implicaţi:

corporaţii, bănci, case de compensare, standardizarea tranzacţiei end-to-end şi creşterea

gradului de procesare integrată.

43

Page 44: Comparatie Intre Transfond Si Target

CONCLUZII

Evoluţia continuă a mijloacelor de plată şi trecerea la banii electronici (e-money) pot fi

considerate o revoluţie, deoarece ele determină schimbări în cadrul sistemului bancar

(servicii modeme, gestiune financiară ameliorată, cadrul legal financiar armonizat la

nivel mondial).

În aceeaşi direcţie, graţie utilizării mijloacelor moderne de plată, se poate observa

şi creşterea capacităţii de creditare a băncilor, deoarece la acordarea unui împrumut, banca

îi oferă debitorului un credit mult mai mare, sub formă de bani electronici.

Această creştere a cantităţii substitutelor băneşti, despre care putem afirma că sunt

acceptate şi cheltuite de public exact ca şi cum ar fi bani propriu-zişi , determină, în final,

sporirea puterii de cumpărare a debitorilor pe termen scurt (maxim o lună), prin

descoperitul în cont acordat de bancă. Astfel, sporeşte cererea de consum, ceea ce, pe

termen lung, ar putea induce, în lipsa unor reglementări adecvate restrictive (durata limită

descoperitului în cont, condiţiile de emitere a cardului, limita unui plafon de creditare

acordat de către bancă, în urma analizei de bonitate a clientului), o tendinţă generală de

creştere a preţurilor mărfurilor şi a salariilor.

Sistemul bancar românesc este supus unui proces de restructurare caracteristic, de

altfel, întregii economii naţionale aflate în proces de tranziţie nu numai spre economia de

piaţă, ci şi spre economia Internet sau noua economie.

Se poate aprecia că mijloacele de plată sunt într-o continuă evoluţie, determinată

de dezvoltarea economică şi de apariţia noilor tehnologii, banii menţinându-şi totuşi

funcţiile esenţial. Trecerea la banii electronici determină schimbări atât la nivelul

infrastructurii bancare, cât şi la nivelul comportamentului consumatorului, putând fi

considerată o revoluţie.

Românii sunt tot mai atraşi de ideea de tehnologizare, de investiţii în cele mai noi

instrumente de comunicare şi de a învăţa noi modalităţi de a utiliza spre propriul beneficiu,

descoperirile cele mai recente din sfera comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor. Acest

fapt poate fi argumentat cu ultimele cifre referitoare la instrumentele de plată cu acces la

distanţă. Astfel, comparativ cu sfârşitul anului 2006, sfârşitul anului 2007 a înregistrat o

creştere cu 140% a numărului de utilizatori, iar valoarea tranzacţiilor, exprimate în

echivalent euro, a crescut cu 80%, depăşind valoarea de cinci miliarde de euro.

44

Page 45: Comparatie Intre Transfond Si Target

Piaţa actuală a serviciilor de Home Banking este destul de populată de oferte de

acest gen, iar clienţii serviciilor în cauză încep a se înmulţi tot mai mult, tocmai datorită

mediului afacerilor prezent în România, în care economisirea timpului, a banilor şi

siguranţa unor servicii de calitate sunt puncte vitale în desfăşurarea în condiţii

satisfăcătoare a activităţilor economico-sociale.

Având în vedere faptul că Internetul ia amploare tot mai mare în desfăşurarea

activităţilor tot mai diversificate, iar pe de altă parte datorită necesităţii de economisire a

timpului şi a fondurilor băneşti, consider că serviciile de Internet banking vor înlocui în cel

mai scurt timp serviciile tradiţionale oferite până acum de băncile româneşti, iar populaţia

va fi tot mai încrezătoare în siguranţa şi beneficiile oferite prin Online banking.

De asemenea, ghişeele bancare virtuale îşi vor face simţită prezenţa pe piaţa

bancară românească, probabil într-un viitor apropiat.

Se impune, în concluzie, o schimbare în mentalitatea utilizatorilor de servicii de

plăţi, graţie unei infrastructuri bancare moderne şi deci sigură şi eficientă. Prin conectarea

României la serviciile financiare ale secolului XXI, se va realiza o integrare de facto în

structurile Uniunii Europene şi cele financiare mondiale.

45

Page 46: Comparatie Intre Transfond Si Target

BIBLIOGRAFIE

1. Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific:

Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat,

ASE, 2006

2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Managementul bancar, Ed. Economică,

Bucureşti, 2002

3. Basno, Cezar, Dardac Nicolae, Integrare monetar - bancar europeană, Ed.

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001

4. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae: Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2004

5. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae: Sisteme de plăţi, compensări şi decontări,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004

6. Bratu, Alina: Credit.Bǎnci, Ed. ExPunto, Constanţa, 2005

7. Cocriş V, Chirleşan D.: Tehnici şi operaţiuni bancare, Editura Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006

8. Costică, Ion, Lăzărescu S. : Politici şi tehnici bancare, Editura ASE, Bucureşti,

2004

9. Diaconescu, Mariana: Bănci, sisteme de plăţi, riscuri , Editura Economică,

Bucureşti, 1999

10. Goloşoiu, Ligia, Georgescu Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată,

Editura ASE, Bucureşti, 2003

11. Hoanţă, Nicolae : Bani şi Bănci, Editura Economică, Bucureşti, 2001

12. Mihai, Ilie: Operaţiuni de încasări şi plăţi, Editura Fundaţiei România de

mâine, Bucureşti, 2002

13. Mihai, Ilie: Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Editura Expert,

Bucureşti, 2003

14. Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică,

Bucureşti, 2003

15. Pascariu, Gheorghe: Managementul serviciilor bancare: coordonate actuale si

perspective, Editura Fundaţiei Academice Gh. Zane, Iaşi, 2004

46

Page 47: Comparatie Intre Transfond Si Target

16. Rollande Luc Bernet: Principes de technique bancaire, Editura Dunod, Paris,

2002

17. Stoica Ovidiu (coordonator), Căpraru Bogdan, Filipescu Dragoş, Efecte ale

integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Ed. UAIC, Iaşi, 2005

18. Trenco, Ioan: Metode şi tehnici bancare. Principii, reglementări, experienţe,

Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002

19. Tudorache, Dumitru: Monedă, bănci, credit, Bucureşti, Editura Sylvi, 2000

20. Ungureanu Pavel, Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară, Ed. Dacia, Cluj-

Napocca, 2007

21. Vasilache, Dan : Plătile electronice, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004

Site-uri

www.ghişeulbancar.ro

www.worldbank.org

www. No-cash.ro

www.efinance.ro

www.biblioteca-virtuală ase.ro

www.ibr-rbi.ro

www.bnro.ro

www. Ecb.int

www.marketwatch.ro

47


Recommended