I{

I

I

Id

I{

I{

I

t,t,

I

i'

ltir;,r

SIBN-IOTECAACIBEffiIEI TE$LT}GISE

DIH

CLUJ

Nr, lnu :rn

Biblloteca Sc. de Cint' Bis

5i Sorlinarul Teglo*rr"Clui

PREOTUL Dr. MIHAIL BULACDOCENT UNIVERSITAR

$coALAEXEGETICA BIBLICA

DINdTToHTA

; ARtli.i,)tSC0f tA $ii"i. fr0l,l. CLrJ II nir.iLi0'lrr.a Ii r,,,. ,r.,&-{_ _3:C_' Icota ";.*T-["* |

B U C UR EqTl *w'-***;;-;Lffi,**l

TIPOCRAFIA gION C. VACARESCU,, Strada Umbrei, 4l93l

f," ,i-

ffi$olrc,{S

*o"w*"o, -oeo\

{

/i\!

fldvrore ptsv ofiv 1g(or,povrb rdrv fgocp6v El6cozd,hov,pdl,r,oru 6b 6ni tdrv touotrcov

xolgdlv.

Sf. Vasile. Epist, CCLXX.Migne. Patr, gr. tom. XXXII.

Col. 1000. B.

I

I

I

1i

0,

1i

l

tI

r

Introducere

l. Exegeza bibticd impune aprofundarea disciptinelor ei. - ll.Sectele de astdzi readuc pe teren uechile principii eretice.- lll, In-'terpretarea deosebitd a aceluiag uerset bibtic douedegte arbitrariulraliunii. -- lY, Impo*anfa tradiliei explicatiue. - V. Necesitateacunoagterii gcoalelor biblice patristice, gcoala exegeticd din An-tiohia.

I. Conceplia protestantd a rafionalismului arbitrar peterenul exegetico-biblic, incepe sd contagieze pe uniicredincio1i, ba din nefericire c6.te odatd chiar pe uniic:lerici din cuprinsul bisericitor rdsdritene, fie je citeanouilor secte religioase, al cdror numdr este in plindcregtere, fie pe calea simpatiei libertinajului exegetical fracfiunilor protestantismului din apus. primeidiaunei asemenea acliuni, poate fi cu atit mai mare, cu c6tpe lhngd mulliplele mijloace de prcpagandd ale teh-nicei tipografice moderne, mai poate afla cAte odatd gi

,,teren neconsolidat din punct de uedere defensiu. De';,iaq,g.ea o popularizare a normelor tradilionale d.e inter-

'etarea Sfintei Scripturi, o gdsim cu at|t mai oportund,t;;||cd, urrrunra Bisericii noastre ortodoxe-romhne de asp?ndi Sfhnta Scripturd in mijtocul uedinciogilor gi0,explica, ndddjduim a fi pentru uiitor intr'un pro-

;mai inaintat.nalitatea predicii biblice a amuoanelor zilei de

astdzi, fatd de cazaniile reeditate de altd datd, trebuie

sd se aistin7a prin metoda noud de a face ?ntelese Fi

a pune in lumind adeudrurile cregtine teuelale, iar nu

piin doctrind noud. De aceea, Pteotul ca inudldtor al

Bisericii noastre de astdzi, trebuie sd fie totdeauna pre'gdtit, cu tot ce este necesar adhncirii adeudratei inle-

Tegeri a Sfintei Scripturi. Astfel pdsttarea gi adhncirea

nirmelor traditionate ortodoxe de interpretarea Sfintei

Scripturi, socotim cd fotmeazd una din temele de ac'

tualitate ale studiilor biblice ale clerului nosttu'Subliniez cu acest ptitei, cuuintele pdrintelui Prof' Dr'

V. Gheorghitt, dela Facultatea de Teologie din Cemdufi,

rostite aium cAliua ani la inaugurarea cutsutilor de

Testamentul Nou: <Astdzi trebuie sd. ne inarmdm cu

toate armele necesare pentru a putea respinge cu suc-

ces toate atacurile dugmane, care se indreaptd impotriuaSfintei Scripturi 9i .sii-i apdrdm prestigiul ei de carteinspiratd gi normatiud pentru credinta 9i uiata noastrd,

dacd uroim sd aiungem la adeudrata 9i uegnica fericire'Azi studiul Sfintei Smipturi trebuie sd fie bazat pe

studii exacte 5i precise Stiintifice, penttu ca teologul

sd fie in stare nu numai a preda poporului cuuLntulSfintei Scripturi intru toatd cutdlenia sa, ci a-l Si

iustifica din punct de uedere Stiintific fald de ori 9icine".1),

In ceeace priuegte o interpretare bine intemeiatd 5iuiitard a Sfintei Scripturi, cdci adeudtul reuelat nu

poate fi decd.t unul, nu se poate da, dacd nu auem fi'xate ltrincipiile de interpretare 9i nu ne cdlduzim de

aceste principii ale ermineuticii ortodoxe, adicd -de not'mele adeudratei interpretdri a Sfintei Scriptuti' Pe lhngdpartea ermineuticii este necesard aprofundarea tuturordisciplinelor de care ate neuoie o exegezd biblicd stiin-fifici. Cunoagterea timbitor in cate s'au scrls cdtlile-Sfintei

Scripturi, arheologia biblicd, introducerea in Sf'

l) Dr. V. Gheorghiu. Discurs de inaugurare al cursurilorTestamentul Nou. Candela 1925, P. 7,

din

Scripturd, istoria biblicd gi teologia biblicd sunt disci-plini, de cate nu se poate dispensa exegetul,

II. Nu este multd ureme, de cAnd mi.a cizut inmLnd o carte de propagandd religioasd, in care credin-cio1ii Bisericii noastre erau indemnali de un predicatoreretic, sii citeascd cu tolii shrguincios Sfdnta Scripturd,asigurindu-i mai tntAi cd. parlea inlelegerii cuprinsuluiSfintei Scripturi, le reuine tot lor in chip automat:<Nu este rdu ca atunci cAnd deschizi cartea ca sd ci-tegti, sd ceri Domnului putere ca Sd ?nfelegi ce citegti.fine seama cd atunci cAnd citegti Scriptura, Dumnezeuinsuti iti uorbeSte prin ea, cdci Scriptura este cuuAntullui Dumnezeu. Dupd ce ai citit cit ai putut, intreabd-tece ai inleles Si ce ti.a rdmas din ce ai citit. Dacd fi-ardmas o uorbd, un gind, fi inulfumit. Dacd. dai pestecuuinte pe cire nu le infelegi, nu te nelinigti de asta,cite1te-le Oi mai tdrziu le uei inletege.>l)

lll. Cu alte cuuinte orice cititor poate sd inleleagd sin.gur Sfinta Scripturd, fdrd sd aibd ure-o altd pregdtire,decht a cunoagte literile alfabetului, gi dacd i-ar rdm6.neceua neinleles dela prima lecturd, ua putea inletege totsingur, cu prileiul lecturilor ulterioare. Oare nu prote-stanlii erau acei ce afirmau prrn Confessio Helveticaprior (Art. il cd: <interpretarea Scripturii trebuie ciu-tati in ea insigi, incAt ea singurd si-9i fie interpret,?2)RupAnd orice legdturd cu autoritatea bisericeascd, pro-testanlii au terminat gi cu consensul Sf. pdrinti asupraprincipiilor de interpretare a Sfintei Scripturi. Adicd ceti-torul Sfinlei Scripturi, ar auea dupd cum spunea Luther,un fel de ungerb internd, prin descoperirea pe careDumnezeu i-o face in chip deosebit prin SfAntul Duh9i astfel poate afla adeudratul inleles al cetor citite.Aceastd afirmalie a sectanlilor din uremea noastrd, neduce indatd cu gh.ndul, la maxima protestantd <Scriptura

1) Din planul de mAntuire. Bucuregti. Autorul anonim. p. 28.2l l. lylihdlcescu. Compendiu de simbolicd. Bucuregti 1902. Invdli-

tura protestantismului. SfAnta Scripture. p. 248.

1i

I{i

Scripturae interpresu, adicd Scriptura se interpreteazdprin sine insdpi.

Fiecare cregtin putAnd fi gi pteot Si nefiind nici o

trebuinld de o ierarhie de drept diuin, toate camentariilebiblice al Sf. Ioan Chrisostom, Sf. Vasile cel Mate 9iceila$i Capadocieni, i1i pierd ln fa[a lot ualoarea nor-matiud, in ceeace priuegte doctrina mdrturisitd de bise'rica apostolicd. Interpretarea fdcutd, de orice cizmar,zidar, ori alt meseria1, auea aceiag insemndtate ca 9i aacestor pdrinli bisericegti, lntrucAt putea sd fie dupdaga zisa ?nrAurire a sf. Duh, impdttdsitd indiuidual.

Zwingli afirmd si el la rhndul sdu: uCuvdntul luiDumnezeu, indatii ce apare lurnineazi mintea omului,aga incit il inlelege, il miirturiseste gi e sigura de el'.l)

De aceea au 9i aiuns protestanlii la tragedia firimi'tdrii proWiei lor comunitdfi, in funclie tocmai de aceastd

diuersitate a interpretdrii Cuuintului lui Dumnezeu, dinSfAnta Scripturd. Chiar cuuinle/e Mintuitorului, rostitela Cina c:ea de taind: ct-uati mAncafi' Acesta este trupulmeu.... BeJi dinlru acesta tofi, cici acesta este singelemeu>..,.'\ au fost lnterpretate de protestanli in toatechipurile, numai sd poatd eSi din inletpretarea tradifio'natd, Lulher uede trupul Domnului: uln pane, cum pane

et sub Fdn€r, iar s|ngele Domnului uin vino, cum vino,et sub vinou, sau ctt alte cuuinte (praesentia per impa'nationem,. Zwingli ia instituitea Sfintei Euharistii, insens figurat, gi anume ca un simplu act comemoratiu,o ceremonie care ne amintegte de cea din urmd serbarea Pagtelui, de cdtre MAntuitorul cu ucenicii S;ii- Calvin

line calea de miiloc,lntre Luthet Si Zwingli. ln Sf. Eu-haristie, riupd Catuin sunt de fald trupul si sAngele

Domnului, dar nu ln chip material, ci spiritual. PAinea

Si.uinul nu se prefac, nici nu obtin ptin impanaliunetrupul pi sAngele Domnului, ci sunt miiloace prin cate

1) Ibid p. 247.

2) Matei XXVI. 26--28.6.

ni se dd trupul si singele Domnului, simboale care te-prczintii gi oferd trupul gi singele Domnului.

Iatii ce sporturi spirituale otim cd a putut face doamnaraliune a interprelilor protestanli. Ori dacd citim inter-pretarea aceloragi cuuinte ale MAntuitorului, fdcutd de

Sf. Apostol Pavel. gdsim cd este tocmai .interpretareaofiodoxd.: uVi vorbesc ca unor oameni cu iudecati.ludecali ce vd spun: Paharul binecuvAnlirii pe care-1

binecuvAntim, nu este oare impirtigirea sdngelui luiChristos? PAinea pe care o frAngem, nu este oare im-pdrtdgirea trupului lui Christosl"l). Cuuintele Sf. ApostolPauel, ni se prezintd: ca un dreptar de lumind, in caresunt puse cuuintele MLntuitorului Christos, fatd de spe-

culaliunile teologice ale protestanfilor. De allfel gi inter-pretdrile marilor noStrii dascdli Si pdrinti bisericegti,s'au intemeiat tocmai pe aceasld traditie explicatiud depe oremea Sf. Apostoli, impdrtdgild de Biserica orto-doxd ecumenicd.

Astfel Sf. Ioan Chrisostom, marele inudldtor ai pdrintebisericesc, cAnd igi propune sd uorbeascd despre pte-zenla rcald a trupului Ai shngelui Domnului nostru lisusChristos la Sf. Euharistie, intr'una din omiliile pe carele rostepte la Antiohia (ssz), interpreteazd tocmai aceste

cuuinte ale Sf. Aposlol Pauel din epistola I cdtre Corin-teni: "Paharul pe care-l binecuvAntim nu este el impir'tigirea singelui lui Christos?, Apostolul a urut sd spundcd ceiace este in pahar este acelas binge) ce a cursacolo (pe cruce) din trupul Domnului, ai noi la aceastaludm parte... Pentru ce adaogdl uPAinea pe care o

IrAngem?, Noi uedem cd aceastd fringere se face laEuharistie, in timp ce pe cruce nimic (asemenea), din

::::.gontra, cdci este scris. uNu i-se va sfirdma nici un osu'ceeace n'a suferit pe cruce, el sufere pentru tine in

l) I. Corinteni X. 15-t6.

10

praadcere gi el consimte sd fie rupt pentru a ud sdturape uoi pe toti".l)

Dintlo astfel de interpretare uedem cd fdrd sd fieneuoie 'a ne pierde uremea cu speculaliile teologice,fie ele alexandrine, fie ele gnostice, lie chiat ale sectan'

litor din uremea noastrd, atunci chnd mergem lte cdileluminoase ale uttui dascdl ai pdrinte biseticesc ca Sf.

Ioan Chrisostom, ni se umple sufletul de liniste Ai de

lumind cd mergem pe cdrdrile traditiei apostolice 9ideci ale insugi adeudrului sltus de Mhntuitorul Chri's/os. Sf. Ioan Chrisostom, ca cel mai de seamd repre-zentant al gcoalei exegetice biblice din 'Antiohia, ne

atrage prin felul sdu de a explica Sf. Scripturd, cdtrecunoagterea mai de aproape a aga zisei Scoale bibliceantiohiene ai deci cdtre pdncipiile ei exegetice biblice,

IV. Luteranii si Caluinii, cari au aruncat ttadilia bise-

riceascd, au simfit neuoia pentru consolidarea gtupdriilor, de o tradilie noud in locul celei abandonate Sianume prin "Cdrlile Simboliceu, in care erau interpre-tari fdcute de intemeietorii protestantisnrului, la locurilecele mai importante ale sfintei Scripturi.z) Cu atAt maimult la noi ortodoxii, nu se poate uotbi de o interpre'

l) Sf. Ioan Chrisostom. Omilia XXV la epistola I citre Corin-teni. Migne. Patr. gr. tom. LXI, col. 199 $i 200.

Td llomlqrov rfre eiloy[oe 6 zuloyotpev, o026i xor,r'ovio rofiai.parog roi Xqroro0 Bott;.... Totro rd Bv tQ aotqpiq dv, txeiv6

Botr, rd dad rfrE rleugdg Qe0oov, xsi 8xelvou per61oplev... Atri

16 6i aqoo6rl1xev, "Ov xl6pLev I rotro yop 3ri pdv r{E etlo-prorinE Uorr,v i6eiv ylvdplevov. Bri 0d rot otougot oilx*'", &LLd.

xcti rouvdvrlov torltq. 'Ootofiv ytip ofrtot, q?1oi,v, o0 ouvrpt-

Brjoerou AUt 6neg otx Bfio0ev tai roi orouqofi, to0ro ndoleu

Bri tlE apooqogdE 6r.ri oB; xai riv6leror. Er,ozytipr.evr,E, i"ta nd:v-

rag Bprnl.'r]orr.

2) Introducere in stintele cirJi ale Testamentului nou de Arhi-bresbiterul Mitrofor Dr, Vasile Gheorghiu. Proi. titular al StudiuluiBiblic gi al Exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din Cerniuli'1929. Sf. Scripturi 9i Traditiunea p.6-7.

11

-

tare a Sfintei Scripturi, fiirii cunoagtetea principiilor de,,interpretare oilodoxd gi fdrd sd cunoa1tem consensul

Sf. Pdrinti in materie de docttind.l)In felul acesla ne explicdm imposibilitatea fi de uiitor

a unei concotdante a ptincipiilor Bisericei noastre cu

vederile protestanlilor, cend acegtia uot tdmene tut laabsurditdtile aga numitei gcoale biblice moderne. Spre

.exemplu unul din reprezentantii gcoalei Tiibingiene,

Ferdinand Christian Baur, mergea pLnd acolo cd im'pdrlea cdrlile Noului Testament dup:d cele ttei con'

ceptii diferite, sub a cdtot influenld au fost scrise.'

conceplia iudaicd, conceplia paulind gi conceplia cato'licd. Bruno Bauet socotea chiar CreStinismul ca un

produs al tumii gireco-romane.2) Reprezentanlii nouii

Scoale critice ilttre care se disting Ritschl, Pfleideter,Iloltzman $. a., E'au ridicat la o altd apreciere a cdrti'tor Sfintei Scripturi, ttecAnd la o criticd literard istoricd,pAnd chnd aiung la Th. Zahn, eleuul lui Hoffmann' care

nu numai cd nu contesta autenticitatea Sfintelor cdrfi,ci chiar suslinea cd Stirile traditionale despre canonulcdrfilor Noutui Testament sunt destul de bine fondate'?)

Ne putem deci inchipui la ce fel de interpretare temei*nicd puteau ajunge protestanfii, cAnd nici asupra cdrfi'Ior Sfintei Scripturi nu erau intelegi.

Canoanele Sinoadelor ecumenice ale Bisericei ottodoxe,mai alesrn materie d,e doctrind, rdmAn pietre de temeliedealungul ueacurilor Ia agezdmhntul ei, neputhnd'o

: rdstutna nici o erezie. Ele ne uorbesc clar asupra in-:.. datoririi exeEetului, de a line seama de doctrina sfinfi',,,r lor Pdrinfi: slnainte-stdtdtorii Biseficilor trebue sd in'',1;,.,' uele in toate zilete Si mai ales ?n Duminici, intreg clerul

, ,9i poporul in cuuintele dreptei credinte, culegilnd ideile'Ai iudecdtite adeudrutui din Dumnezeiasca Scripturd 5i

:t t) fcon. l. Popescu-Mdldegfi. Cursul de Ermineuticd biblici. Fa-r;;cultatea de Teologie din Bucuregti 1928.

'. .21 Dr. V. Gheorghiul; op. cit. p. 59-60.

I

{:

3) lbid p. 6a.

rl

lr

ffi

lll

i

it

iti

illl,,r,i

;i i

illri

,,i,

{il

12

fdrd sd treacd peste hotarele puse deia sau peste tradit'iade Dumnezeu purtdtoritor pdrinli. t't

Comentarea acestui canon, in ceiace piuegte princi-piul ortodox referitor la interptetarea Sf. Scripturi, ogiisim desu;oltatd pe larg intr'o enciclicd a patriarhilorridsdriteni (cap. il, pe care canonigtii nogtri ortodoxi,o menlioneazii chiar in textul comentarului fdcut taacest canon: "Credem cd Dumnezeiasca gi SfLnta Scrip.,turd este inspiratii de Dumnezeu, de aceia trebuie s,oprimim intru toate fdrd condifii, in felul cum inualdBiserica soborniceascd, iar nu altcum. Cdci si falsa in-telepciune a ereticilor primegte Dumnezeiasca Scrip-turd, numai cii o interpreteazd gregit, folosind expre-siuni asemd.ndtoare si de att sens, cari sunt prod.useale uicleniei 5i inlelepciunii pur omenegti, arnestechnd,ceeace nu se poate amesteca Oi iuckndu.se copildregtecu lucrurile, cu care nu se poate glumi. Astfet dacdoricine gi in fiecare zi ar interpreta Sf. Scripturd infelul sd.u, atunci biserica cea soborniceascd prin harullui Christos n'ar rdmhne unitard lntr'un cuget gi o cre-dinfd, n'ar crede totdeauna la fet gi neschimbabit, cis'ar desbina in nenumirate pdrli, ar cdd.ea in erezii giar inceta sd fie Bisericd sfdntd, stAlpul gi temetia ade-udrului, ar deueni Biserica celor uicleni, adicd. fdrd in-doiald, a ereficilor, care nu se rugineazd a inudla detaBisericd gi apoi a o lepiida. Cdcl in ami.ndoud cazurileautorul este acelag Duh Sfint, deci acelag lucru este sd?nudfdm dela Scripturd. sau dela Biserica ecumenicd.Omul, care le uorbegte numai d.ela sine, poate gregi,poate sd inSele Oi sd se tngele. Biserica ecumenicd insd,care niciodald nu a uorbit gi nu uorbe$te dela sine, cidela Duhul lui Dumnezeu (pe carele ea il are oi it uaauea neincetat ca pe inudldtorul sdu pAndla sfilrgitulueacului), nici odatd nu poate gregi, nu poate sd ingele,dimpotriud ea este infailibild asemenea Dumnezeie;tei

l) Canonul 19 al Sinodului VI ecumenic.

13

Scripturi, $i nici odatd nu pierde din insemndtatea sade totdeaunar. L).

V. Comentarea acestui canon, ne amintegte de lumi-noasa interpretare a sfdntului Ioan Chrisostom, careeste'gi clard gi tradifionald. De asemenea ne aminte$tegi de primejdiile pi desbindrile la care poate duce in-terpretarea inlelepciunii pur omenegti. In acest ghnd neindreptdm priuirile cd.tre uestita gcoal;i antiohiand, alcdrei inudldtor de frunte, gtim cd era Sf. Ioan Chrisos-tom. Scoala antiohiand a fost centrul care ne-a datprincipiile ermineutice pentru exegeza strict gtiinlificd,ddnd cuuintelor Sf. Scripturi o interpretare gramaticaldgi istoricd Si combdtind extrema alegorismului alexan-drin. Aceastd gcoald. ne-a dat calea de mijloc a inter-pretdrii, pentru care motiu ne-am gilndit sd ne infoar-cem gi noi priuirile cdtre meloda intrebuinlatd de mariiexegeli ai Antiohiei, ce atl rdmas celebri nu numaiin Biserica rdsdriteand, dar dupd cum uom uedea Si inBiseri c a rom an o-c atol i cd.

Gratie acestei interpretdri sdndtoase a Sfintei Scrip-turi, s'a putut ajunge Ia cristalizarea consensului Sfin-lilor Pdrinli prin dogmele primite in unanimitate deBiserica ecumenicd, iar marii parin'{i bisericeSti au sta-bilit normele sdndtoase pentru interpretarea Sf. Scrip-turi.

Ecoul gcoalei anfiohiene, depdgegte in obiectiuul eicombaterea temporard a alegorismului alexand.iln, cdciprin actiunea ei a putut inrkuri intreaga $coatd exege-ticd biblicd de'mai t6.rziu. De aceia $coala antiohiand,a fost gi este apreciatd dupd cum am spus, nu numaiin Biserica ortodoxd ci gi in celelatte Biserici din occi-dent. Cu atdt mai mult deci, socotim .o datorie pentrunoi gi pentru uremea noaslrd, de a frdmLnta principiite

l) Enciclica Patriarhilor ristrriteni, cap,2. Ed. din 1g48, p. 14-1b,.citat de Dr. Nicoaim Mitag. Canaanele Bisericii orlodoxe insolitede comentarii. Vol. l, partea II, trad. iicuti cle Urog Kouincici giDr. Nicolae Popouici, Arad, 1931. p. A73-3?4.

{

74--

ermeneuticii fii practica exegezei antiohiene' La aceasta

ne lndeamnd mai ,t''t1"'iiii teligioasd' pe care o in'

iiarca sectele, cate de cate mai uatiate'

Iatd de ce am ti'"iit ca actuald' ln.cercarea de a

spune ceua despre i"'iiiit't'a gcoalei antiohiene 9i

de a ardta tnrr*n'i'ii'i'i 'i*'iixii aduse ortodoxiei

pe terenul exegetico'biblic' Lucrarea noastrd o socotim

deci de actualitate, diopotriud prin incidentele ce se

iuesc in afard gi ineiiii:ut Biseiicei noastte' ca 9i prin

legdtura permanent'iiiiiia t'tte oli .lctltiite ortodoxe de

acum aproape gasesptezece ueacu\i 5i insdgi uremea

noastrd.

I. Geneza $coalei biblice din Antiohia

l. Antiohia ca centru de seamd al cregtindtdlii rdsdritene. -A. Antiohia pdgAnd, -. B. Antiohia incregtinatA. - C. Antiohiaregedinla Patriarhiei ortodoxe,

ll, Antiohia ca gcoald. cregtind in rdsdrit. - A. gcoala iudaicd.-B. $coala cateheticd cregtind.. - C. gcoala biblicd. - D. Reprezen-tanlii de seami ai gcoalei biblice. - E. Biblia gi exegeza, ca preo-cupdri de seamd ale acestei gcoale.

L Antiohia. - Antiohia este una din marile metropoleale cregtindtifii risiritene, ce iniereseazi in chip deo-sebil Biserica orlodoxi, din veacul apostolic Si pAnd invremea noastrd. Aci ig. {n!!g}!a- intatnlm pentru prjmadatd numele de cregtini (1prcrlovo() la'acei ce urmau in.iviJitufiloi .Domnului Christos.l) Antiohienii auziseri;de MAntuitorul, mai intAiu dela cregtinii ce se imprag-jtiaseri din turburarea inttmplatd cu gtefan 9i pitrun-tSeserd pAni in Fenicia, in Cipru 9i in Antiohia. 15) An-tiohia se afirmd dela inceput ca cenlru cregtin, bine-cuv6ntat de Dumnezeu, de a avea grafia deosebitd.sifie silagul animator al celor convertiti la cregtinism,socotind lucru decinste sd poarte numele lui uChristos,.Mai tirziu, se afirmd ca centru prielnic al celor mai

l. Fapt. Apost. X1.26.2, Fapt. Apost. X1.19-20.

77

ffiil

fl

Iisenetoase principii in interpretarea Sf intei

- Scrinturl ,[

Providenla a ficut ca Antiohia si tie centrul de .st:tlez3 [

al cregtinigmului primar de pe vremea Sf' Apostol .P3u:" il

cu al dreptei interpretiri de pe vremea sfantului loan '[

ihrisostom gi deci,al ortodoxiei noaslre' Un arsumel-t 1

mai. mult pentru ndi, de a ne intdri conving-erea' :3 .'n X

ortodoxie avem cregtinismul genuin, iar ci in cr.e9ttnts- 5

mul primar, avem structura de fond a ortodoxlsmutul' I

A. Antiohia p[gAn[. - Antiohia cea mare I -stt't-" .tt]" fi

agezatd pe malul sting al rAului Oronte (Nah'el'Att,l;,1-''X

zi t<m. departe de marea Mediterani, Prin marea ttu- X

viului 9i ta sz km. de Alep' Fondata {e S.elgycut ,l'- icator, tn urma destnembrarii imperiului lui Alexandru'n

Si cliditd dupi planurile Alexandriei, ce "^t1y ::

*101,[

trecere in vremea aceia, devine regedinla infloritoare a 1

Seleucizilor, timp de trei veacuri I

Renan in descrierea pe care i-o face, admira varle'I

tatea florilor 9i frumuselea plantelor ce ingrad€au fi

Orontut la Antiohia qi me'nlioneazi faptul ci inspirauii

ceva din parfumul .rru Ju'."e se invredniciseriLrna-1

rile genii, in fruntea cerora pune pe slAntul I:'i !-n]t;isostom. Dupd unii Antiohia este agezati la rand. dupal

Roma gi Alexandria, iar allii mai adaogi-Aten-a.St con'tr

stantinopole. Prestigiul Antiohiei insd s'a -afirmat nu$

numai ca cetate antici, demni de admirat' dar 9t prln$

frumuselea situatiei gi prin istoria monumentelot, :'' lilCa loiuitori, Iudeii fiind bine primili aci, au oblrnutfr

aceleagi drepturi.ca 9i locuitorii ceilalli,.lltt' -t'.tt ntfl

intereseazd, pentru faptul ci Scoala antiohiani de actff

va avea mai departe in vecinitaie gi gcoala iudaicS. 1)

Populalia Antiohiei, era deci destul de variatd, cuprin-zdnd Sirienii ca element indigen, 9i mai mult Greci, ludeigi Romani.2) Numirul locuitorilor cetalii, se zice dupiunii ca ar fi ajuns la 500.000, iar dupi allii ca ar fifost mai mic. B)

B. Antiohia cregtinX. - Acesta era mediul Antiohiei,cAnd a venit sfinlul Apostol Pavel si predice pe IisusChristos cel crucificat 9i inviat, intemeind comunitateacreglini de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, ca 9iepistolele sale. Primii cregtini, dupi cum cetim in carteaFaptele Apostolilor, a) au venit in Antiohia din CipruSi din Cirene, binevestind Elinilor de aci pe DomnulIisus. AiungAnd vestea de cregtinii de aci pAni Ia Bise-rica din Ierusalim, au trimis mai intAiu pe Barnaba, p6nila Antiohia. Barnaba bucurAndu-se de cele aflate, i-aindemnat pe toli sd stiruiasci intru Domnul cu totdinadinsul inimei.5) Dupi aceasta Barnaba a plecat laTars, ca sd caute pe Sf. Apostol Pavel 9i dupi ce l-aaflat, l-a adus in Anliohia 9i au stat acolo un an inlreg,adunAndu.se in Biserici 9i invdtAnd mult popor. gi cuacest prilei ucenicii lor, s'au numit in Anliohia, pentruintdia dati cregtini.6)

In aceasti comunitate a Antiohiei, Creglinismul prin-sese ridicini aga de puternice, ci incepuse si dea roade$i in domeniul viefii cregtine sociale. Astfel la foameteacea mare, ce a avut loc in zilele lui Claudiu, cregtinii

l,l

ll

il

rii

rrl

1. Flauius Josiphe. Antiquit6s iudaiques XII 3,1; XlV, 2, 6 etGuerre iuive, II, 18,5; VII,3,2-4.

2) Saint Paul., Apifte d6s gentils par A. Tricot. paris. 1927. IIIEn Cilicie.et i Aniioche. p. 65.

3) Dupi Chrisostom numtrra douizeci de miriade sau doui sutede mii locuitori 9i ex. a6letov r6v fnd rtv gco xerpdvtrtvzegal'i1 xa[ pr,i1r1p. Omilia lll de statuis. Migire Patr. gi. to*.XLIX.

4) Fapt. Atost. X|,22.5) Fapt. Apost. Xt, 20-23.6) Fapt. A.cost. Xl, 26.

2

l. Procopius de bello pers. Il, 8 ed' Dindorf' Bonn 1838' Vol' p

rs9. nenni sie ,r6trw rip1oiov re xq'i l5yov dfi.iov xoi nprinlProrrcro[o6 oioav tdlv ',t&td rfl' Eor aao6v^^*6leror' nlo{ttp t;iT#ilr;" "ii

"".lrr,$p'"tq xcri xcil'l'er "y.L 'i 111on',A^,,,nvin citat de Dr. Heintich Kiftn, Professor 'der The<

]il;;ru;'Universitiit. Wiirzburg. Theodor von Mopsuestia

iunirirt Atricanqs als Exegeten' Freiburg in Breisgau '1880' Die an

tiochienische Exegetenschule p, 4'

18

dinAntiohias'auhotdrAtcafiecaredintreeisdtrimitdaiutoare aupa putere fraJilor infometafi din ludeia'Siantut epoitot Pavel 9i Barnaba au fost chiar purti-

torii acestbr aiutoare materiale, dela Antiohia in ludeia'1)

Deasemenea biserica din Antiohia are 9i proorocl 9l

inviititori, pe tAngi cei cunos.cufi, pe Simeon cdruia iizicei tlig:ei, pe Luciu Citineul, gi pe Manain cel ce

fusese crescut impreund cu Irod tetrarhul gi Saul'')CreStinii din Antiohia se invredniciri cei dint6i de-

scrisoarea impiciuitoare, veniti de la sinodul apostolic

dela lerusalim, in care se clarifici interpretarea deose-

Uita " chestiunii circumciderii, care diferea intre Sf'

Apostoli Petru 9i Pavel. Cici in adevir dupd cum

ne istorisegte St. evanghelist Luca, toli fralii ce se

adunaserd pentru epistola ce li se adusese, dupi ce lis'a citit, siau bucurat de imbdrbdlarea, pe care le-o

aducea,3) iar Pauel 9i Barnaba au rdmas tn Anti.ohia'

inudthnd pe notod gi propoueduind cu multi altii' Cu'

udntul Domnului'a)Astfel Antiohia devine dela inceput un centru cregtin

de seami in interpretarea Siiniei Scripturi, inliturin'du-se erorile ludaizante, poirivit celor hotdrAle de so-

borul apostolii aela ierusalim. petrinismul 9i Paulinismul,p. .rr. protestantul F. Baur le mai vede inci 9i prln'u"rcut XIX in Noul Testament, dispdrusera inci din

veacul apostolic. IncAt creStinii din Antiohia incep sitriiasca in atmosfera drept credincioasi, luminati chiar

de epistola soborniceascd a Sf' Apostoli'C. Antiohia regedin{a patriarhiei ortodoxe' - In ceeace

privegte organizarea ierarhici bisericeascd cu iurisdiclia,..p..tiua, Antiohia se afli intre patriarhiile istorice'

ocupAnd locul al patrulea, chiar inaintea cetitii Ierusa-

limului, dupi cum precizeazi canonul 36 al sinodului

l) Fapt. dpost., XI, 30.

2) Fapt. APost., XIII,.1.3) Fapt. APosf., XV, 31'4) Fapt. Apost., XY, 35.

19

al gaselea ecumenic: uRepetind cele legiferate de cei osutd cincizeci de sfinti Pdrinti adunali in aceastd de

Dumnezeu pdzitd cetate impdrdteascd gi de cei gase

sute treizeci intrunili la Calcedon, hotdrLm ca scaunulConstantinopolului sd beneficieze de prerogatiue identicecu tronul Romei uechi gi sd se inafte ca acela in afa-cerile bisericegti, fiind al doilea dupd acela, dupd. carele

sd se numere scaunul marei cet;dfi Alexandria, apoi cel

al Antiohiei Si dupd acesta cel al cetdlii lerusalimului.l)In ce privegte extinderea iurisdicliei acestei palriarhii

a Antiohiei, ni se spune cd se extindea peste Siria,'1parte din,Palestina, Phoenicia, Arabia, Cilicia, Isauria, L

Mesopotamia, Ossoijna, Euphratensis gi Cypria. Chiar in rprimul sinod ecumenic dela Niceia, prin canonul VI se

amintegte cd gi Bisericii din Antiohia, asemenea Bise-ricii din Alexandria 9i celEi din Roma, trebuesc recu-noscute prerogativele provinciilor determinate. '?) Aci laAntiohia s'au finut mai mulle sinoade, dintre care re-marcdm sinodul local din anul 341, intrunit cu prileiulsfinfirii bisericii celei din cetate, la care au luat parte,se spune 200 de episcopi.t) Cu acest prilei, episcopiiadunati Si intrunili in sinod au dat cAteva canoanepentru conducerea uniformi a intregii Biserici ortodoxe.

IL $coalele cregtine ale orientului. - Antiohia fiind ast-fel un centru cregtin destul de insemnat, in chip firescera in legiturd 9i cu celelalte centre cregtine, ca Ieru-salimul, Alexandria, Atena gi Roma. In vestita gcoalicateheticd din Alexandria, pe lAngd pedagogia cregtini a

catehumenilor, Sfinta Scripturi ocupa locul de frunie ininstruirea cregtinilor, lucru care a aiuns cunoscut Si An-tiohiei. Exapla gi comentariile lui Origen, pe lingi omi-

1) Canonul 36 al Sinodului al gaselea ecumenic, trulan.2) Dr. Nicodim Mila$. Comentariu la canonul VI. al sinodului

I ecumenic dela Niceia, Canoanele Bisericii orlodoxe, insolite dec.omentarii. Vbl. I, p4rtea Il de Urog Kovincici 9i Dr. Nicolae Popo-vici. Arad l93l p, 42.

3) Ibid. op. cit. Vol. l, partei I. Introducere p. 43.

liile rostite, au inlrat in opera sa, ca invilitor al Bise-ricii si anume la gcoala catehelici din Alexandria. Cu-rentul dat de gcoala cateheticd din Alexandria in dome-niul biblic, i-a dat aspectul unei adevdrate gcoale biblice,de al cirei ecou au vorbit toate veacurile cregtine, pAniin vremea noastrd.

Despre Origen ni se spune cd a vizitat personal An-tiohia, in rdndul celorlalte centre crestine vizitate de el,Cezareia Palestinei, Efesul gi Atena, cu prileiul exiluluice i-se fdcuse de citre episcopul Demetrius. r). Astfetrrefugiat in asemenea impreiur5ri din Alexandria, Origenface ca o noui gcoala cregtini sa infloreascd la Ceza-reia-Palestinei, sub propria sa conducere. Tinerimeacregtind era atrasi in numir mare, de marele dascilOrigen. Iar despre Antiohia, spun istoricii, ci nu multdupi aceasta avea si striluceasci in genul ei specilic.

Astfel ceStinii orientului, simleau lireasca nevoie dea avea gcoli pur cregtine, in care sd faci mai alesstudiul gi interpretarea Sfintei Scripluri, dupd cum gi

ludeii studiau in gcoalele iudaice, talmudicele Bet-So-pherim gi Bet-Midrasch,2) iar pdgAnii in gcoalele lorliteratura elenici 9i filosofia.

A. $coala iudaicd. - La ludei era o veche tradilie iu-daicd, dupi vremea lui Hilel gi $amai, de a avea ase-menea Scoale publice. Predarea invifiturii gi rispindireaei in popor, o ficeau preolii cdrora dupi porunca Ve-chiului Testament, li se spunea : uSd inudlali pre fiii luilsrael, toate legile pe care le-a grdit lehoua" s). Aceste

1) Origdne par Eugdne de Faye. Paris 1923. Alexandrie, Chap.lll, p. 35.

2) Nach der Zerst6rung lerusalems diirch die RSmer bestandenzahlreiche Schulen liidischer Schriftgelehrten in Syrien und Meso-potamien, .zu Sora, Nahardea, Pumbedita, Nareska, Machuza, u. a.,so vie im Westen in den Stiidten labne (Jammia), Ciisarea, LyddZiphoria und Tiberias. Apsemani, bibl. orient. T. III, P. II, p, 928. TI. prologtrs de scrirrt. Str. II. Dr. Heinrich Kihn.op, cit. Die christ-Iichen Schulen in Antiochia, p. 4.

3, Levrtic. X. 11.

:::::,', ::.\.

2t

gcoale publice in adeviratul infeles al cuvAntului, aparla Ebrei cu pufin timp inainte de venirea MAntuitorului,dupd cum atesti gi /osif Flauiu.t).

Aceste gcoale publice, se deosebesc de gcoalele pro-fetice de pe timpul lui Samuel, Elie Si Eliseu. Samuelinfiinlase gcoalele profetice, in care se formau propove-duitorii, pe care-i trimitea la toate triburile, pentru a-iaduce la credinfa monoteismului, pe care vroia s,o ridicela inillimea gi splendoarea de pe timpul lui Moise 9ilosua.2) Gamaliel, dascilul Sf. Apostol pavel, era tocmaidin gcoala cu ideile ld liitel. Chiar Sf. Apostol pavel,in cuvAntarea rostiti dupi ce a fost prins in Templu gia fost legat, amintegte de gcoala lui Gamaliel: uAm fostcrescut in cetatea aceasta am inudlat la picioarete luiGamaliel sd cunosc cu deamdnuntul Legea pdrinlilornogtri,...3) $coalele purtau numele de uBgl-llrmidrag,(de la verbul D'Jf,a explica, a cerceta), adicd ugcoli decercetare>. r) Distincfia intre aceste gcoale iudaice, esleci pe cind gcoalele publice explicau legea, vechile gcoaleprofetice se refereau mai mult Ia redegteptarea ideiireligioase 9i la unitatea religioasi a poporului.

Este interesant de menlionat faptul, ci de numele IuiHilel Si $amai, degi amAndoi din partida fariseici, seleagi amintirea, a doui gcoli rivale in interpretarea Sfin_tei Scripturi. gcoala liberald in aplicarea Legii, dupiprincipiile Iui Hilel gi scoala in aplicarea rigorisli, dupdprincipiile lui gamai. De aici a trebuit si se aiungi lapartizani pe grupe, de o parte Hileligti 9i de alti parle$amaiSti. Deci 9i Saul prin dascilul sau-Gamaliel, ereasub influenfa rabinici a grupei Hileligtilor. Astfel pevremea sa, toati cetatea Ierusalimului era plini de

l:,t{nliquitates. Cap, XV, t0 - 5. Arheotogia biblici. Curs prof.m

.1. Popescu-Mdtdegti, p. 161-162.','irilA,t.rrlot._fiono* t iipercu-/vtdtiegti. Curs de Teologia biblici a

i.qlu! Testament. Infiinlarea gcoalelor profetice. p, li.,, ll 3rr-"t: Apostolitor. Cuvantarea Iui pavet. XXII, 3.!) Prof. Econ, l. popescu-Mdldegfi. Arheologia fiUtica, p. tOZ.

I

l,

i

il1

ii

.,l

iiiiti

iii

ir

22

locuri de adundri pentru invilituri' Nu numai lAngi

i;*i- Ei .inugogil.- iu tuu*a, dar si gr.i1 pielile publice'

la rdspAntii, la intrari in-ttiuiu' se obicinuia ca rabinii

sd invete Legea. acesii invalatori.Gabani)-.ai Legei' prac-

il;;;;n;;i specitic rabinica' despre-care ni se spune

ci era o exegezi .u 'a"uat'i ui'"ta'') Dupi unele reguli'

ale aga ziselor sto"rl-'*uinitt' un cuvAnt al textului

biblic, putea fi intocuit cu altui' cu singura condiliune

ca al doilea cuvint sa- aiUa aceiagi valoare numerici ca

primul, Echivalarea ate'sta se ficea -ugor' tocmai prin

f a pt ul ci ci trele .ru, i-"ri.).n1"te. p.rin I iterile altab etului'

[Lil';;;;;,t r";;;i; a ludeiror' a rost comprect

ao

inlocuitd in CreStinism';. i;;il .rt.t.ti'r creqtinr din

11i-oh11 -*i::""ti llli;n#.J"ii, Arii;ii;, ptinat P1te1e. d: "I:Tlt:^g::;ii;;;ri;;,.rt,i't di[;' eva.na q"

^1:t,t1 :,1 j:ll?i;

i:i::"ilil.i trrr' i,' n'iani smutui. ei ApolinariT:ll*l:H'.;;".i#il:;;; ;utt i n

16.T.'.1 iul ill::l""till

siirt.i'-s.lipiuri, aaica al exegezei biblice pentru com'

baterea sectelor, gcoala catehetica 9i" A""1i?!]'::1-t:T

C. $coala biblicd a Antiohiei. - Asttel gcoala biblicda Antiohiei, incepe si lucreze pe terenul exegetic,

intr'o epoci cAnd ereziile se iveau una dupi alta' De-

aceia pentru a evita cascadele speculaliunilor teologice

ale alegorismului alexandrin, gcoala Antiohiei, ia calea

in interpretarea Stintei Scripturi, literali-istorici'grama-ticald. Cel dintAi dintre maegtrii acestei gcoale, DPtPklL'este remarcat tocmai prin faptul ci lucreazi in chip deo-

sebit de alexandrini, interpretAnd cu mdsuri (petq(og),

moderat. Eusebiu il distinge in istoria bisericeascd pe

Dorotei, ca profund cunoscdtor al limbilor elind Si

ebraici 9i admirabil tilmicitor al Sfintei Scripturi, mir-turisind ci gi el l-a auzit explicAnd sfAnta Scripturi po'porului. 1) Timpul cAnd se crede ci ar fi fost inteme-

iati aceasti gcoali, se socotegte prin anul 260.2)

Lucian martirul, supranumit gi Lucian de Samosata,

dupi origine 9i Lucian al Antiohiei, prin faptttl ca a

iost preot in Antiohia, di acestei gcoale directive pro-prii in domeniul exegezei biblice; s). Despre pregitirealui Lucian, ni se spune cd s'a ficut pe lingi Efrem

-_--__---__--T\]1) Eusebiu Hist. Eccles. Lib. VIlt. Cap. XXXII. Migne' Patr. gr'tom. XX. col: 722 B l

'I{o8'6v Arog6rgeov ngeope(ov tofr xotd 'Avt6letov flEr.orp6vov ',r''

rdrv rlvrxiSe l,6ytov dv6pa Byvrrrpev. Oil6rnloe D'of,roE oegi '''rd $sio yeyovdrg, xar" 't{1E'EBgaiov Brepe?.r]8'4 yl6tq6, rbg

xsi siroiE taiE Epqoixcrig YQoqoiE trLorrlpttivtoE Bvtvylciver,v.

'Hv 6'oiro6 r6v ptciltoto Bl,er.rrlegicou. Ilgoaor,0e[og te ri16 xo0'"El"l,qvctE oix iipotqoE.... Toriror-r pergirrig tdE fgocprlE tni {6'Exxl4oiaE E rq you p6v ou xotry xoti ocr prsv >.,..

2) F. Cayrd. Proiesseur de Patrologie. Prdcis de Patrologie' Tom'I ,ll Paris 1927. Les auteurs syriens. p. 270.

;:1.'. 3) Eusebiu il numegte Tdrv'6 rla' 'Avttsle(uE ptcrprrigcov tdv

evururrE rr vuuLr '-"' *irara chiar istoricii acestor gcoale.

dria,r) duPi cum mirtti;;il;i;;aul pedagogiei cresline.' cu. laturea exese-

tica uiufica, tormau coiolarul acliunii didactice pe care

o desfdgura biserica';;;;ii"' cu'multd ravnd in primele

;.;ili; din cuprinsul Sfintelor cdrli'

.ngivro plov ripLoreE ngeoBr)repog t{E otr6$r, ncrgoLx(o6 Aouzlu-

i ' IoE'.'. Euseb. Hist. Eccles. Lib. VIll, Cap. XIII. C. Migne Patr. gr. Tom'xX, col. lll. $Q re Byxgotfr xoi roii legciE ptor9r]poot ouY?€-

lrQ,b't1p6voE. Lib. IX, c. VI, col. 809. Sozomen; e06oxLpc6totov xcti

lliih ' '

p. 6.

:fQc{qd6 eiE dixgev r'lxprproxdra. L. III, c. 5.

24

Mirturisitorul din Edesa.l)' Dupi exemplul lui Origen

in-aor"niul strrdiilor biblice, a ficut 9i Lucian o tradu-

cere dupi cei gaptezeci 9i apoi a incepul interprelarea

i, ,.n.ot literal, deosebii de alegorismul alexandrin'

In chipul acesta' veaem nescindu-se o noui gcqali

biblica in Antiohia, al cirei inleles nu Se poate restringe

' strict la o gcoali cu profesoii 9i elevi' ci mai ales la

".., gruprru a ierarhilor ortodoxi ai risiritului din iurul

nntioti"i, ce au lucrat in domeniul exegezei biblice cu

sensul literal. Grupali in iurul aceluiag centru al cregii'

iairtii, cu o directivj asemanitoare in interpretarea Sf'

Scriptuti 9i deci deosebitd de ceilalli' reprezentantii

acestui centru, dau caracterul unei adevdrate gcoale bi'

blice,creinduncurenlnou.ceinfluen|eaziintreagabi.sericdcregtinidemaitArziu.,).Acegtireprezentan|i;;;ilr;t.fiii in rt.i mari categorii' dupi cele trei peri-

oade de intemeiere a gcoalei, de desvoltare gi de inflorire

iiJe ae.aoere in tuptete iu Nestorianismul gi Monofizi'

tismul.3). Redim aceste irei perioade, cu etapele gcoalei

antiohiene, enumarAnd in ordinea chronologic.i dupi lu;

crarea amintiti a Dr. Heinrich Kihn' pe toli reprezen-

tantii ei mai de seami'D. Prima perioad[. - lntemeierea 9i desvoltarea gcoalei

'[-*-.s.ti." ,itiohi.nu, este tixati in timput dela Lucian

--l panat. Diodor (290- 370)'l

,, ""

,*-"u' (Arhimandrit)' Raporturile Sfintilor trei ierarhi

cu filosoiia antici 9i moderni, sau raportulile Cregtinismului cu

filosoiia. Bucuregti, 1871, P' 65'

2) uMan t urn au,'iiiol fu"'nim strikten Sinne eines geotdne-

ten dusseren Vefiandes uon Lehrer und Schi)let odet auch im Sinne

eines blos geistigen Verbandes' gemeinsam uerfolgten geistigen

iiiituns. tili, nin*n' das wott *Schule' hiet mehr im letzteren

iiinr, io*ont auch der kussere Verband sich meist nachweisen

flsst. Die antiochienische Schule und ihre Bedeutung auf exegeti'

iiiin oetiete. von ph. Ilersenrdther, wi)rzburg 1866. Enstehung

und Entwicklung der antiichienischen Schute auf dem Gebiete

de, Exegesn nurh ih"' Hauptrepiiisentanten' p' 7'--

3; i;. Heinrich Rihn, op' cii' Perioden der Exegetenschule' p'

t7 -20.

25

:;;., Dlorotei, preot la Antiohia, contimrroran cu Lucian;'Ii,::yurirr, preot la Antiohia (+ 311); Eustafiu (f SOO) I

:,episcop al Antiohiei, fost in exilul de la Traianopol dinTracia. Meletie (* OSt;, Patriarh al Antiohiei, profesorul\Iui Ioan Chrisostom; Flauian al Antiohiei, monah 9i \preot in acelag loc, profesorul lui Diodor 9i Teodor; l

Ciril al lerusalimului, este socotit ca aparlinAnd aceleiagi \gcoale, prin directivele metodei sale exegetice, probabilde cAnd gi-a fdcut pregitirea. 1)

Perioada doua. - Timpul de inflorire al gcoalei exege.^tice antiohiene, este socotit de la Diodor pAni la Teol (doret (374-45A). Diodor, gcolarul lui Silvan din Tarsul r)Ciliciei 9i al lui Flavian, arhimandrit la o mAnistire dinAntiohia gi episcop la Tars, de Ia 378 pini la 394;Eugarius, preot gi colaborator al lui Diodor in bisericaAntiohiei, dela 373 in legiturd cu prietenul slu Ieronim,,,,episcop al Antiohiei (SAs-gSz); Ioan Chrisostom, (*407),antiohian de origine (342), gcolar al relorului Libanius,al lui Meletie, Carteriu 9i Diodor, preot la Antiohia(se0) Si patriarh la Constantinopole (s98); Teodor alAntiohiei, congcolarul lui Chrisostom la cunoscuJii profe-sori, episcop in Mopsuestia; Polychroniu, instruit deaceia$i dascili ca gi fratele siu Teodor, episcop deApamea (*+ao1; Adrian monah antiohian din primaiumitale a veacului al V, discipol al lui Chrisostom ;lsidor de Peluziu, (*Se+) gcolarul lui Chrisostom, alecdrui opere le folosea; Nestorie (+440) gcolar al luiTeodor, patriarh de Constantinopole, cizut in erezie;Teodoret,congcolarulluiNestorieintr'oministjredinAntiohia, episcop la Cyr in Siria.

Perioada a treia. Deciderea gcoalei exegetice antiohiene,prin luptele nestoriene.

Marcu, gcolar al lui Chrisostom, impreuni cu lsidorPetruziotul; Nitus, (1450) gcolarul tui Chrisostom laConstantinopol, mai tArziu monah pe muntele Sinaii;

1) Ibid, p. 18. Vgl. Reischl und Rupn, Cyrilli opp. Miinchen 1848.Vol. l, p. CXXXlll. Citat de Dr. H, Kihn, op. cit. p. 18.

Victor, gcolarul lui Ioan Chrisostom gi preot la Antiohia;Cassian, scolarul lui Chrisostom, hirotonit de el diacon'mai tArziu intra in monahism 9i este preot in Galia de

sud, ldsind scrieri in limba latini; Proclu (*q+z) pa-

triarhul Constantinopolului ; l'Iasilie, preot in Antiohia,episcop de Irenopol in Cilicia; Cosma, devenit nestorian,a urmat in exegezi pe Teooor de Mopsuestia, etc.

Antiohia este deci centrul de activitate al atitor per'sonalitifi ierarhice, care sunt legate unele de altele nunumai prin originea localititii, ci mai ales prin influenfape care o exercitau unele asupra altora. Persoana covAr-gitoare a Sf. Ioan Chrisostom, remarci insd aceasti gcoalinu numai ca fdcind parte din cuprinsul ei, dar gi prinnumdrul mare de ucenici pe care ii formeazd, iie dela

Antiohia, fie dela Constantinopole.E. Biblia qi exegeza, ca preocupdri de seaml ale acestei

gcoale. In exortaJiile pe care Ioan Chrisostom le fineaneofifilor, Ie vorbea despre neintrecuta utilitate a ce-

tirii Sfintei Suipturi. Socotindu-i in anotimpul primi'verii lor sufletegti, cobora cu ei impreund, dupi cum iiinstruia in chip intuitiv, in livada divind a SfintelorScripturi. Aci in boschetele aga de trumos impodobiteale acestui paradis, sufletul sdu 9i al discipolilor se

animau de sentimentul curatei bucuri.i 9i mAngiericregtine.

Despre aceasti grddind a Scripturilor, el spunea cise intinde din Orient pAni in Occident, dupd glasulprofetului care a spus t <Glasul lor s'a fisp1ndit tnuniuers, cuuintele lor au mers pdnd la sfirgitul lumii(Psalmi 18).1)

Din Indiile, regiunile privilegiate de primele raze alesoarelui, pAni dincolo unde inundd imensul ocean, din

11 8f. Ioan Chrisostom. De utilitate lectionis Scripturarum inprincip. actorum. Ill.

Kcri 6rr, nowalot r{E rugocp{rou }'6yovteE. EiE afr-oc(v rilv yfrv einl.0'ev 6 cp$6yyoE arii6tv, xai eiE ticer6po.ra rirE oizoup6vls tit Qripr,atu arjt6v. (Ps. xvlll, s;Rom. X, 18). Migne. Patr. tom. LI. col. 87.

insulele britanice pAni la tirmurile Euxinului, din regi'unile polare, pAni Ia strdul Auslraliei, pe$te tot le spune

Ion Chrisostom neofililor sei, ci pot vedea oameni care

vorbesc despre inlelepciunea Sfintelor Scripturi.l)Cu acest prilei, Ioan Chrisostom ii indeamni, si nu

se mulfumeasci numai cu explicaliile fdcute in cele

cAteva ore de la biserici. (flqoo'6popsv xorvuv rp <ivuy-

vc6oeL, pt tdE Erio p6vov ru'6"tuE 6goE...). Ci fiecarecregtin, mergAnd la sine acasi, si ia in mAna minun'chiul Sfintelor Scripturi, sd parcurgi din nou ideile ce

s'au explicat impreuni, pentru ca si poatd aiunge inadevir la folosinJa deplini gi continui a Sfintei Scrip-turi.'9) Printr'o asemenea lecturi regulatS, vor putea

cregtinii infelege 9i reline comentariile cele mai grele'Acesta este spiritul in care marele dascil, vroia sd se

pregiteasci cneglinii, in ceeace privegte cunoagtereatemeinici a Sfintei Scripturi. Aceasta era prima datoriea cregtinului, dupi ce primea botezul. Cdci in lectura 9imeditarea Sfintelor Scripturi de cilre credinciogi, vedeaun miiloc puternic de a-qi salva sufletele de patimele rele.

Acelor ce obiectau cd n'au timp si citeasca Sf. Scrip-turi din cauza mulfimii ocupaliilor, Ioan Chrisostom Ie

- t) Kdv rugdE 'IvEoiE tir6l,81E o{)E nqritouE dv[o1orv6 {iltog 6qfr, xdv eiE tbv rirxesvdv dn6},r}rlg xdv nqbErfi6 BqfficrvvLxirE v{oouE br,ei"taq, xdv eiE rdv Et[ewovarl,edor"lE n6vrov, x(iv ngbE rd v6rr.s tia6l.81l9 F6QI,srd,vrcrrv dxo6on, acvrolot rd dnd {6 fgoqfrE qr,l,ooo-qodworv, cprnvfl pbv 6t6gg. xtoffl 0b oril 6r6qo, xoi11d:oo11 8roqdqrp, 6ravoia, Eb oupq6vrp.

Ibid. tom. LI. col. 88.

z) ....<Koi Excotog oixa8e dvolrrrg{o'aE td BLBl"icr. perir leiqog l,optBav6tro, xa,i r6v'itqqirerr, 6cieq6orkri' rdt vorlputa, ei ys p6l.l"i1 8rqvexfr xai, riqxotoo.v 61er,v

.., tfrv rilrd rfrg fqaq{E rircp67,er.crvr.Ibid., col. 90.

spunea ci le lipsegte iudecata sinitoasd a Iucrurilorlisindu-se absorbifi tocmai de griiile trecitoare, in locde a da intAietate lucrurilor vecinice, in legiturii cusutletul nemuritor. CAnd este vorba si fie invitat cinevasi stea de vorbi cu prietenii, sd nleargi la teatru, siasiste Ia cursele hipodromurilor, sd piardd chiar zileintregi in asemenea impreiuriri, nu mai poate pretextaci este refinut de ocupalii. Acelor ce obiectau cd n'aunici un exemplar din Sf. Scripturi Si deci aceasti lipsdar constitui un motiv ci nu pot si o cerceteze, iarigi ledddea rispunsurile cuvenile unor suflete indiferente gichiar lage. Nu numai bogalii nu se ppt plAnge ci n'aumiiloace si cumpere Sf. Scriptur5, dar nici chiar sSracii.CAnd este vorba si-gi procure instrumentele profesiuniilor, sirdcia nu este un obstacol, gi nimic nu cruJi pen-tru a scdpa de aceasti lipsd.1)

Acelor ce pretextau cu greutatea infelegerii cuprinsuluii Stintei Scripluri, le spunea ci acest lucru se intAmpld

numai cu acei ce nu sunt atenti. Cum se face ci mulficregtini sunt vizuli in pielele publice, isiorisind cu exac.

.titate numele vizitiilor de pe Ia circuri 9i al saltimban.icilor, cunoscAndu-le originea, patria 9i locuinfa? gi iarigiI se gisesc cregtini in stare si poati cunoagte mai de-i graba defectele cailor prin circuri gi si ignoreze ade-ivdrurile ce se explicau in Bisericd pAni chiar gi numdruli cirlilor Sfintei Scripturi ? ,)

t) <Koi ruqbE p6v ror)E nl.ourotvtaE, y6l,rog rinbq roriqEf'1ptdg dnore(veorlo,r, rfrg aqogtioerrlg inerDl Eb rdrv ne-veor6qrr:v aol.l,oto o"r,1t d.r xcrcuxelqfi orlor, orlrfl ouve7,6tE,

j, .oExelvo ii rgtierog 6qoipqv ar3rotE, ei pi1 crrivru td riiEI6WTE 6qyuvu, fiE '{xao:coE dor,t 6r1pu,ouqybE, atr{qnxoi 6l"6xl"qga d1er, xdv puqfo zor].tg aev(a. st. Ioan Chri-sostom. Ioan. Homil. XI. Migne. Patr. gr. tom. LIX, col. 78.

2) flirs ydq otx dtonov, roirE plv 8ni rilg tiyogdq xor9qp6-v6trE, xcrl rjvr,6gov xui 6gX1o'rdrv xui 6vrlporu, noi y6vr1, noi

Aceste mustrdri ale marelui ierarh, n,au rimas simplechestiuni istorice, ci trebue si recunoagtem, ci suntpline de actualitate gi pentru vremea noastri. Greutatilegcoalei biblice de pe vremea lui Chrisostom, s,au miritprin lipsa zelului chrisostomic din partea dascdlilor gicite odatd, trebue si mdrturisim cu durere, chiar prinIipsa de preocupiri in direcJia aceasta. Incdt muslrdrilemarelui ierarh, igi mdresc cercul celor cdtre care seindrepteazd.

Acesta era deci punctul de plecare al marilor dasciliantiohieni, dorni.ci de a face cunosculi 9i inJeleasd Sf.Scripturi credinciogilor, din amvon 9i din af arii deamvon in restul timpului. Notiunile de Elriynor,g 9i6qprlveurrlx{, degi apar ca termeni sinonimi,iii bai...Lfiecare intrebuinfarea lor. Prima intru aflarea infelesului \.

Sfintei Scripturi (Bfirlyeiorlor) 9i cea de a doua intru a \extrage regule (6gpr1veuer,v) dupi care sd se poati aiunge

: la scopul celei dintAi.Vom avea deci prileiul sd cunoagtem atAl din cadrul

mai larg al exegezei antiohiene, cAt 9i din cadrul ermi-neuticii antiohiene, care devine o gtiinti teoretici acelei dintAi. Fericitul Augustin, care in buni parte afost influenfat gi de gcoala antiohiand, sinletizeazd ad_

, mirabil aceste capitole insemnate, ale exegezei biblice,ll., in urmatoarele cuvinte z odue sunt res,' quibus utituri. omnis tractatio Scripturarum, modus inueniendi quae,,i intelligenda sunt, et mod.us proferandi qua inlellecta

sunlu, ')

ndi,erE, xoi Bveqye.[oE 1.61 etv rp6noug, xai a0rriv 6] rti,v innovnoi tiperilv xa\ y.axttu perd rixqr.Be[ag droyy6),l,eLv. TotE 6]

rlno,vrdvrag pq8dv r6v dr6e yrvop6vcov eiE6vor, dl,l,dt crirdv r6v BiBi"orv tdv dpr,rlpr<iv dyvoeiv.Sf. loan Chrisostom. In Ioannem Homil.XXXlll, at. XXXII. Migne.tr. gr. tom. LIX, cot. lg7_lg8.l\ Auoustin- f)e docirina nhrAugustin. De docirina christiana. I. t. Migne. patr. Iat. tom.

IV. col. 15.

30

Aceastd preocupare de a gisi sensul Stintei Scip-turi gi de a-l expune 9i acelor ce nu-l cunosc, con'

stituind dupi o experienli de multe veacuri un depozit

de principii sindtoase in tilmicirea Sfintei Scripturi,

formeazi tocmai temelia cu agezdmintul gcoalei biblice

antiohiene. Fira sd negim abaterile cu ereziile, la care

au aiuns unii din reprezentanfii perioadei de decidere

a acestei gcoale, noi ne vom ocupa de opera construc'

tivi a acestei gcoale in spiritul ortodoxiei, subliniind

tocmai aceasti contribuf ie pozitivd, ca un exemplu

pilduitor.

,,i

,,l*"-. ..,,1

'l'i'\:.'\:\.' '':: !i

II. Cunoqtinfele utilizate de exegeza

antiohianl

l, Cuprinsul Sfintei Scripturi. - A. Ereziite prouin d.in necunoa-gterea Sfintei Scripturi de credinciogi.*8. Ereziite gi cunoagtereagregitd a Sfintei Scripturr'. - II. Cunogtinlele necesare unei exe-geze gtiinlifice. * A. Cunoagte'rea textului Sfintei Suipturi. - B.Arheologia biblicd. - C. Istoria biblicd. - D. Istoria Cregtinismu-lui, - lV. Principiile exegezei ortodoxe. - A. Equiuocul exegezeiprotestante,- a) Inlelegerea Sfintei Scripturi pfin darut Sf.Duh.-b) Practica teologilor protestanli, - B. Supeiloritatea exegezeiortodoxe,

I. Cunoagterea cuprinsului Sfiutei Scripturi.

Dupi cum am vazut, gcoala biblicd din Antiohia, ianagtere in chip spontan, din insigi nevoia de a cu-noagte cregtinii cuprinsul 9i explicarea Sfintei Scripturi9i infelegerea acestui Iucru, de cdtre ierarhii Bisericiiortodoxe a timpului.

- O veche tradifie canonici gi chiar din vremea Sf.Apostoli, ingdduia gi cregtinilor mireni, de a cunoaglecuprinsul cirfilor Sfintei Scripturi. A fi oprit pe cregtinide la Sfintele Scripturi, era anticanonic, intrucAt canoa-nele apostolice, contirmate in hotirArile lor 9i de sinodut

32

trulan (691) incuviinla laicilor cunoa$terea gicirJilor Sfintei Scripturi, ca 9i clericilor. l)

Canoanele apostolice, degi apar ulterior, sunt expresfideld a celor invifate de Apostoli gi a ceeace au transmis verbal celor dintdi succesori ai lor. In urma necesitilii ivite in Biserici, inainte de primul sinod deNiceia, au fost cuprinse in scris de cdtre oevlavioasd necunoscuti, care a dat acestornumirea de apostolice, pentruca prin aceaslacd provin prin tradilie dela Apostoli. 2)

O singuri carte se menfioneazi cdire sfirgitul cano.nului, cd nu trebue rdspdnditi ctuturor in popor,, adituturor cregtinilor gi aceasta esle cartea Agezimintelepiscopilor (opt cdrfi) a lui Clinent. Motivul este pencele tainice dintr'Ansele, adici privind numai pePrin urmare din textul canonului fdri alti lnterprelarese vede ideia fundamentald, de a se rdspindi toate citile Stintei Suipturi in popor, fiind *cdrli vrednice d

1) uFie voud tuturor clericilor 9i laicilor ctrrti vrednice de cistire gi sfinte acestea: ale Testamenlului vechiu, cinci ale lui MoisiFacerea, Egirea, Leviiicul, Numerii, a doua Lege; a lui lisusuna; a ludecdtorilor una; a lui Rut una; ale ImptrraJllor patruParalipomena cartea zilelor, doutr; Esdra doua; Estir una; ale Macabeilor trei; Iob una; a Psaltlrei una; ale lui Solomon trei: PildeleEclesiastul, CAntarea CAntirilor; ale Proorocilor doudsprezece:lui Isaia una, a lui Ieremia una, a lui Ezechil una, a lui Daniil unAfar5 de acestea insd se mai adaugtr infelepciunea mult invifatuluSirah, spre a lnvela pe tiit vogtri. Iar ale noastre, adici alementului nou: Evangheliile patru: a lui Maieiu, a lui Marcu, aLuca gi a lui Ioan; patrusprezece epistole ale lui Pavel; doui estole ale lui Petru; trei ale lui foan; una a lui Iacov; una a luiale lui Climent doud epistole; 9i Agezdmintele publicate voutr episcopilor ln opt cdrli prin mine Climent, cari nu trebuesc rispdndi

^ tuturor in popor pentru cele tainice dintr'insele; 9i Fapteleale Apostolilor>.

Canonul 85 din Canoanele Sfinfitor Apostoli.2) Dr. Nicodim Mila7. Canoanele Bisericii ortodoxe, insoJite

comentarii. Vol. I, partea I, traducere fdcuti de Urog KouinciciDr. Nicolae Popoyici. Arad, 1930. Canoanele Sfinlilor Afr. 10-11.

33

canoansa ara

cinstire luturor clericilor 9i raicilor>. Deci gcoala biblice, antiohiane, continua o tradifie apostolici, de a instruipe cegtini Si asupra cuprinsului Sfintelor Cdrli. In-demnul cregtinilor de a avea SfAnta Scripturi, Ae a oceli, de a asculla explicarea ei, l-am vdzut la IoanChrisosiom, care recurgea gi la mustrdri.

A. Ereziile provin din necunoa$terea Sfintei Scripturi decitre cregtini. - Necunoagterea Sfintei Smipturi, era so_cotiti ca una din cauzele, care au ca efect inmullireaereziilor. Ceva mai mult, aceastd lipsi duce chiar lapierderea .mdntuirii, la o viali conrupte Si plind depdcat. 1)

SfAnta Suipturi este cartea cdrlilor care ne lumineazi9i ne intreline credinfa. Ea ne lumineazd in miiloculintunerecului 9i in primeidia rdticirii.

B. Ereziile qi cunoagterea greqitE a Sfintei Scripturi.-CAtedogme n'au fost denaturate gi negale ! Unii ereticiataci Sf. Treime, alJii intruparea CuvAntului, iar alliimaternitatea divini a Sfintei Fecioare. AIlii se incearcisi rdstoarne chiar ideea de Dumnezeu... Cine ne va

, putea lumina in miilocul atAtor ritdciri? Numai Bisericainterpretind SfAnta Scripturi. e)

_ r) Meydl"r; d.ocp&Lew ruqdg td pi1 tipoqtrivsLv r6vl'Oacprrrv { _rivdyvrrrotg, p6yog xqilpvdE xar Bdqar}qovlJot't tdrv |'ougr,rv f &yvorq peydl.rl nqo6oo(u oorrl-qiog rb p16bv rirb r6v 8e [co ei66voi v6prrrv. rotro ]ro,r,.aiq6oer,g 'thexe,...

,__ Bf. Ioan Chrisostom. De Lazaro. Concio III. Migne, patr. gr.tom-XLVlll, col. 995.

2) <Mer'Bxe(vr1 r] Xopel,l.iou. rdv Yidv xoi rd'v flordpa xoi.rd'flvetpo 8v nq6o.ronov eivot l.61ouoa. Eiro { Mcpx6Xl.ou zaiOorewot, xui o{1rr1 rrl oitr} rqeoBeiiouoo. Eiro { flurjl,ou ro0

. Xapoodreorg, Bx Mqp[o6 l.6youoo r{v tlq$1v orirov Bopr6vor-

{ho t Movr.loirov o{iq ydq nu,o6v ,r,rr6qo.... Ka$rireq ydg' o[ roirE xav6tag Er,6rivre6 orix tivopri[ouor, puq(n p,6rqo ,re-

prtgyri(eo$or, til,fui rd bor9iv Bxeivo xutlXew relsdouolv. otror xalBri r6v Dolpritcov. 'Al,tr oi8eiE Bo{l,eror roiE lpogoiE 19oo16-

34

De la inceput observdm deci concepfia superioard' de

care erea ciliuzitd gcoala biblici a Antiohiei' Cunoa'

gl.r., Sfintei Scripturi de cdtre cregtini 9i anume' nu

".u" .unorgtere din simpla leciuri izolati de Bisericd'

care sa auca ta diterite intelesuri; ci acea cunoagtere

insoflra de adevdrata interpretare a Sfiniei Scripturi' o

J" nu*"i Biserica' Cici ea este singura imputerniciti

,untru aceasta, chiar de Domnul Christos' prin Stinlii

Apostoli.Acelorceincearcisineacuzecdgcoalaiacaaulori.

tate in malerie de exegezd biblici, ierarhi ai veacurilor

pott.tiort" timpului aplstolic, Biserica le rispunde chiar

lu cuvintele Stinfilor Apostoli' Asttel Sf' Apostol Petru

in epistola , d-oua soborniceasce, scrie cregtinilor:

*fiirara mai ?ntki de toate, sd stili cd nici o proorocie

nu se filcue€te singurd. i' Nici o proorocie nu se tAl'

;fui. tirsura, aaica Stanta Scripturi nu se interpre'

ie"ra ptin-.a insigi, nu se poate restringe la interpre'

iarea inaividuald' Mai departe Sf' Apostol Petru' vor-

begte despre greutatea inlelegerii epistolelor pauline'

;t;d ,i.;; uln ele (epistoti), sunt unele lururi grele de

iitl'trr, pe care cei negtiutori si nestato.rnici le rdstidl-'idrr*

ca gi pe celetaite S*iptiri, spre pierzarea lor'''l'Pi.rr"r., iceasta despre care ne vorbe.gte Sl' Apostolp.i.u, urt. exact pierzarea sulleteasci pe care o repeti

St. Ioan Chrisostom in omiliile sale'--Cu

tor zelul misionar al Sf' Apostol Pavel' de a

1rrv, ei ydp nqooel1opev, o0 p6vov s0x -&v-lreqm6oey* i;;;T, dlia ,oi St6qouE &nctop6veus rialxl'ri['opw dv'

tdrv xr,v8rivolv B!er,).xrioopev'.,. 'Ott 1dg xai cotvo t6IvI 6'

Er.6uoxol,ioE 6eep6vr1, dxouoov rdu rpoqr]tou l6yovto6'

rtx"ra, dxo(taan6 pou' q6Bov Kug[ou 6r'6dEro 6pdg' (Psalm' XXXII

12-r4).Sf. Ioan Chtisostom.In Epist. ad Hebraeos' Cap' V' Homil' Vll

Migne. Patr. gr. tom. LXIII, col. 73-74'1) IL Petru I, 20'

2) II. Petru, II, 16-17.

1

35

cunoscut CuvAntul lui Dumnezeu, tuturor neamurilor, cindeste vorba de explicarea Sfintei Scripturi, precizeazi cinu tofi pot fi tilmicitori: "$i Dumnezeu a rinduit in)Bisericd, intAi apostoli ; al doilea profefi, al treilea in'Iadtdtori... Oare toli sunt apostoli ? Toti sunt prooroci ?

Toli sunt inudldtori?... Toti tdlmdcesc7... 1).

Aceasta este deci tradilia apostolici, care este respec-tati de gcoala bihlicd din Antiohia, mai mult decAt cea

din Alexandria. Dreptul de a predica 9i a invifa in Bi'serici, se trece la Antiohieni in chip canonic, prin ie-rarhia hirotoniei. Aici nu mai intf,lnim reprezentanfi defrunte laici, ca Origen Ei Clement Alexandrinul, Ia Ale'xandria. Datoria de a populariza cuprinsul Sf inteiScripturi Si a-l explica, revine ca o porunci a MAn-:,.rr.,tuitorului Christos, transmisd prin Sf. Apostoli: uMer'gdnd tnudtati toate neamurileu.') Caci nu tuturor le'aspus MAntuitorul aceasta, ci numai Apostolilor gi aceglianumai acelor ce i-au gdsit vrednici gi pregitili pentruaceasta.

IL Cunoqtintele necesare unei exegeze gtiinfiifice.

r A. Textul Sfintei Scripturi. - Una din preocupdrile dei seami ale Antiohienilor, era cunoagterea textului Sfintei

Scripturi. Cunoasterea exactd a cuvAntului in sine, igi, are in adevdr importanfa ei durabili, mai ales pentruiinterpretare. Adrian, ieromonahul antiohian din prima

,i.,ltiumitate a veacului V, aderent al principiilor gcoaleibiblice antiohiene Ei invdlicel al lui Ioan Chrisostom, este

nahul exeget care ne-a ldsat prima .operi in acestn | 8) Desi intitulatd ca introducere in Sfintele Scrip-i, scrierea este apreciatd rnai mult pe terenul ermi-

l) I. Corinteni XII, 28,29 qi 30.2) Matei, XXVIII, 19.

1:i131 A0qrriveu eiooyolyri eiE rrlE

t,

tom. XCVIII, col. 1274-13tt.QeinE ygtrgris. Migne. Patr.

i,I

36

neutic, decAt introductiv, intrucAl ne prezinli o colecfie

de expliciri ale diferitelor fraze sifiguri din Sfinta Scrip-luri, araniate din punct de vedere logic' 1). Pe lAngiimportanta ermineutici a lucrdrii, Adrian este remarcatica cel dintAi care a intrebuintat in studiul Sfintei Scrip-turi, cuvAn.tul eio'oyoy1i, adici introducere.'?).

Astfel ieromonahul Adrian socotegte de mare im-portanfd cunoagterea ^particularitalilor.Sfintei Scripturi'(r1v tii,v yqocpixdrv i6 uor pdtrrrv e161or,v), .discern dmAntu I

iormulelor sau figurilor (ri1v te tdlv o1r;pdtov 6Ldyvr'row)'

si distinclia tropllor (tfiv triv tq6norv Er'rixglor'v) 9i nu

mai pulin stilul.3).In adevdr plecind dela acest principiu, ieromonahuh

Adrian urzegte o inlreagi lucrare in direcJia aceasla,

care a rimas pAni astizi cel mai vechiu traiat palristicin domeniul ermineuticii-dupa fragmentele ce s'au mail

allat din scrierea lui Meliton, episcopul de Sardes, in-titulati o{ x}.e[6,.a).

In lucrarea aceasta, Adrian remarca mai tntAi felurile'deosebite ale textului Vechiului Testament in limba ebraiciin funcfie de cugetare, de stil gi de dispoziliune. Fiecare'prezinti interes exegetului, penlru care motiv Adrian le'

dedicd cAte un capitol.5)De tapt insugi Lucian, intemeietorul aceslei gcoale'

biblice, fdcuse o revizuire a texlului traducerii alexan-

drine, luind ca bazi textul original, combilAnd

l) Arhipresbiterut-lvlilrofor Dtt. V, Gheotgfilu. Introducere

Slintele certi ale Testamentului-Nou. op. cit. Istoria literaturiiducerii biblice, P. 34.

2) Arhipresbiterul-Mitrofot Dt. Vasile Tarnawschi. Inltodin Sfintele cdrfi ale Testamentului Vechi. Cerniufi 1928, p. 17'

3) Adriani Isagoge in S.S. Scripluras, Migne. Palr, gr. tom. XCVIII

col. 1309. D.4\ Mione- Patr. or. tom. V. col. 1223-1226.si "Tot 'EBgo'Izot lopaxrfrqoE i8trr;prcirolv Eotiv e161 rpic.

td plv Bni vflg 6r,avo(oE eiigr, tr,6 dv, td Ei Bni tflE L6[eog,

6t Bri qE ouvS6oero6r.Adrianii lsagoge, Ap. cit. c01,1273,

37

*Pe1ittar, traducerea cea mai veche 9i cea mult intrebu_inlatd in biserica siriaci, dupi cum remarca fericitulIeronim. 1) Aceastd revizuire s'a pislrat in multe manu-scrise, precum gi in operele InviJitorilor 9i pirinJilorce aparlin gcoalei antiohiene, mai ales Teodorel Si itrri_sostom. 2)

Versiunile lui Akit, a lui Srmaft, 9i a lfi Teodoliondin exapla lui Origen,le gdsirn citate de Ioan Chrisosiom,Teodoret (6v rQ 6[or],@ dv roIE rivruygrigorg), ca gi deIucian gi Teodor de Mopsuestia. s)

Textul original in Iimba ebraicd a Sfintei Scripturi,,era in deobgte cunoscut Antiohienilor.a)

i.,,, B. Arheologia biblicfl - In ceeace privegte cercetarea11-;19i cunoagterea textului Sfintei Scripturi, oricit s,ar fine

r, seame de structura cuvAntului Ia interpretare 9i aflireasensului adevdrat, exegetul trebue si cuprindd cu cer-cetarea mai mult de cAt cuvAnlul, ca noJiune genericd.tl..r r€€IZ!I€? mal mult de cat cuvAnlul, ca noJiune genericd.

1,1,:,,,4lua cuvintele biblice, despirtite de orice alte cunogtinletrr:l,,:oa *rabua sd avem de timpul in care au fosi scrise, de

l,ll.ltor qi cultura pe care o are, ca gi de cele ce preced11.,',Si urmeazd in lext, este a face ca sectanfii.rre.girrgu_

renteazi ereziile lor cu frinturi de texte biblice, izolate,e orice alte cunogtinfe.:,{oan Chrisostom, tocmai aceastd primeidie pentrurterpretul Sfintei Scripturi, doregte sI fie de Ia inceput

Lucianus, uir disertissimus tantum in Scripturarum studiorauit ut usque sume quedam exemplari4 Scripturarium Lu-

'ea nuncupentur. Ieronim. De uir. ittustr, ilL zi. Mtgne. Ir. L.. XXIII, cot. 223.V. T.arnawschr, op. cit. Recenziunile traducerii alexandrine,

Kihn, op. cit. Theodor Verhiiltniss zum Urtext und dentzungen des alten Testamentes. p. 93.

selbst die Antiochener unter denen villeicht polychroniusBeziehung den ersten Rang einntmrnt, beriicksichtigen

selten, meistens mit Berufung auf andere nKenner aer hibr.'den bitlischen Grundtext. H. Weiss. op. cit. Real und sprach_

isse p. 30.

inliturati. In scrierile sale gisim principiile de seamit

"i. a*ag.r"i antiohiene. EI ne sintetizeazi intr'un md-

;";;i;;"siderafiunile de care trebue si fini seami

exegetul. A explici cuvintele Sfintei Scripturi ca simple

.rtiri. s"rle (yupvd td Q{paro),- scoldnd lucrurile gi'

evenimeritele seculare Oin 'mediul

corespunz6tor' -dinlocul in care s'au petrecut, de timpul in care s'au des'

i;i;rt, ca gi de timpul in care au Jost scrise' a face

aUstractie ie impreiuririle timpului, Ioan Chrisostom

socotesie ceva ablurd (dt6nov). Cu atAt mai mult esle

nevoig de exactitatea ideii ce te ascunde in text' cu cAt

este vorba de adeviruri revelate, de mintuirea sutletului'

noslru, de viala eternd' De aceea Chrisostom socoteqte

.i ,.oiur (p6oov), locurile (t6crouE), timpurile (xtrr'q9i'5)"

."ur.f. (clit(uq),''persoanele (nq6o-clnu),') sunt atiliaiactori esLnilali, de care exegelul trebue si Jind seama

in-int.tpr.tarea Stintei Scripluri' Viata cu moravurile

poporuiui ebreu, geografia biblicd, epoca scriitorilor

inspirali, impreiurdiilJ in care au scris, sunt pe drept

cuvint'cunogtinfe indispensabile exegetului'

Cu aceste principii, Ioan Chrisostom releva spirilul

realist in care lucra gcoala antiohiani, care nu inlelegea

ra i..a lilosofie biblica din adeviruri islorice' venite pe

cale revelaliei. Interpretarea Sfintei Scripturi' nu mai

putea fi soiotiti ., o o.up,te distractivd a timpului' ci'

,n tuatu de studiu serios, ce nu se poate lace ldri

fi ;;"il-0;;;r, '13oqortue lopBdvovro6 mrxoqavtsiv drI6E z*i

dnnqedler. fI6E ydg otx iitonor', Bv 8txooolgitp piv regi

competenfa exegetului pregdtit pentru aceasta'

t) ...,ou6i 8qr1po x.cri yupvd tr) Qt]poto t{E torv

Brroitxdrv 6r.xolop6vouE agoyptittov, dncrvro eio p6oov ,argor

b6ro, ,,), 6txolc6ploto, xoi rdnouE xoi xotgqtE xai crit(us

nqdooao xoi puq[a nogdyer'v ftegc,'aegi -E] (rorle

.ol.r,rv,riorr,p6rm dpiv- ri16vorv, dal'rirg xoi dre kule td drd td

Iqoqdiv nogoq.6qetv.-Si. toan Chtrisostom. Midne. Patr' gr' tom' LVI'' col' 158' ln

prophetae, Ieremiae, Domine, non est in homine via'eius''tromo

ibit, et diriget gressum suum' (leremia X, 23)'

39

C. D. lstoria biblicl 9i istoria cregtinismului. = Istoriabiblici si istoria cregtinismului in general, pe lAng&

isloria universald in care se incadreazi subieciul ce

vrem si-l analizdm, sunt atAtea ramuri de studiu, pe

care antiohienii le socotesc absolut necesare de a fiparcurse in chip temeinic, pentru ca interpretarea Sf.

Scripturi si se faci cu acea siguranfi gtiinfifica, pe care

o meriti cartea sfAnti. Teologia biblici, care se ocupicu gruparea ideilor singurite, inldnfuirea lor 9i prindereafirului ce le leagi, nu numai intr'o carte, ci in intreagaliteraturi biblic6, a fost apreciati de marii antiohieni incomentariile gi opiniile lor, dupi cum 9i asl6zi se soco'tegte necesari in pregitirea interpreIilor biblici'1) Cu

acesie principii Scoala antiohiani nu a aderat la indivi-dualismul rafional, ci a acordat toald autoritatea ecume'

nicitdlii luminata de Sf. Duh Ia Sinoadele ecumenice.

Principiul christocratic adoptat de soborul Sf. Apostolila Ierusalim, a fost impdrtisit gi de antiohieni, care au

acceptat doctrina fixata de sinoadele ecumenice.In felul acesta, ne putem explica de ce canoanele

sinoadelor ecumenice, nu enumdrau obiectele teologice, pe

care trebuia si le fi cunoscut candidalii Ia lreptele bise-riceEti ale ierarhiei superioare, ci li se spunea si fiebuni cunoscitori ai Sfintei Scripturi. Adici si cunoascitot ce este necesar, pentru ca cineva sii fie exegetullumindtor Si al clericilor 9i al credinciogilor ce'i se incre-dinJeazd spre luminare. Nu ne mai putem deci mira, de

ce vedem in canonul doi al sinodului VII ecumenic,enunfate atit de moderat cunogtinlele pe care trebue sile aibd un ierarh al bisericii: a citi cu pitrundere, iarnu superficial, Sfhnta Euanghelie, Cartea dumnezeesculuiApostol gi toatd dumnezeiasca Scripturii.... Cdci fiinfaierarhiei noastre sunt cuvintele predanisite de Dumne'zeu, adicd cu noasterea adeudratd a dumnezeiegtilor Scrip-

l) Prof. Econom. l. Popescu-fildliie9fi. Cursul de leologie biblicia Vechiului Testament, 1930-1931.

irl

tl

l,

tiil

il]1

ilLr

iirll

lii

ItlrliLtii

tt'II;

ililli

i{ij.l

lli i]

ffiil

turi,., Circi Dumnezeu a zis prin prooroci: uTu ai lepd-dat cunogfinla gi eu te uoi lepdda pe tine ca sd. nu'mifi mie preot,, ($[g_J]/,j).'i

Cunoagterea tffieinica a Sfintei Scripturi, este deci

condifia esenliali a celui ce doregte si intre in ierarhiabisericeasei. Zonara cAnd comenteazi acest canon 9ise referi la aceastd obligalie a cunoagterii Slintei Scrip'turi, ne explici Si mai bine ci acel ce intrd in ierarhiabisericeascd <sd se adhnceascii ptofund in spiritul Sfin-tei Scripturi, astfel incAt sa cunoascd inlelesul fiecdruicuuhntr.2).

Aceasta este tradifia pentru studiul temeinic al Stin'tei Scripturi in Biseiica ortodoxi, creiati in sfecial de

gcoala biblici a Antiohiei. Cu aceasta, avem 9i prileiulde a ne convinge, de obligalia ce se impune credincio-gilor cetitori ai Sf. Scripturi, sd fini regulat legitura cu

Biserica 9i deci cu tilmicirile gi comentariile dela amvon.

III. Principiile exegezei ortotloxe.

PosedAnd cunogtintele necesare exegezei biblice, exe'getul lrebue si ie aplice dupi anumite principii. Altfelpot fi ca gi alte lucruri bune, care intrebuinlate fdrimetodd, ori la un scop gregit, pot avea urmiri rele.

Consensul ecumenic in materie de doctrini a primatintotdeauna pirerilor individuale. Tradifia a constituitun izvor de seamd dupd Sf. Scripturd, in ceeace privegteadevdrurile revelate. Adici principiile orlodoxe de as-tizi, igi giseau intrebuinfarea in gcoala biblici antio-hiani, aga precum vorbesc ai canoanele Bisericii.

Zelul de popularizarea Sfintei Scripturi, din partea

reprezentanfilor gcoalei biblice antiohiene, a finut seama

1) Canonul 2, al Sinodului VII ecumenic.2) Sintagma Ateneiantr, ll, 562. citat de Dr. Nicodim Mila$, op.

cit. vol. l. partea II, p. 492, la comentarul can. 2 Sinodul VIll ecu-menic.

"...:--.i1.:+*1 ilir;,;:o .:

..,ff",{rr.r'

'\. l .-rr l-',

r,gi de predanie, pe care au relevat-o Sf. Apostoli cregti-*rilor de repetate ori. Epoca in care s'a desfigurat acti-vitatea lor insi, a fost cu atit mai primeiduiti, cu cAt

:,,1s av€du fixate de Sinoade in dogme, multe din adevi-:,ifurile revelate. Doctrina cregtind pistrata pe calea tra-

fiei, era atacati de unii ierarhi 9i cregtini, tocmai innizuinfa de a afla adevdrul cAt mai precis. Daci tra.ifia, nu era menfionatd incd prin canoanele ce aveau

,si vind mai tdrziu, ea era existentd. Cici tradiJia orto-i:,rdoxi, , n'a putut fi decAt tradifia apostolici veniti pelrcalea orali 9i care n'a fosl in contradicfie cu SfAnta$cripturd. ApirAnd dela inceput ca o tradifie completivigi explicativi, ea a fost respectatd de exegelii oriodoxi.

;€eeace sinoadele ecumenice aveau sd ageze in canoaner$n materie de doctrind, prin consensul intregii Biserici

i deci 9i a pirintilor 9i invafitorilor bisericegti, eraracticat de Bisericd in explicarea Sf. Suipturi.: In privinta aceasta, ieromonahul Adrian, discipolulu! Ioan Chrisostom, in cunoscuta sa lucrare, stiruegtesupra ideii ci pentru o buni interpretare (6ppr1r,o(ctvieirrlE), exegetul trebue si nu se indepirteze de sensulor de mai inainte, prin adunarea cuvinlelor. 1) Cici

'arcurgerea in!elesului adevirat al Sfintelor Scripturi,e face dupi cum spune Adrian, si stribatem o cale

aga de anevoioasd 9i de primeidioasd ca 9i a navi.torului primeiduit de vAnturile gi furiunile de pe mare.avigaiorul care este pregitit, cunoscAndu.gi megteSugul

a conduce nava, merge prin miilocul mdrii, iar cindca este in primeidia raticirii ori a primejdiilor,

l, Torjrrrlv 6i durroE B16vrov, npoor]xeL nqorlyoup6vctrg rdrEv [r{oeorv r]noS6oeot rr\v 8Lciivorov ilcpLor{v rotE pro$rlreriov-

eiS' oiitroE oriroiE rip, xorri 1,6(rv Epptlve(crv oixeirog rurinlvriE dv 8rcrvoiog pil nqoilnuploriorl6, i1 6rir rorv ?,6-

nld(olrv odotuorgr.Isagoge in S. Scripturis. Migne. patr. gr. tom. XCVIll.

l30s B

42

i

rlil

il

ti

llll

ti

Iil

t.itr,i

ill;lrll

;l

ri]lri!li

lfii'

ancoreazd la port. Asemenea este 9i crr explicarea ivdliturii Sfintei Scripturi. (o'[itog dgcx xai 6ni tdrv tfrEl0croxotr[sE 6Eqy{oet,ls). 1)

A. ln ascultarea Bisericii ecumenice. - Prima lucrare d

seami a interpretului, este de a intra in gcoala biblic

/pentru a fi indrumat in interpretarea Sfintei Scripturi Pentru acei ce s'au hotirAt sd invefe pe allii, trebuie sd li-discipoli ai acelor ce invafi (xoSrotfrv ro16 nurbeuo

volg), intrucAl are absoluta nevoe de a adioga un aiuto

la infelegerea lor.') Adrian care gtia cAt de mult dato

reaai marelui siu magistru, ii sfatuia pe toli si nu ca

in gregeala de a rimAne nepregitili 9i a nu-gi luadascal serios, cici ahfel naufragiul ereziei, vine ca

naufragiul navigatorului.In chipul acesta vedem dela prima cunoqtinli a gcoa

antiohiene, ci pe trontispiciul ei std scrisi discipliin interpretarea Stintei Scripturi. Pentru oricine se cuvi

si fie pe deplin ascultitor (yewoftoE fileo0ot x<i0

r{E rixoLour}(cxE). Munca acelor ce merg repede- (flnroo$or) si nu'si propun sa vini pe calea cea

(,ell,u rr.d 6t'66ou Bo(ver.v ngo'$6pevor,E), va fi dr(d)"1u pi1 0t (ver.v ngo'$6pevolE), va fi degar

Si inutili. s)

B. MIsurd in interpretare. - Acel perg[roE, cu care ist

ricul Eusebiu caracterizeaza metoda de interpretareSfintei Scripturi din partea lui Doroteu, adici itarea Sfintei Scripturi ucu mdsurd), se observe ca

tradifie specifici a maloritilii reprezentan;ilor gcoa

antiohiene. Prodigioasa activitate a marelui pirinte bit

ricesc, Ioan Chrisostom, se remarci iocmai prtn

l) Ibid. col. 1309. C.

2. <rdv otrtdv iiv rr.E xoi Bni ttirv rcrr,Eerjerv Bno

66r[oor.ro, nqo'qloupr6vrog p]v tilv t6v apoyprdtov oitoig 'i

,}eow, lvcopr(pr1v 1g{vor. xo0lor{v ro16 noL0euopl6vetg eig

dvayxuiag Uletv rlv rilc 8out6v 6tovo(og Bnt6o0vol $omiv'.Ibid. Col. 130e D.if'eaiiit 'iiisJi" in SS. Scripturis. Migne. Patr. gr' tom' XCVI

col. I3ll A.

43

misurd Si disciplini in interpretarea Sfintei Suipturi, ittioate operile. De aceia dogmatiStii cAnd vor si argu-

rnenteze suslinerea unei dogme cu argumente patristice,.

se referd cu toati increderea la comentariile sale biblice.Erezia este dupd Ioan Chrisostom, tocmai abuzul de

cuvintele Sfintei Scripturi 9i de ideia pe care- o cuplind. 1)

,. trlezla esle oupa loen Lnrlsoslom, rocmal aouzur utr \'1

cuvintele Sfintei Scripturi si de ideia pe care o cuprind. 1) /

Adici erezia igi are originea in gregita infelegere a cy'1ii vintelor Sf. Scripturi, prin indepirtarea de adeviratul

J

. inteles, pe care'l imbracd cuvAntul. La acelag rezultat I

,iduce gi necunoagterea Sfintei Scripturi (trlv ftucpdrv '

,, dyvors), fiind una din cauzele ereziei (rotto xui o[q6oer,Eir grsxe).') Moderafiunea Antiohienilor, a inliturat insa

ambele extreme primeidioase.C. Lectura Stintei Scripturi gi explicarea Bisericii. - Si

,: cunogti SfAnta Scripturi, si o citegii, sd'i asculti expli'carea. Dar toati explicarea, adici interpretarea SlinleiScripturi, sd fie in legiiuri cu Biserica, cu ierarhia bise'

;riceasci gi cu amvonul ei, cici Biserica pdstreazd drep'tarile de lumini, dupi tradilia ecumenici. OricAt zel ar

I avea cre9tinul in cetirea Sfintei Scripturi acasd la el,i,si nu uite a asculta tdlmicirea textului Sfintei Scripturi,.de la amvonul predicatorului.

Astfel cu prilejul omiliei XI Ia Evangelia dupd Ioan,435) Ioan Chrisostom, interpretdnd versetul de la Ioan

Cuudntul trup s'a fdcut pi a locuit printre noi, ")'iruegte asupra lecturii Sfintei Scripturi de cdtre cre-ini Si in acelagi timp asupra legiturii pe care lrebue

o mentini cu explicarea Bisericii. Fie inlr'o zi pe

, lie Duminica dimineafa, fiecare cregtin IuAnd'mini pericopa Evangheliilor, si citeascd pasagiul ce

se va explica la Biserici. Citindu-o, sd-o examineze cu

-l\ Sf. loan Chrisostom. Omilia asupra cuvintelor: .Cici trebue-sa fie intre noi 9i eresuri, ca sa iase la lumini cei limurifir. (I Co-pinteni, XI, l9).

2) lbid. De Lazaro. Concio III. Migne, Patr. gr. tom. XLVIII.-. 995.3) loan I. 14.

ibigare de seami, sd observe ceeace nu poate fi inaga usor, aparentele contraziceri ale formei, nu ale Icrurilor gi dupi aceea si meargi la instruirea BisericiPredicatorul va vedea lucrul sdu micgoral, intrucAt auddorul va avea de la inceput o idee asupra subiectulde interpretat. Altfel, prelungirea chiar la infinit a inlpretirii, n'ar putea avea roadele infelegerii, ca aluncind cregtinul vine cu lectura ficuti. l)

Cuprinsul acestui apel pe care Ioan Chrisostom-ficea cregtinilor cdrora Ie predica aceasti omilie, ninfdligeazi in chip clar principiul gcoalei biblice antihiene, in ceeace privegte popularizarea interpretirii biblice gitotu;i menfinerea legilurii neincetate cu amvonutilmdcitor al ierarhiei bisericegti. Desigur, alAt cetireSfintei Scripturi de citre uegtini pe la casele lor, cipi interpretarea ei de cdtre predicatori la Biserici, i9aveau temeiul lor.

CreStinii citeau Sf. Scripturd la casele lor, inainte.a veni la Biserici, nu pentru a o inlelege singuri gi in-dependenfi. Ci numai pentru a avea o ideie asupra cprinsului Evangheliei, penlrucd la Biserici in fala am-vonului si fie preocupafi numai de partea interpretdriimu 9i de cuprinsul pericopei biblice. Toate aparentele

1) Sf. Ioan Chrisoslom, Homil. XI loan. Migne. Palr. gr- tom.I-lX. col. 77. "T( not'oiv 3orLr, 6neQ ciro0pror, '8ptdE; I(crrci pr[ctv

)cpBrirolv, ij xui zatd. )ciBpcrtorv, rr\v pr6l,?'orro'ol Bv 6piv dvo-''yioo$rjoero,r, r6v Erioyyetri(D\/, rr€Qrxofilv, rctitry npd ror-iro,rv

rrov fipregrirv perr) leipriq laptpdvaiv Exoorog olxoL r"orgr]pevci;.dvayLvroox6ro: ouvellir6, xai noJ.lc{zuE nepr,ondn6Lro p6td dxpr,-

Be[oE rd dyxeipevd, xoi Booovr,[dro tctro xn],rirE xci t[ pL6v

.oocplE, t( 6B d6ql.or,, o'r1petorio8co..,. 'Hpeig prlv yc{p orl ro)'l,oi6er1o6per9cr n6vou npdg td ooq! nodlool rdrv ?,ey<-'p6r,cov rr)v.6rivcrpr,v, rilE 6Lcn,ti[u,E ripiv iiErl nprooLxerore(or1g { rdrv prlptu-

rcov yvciroer 6peig 6i 6fir.irepor xo,i 6rogcrtr,nci,regoL rorirqr ri')'tg6rrp levrjoeo$e, o'i' rgdE rlv rinpdoor.v p6vsv. ui,6i ngdE rlv;rpLci$r1oLv, di.lti zni ngdE td 6tErilot Br6psuE....

:

,l

iiil

llll

ilfr

contradicliunii ale termenilor, observate de mai inainte,_vor fi urmerile in Biserici numai asupra explicdrii lor-., D. Interpretarea Sfintei Scripturi qi predania.-SfAnta Tra-difiune, ce nu se poate gisi in textul scris, cdci ea estevenite pe calea predaniei, era respectatd cu acest pri-lei si de exegtit, punind in lumin-i cuprinsul UlUii. iiielevAnd doctrina si morala cregtini. Aceasli operi-liune,.fdrd.sd ne mai dea alte detalii, presupune .i tollparticipanfii dela cult 9i dela explicarea Sf. Scripturi,

explicate, citind-o din vreme. Deasemenea reiese faptul,ci Ia tot cregtinul erea inglduit si deschide Sf. Sirip_.urd gi sA urmireascd comentariul pe care predicatorul

veau cunoslinld de pericopa biblici ce urma si fie

ficea din amvon.In chipul acesta ni se deschide conturul unei adevi-

rate gcoale biblice, nu numai pentru acei ce se pregi-feau si intre in cler, ci pentru toli cregtinii. noiutari-

Sfintei Scripturi nu prezintd nici o prirneidie, c6nd.itorul este format pentru aceasta 9i tine le giilura in

mod regulat cu Biserica. In felul acesia vedem pus inpractici, principiul enunfat la inceput, de a se evita alAt

noagterea Sfintei Scripturi, cdt gi cunoaglerea eiiti. $i cu aceasta se gisise metoda cea mai bund,

e a se stdvili inmulfirea aderenJilor Ia diferite erezii..Spiritul tridifiei aposlolice, inoculase intreaga Bise.ci a gcoalei antiohiene. Cuvintele Sf. Apostol pavel,.au adesea repeiate de loan Chrisostom. Versetul pro_tipic al Sf. Apostol Pavel il gdsim in prima epistoldtre Corinteni: uVd taud. fralitor, cd de toate ale mele.

aducefi aminte 9i lineli cele ce u'am predat, agar ui le-am incredinlat". 1). Aceastd invifituri preOl.

itd es.te relevatd de Ioan Chrisostom in omiliile sale,crogd8oo6 dygogoE ralv ,inoo.rdf*r,

",ar, "iiiegr;"predania nescrisd a apostolilor 9i pdriniilor. Chri-r inl.iturd dela inceput aplicarea individuali a

l) I. Corinteni, XI, 12.

46

.insarcinati cu tilmicirea Sf. Scripturi, la inviJitor (tb6i6tio'xol,irE), care este mai infelept (tdv ooqriregov) pen

Sf intei Scripturi. Astfel cregtinilor le recomandimeargi la cei pregdtili pentru aceasta, la cei ce su

tru aceasti lucrare.1)La care dascil, la

.care infelept, ii indemna ma

pirinte bisericesc? La membrii ierarhiei bisericegli, pgdtili pentru aceasta gi indatorali la aceasta, atAtamvon, cAt si la celelalte impreiurdri pastorale. Acegterau deja cunosculi prin insigi traditia apostolici, intru.c6t "Episcopul sau presbiterul care nu poartd griiecler sau de papor Ei neinudthndu-l dreapta credin{d,se afuriseascdr.')

Inlelepciunea in explicarea Sfintei Scripturi, aminti.de loan Chrisostom, este intelepciunea pe care a inleles-o 9i Pavel in prima epistoli citre Corinteni 3) a

carei versete le folosegte chiar omilia amintiti. InJelep

ciunea care vine de la Dumnezeu, nu inlelepciunea 'vine de la oameni: *Si inudtdtura gi propoueduirea n

stdteau in vorbirile induplecdtoare ale ?nfelepciunii,intr'o douadd datd de Duhul gi de putere, penttucredinla uoastrd sd. fie intemeiatd nu pe int'elepci,omeneascd, ci pe puterea lui Dumnezeu>.

In chipul acesta ne explicdm faptul ci sinoadele ecu,menice au finut seami de tilmicirile marilor dascilipdrinti bisericegti gi toiugi au rimas in tradilie aposltici. a) Tocmai pentru faptul ci ei nu invdlau 9i explica

l) Sf. Ioan Crisostom. De Lazaro. Concio lll. Migne. Patr. gr

tom. XLVlll, col. 995. oAdpe petd 1ei1oE rd BiBltov xdv

buv1ffig rfl ouvele[g t{E rivoyvr6oecoE eriqeiv td leydpevov, Bri

0roov npdE tbu oorprirteqov, El,$i rgde tdv EtEdoxol.qv, dvo'xo[vroour aapi rdrv eiqlp6vorv, ns]'l"i1v Bn(0eular rilv orou0riv.lbid.

2) Canonul 58 al Sf. Apostoli.3) I Corinteni II, 4-5.4) Macarie. op. cit. ImportanJa lnvildiurii Sf. Pdrinll Si

ai Bisericii. p, 494'-500.

47

ceva, decat cuvdntul Sfintei Scripturi scris, complectatcele primite din tradifie apostolice. Iati de ce gcoala

blicl antiohianS, Si sub acest raport ne rimine oali exemplari. Ea apreciazi tradilia aldluri de cu-

intul scris Si di in exegeza biblici antiohiand, adevd-revelat in toatd curdlirea lui.

IIL Exegeza biblicfl antiohianl

l. Noliunea sensului. - A. Sersu/. - B. Sensu/ 6i inspiralia. _C, Sensul 9i stilul Sfintei Scripturi. - II. Interpretarea SfinteiScripturi, - A, Sensu/ literat si sensul alegoric. - lll. Sensulliteral. - A. Figurile de stit. - B. Tropii. - tV. Sensul tipic. *Y, Contextul, - Yl. Erorile Antiohienilor.

Sfintei S*ipturi este aflarea sensului, adica a infelesu-q,lui, a ideii care este cuprinsi in text. Sensul este insugigindul sau ideea care este imbrdcitl in haina cuvinte.

lrlor agternute in scris. 1) Sensul Sfinfei Scripturi este,ideea pe care SfAntul Duh ca autor primar, a vroitsi o miiloceasci prin persoana inspirati ca scriitor,Chiar-cuvdntul sens il gdsim in originalul grec { ,I66a,1nlra i-ao-*rt -.. -..--: 4^--v -! !-,-,-- - - -,inseamnd nu numai formi 9i frumusefe, ci chiailsens, idee.

l) rConsuetudo iam tenuit, ut mente concepta sensum vocareums.tlntil. Instit. Orat 8, S, l, citat de dr. Gottfried Hoberg, Katechis-

A. Sensul. - Scopul esenfial al interpretirii textuluiintei Sgipturi este aflarea sensului, adic6 a inlelesu- I, a ideii care este cuprinsi in text. Sensul este insuSi Indul sau ideea care este imbrdcita in haina cuvinte. l' agternute in scris.1) Sensul Sfinfei Scripturi este /lea pe care SfAntul Duh ca autor primar, a vroit {o miiloceasci orin Dersoana insnirafi ca cnriitnn L

Exegeza biblicd insigi, este explicarea sensului primarSi imediat al scriitorului sf6nl, ,dicd interpretarea Scrip-turii pentru a intelege exact ceeace a vroit si scrie $i a

feles autorul sfAnt, in aga fel incit aceasii infelegere

mus der Bibtischen lTermeneutik. I Kap. Der Sinn der lleiltgenSchrift, s. 6.

si-l transforme pe cetitor in aceiagi almosferd a suii'torului, identificAndu-se cu el. 1) Voia lui Dumnezeu'dupd cum spunea Sf. Ioan Chrisostom, nu este in a ne

mirgini si ascultim cuvintele Sfintei Scripturi, ci ceeace

voegte El, este mai mult si-i pitrundem sensul. SfinteleScripiuri sunt o comoari ascunsi. A asculta StintaScripturi tiird reflexiune, fdrd o addncd meditare, este a

ne conduce dupi literd, este a cddea in primeidia mul-tor erori, chiar asupra lui Dumnezeu. 3)

Capitolul acesta al afldrii sensului, ne intereseazd cu

cu atAt mai mult, cu cAt prin desvoltarea lui, putem sine facem o idee mai clard asupra realei contribufii, pe

care gcoala biblici antiohiand a adus'o pe terenul in'terpretirii Stintei ScriPturi.

B. Sensul $i inspiratia. - Aflarea sensului Stintei Scrip'turi. sti in strdnsd legdturi cu conceptia, pe care gcoala

antiohiand o are asupra inspirafiei cdrfilor sfintei scrip-turi. Pentru acei ce au vizut existenta inspiraliei SfinieiScripturi, in mod absolut pAni la literi, atlarea sensului

a pornit dela inceput pe teren gregit. In aceasti eroare

au putut cidea Tertulian, Irineu 9i chiar 9i Origen. Sf.

Iustin Martirul, afirmi cd Sf. Duh s'a folosit de oameni

ca de nigte lire Si harpe, scriind dupi dictare. s) Ba

1) Diacon dr. H. Rovenfa. Profesor la Facultatea de Teologie din

Btrcuregti. Curs de enciclopedie 5i etmineuticd. 1930"1931.

2) Sf. Ioan Chrisostom. Homil XV. Evang. loan. lYligne. Patr, gr'tom. LIX. col. 97.

oArd, 'rotrto xoi S4ooupbv xexqupp6vov u,rlrdE cfuo[qr1or, aqbE d1v (riqouv {p0E 0teye(gc,rv. To.tta Q! tti,eiqqror,,

-ivo pi1 rinhfiq pqEE d)E flru1e nqooBdl.l,co-pev

roig r.iw fqoqr,rv Qripoor.v, ril.l,d petd dxgtBe[og woiulrq.Ei pLEv y<iq tive[erdotrog rq Enuxotosr,e r(i)'rt ?'eyop6-

vcov' Ev outoig, xsi E6lotto x&vut o'[irorE rilg elqqtutxor& rd yQdpps, aoll"d td drono ricroarstoer neqi to6$eot r....

s, 'En(orsate ^7dq rouutto 6qr1v, 6v noqul3oloi6 xai

6prerriloeor, notrkixor.E hof,oCrv td dytov flvelpo.. Justin-ue

Mirt. Dialog. cum Tryphone , J:ud.77 . Mirne. Patr. gr. tom. VI, col' 657,

51

chiar pi mai fArziu unii teologi romano-catolici Si pro'destantisrnul mai vechi, au susfinut inspirafiunea verbali,adicd dictarea expresiunilor 9i a cuvintelor de citreDumnezeu. Astfel au tost teologii romano-catolici, Sal'meron, Bannez, Maldonat, Bellarmin, Melchior Canus,9. a. t)

Acei ce au admis inspiralia Cirlilor Sfinte in chip.deosebit, dupd importanla cuprinsului lor, cum a ficutTeodor de Mopsuestia din gcoala antiohiand, au aiunsIa rezultate gregite in aflarea sensului Stintei Scripturi.,ln asemenea impreiuriri, Teodor de Mopsuestia aiunge,sd-gi vadi conceptia sa condamnatd de Bisericd, incd.de cAnd era in viafi.

Ioan Chrisostom ca gi marii Capadocieni, a admis

'inspirafia Sfintelor Carti in intregime, adicd nu clasaldr ,dupd cuprinsul lor, fird a extinde iar59i ca ceilalfi in-

spiralia pAni la expresiuni, cuvinte gi litere. Inspirati-t ,unea a fost inteleasa mai mult ca oinrAurire a Sf' Duh,

.de a pizi oe sfinlii scriitori de riticire. Astfel susfine, ;St. Ioan Chrisostom intr'una din omiliile sale la epislola,' cdtre Corinteni, talmicind verselul uDespre cele spiti': ;tuale, fralilor, nu uroesc .ca sd nu Stiti>,z)

Cu acest prilei, marele nostru invalator 9i pirintetisericesc, prin cele sprrituale intelege acele Iucruriinalte care sunt opera St. Duh, in afari de munca slu'.dioasi a omului ce nu poate face minuni. Deoparte std.opera divini, iar de alti parte sti lucrul profetului, care

le spune pe toate (qrloiv ffaovto,), cu mintea intreagi,(petd EruvoioE vrlgorio'q6), in stare de sinitate (or,lq-Sg-

,i vbriolg xs,rcrordoerrlE), si stiind cele ce spune (xoi eiErirq

: ,& q$611eror,). 3)

1) -Est Scriptura instinctu Spiritus Sancti scripta, dictanlis non'tantum sensum, sed etiam verba...u Suarez, De fide disp. V, Sect.

J, 4, n 3, citrt de Prof. dr. V. Tarnawschi, op. cit. Determinarea mal-

.precisd a noliunii de "insprraliune,. p. 8.

2) I Corinteni, Xll, 1.

3) Ilesi 6| r6v nveuporrxdrv.ofr r)6lor rSpdg ripoeiv, d6e[go(.

'' :,:,.,

." 2d56''--ri..fr - -*-',i -t!, -1",4.()

:.:j,l .i

ijIII

i:

il

t:

ri

:i!

,i

52

Sfinlifii scriitori n'au fost deci simple organe de trans"miterea cuvAntului dictat, ci colaboratori. ulnspiratus aDeo, sed tamen homo>, este formula sintelicd pe care adat-o fericitul Augustin, acestei importante chestiuni bi-blice. Dumnezeu rdmine marele inspirator al ideii divine,.insd Si sriitorul sfint lSi are conlribulia sa in ceeaceprivegte limba timpului siu, pentru a se face infeles decetitori, in felul expresiilor, influenfa locului, a timpuluigi a mediului in care sunt scrise.

Acest adevdr esle de mare importanli pentru exegelulcare are in fafi marea colecfie a sfiutelor cirli dinBiblie, ce sunt scrise de autori diferili, cu o culturideosebitd, in timpuri deosebite. Cdci cultura deosebitia scriitorului, temperamentul deosebit, timpul variat alcelor geasesprezece veacuri, in care s,a agternut in scriscuvAntul lui Dumnezeu, limba deosebiti, sunt atAteaelemente, ce ies din domeniul inspirafiei divine 9i decare totugi exegetul trebue si fini seama in aflareasensului biblic.

Deci exegetului ii revine misiunea de a afla adevira-tul.sens al Sfintei Scripturi, Jinind seama nu numai decunoagterea cuprinsului scrierilor, ci, 9i de cetitorii tim_pului citre care s'a adresat cartea, de motivele gi scopulscrierii, de timpul Si locul unde s'au scris, pe lAngipersoana care.a scris gi gradul de culturd pe care ll,avea. In felul acesta ne explicdm, pentru ce exegetul nu,

(1. Corinteni XII. I.) nverpoflrd, tri olpeio xal.6v, 6rr, to0rcrEgyo tot avedporoE privov, of,8}v avrlqoln(vqq BneLogegorjoqqonouE{g eig rd rolo0ra r}cruporougyeiv.,..

Tofto ydq pdvteroE i6r,c,v, to 8[eorqxdvor, td dvriyxlv trcr_pdverv, td ri$eio$ar,, td ttrxeo$or,, rd orjQeo8ar,, cboneq polvripe-vov. "O 0| apoqritlE ofr1 oritrog rilfui potri 8Lovoiog vqgorioq6xoi orogpovoioqg xatao:'rioeoE, xoi eiEdrE di q86yyeror,, qqoivdnovrq,. "Oors xai ,rAd rq6 BrBrioer,rg x&vre0rlev yvc6q(e tlvprilrr,v xci tlv rpoqr{rqv. Sf. toan Chrisostom. Homil. XXIX. Epist.Corint. XIl. 1. De spiritualibus autem fratres nolo vos ignorare_Migne Fatr. gr. tom. LXI. col. 241. citat 9i de prof. Dr. V. Tar-nawschi. op. cit. p. 9.

53

poate se porneasci la operaliunea exegezei biblice in-sigi, firi acest bagai de cunogtinle temeinice. Deaceea.lntroducerea in Sfintele Cdrli ale Testamentului Vechi,€a gi ale Noului Testament>, cu tot ce depinde deacestea, sunt indispensabile exegetului,

A9a ne explicim, motivul pentru care Ioan Chrisostomsocoleste mediu_l (p,6oov), locul (r6aouE), timpurile,(xor,qori6), ca.u19l9 (air(aE) 9i persoanete (og6oormo), cafactori esenliali de care exegetul trebue si Jini seamala interpretarea Sfintei Soipturi.l) Discipolul sfintului,loan Chrisostom, Ieromonahul Adrian, dedici un capitolspecial ln cunoscuta sa lucrare de isagogie, sensului

( And nrv{oeotg rfulr,xar) ,l e*primata ' prin profetul

Isaia: <l-am cdlcat astfel in mAnia mea gi i-am sdrobitin urgia meao. (lsaia LXIII. 3); uDoamne nu mi pe.depsi cu mAnia ta 9i nd mi mustra cu urgia 16,. (psalmiVI 1). Ideia unei acfiuni fizice, corporale (Acud xr,vr]oeolv,ool,toil,x0"\,): *) uSculase-va Dumnezeu gi dugmanii Iuivor fi risipili> (Psalmi LXVIII, t); uRidici.te DoamneDumnezeul meu, in porunca pe care o ai poruncitD.(Psalmi YII). Despre pasiunile sufletegti ( Aab araBdrv'tltultx6v): ) uMd ciesi zice Dumnezeu, ce am fiicut peom). (Geneza VI, 6); cAcum am cunoscut ci te temi deDumnezeu> (6eneza XXII, 12); cNu intristafi pe Duhulcel SfAnt,. _(Eteseni lVr ?O). Ideia pasiuniior trupegti(trno ,rolrrtlv oopo,rl,xov): 6) nNu va dormi Si nicidoarme cel ce pizegte pe Israel". (psalmi).

C. Sensul gi stilul Sfintei Scripturi. - Raportul in care se

sau Iideii, care se lmbracd in cuvinte, in textul Sfinteisau tclell, care se imbracd in cuviScrip.turi. ) Spre exemplu, ideia unei stiri sufletegti

1) Sf. Ioan Chrlsostom. In locum prophethe leremiae. (X, 2g). MignePatr. gr, tom, LYl, col. lE8.

- 2) Aq1fi t6v 6ni tfrE 6r,crvoiog. Adriani Isagoge in ss.Scripturis. Migne Patr. gr. tom. XCVIII, col. 1273 A,

3) Ibid. col. 1275 A;'4) Ibid. col. 1276 A.5) Ibid. col. 1276 A.6) Ibid. col. 12Z6 B.

54

afle sensul biblic fati de expresiunea iextului SfinleB

Scripturi, este remarcat in chip deosebit de Isidor de'

Peluziu, cunoscutul exeget al gcoalei antiohiene 9i dis-cipol al Sf. Ioan Chrisostom. lntr'o epistoli a sa citrePetru Monahul, primele sale cuvinte despre scrierileSfintei Scripturi, sunt ci stilul sau expresiunea celor'scrise, este un stil comun, obicinuit 9i altor scrieri'(l'6lr.E aeft), dar sensul este sublirn, cu adevdrat ceresc.

(rl 6wolu Eb origovopr]%ls).')Adici in textul Sfintelor Ciili, nu trebue si vedem

partea divini in stil, in expresiuni, in cuvinte, care suntomenegti, comune altor scrieri, ci in ideie, in sensulcare este ceresc, fiind venit de la Dumnezeu pe calea

inspirafiei. Cdci iir adevdr fraza ({ qqdorg), stilul ori'

forma in care se exprimi cineva, pot fi frumoase"strilucitoare (l"opaqd), dar tot terestre (lopcrrretfis)r6mAn.') Caci daci cineva vrea in adevir si urmirea-scd sensul, sau ideea care este cuprinsi in text, se vedesilit si deosebeascd superioritalea sensului lald de

frazd. 3)

Aceasli elocinti a stilului, este numai un simplu or-gan miilocitor prin care se exprimi acea inJelepciunesupracosmicd, aga precum gi corpul este pentru sutlet,neschimbAndu-se astfel nimic din ideea originald, ci'

cercetAndu-se acea idee cereasci. a) In chipul acesta,.

1) uTffE Oe(nE oog[aE t pb, 1.6!r.9 ae[], { 6vvo.La;

Eb origcrvopr{xqg>. lsldor Petusiot. Epist. CCLXXXI. Petro Mo-nacho. tvligne. Patr.,gr. tom. LXXVIII, col. 1500'

z) u...iflE Ee 6[ro$ev ],ug,ngd pEv t qgdolE, Xopnt-aerfrE 6b { agri!6,. Ibid. col 1500.

3) ,,Ei 6b tr,E 6uvqSe[q tfrE pbv E1elv rilv dworov,'tfrs 6b tffv qgdor,v, oopcirotoE dv Dlxutog xqr.Se(1'.'Ibid. col. I500.

a; ...oErivmou ydq dgyovov eivou tffE 6neqxoop,(ou'

ooq(oE f1 er3yl,rottio, ei xu$rineg odrpu r[u1fr rinox6or,to'..

pr16i,v plv 8lxo8ev xo,tvorop,oton verilregov 6qprlveri-ouoa, 6b td origavoprixq Exeivqq voflporo. Ibid. col' 1501'

55

lsidqr Peluziotul instruind pe Pelre Monahul pe cale

elistolard, ne descopere 9i noud conceplia antiohianiasupra raportului in care trebue sd privim stilul Sf"

Scripturi, cu ideea divind pe care o imbracd.Textul Sfintei Scripturi cu stilul sau, ne sunt in adevdr

prefioase, dupd cum ingriiim de trup care addpostegte

sufletul in acfiunea lui. In textul Sfintei Scripturi allimideea divini venitd pe calea inspirafiei 9i feriti de sfin'

fitul scriitor de inovafiuni. Fird iext cu stilul siu, nuputem gdsi ideea inspirati, iar concluzia este cd textuliu stilul, aparlin sfinlilor scriitori, dar ideea aparlinedivinitilii.

II. Interpretarea antiohianH,.

Sensul literal 9i sensul alegoric' - CAnd se vor-begte de gcoala biblici antiohiand, chiar dela auzireanumelui ei, ne ducem cu gindul la interpretarea gra-

maticali-istorici a Sfintei Scripturi, deosebiti de alego-rismul gcoalei alexandrine. Imediat memoria ne readucein fafd Si din reprezentantii acestei gcoale, ce au cizutvictimd unui extremism opus celui alexandrin, ca un

Teodor de Mopsuestia, ori un Nestorie. Teodor de Mop-suestia detagAndu-se de tradifia sdnitoasi a celorlalliin eerce privegte interpretarea Sfintei Scripturi, mergea

cu interpretarea literald pAni Si la cartea CAntiriiCintdrilor din Vechiul Testament, cizAnd cu vremeain dualismul ipostatic la dogma christologici. Deaceea

este supranumit gi pirintele nestorianismului. Prin ur-mare dela prima amintire de partea negativi a acesteigcoale, istoria dogmelor ne face atenti, de a fi prudentigi in ceace privegte directivele pe care vrem si le im'prumutdm dela antiohieni.

ExceptAnd insd aceste victime ale zelului de a com'

bate monofizitisrnul, restul actiunii acestei gcoale riminein loati strilucirea. Interpretarea literald bine in-

i

rlll

I

56

trebuinfatd de Ioan Chrisostom, atrage privirile intregiiBiseriei, asupra roadelor bineficitoare pe care l+aputut aduce interpretarea istorico-gramalicald sau lite.rald. Ceva mai mult, gcoala antiohiani apreciazd sensulIiteral, nu pentru simplul motiv de a se deosebi dealegorismul alexandrin, cici tot ea admite gi sensultipic alegoric, unde este cazul real. $coala antiotriananu pleaci dela idei de opozifie pentru altd gcoald, nicidela o influenJd a filosofiei timpului, ori alte influenJeexterioare, ci dela convingerea de necesitatea unei exe-geze biblice cu caracter gtiintific.

,' Astfel gcoala antiohiand aie meritul de a afirma cdexegetul trebue si caute a cerceta in primul'i rAnd sensul literal-istoric-gramatical in StAntaScripturd 1), Si nfrm:ii dupd aceia si interpre-tim textul alegoric, acolo unde sensul alegoric,

-. existi. 2) De aceia gcoala biblici antiohiani este-recu-noscutd gi de posteritale ca inrAuritoare asupra princi-piilor exegetice ale marilor Capadocieni, Vasile ..i M"r.9i Grigorie de Nazians. B) principiul superior al acesteigcoale biblice, este remarcat 9i de teologii occidentaiica uvia media,, ca drumul cel mai sdndtos intre cele

1) "Dies leistete unsere Schule, im dem sie von dern richtigen6rundprincipe ausging, dass der eigenfliche grammatische und his-torische Wortsinn iiberall beizubehilten ist, wo nicht geniigendelrii$e eine (tigiirtiche) Auffassung fordern"; ph. Hergenidthei. op.cil, Die Bedeutung der antiochienischen Schule fiir die Exeges-e,p.72.

uUn seul sens litt6ral est i rechercher dans chaque page deI'Ecriturer. F. Cayr6. Pr6cis de patrologie. Tom. L L'dcote d,Anioche.p. 289.

2) .Sie hat aber auch auch dem mystischen Sinne und der prop.hezie im Literalsinn richtige Anerkennung verschafft, indem sleBeides unterschied und den Missbrauch der Alexandriner mit derAllegorie "beschrAnkter.

ph. Hergenrbther op. cit. p. ?2."Enfih, il est le fondement du sens historique, Iorsque cetui_ci

exist, F. Cayr6 op. cit. p. 2g9.3) ...die Antiochener erhebend auf. Basilius und Gregor von Nazians

einwirken..,, H. Welss op, cit, Hl'sforischer Ueberblick.

57

Gnosticilor gi Origenigtilor de odinioari.') Aceastj -,

metode de interpretare, este denumiti metoddsintetici, prin acest compromis intre cele doui feluri

interpretiri, alegoricii Si literald, r) rimdnAnd astfel ''cinstea exegezei ortodoxe gi in aprecierea bisericilor

ccidentale.Isidor de Peluziu, intr,una din scrierile sale tri_

ui extremitdfi, prima caracterizate ca iudaisti gi antro-morfiste de mai inainte, -,gi cea de a doua elenieii,

si cdtre episcopul Leonte, ii vorbegte de cea maind regula de a interpreta Sfdnta Scripturd. El scriaeste prudent (vouveldl6), ca cele spuse si le inte.3m

_ c_1 dupi cunogtinfi, dupd istorie (xuS,iozogiuv) ,

tl literal), iar pe cele interpretate ce ne spun vii-si. le primim ca dupi meditare, contemplare (xard

1) .Die Antiochener uermittelten zwischen den Gegensdtzen einer

) (sens alegoric). 3) Cu acest prilei dd indeinnulde a nu se intAmpla invers, adied de a trata inalegoric, cele ce sunt probate ca islorice 9i nici

se inleleagi literal, cele ce sunt alegorice, ci fieciruit din cele doud (ti),liripqdteqorE) si i-se aplice sensul

s) upq6i tri ooq6g iotogrl0dvro eio $erogiav BxBLo,[dpevor,,

eiE lotoq[o,v xa,raBr-

drn cete ooua (tiilVripq6tegor,E) sii i-se aplice sensulpropriu, potrivit cu textul (ng6ogogov xoi xordl,-ov vo0v). a)

sinnlich buchstiiblichen und willkiirlich ailegorischen Ausleg-der heiligen Schriften, zwischen den Extrcmen der Judaisten

h.eodor uon lYlopsuestia. Tendenz ihrer Werke. p. 29.2) Diacon Dr. tl. Roven{a. op. cit. p. tB9.3) dl,l,d vouvelbE xu,i xc,rl'rroqiov eig4p6vo vod)p€v,

1d. zqrri rleroq[ov aqogrlreuS6vzc 6xl.crpBdvo:pov,Pelus. Episf. CCl//. Leontio. Eplscopo. Migne Pati. gr. iom.lll, col. 1290-1292.

Anthropomorphiten einerseits und der Hetlenisten, OnostikerOrigensten anderseits, und brachen einer gesunden biblisch-

Richtung Bahn, welche fiir atle kommenden Zeitenntlussreich, wenn auch nicht immerfort herrschend blieb,.Dr. Heinrich Kihn, op. cll; Die Exegetenschule uon Antiochia und

I

i

II

i

I

I

.i,l

rd l,opngdrg 8eorq1O{vor 6qeil,ovtc

58

Acesta este marele merit al gcoalei anliohiene, de

acorda textului lual pentru interpretare, sensul cellrivit cu textul insugi. InliturAndu-se arbitrariul, o

noui incepe in domeniul exegezei biblice. $i Isidonu este singurul reprezentant al gcoalei antiohiene,suslinea asemenea principii. Diodor, episcop cu scaunin Tars, predecesorul lui Isidor de Peluziu, era de mspriiinitorul celor doui sensuri gi totusi distingind

CunoscAnd conceptia practici a Antiohienilor asup

interpretdrii Sf. Suipturi Si deci asupra sensului bibllrecem mai departe in a examina mai de aproapecare sens gi cadrul sdu de aplicare.

IIL Sensul literal.

Sensul literal, - sensus liiteralis, se mai nugi sens gramatical, sensus gramaticus gi sens istorisensus historicus. (xatir tb yqdppq, xatd tbv Qiioe

pci[ovreE, .tlll'dpgdreqouE nq6oqoqov xoi xarciltrrllov3qogprilovteEr.

Ibid. col. 1292.

l) Praecipuus Diodori labor fuit, que plerosque sacrae Scriptulibros interpretanCo, atque ispse praeivit loanni Chrysostomo a

Theodoro Mopsuesteno, ita ut sensum litteralem et historiarntius, quam ex recepto apud plerosque alios illis temporibusallegorias sectarelur, {r,16 tQ lpciptparr t6v r}s(ov

(T(g 8rocpoqd Serrrq(ug xoi d)"l"1yog(og) unul de alt

ientru a le folosi la locul respectiv. l)

lqcrq6v, td6 rlorrlqiuE oitdrv SxrqoadpevoE, ul est apud

tem VI, 3, sive ut Sozomenus VIII 2, repi td [1tiv r6vrrlq Bhylioeq aotrjoo5, tdg 06 $eogiaE rinoqeriyov. Speciatlmmorantur' eius Sgpqveior Pentateuchum. Suid in Ar.60ropoETheodoro lectore.,. in Proverbia, cui addidit dissertationem De

terentia theoriae atque allegoriae, sive sensus mystici ab

atque morali. TiE 6logopri Setoptog xoi rillrlyoq[ag.Diodorus Tarsensis Episcopus. Nstitia' Migne Patr. gr-

XXX|ll col 15s0.

59

rd Qr1r6v, xurd, rfiv ioroqiov). ) Altii stabilesc de'mirea lui, asociind acegti lrei lermeni 9i denumindu-ErI sens literal-istorico-gramatical.Prin sens literal, se lnlelege ci ideia sau sensul, sel)

in insiSi insemnarea cuvihtului 9i nu in alte sim-1le. Plecind dela aceasti apreciere a sensului literal;i au abuzat aplicAndu-l peste tot, iar alfii l-au intre-

iblic, se infelege pentru exegetul care are cunostinleistorie biblicd, teologie biblicd, filologie biblicS,

(eogralie, arheologie, etc.

Contrariu vederilor acestei gcoale, Origen privea curii pe interprefii sensului literal, numindu-i sclaviill. ",

Exegetul Isidor de Peluziu discipolul Sf. IoanChrisostom, menfioneazi intr'una din epistolele sale, \id insiEi gramatica spune cd in cuvintele cele scrise se i

gisegte cunogtinta (fqopparwilv ydA l6yeb titv irt/t'.l,gdppoor, oocpiov) 3) Aceste cuvinte scrise, desp"g calg IVorbegte Isidor in epistola sa, sunt referitoare la Sf. \

ipturi, cind vorbegte despre Daniel si cei trei tineri.a)Acest sens literal sau gramatical, se subdivide landul siu in sens literal propriu 9i sens literalpropriu. Propriu cAnd este lipsit de figuri Ei im-

u sau metaforic, cAnd la insemnarea cuvAntului ine, se mai adaogi 9i intenfiunea celui care soie. Curn,

gi Ioan Chrisostom, cu prileiul explicdrii psal-

l) Dr. Oottfried Hoberg. op. cit. Der Wortsinn. 66.

r 2) Le litteralistes sont o[ oottrrcrrr,xoi 'Iou8sixol xoi oi 61,(yo>rog6qovieE oirdrv 'EBrrovcrior,. Matth. Xl, 12, Origbne. EugEne de'

nye. Paris 1923. Les commentaires, p.75.3) Isidor Pelus. Lib. Ill. Epist. CXXXIX. Nilo. De Sapientia' Daniet'trium puerorum. Migne. Pati. gr. tom. LXXVIll. col. 836i,

4) rdrr, Ed ru0$'odrog ilxel pdprouE rilL6lqeorE ,i fs"qi}: A66roxev oriroig 6 rledE oiveuow xoi qq6vlotv 3v-

A

t\

t

lqcprplarr.x! xci ooq[or... Ibid' col' 836.

60

l..-,

,milor, sunt lucruri care trebuesc primite aga cumprezintd Si altele altfel. 1) Cum este spre exempversetul din Isaia XI, 6: ulupii si oile vor pagle lm

',preuni>... Aci nu trebue sd se infeleagi lupi gi oi, lei?leoparzi..., ci prin acest verset se caracterizeazi movurile oamenilor asemenea dobitoacelor. '?) Sensul I'.teral de data aceasta trece in cadrul tropic sau impro.degi forma este pentru infelegere literald.

In ceace privegte imporianta sensului literal gi p

meidia alegorizirii, ca 9i a extinderii sensului tipic"tot textul biblic, Teodor de Mopsuestia, ne oferiprileiul interpretdrii textului cap. XXVI din Matei, o ius

rficatd apreciere a sensului literal: uEl n'a spus: aces,,este simbolul trupului meu, gi nici acesta este simbol,,sAngelui meu, ci acesta este corpul meu gi singele:'.invdlAndu.ne pe noi ci trebue si inlelegem nu nata ceace este adus inaintea noastri, ci ci ceaceacolo s'a transformat in corp gi sAnge prin acfiun.graliei,.3) Aici este destul de indreptitit Teodor si aplisensul literal, cu tot exiremismul siu literalist. Cdci ce a

fi fost daci textul biblic al instituirii Sfintei.Euhariar fi fost interpretat alegoric? Ar fi fost o interpreta"bund ? Ar fi fost denaturarea ideii MAntuitorului,a rostit aceste cuvinte Si a traditiei apostolice ex

t) ....td 6| xord Errffiv Bx6o1dv, td re oior$qtd voofivteg,

rd votlrd Bx6rldpevol. Sf. loan Chrisostom. Expositio in Psa,XLVI. Migne. Patr. gr. tom. LV. col. 209.

2) t\ixor" noi dpve6 dpu Boonl8rioovror. Oi, yrip 6fr

xoi dgvoE Bxl,qrp6per9o, otEd d1qqo, xai potv, xai toffgov<il.l,d rd rdrv rivrlgc6rov fifu 6rd t{E t6v r116yow

laqoxrq(opev. Ibid. col' 209.

3) Theodorl lllopsuesteni. In Euangelium Matthei Commenthagmente. Cap. XXVL Vers. 26: uoix etne. To616 Borr rd{3otro to0 odp,a:,oE }iou, rol rotro tot o[por6E psu,

Tott6 8orr, tg o6pci !r,ou xoi rd oipdr pou, 6r,6doxov tpdg.npdE tilv qriolv 6g{v rot nQoxeru.6v6rr, &},Ld 6r.ti riE

.,etlogust(o6 ei6 ocigxc, xai oipo peroBrillsor9ol. Migne Patr.;.lom. LXVI. col, 713,

61

tive, asupra acestor cuvinte. Adici tocmai ceace practiceilestantismul cu sectele in general.

Ieromonahul Adrian in cunoscuta sa lucrare desagogie, divide sensul Sfintei Scripturi, in sens istoric

profetic. (crqoqqnxbv xoi lorogrxdv] 1). De aceea tre-cunoscute idiomurile limbii in textul ebraic, in"privegte sensul ori gindirea (6r,ovoio), stilul ori

resiunea ideii prin text, cuvAnt cu cuvdnt (6ai dg,:qi compoziliunea ori legitura ideilor ca sintezi

dE ouvS6osorE). Parabola (rrig aogoBo).dE) se intrebu*pentru ca in chip metaforic (peroqoquxdrE) si pro-

o insemnare mai mare (tfiv 6pqoow).2) Deci chiarsensul literal este o necesitate a textului, de a.

buinfa anumite figuri de stil Si de cuvinte, pentru'.prin aceasti formd tropicd sau melaforici, si ilustreze

bine ideea.1,, Astfel sensul literal, avAnd coloritul acesta tropic ori,hetaforic, rimAne tot sens literal, dar cu aceasti nuanle,

cd. Deaceea este supranumit sens literal tropic, firirdgi ca prin aceasta sd se confunde cu sensul alegoric,..cd cu sensul tipic. Deci sensul literal rimAne ceace

te recunoseut pAnd in vremea noastre, cu cele doudranfe, de sens literal propriu gi sens literal impropriu.-Pentru claritatea interpretirii insd (6pprlveioE ocqri-.. I

rouiv), este necesari gi cunoagterea particularitelilor tex- .

ului Sfintei Scripturi, cu discernaminlul figurilor (rflv ir6v oppriScol 6ioyvroor,v) Si distincfia tropilor ("nr.,,, tg6natv 8tdxgloLv)').

C. Figurile de stil. Pentru nuanlarea sensului literalic, s'au folosit de cilre sfinfifii scriitori, dupd cum

i ieromonahul Adrian, figurile de stil, despre carevorbegte lntr'un capitol special al lucririi sale.4),rile de stil sunt tocmai extinderea tropilor. de la"

l) Adrlan. op. cit. Migne. Patr. gr. tom. XCVIII. cot. 12?i A.l2) Ibid. col. 1285. B.

Ibid. col. 1309 D.

)

;5fiffi'"'-;"}.-'=' sEL#trrLR*rrL

'ed

\$oo," - "to, ;

+) Td eai t{g 1,6[errt6 o{irc,:E. Ibid. cot. 1284.

62

.,cuprinsul unui singur cuvant, la o parle mai"din text.

Parabola (f1 nogoBol'r1), care insemneazd asemd

comparalie O U p) este prelungirea lropului (rq

care este o figurd de cuvAnt, la un grup de texte.St. Scripturd. Ca fragment de paraboli cu silaba d

(ri1v rirg oul.l"oBilv) extragem un exemplu: u$i nofudzut slaua sa, slauaintocmai ca slaua singutului n

din Tatdlu (loan I) in loc de a celui adevirat.l) Te

doret al Cirului, un all reprezentant al gcoalei anl

ohiene, remarci faptul cd parabola a fost intrebuinfain SfAnta Scripturi, care pe lAngd altele face ca text

Sfintei Scripturi sd fie uneori obscur interpretului. D

aceea declari cd pe lAngd toate celelalte cunogtinexegetul trebue sd ceari gi aiutorul lui Dumnezeurugiciune, ca prin darul SfAntului Duh si poati pitrucu infelegerea la cele necunoscute.'?) Acesta era deallspiritul de credintd al tuturor marilor ierarhi ai Biselcare in soboarele ecumenice, au implorat ajutorulDuh in interpretared Slintei Suipturi, pentru ca idogmele ce se dddeau, si tie curat adevdrul revelatDumnezeu pe calea inspiratiei.

Parabola fdrd rirE (TdE aaqoBol"dg dveu rotr rbE),

semenea se intrebuinleazd de multe ori.Aseminarea ({ 5por,6trls) se intrebuinleazi de mu

r) u'Erleaoriperg tilv E6[av aritot, 66!clv ,ilE MyevotE noqd notgbEr. tivti tot dl,l8otg' Ibid. col. 1288

2) Beati Theodoreti episcopi Cyrensis in loco difficilia SctiptuSacrae questiones schetae,.Migne Patr. gr, tom LXXX. col. 76.

'A{.rbE 1dg xriv toI6 iegoiE Erloyyel(oq, xu,i no

$ol"r,xd;E rlv 6lEuoxul.(av aqoo'6qeqe. KuI tdrvporor8eoE eiqqp6vrr:v 6naoteiro rilv 69prlve(cv.u0rot rolvuv rflg voeqdg dxrivog dvrrBo]'{ocErdrv to0 nuvoy(ou flver5pr,otoE <i8rjtcrlv xata

.,rre r,qtioopol....

63

i, precum : *Asemdnamd-uoi cu cei ce se coboardlaco . r)

Repetiliunea sau taftologia ({ toutoloy(a), ori cum

mai spune ermineutica modernd, emfaza, cu intre'infarea anumitor repetiri de cuvinte, pentru a fi mai

lemnd, mai emtatici, iarigi se gisegte in textul Sfinteipturi, precum: uCiici iatd eu intru fiird de legi m'amut Fi intru pdcate m'a fdcut maica mea'. (Psalmi)'?).

r6v) Si transpunerea (ft 'Ya6qileorg 6) sunt figurie stil obicinuite, pe care Adrian le distinge mai ales

textul Vechiului Testament.B. Alegoria. - Alegoria este intAlnitd la Antiohieni

u numai ca simplu trop, referindu se deci numai la cu-tele izolate, ci la o extindere mai mare de text. Sf.

odn Chrisostorh, recunogtea existenfa alegoriei in textulScripturi, socotind pe exeget obligat de a interpretagoriile, acolo unde se afli. Astfel la interpretareai capitol din Vechiul Testament,?) spune ci atunci

nd gisim locuri alegorice, se cuvine si fie interprelale,ind obligali de a urma insugi sensul Sfrntei Scriplurideci si pe cel al alegoriei (ofltro tQ t{E ril.},rlyoqias). ')

l;-11Adrian. op. cit. Migne Patr. gr. tom. XCVIII col 1288. C.

TripIicaliunea (Tgr,1dre)s) extensiunea (i 6nttoor,g) a)

l'eonasmul ({ crequooe[o),5) inversiunea (t6'Yrreg'

Tdv 6por,6qto tr6yer, nol,ldxq dvrt to0 agrilpctogrb, "Ksi 6poro${oopot toIE xotoBa(vouolv sig

2) Tfl rsurol.olfu x61pr1ror rrovroxot tlg td: u'I8oi6v rlvop[org ouvel{r}qv, xsi 6v ripoqtfu6 6x(o'-

o6pe f1 pttqq pou>. lbid. col. 1300 C'

s) Ibid. col. 1300 D.:4) lbid. col. 1301 A.5) lbid. col. l30l A.,6) Ibid. col. 1300 D.

;.7) Ieremia. cap. v..8) Sf. Ioan Chrisostom. In Isaiam, Cap' V, Migne, Patr. gr, tom.Vil. col. 60.

T6 a6re xsi r[va d],hyoqeiv lqil T(ov NBoq6v. Koi rirs oix

Interpretarea alegoriei este obligatorie, socoiind chilege (o0tog 6 v6p,oE) interpretarea ei acolo unde escazul, pentru ca nu cumva dinlre acei ce iubesc alsi riticeascd (nl,ovdo$or,) Si si o poarte peste tot.Acest principiu clar 9i motivat enunlat de Sf. Ioan Chrisostom, ne scutegte de a mai aduce alte dovezi, dchipul cum priveau antiohienii alegoria. Nu o inlituraunde exista gi o interpretau in consecinJi, dar nu azau cu extinderea ei ca alexandrinii, pentru a ajungealegorism.

C. Tropii. - Tropii ocupd un loc important in,.'ermineutici a ieromonahului Adrian. 2) Metafora, para

i bola, comparafiunea, sinecdoca, exemplul, metonimia

"r antifraza, perifraza, recapitularea, abuznl, prosopeia,

J birea figuratd, alegoria, iperbola, muslrarea, ironia,,, casmul, enigma, ameninlarea, afirmarea, reticenfa, pa

i neza sau corecfiunea, sunt atAtea figuri de cuvinte,in Vechiul 9i Noul Testament, care trebuesc apreciateinterpretarea Sfintei Scripturi.

Melaf ora ({ peroqoqd) este atunci cAnd transpunele cuvinte ln locul altora, tinind seama fie de aclinea lor, fie de natura lor, - care este citre noi gi cdDumnezeu, s) precum: "Domnul md papte, gi "A

Eoplv zrigr,or, tdv v6pc,rv ror.jtolv o0roi, crl"l,d 6ei oir{8tovoig rIE fgoq{s 6nopepr,ouE, o6ro r(l rtExelq{or}or rgdnq. "'O 6} I6yco, tor.otrdv }orw.....

1) Sf. loan Chrisostom. In Isaiam, Cap. V. Migne. Patr. gr.LVI. col. 50.

uKoi na,vto1o6 rflg lpoqfrs ofroE 6 v6;rog, SrceL8dv ri

l"6yer.v xoi dl)"1yogiaE rilv 69p1v6nv, riiote pl rialdr6,

69 3ru1e rilv dx6l"amov Batrlup(ov 16r, rlil.1yoqeiv poulal,uvdgSor xoi aa,vtu,1o0 g6qeoSor,r.

2) ueio'[ xol rg6aor oritfrg yevr,x6rutor, 6utor,r.op. cit. col. l30l C.

3) uKotd plv perogogdv, 6rtiv rd, ErdqorE ff xord rgd[rvxord qrior,v Bvovra eiE Erego perocp6gl, oiov eiE {pdg rerdv rle6v' rig rd, cKriqrcig nolpo(ver p6'> xoi, <

'Ioxr6B,... Ibid. cot. lB0t D.

64 65

pe lacob seruul s;iu, 9i usd nu-i pascd pe ei mai mult'pdstoriau,

uVeniti dupd mine gi ud uoi face pte uoi pes-

cari de oameni. Cdci prin mteaid 9i acoperemint ade'

sea uorbegte de puterea dteptdtii lui Dumnezeu''1)Parabola 2), precum : <Vegheat'am 9i fdcutu'm'am ca

pasdrea> 9i uCa oaie"..'s)Comparaf iun ea (q 2r]yxqtor.g), a) prin care cele ce

sunt de fafi le compari cu cele vechi, din cele ce sunt

asemenea. Spre exemplu: gralia bolezului, cu Marea rogie;

iar primirea sfintelor mistere cu marea 9i cu apa pietrii',Toti au mAncat aceiagi mAncare duhouniceascd si toliau bdut aceiagi bduturd duhouniceascd, pentru cd beau

dintr'o sthncd duhouniceascd ce uenea dupd ei $i sthnca

era Hristos,. s)

Sinecdoca, (i Xuvex8opi),6) este iropul prin care

se iniekig mai multe lucruri ln acelagi timp. Cind din

parte, arati lotul, precum: uA conuertit sufletul meu>,

ia si spuni m'a convertit pe mine. u$i incd mai multturma mea se odihneSte in speranfd', in loc de eu md

odihnesc... oDin pdntecele mele mai inainte de luceatiirte-am ndscufr, in loc de inainle de intreaga creafiuneu'r)

Exeglplul, (tb "Yer66er.Ypo),t) cAnd cele ficute, sunt

oarecum asemenea cu cele ce se explicS, precum:. "Bouligi cunoaSte stdpAnut, (lsaia I, 3), "Cocosthrcul i1i cu'

t) Psalm XXII, 3, 1; LXXVII, 71;EzechielXXXIV'8-10,XXXIV5; Matei IV, 19; Ezechiel XII, 13, Psalmi XVIll, 9'

2) Kord 6i rogol3ohiv'ri6 td, 'Hyqrirvrloo, xui yev6plv diE

otqourg[dv, xoi <roE ng6parov, Ibid' co!' 1304 A'

3) Psalm CL, 8; Isaia LIII' 7.'

4) Kord or.i.yzqrtow, oiov rd nciErovto toiE roloruig Bx r6v

6poirov Br96lal eixciletv' ri1 tot ptrrt(oputoE yigr'r', z1'Egu$q{

t9al.l.c(oorj. Ibid. col. 1304 B.5) I Corinteni, X, 3.

6i Kord o'lvex6o1i1v, 6ruv c)nd p6goug rd 6)'ov 64loi rirE td.

<Ti1v rl.,u1i1v pou 3nr{otperpev'>....' Ibid. col. 1304 B'7) Psalm. XXil, 3; XV, 9; CIX, 3.

8) lbid. col. 1304 B.

66

noa\te uremea pe ceruri> (leremia VIII 7), oUn oarecareom era stdpAn al casei, Matei XXI, 33) uUnui om bogat..;.

rodise ladna mult.... (Luca Xll, l6).Metonimia, ri perolvup(a, 1) cu schimbarea de cu-

vinte, cAnd in locul celor ce sunt locuite cele ce locuescle schimbi numele Si de Ia cele ce cuprind, cele cuprinse,precum: "$i paharul tdu esteptin pentru mine,mai mult :

ca cel mai bun>. uBociti-ud cordbii ale Tiruluiu. (lsaiaXxtll, l). "Vei bea paharul sorei tale, (Ezechiel XXIII,32). In locul celor ce sunt locuite, cele ce Iocuesc, pre-

clrmt uChemase-ua cerul de sus, (Psalmi). "lerusalime,lIerusalime,careaiucispeprofet'i"(MateixxIII,3?).

Antifraza, { 'Avr[goor,E,2) contradiclia sau preteri-

liunea, este atunci cAnd se explicd contrariul cu contra-riul, adici t uDacd nu te ua binecuuLnta in fald" pentrua blestema. "Va binecuuLnta pe Dumnezeu gi pe Reger,',in loc de l-a insultat gi l-a vorbit de riu. uCd a fost'preamirit regele, gi uBinecuvAntat si fie omul acela,(lov. I, 11; II 5; III Regi XXI, 10;leremia XX, 16);

Peritraza, fi fleg(qquo6, 3) circonlocufiunea, adicdprin puline cuvinte exprimate, pot fi inlelese mai multelucruri, precum' .$i iati pe cei de alt neam, 9i Tirul9i poporul Etiopienilor, care au fost acolo,, (PsalmiLXXXVII, A);

Recapitula!ia f1 Avaxeqclo(r'lor,g, a) perorafia

1) Kord pretrovupr(av' 6tov f1 rind r6v neqr,eldvtorv td aegr-

e16pevo, 'ii ondtdv dixorjvtov td oixorlpevo petovopc(er, xai ,,

ord piv rdrv neprel6vtrov til nepr,el6pevcr, riE td, <Koi tdnomjprov oou pe8rioxuv pe riroei xErdttotovr....

Ibid. col. 1304 C.

2) Kgrd dvtiqqoo'r,v 6rsv 6r,'Bvovr(bu td Bvovr(ov 01loi-oiov,<Ei plv eig npdocrrndv oe eilolr]oer,> dvri tofi, Blnocprlptjoer,...'

Ibid. col. 1304 D. ,

3) Kstdl ateq[q,6roolv, 6rov toiE 0r,'61(yov Bxgoveiorgai 6uvo-

pu6vor.g tilv 6ld ale[ov<ov qgdow neqtrir9lolv. Ibid. col. 1304 D'

a) Kord dvoxerporloiororv eir'of,v BnovdXr[lrlv, 6rov tri 6ui

67

repetilia, adici reluatqa dela inceput atunci cAnd prin

ma.i multe sunt istorisite in chip deosebit, din cauza

anumitor dificultili gi nepotriviri de a expune cele nece-

sare prin puline. Spre exemplu Moisi a zis: sAceasta

este cartea facerii a cerului Si a pim6ntului'. Dease-

menea Si in cirlile Regilor gi in Aposlol (Gen. II, 4).

Abuzul t Aa61qIor,E, 1) este atunci cind numele

unora se intrebuinfeazi Si ta altele, prin abuz, precum:

oPdzeste-md pe mine Doamne, ca pupila ochiului";'lntine peste dugmanii nogtrii, uom umbla cu cotnul>;qCel, ce strdngi apele cele mai de sus ale aceluia';Dupd cum aurora se lntinde peste munfi, popotul multgi puternicr. (loel ll, l2).

Prosopeia f1 flgootoronotio, 2) se utilizeazi atunci

cAnd este vorba despre ceva neinsuflelit 9i cAte odati: de cele impersonale, presupunAndu-se ca persoane si

socotindu-se ca griitor. Despre cele neinsuflelite pre'cum: *Ridicafi portile uecinice> gi "Cerurile spun>'

Pentru cele impersonale, precum t "Dteptatea Si pacea

sunt iubite"; uA chemat Dumnezeu pe cel drept in foc'(Amos VII a); uA spus infetepciunea; domnul md' std'pdnegte". (Prov. VIII 12,22,30).

Vorbirea f igurati (6 )lrlpatropbs), ) deghizati sau

tictivi, atunci cAnd expficarea figureazi in locul faptelor,precum uS'a agezat rugina de-a dreapta ta"; "Fluuiile

aler,6vtov aolxllog eio1y1$6vro., 6r,d rilv rlrd t{6 tdrv no'qen-

l3rioerov rivorpol.(oE Euol6ger,ov Bv 6l.iyor.q c0S6 6te[6q1erar'.

lbid. col. 1305 A.

t) Kord ria61g1ouv, Srov tfl Et6gcov rqoolyog[g xo'i Bv

fr6gor.E nordlgdr,rt ' (oiov) rbE td, cOril,o[6v pe, xrigLe'.". Ibid'

col. 1305 A.2) Kstd nqoooloorror[ov 6tuv ttoi tdrv ri'rpri1ov, i;viote E] xui

dvunoordttlv, op6oc,rtri re xcri XdyouE riaori0etor,' Ibld 1305 B'

3) Kotci ollpottopdv 6rsv tu oitd orlpr,otonor'fr rrgdq ttvt6v nqoyptitorv riqr{yr1or,v" rbg rd, ufloq6orl { l3oo[]'r'ooa Bx

0e!,r,6v oou.>... Ibld' col. 1305 C.

68

uor bate cu putere in mAnd de acelaS" ; ufhlele tales'au rotuniit Ai pdrul li-a crescuf, dar erai tot goald,goald de totu (Ezechiel XVI, 7); lAle prin catachrezi(xozo1(qotr.xdrg), munfi dupi figurS, pirul lertilitateapemAntului, pregatind din lucruri vorbirea figurali; pre-

cum'gi prin ipotezi; u$i s'a agezat Satan fafd in faldcu Dumnezeu, (lov. I, 6).

Alegoria ({ A}"},qyoQ(o), ') este acel trop in carecuvintul nu-gi are insemnarea proprie a texlului, ci fi'gurati sau alegoricd. "Va fi ca pomul plantat, 9i Apos-tolul citeazi pe Agar prin alegorie. (Psalmi I, 3; Gala.teni IV, 24).

I p erb ola (t 'YneqBo),{,2), adica exagerarea atuncicdnd multe sunt mult mai mirite prin puterea expuneridecit ceace sunt, fie cu cele ce prisosesc, fie cu cele

ce sunt posibile, dupd cum: uAu urcat pAnd la cerutir;

"A$a dar ua infrdnge Dumnezeu capetele dugmanilotsdiu; Spdla.uoi in fiecare noapte patul meu"i aMuntii au

sdltat ca berbecii,, (Psalmi) gi "Copacii ci.mpului uorbate din ramuri,; (lsaia LV, 12). uMai ugor este c

mila,, (Matei XIX, 24). uCdci neamurile au uenilpdmAntul meu 9i dinlii acelora sunt tari ca ai leului>;(loil I, 6); uSd nu Ftie stLnga ta ce face dreapta ta>(Matei VI, 3); uDacd ochiul tdu cel drept (le face sd

cazi in picale) scandalizeazd, scoate-1,. (Matei V,29)nDacd uef:i tdcea, pietrite uor striga,, (Luca XIX, 40)

Nici o iotd Oi nici o cirtd,... (Matei V, 18); uCerulpdmAntul uor treceu.

Mustrarea fi 'Earrr,lrloqp6E,') cind vorbegte desp

l) Korci dltrqyoqiav,.,. u'Eotot <ilE rd Erjlov tdv recputeup6vol,

"xsr 6 'Ando'rol.oE rilv "Ayap rilllyoQei. lbid. col. 1305 C.

z) KaB'rineqBol.lv, drnv eiE roLl,ri ptei(ovt xfugrlrot zQ

icprlyrioeorE prey6.rler. nogd td yr,v6ptevo i] rqoo6vta, r;

foE rd, 'Avopo(vouotv Srrlq t6v or1gov6v.... lbid. col. 1305 D.

s) Kar'6nl'rol8uopr.bv, 6tov 6ri ta,ig tdrv 610'gdrv

69

,, dezonoarea dugmanilor: uBine, bine, au udzut ochii'noltri,; ula chitara inconjoard (cetatea), cAntd bine.Cdci cordbiile incd n'au uenit din Tir. Cetate frumoasi,iubitoarer....; uDe Domnul nu se poate ascunder; Pro-fete7te-ne noud, Hristoase, cine este cel ce te-a louit pe

/,ne). (Psalmi XXXIV, 21; Isaia XXIII, 10-16; NaumIII, 4; Sofon. III, 3; Matei XXVI, 68).

Ironia, f Eiqorve(u,1) cind ridiculizeazi ugurdtateaprin laude, precum: "Aduceti-i lui pe sfiinlii aceluiao(Psalmi); "Vita frunzoasd, Ierusalimul" (Osie X, 1);

"Unde este culcugul leilor Si puiul leoaicei? (NaumII, I l);.,.

Sarcasmul 6 XoqxaEpde,2) cind vrea si laude preamult uguritatea, precum: "Eu sunt uierme gi nu om,(Psalmi); Din nou perseculi, rege? (Begi).

Enigma, rb cliv[1pu 3) cind istorisirea se infdtigeazi,in chip discordant, precum: oArgintul tdu s'a prefdcutin sgurd, iar negustorii tdi au amestecat uinul cu apdo(lsaia I, 22); u$pur. tuturor pasdrilor gi tuturor ani-'malelor" (Ezechiel XXXIX, l7); uPuneti mAna pe secere,

cdci recolta este coaptdu (loel III, 13); "latd. secureaeste agezatd la rdddcina copacilor, (Luca III, 9).

Amenintarea, { Areil"ri, a) cAnd ameninla din partea

ltvor.E l.6yp, uXflye, e0ye, el6ov o[ 6gSo].proi f1pr6v,....lbid. col. 1308.

l) Korci etporveio,v, 6rov rilv str6lsLo,v 6r,'Brq,lvcov ox6nr11

l.ro ro, ")uvclrciyere orirQ roJE 6o(ouE trtrot>....i lbid. Col. 1308 B.

2) Kau). onpzoopdv, 6rcrv 6ro, rlg dyov erirel,e[oE Bnctveivl,or,'rirE td, u'Ey6 eipr. oxdil,r'1[, xoi, oirx dvr]gonoE,,..

3) Ksro aivly;rcr, 6rov rioupcptivcug tnor(r9etar ro 6qrpopiolouot, uTd rigyrlgLov ripr,dv d66xLpov, o[ xrinlloI oou

oivov {i6orL>.... Ibid. col. I308. C.

a) Kcnci drer),i1v Stav rireil.fr 6rct

Bnlotprag{re, rlv Qog,caoicrv oiroiroi' @eo6 'rirE rd, o'E,iv

orr,l.pc6oetr,i lbid. col. 13oB C.

70

lui Dumnezeu, precum : Dacd nu erali conuertili,strdlucit sabia aceluia" (Psalmi VII, 12) ; "Facetiu.rednice de pocdintd, (Matei III, 8) ; gi "Acoloplilnsul gi scArsnirea dinfilor> (Maiei XXII, 13)'

Explicarea (atirmarea) { Aa6quor,E, 1) cAnd

leste cauza celor bune.Reticenf a, t 'Anoo'r,c6n1or€, 2) reinoirea, renagterea,

cAnd figdduegte refacerea inainlea lui Dumnezeu, pre'

cum: u.Sf ua fi lerusalimul sfLnf 9i sttdinii nu uor maitrece prin e/, (loel III, l7) i "Dacd. nu se ua nagte cine'ua din apd si din Duh", (loan III, 5),

Pareneza { flogu(veoLE,3) cAnd toate deopotrivi ale

celei mai inspirate Scripturi, fie prin cuvinte, fie prin

fapte, aiung in mod natural citre acelag Ioc'Toate aceste figuri de cuvinte, rAnduite de Adrian

intr'o frumoasi ordine logicd, a9a cum le'am luat 9i noi

din lucrarea sa, sunt de o reali necesitate penlru cu'nostintele exegetului intru invdldtura explicdrilor biblicel(tfrE Et6oo'xul"(oq 6[qylioero,v) a). Cdci daci exegetul nu

line seama de ele, nu poate si faci interprelarea clargi poate fi amenintat si schimbe chiar sensul textuluiales pentru interpretare.

De aceid, ieromonahul Adrian dupd toate cele aritate,se socotegte indatoral si ofere discipolilor sii o con'cluzie tot logici pentru cele spuse. $i anume cd se

l) Kord dn6qooLv, 6rcrv adrorel.i rlv 16v dyorldrv xai rilvrCov xd,xCo,t Snoycoy{v 6gi[eror,.,.,

Ibid. col. 1308 C.

z; Kurd dnoou6nlolv, 6tcv tivsxs[vlow 61],oi ngbE

tot rleot'rirE tb, uKoi doruu 'Ieqououl.flp. dy(o....lbid. 1308 D.

s) Ksrd noqo(veolv, 6'cs,t, x&,wa 6po0 rdve{o'rou fgagfiE, eite Etd }.6yov, eito ELd

eio torkrlv ouwel,elv dolxev e[x6tclE.Ibid col. I308 D.4) Ibid 1309 c.

ar firoadeua fi

tflE Seon-,nqoypdrov

71,

cade din partea acelor ce instruesc, si aplice in specialideia (fiv 6r,dvor,ov) in principiu; astlel ca prin acesta'

sa conducd vorbirea la interpretare (eqpewefov) cAt

mai clar, ca sd nu schimbe sensul (EuovoiuE pi1 ngot-noqlorioqE) din cauza celor de mai inainte, ori din

cauza adunirii vorbelor. 1)

Acelag principiu il afirmd mai tArziu 9i f ericitulAugus'tin, cAnd vorbegte despre necesitatea cunoaqteriitropilor. ')

IV. Sensul tipic.

Cu toati atenfiunea pe care Antiohienii o dau sensu-

lui literal, cdruia ii dau intiietale, nu exclud acolo undese atld, nici sensul tipic, ori cum este denumit sensull'spiritual, mistic sau alegoric. Apusenii l-au denurnit gi-r

sens al lucrurilor, sens intermediar, miilocit mediatus,spiritualis, typ icus. 3)

Chiar in cdrJile Noului Teslament 9i in special in epi'stolele apostolice, gisim amintite persoane din Tesla-menlul Vechi, ca tipuri pentru cele ce aveau si fie in

1) Totrrov 6b o{itroq dl6vrrrlv, aqoo{xer, aqorlyovp,6vorE

tcx,iE tdrv Qfloer,:v tnor$6oeol tilv Er,dvor.ov Bcprotdv roilgpurlrltetovtag, eI0'ofrtcog or)toi6 tilv xot') )"6[uv 6qpr1-

veiov oixe[o6 torin'1v aqoodyer,v rilE dv, 6tcvo[sE ptl

nqoi;auq1otolig, ti 6td t6;v l,6yrov nl"rilotto ototao'tE'lbid. Col. 1309 B.

2) lstorum autem troporum non solum exempla, sicut omnium,

sed quorumdam etiam nomina in divinis Libris leguntur sicutallegotia, aenigma, parabola. Quamvis pene omnes ii tropi, .qui

tropi, qui liberall dicuntur - arte cognosci, eliam in eorum reperi-antur loquelis, qui nullos gramaticos audierunt, et c quo vulgusutitur sermone contenti sunt. Quis enim non dicit, Sic floreas?qui trop'ts metaphora vocatur.

Augustin. De doctrina chnstiana. Migne Patr. lat. tom. XXXIV.Cap. XXIX. col. 8-a. Troporum cognitio necessaria.

3/ Dr. Oottfried tloberg, op. cit. der Sachsinn, (mittelbar Sinn),p. 9:

IIT

IIIIIIIIItI

72

Noul Testament. SfAntul Apostol Pavel ln epistola sacitre Romani-, socotegte pe Adam uca o icoand pre-inchipuitoare a celui ce auea sc uind -zl6noq

tot p6l,-ir.ovrog. 1) Cdci dupi cum prin gregeala unui singur om,toli au fost lovili cu moartea picatului, asemenea prindarul unui singur om Iisus Christos, s'a dat viali dinbelgug tuturor.

Sensul tipic in chipul acesta, abundd in omiliile Antio-hienilor .Si in speciai in omiliile Sf. Ioan Chrisostom.Fdrd a se da mai multe sensuri aceluiagi verset biblic,prin sensul tipic se apreciazi faptul istoric expus inVechiul Testament, dAndu-i-se inierpretarea literali Sise aratd in acelag timp 9i semnificalia spirituali, pen-tru legdtura pe care o are cu Noul Testament.

Insugi cuvAntul 6 Trjnog, intrebuinfat de sfinfii Apo-stoli, in limba greaci igi are semnificafia ca figuri ale,goric5, de tip, model, caracter, figuri originali dupdcare s'a facut, sau este sd se faci ceva. Tipul este orealitate istorici, care igi are corespondenlul siu detb Avrrttnov, adici reprezentarea unui model, copie,exemplar, in Noul Testament. Tipul iSi are deci un sub-strat istoric Ai o realizare ulterioari. Tipul se spriiinegiepe istorie, ca gi scrisul pe scrisoare (oTlpeiov), ca 9iimaginea pe tablou (eixr6v), ca Si tabloul in lucru dupamodel (trSaoe).') De aci urmeazi ci sensul tipic, nueste al doilea sens literal, ci se deosebegte de acesteaprin faptul ci este un sens al lucrurilor, care sti incuvinlele realitililor desuise.

Sf. Ioan Chrisostom in omilia sa rostitd asupra acor-dului celor doui aliante, cAnd explica versetul din I

Corinteni X 1 Si combate ideile lui Marcion, Manes giPaul de Srmosata, apreciazd insemnitatea tipici a per-soanelor gi evenimentelor Vechiului Teslament penlruNoul Testament. Astfel trecerea Ebreilor prin Marea

1) Romani, V, 14.

21 Dr. Heinrich Kihn, op. cit. Literar und tipische-mystischer-SinnBeschafftenheit der Typen, p. 132.

73

este lua{i de Sf. Ioan Chrisoslom, ca tipul bote-i nostru cregtin. Aici este scilditoarea (baia bote-

lui), acolo era riarea. La noi, tofi coboarii in apeletezului gi acolo tofi au intrat in Marea rogie, Iatinctele de apropriere. Sunt desigur gi nuanfe care le

sting. Poporul ebreu trece Marea'penlru a egi din Egipt,gtinul prin botez iese din idolatrie. Acolo a fost Fa.n care a pieril, aici este demonul care esle aruncat.ipteanul a fost acoperit de valurile mirii si aici in

in, vechiul om (pdgAnul) este nimicit.l)Raportul intre tip gi antitip, existi tocmai in faptul

ei analogii, dintre figurd 9i realitate. Figura nu poatefie in opozifie cu lucrul; cici altfel n'ar mai repre-ta-o. Nici asemdnare complectd nu poate avea, cici

tfel ar fi realitatea insdgi. InsdSi mana din pustie, estepul Sf. Euharistii, care avea si fie in Noul Testament.2)stincJia intre tip 9i antitip, este ca gi intre figuri Silitate. s)

t) uo{irol por xal Bni. dqE IIo},ardE xai dri {E Kon,ilEri pi1 pe naaav &rawfiorJE ,iq rll.r18e(oq rilv rixp(-rot trjnor. xoi 6uv4o6pe$o, oe 6l6d[ot, nioq elyd twa{ ro}"ord rgde rrlv xsivtv, zcri { 6LriBooL6 6xe[vr1

tf {p6reqov $cimtopa. Kdxei {i6rrrp, xriwatso fl8rog,Bvrotrlcr, xui Brei n61"ayog. rccivreg Bvrot8o eig rd

BpBo(vouor, x&xei ndwe;. xord roiro f ouyy6vera. Aor-poiler prirleiv r6v lpotpcirrov rriv ril.r{0er,crv; "Exei p}v

iy[mou 6rr] t{q ro}.c{oor1E rirr,.ql.l,cirrovro, Bvtqfir}cr 6i ei6rrl-

nu gtili cd pdrinlii nogtri toli au fost sub nor, toli au trecutmare,. (l Corinteni X, tl). Migne. Patr. gr. tom. LI col.247

2) urdv mjnov r6v pLuo'r1pic,.rv, rdv t\r,d. roi prciwo, xoi r{EnqoSi6ygortr,ev Bv rfr IIol,oL{, xoi eincbv, 6rr fluvteg r}

Bqtirpo nveuportxlv Ucpoyovu... Sf. Ioan Chrisostom,ln dictumuli, Nolo uos ignorare.,. Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 250.3t Koi ibo ouyy6vetov ritrov "cinoy apdE til,rjrletov, xoi ul1-

rirspolilv np6E rioor,. O{ire yrlg rlqtr),otqiriorgsrrrivrrrdv rdnov tflq dl,rlrle(aE, Bnsi otx tiv eI,q rriro6> .,, Ibid.. col.z4B.

74

Un exemplu gi mai reugit de sens tipic, il afl6m*a am&ap iurlJldj,orsi p-drinte bisericesc, cu prileiul u

din explicdrile psalmilor. Sunt lotur,i'care tretuescinterpretlte in doua chipuri (xotd Errl,ftv) 9i anume intelegindu-le gi real (oio$r1td votvteE), a9a precumprezinta istorisirea,-gi spiritul in legaturi cu cele ce inchipuesc pentru viitor (xoi td vorltd 6x8el6pevot). lertfirea lui Isaac de cdtre pdrintele siu Avraam (Ge

XXII), trebue inJeleasi ca un eveniment istoric din Vchiul Testament (sens literal). Dar trebue luati gi ca

al iertfei Fiului lui Dumnezeu pe cruce.l) lertfa lui Isaeste deci tipul, iar iertfa Domnului pe cruce antitip

Aceste tipuri sunt de ordine didacticS, necesilSndplicdri spiriluale, pentru sensul literal, care rimapreciat 9i in forma aceasta a sensului tipic. Cdrliledactice, cum sunt Proverbele, Eclesiastul 9l Iov, nufi interpretate in sens tipic, intrucAt cuprind inuiildmorale. Astfel pe lingd sensul literal propriu zis, IAntiohienii au pus baza gi sensului tipic, neconfundAndcu cel alegoric, cum au fdcut Alexandrinii. Origen s

!inea cd Vechiul Testament, nu poate deveni o carte

Stini decAt dacd este alegorizat dela un capit pAnialtul.') Fird sa rdmAni extrema opusi aceslei erori,gcoala antiohiani apreciazd dupd cum am spus gi a

goria, acolo unde se afli.

V. Contcxtul,

Contextul a fost iardgi apreciat de exegeza gcoa

antiohiene. A interpreta un verset, firi sd finem sea

de restul textului din care face parte, este a ne

singuri streini de insugi firul ideii, ori al adeviratul

l) ....ur6oneQ 3ni lilE dvtrycoli'1g tofi uioi rot ABpocip.

ltip uidE rlvr1v610r1, Iopev, nlilv xoi 8reg6v titQ vorjporr, Bxl6yr.rpev 6Lrl rot u'to6, tdv oroup6v.>

lbld. Expositio in Psalm XLVt. Migne. Patr. gr. tom. IV col.z) Eugine de Faye op. cit. p. 111.

s€ns' p€ care trebue si-l afldm. In aceasld eroare voite,se complac in special ereticii. In cdutarea lor dupi texte,care sd le iustifice erorile, rimAn numai Ia c31e un micfragment, fird sd caute a face legdtura eu restul. EsteaceiaEi gregeali cu a botanistului, care spre a-9i instruielevii asupra unui pom, in loc si-i duci inlr'o gridinisi vadi pomul intreg cum se infifigeazi, le arati nu-mai cate o remurica uscatd 9i aceia lipsiti de frunze.

Ereticii de cAnd au apirut ei, au uzat de aceste tru'curi scripturistice, prezent6nd versele izolale, cu scop

tendentios. Astfel cAnd vor si justifice usolafide,, luald'dela protestanti, iau numai fragmente din texte asupracredintei.l) Spre exemplu fragmenlul pe care-l dau dinBomani: uUnde este dar pricina de laudd? S'a dus,Prin ce fel de lege? A faptelori? Nu; ci prin legeacre'dinlei. Penlrucd noi credem cd omul este socotit nepri-hdnit prin' credinld, fdrd faptele Legii" . 2) La cetirea

or versete izolate, s'ar pirea ci Sf, apostol Pavelagternut in scris ideia, ca faptele cregtinegti n'au nici

o valoare in mAntuirea cregtinului, ci numai credinfa.cind citim cu atenliune intreaga epistoli, vedem

ci Sf. Apostol Pavel, prin cele scrise vrea si convingie cregtini cd trebue si se fereasci de obligafiuniletului mozaic ai mai ales de circumcidere, despre carerbe$te in celelalte capitole:3) uDumnezeu este unulngur gi El ua socoti nepilhdnifi, prin credintd, pe cei

li impreiur Si tot prin credintd Si pe cei netdiati,iurt. Prin urmare dispensarea cregtinului de fap-

Legii, nu insemneazi dispensarea de faptele cregti-negti, ci de ceremoniile impuse de Legea dati prin

ise, - inlocuindu-se circumciderea iudaicd (fizica)circumciderea spirituali.

Acest lucru l-au avut in vedere Antiohienii. cind auferi de lectura frag-ndat Si cregtinilor de a se

I) Romani2) Romani3) Romani

Galateni II. 16; Efeseni II, 9.

Romani III.30.

mentare a Sfintei Scripturi, inlrucdt pot cidea in erori'

Intr'una din omiliile rostite la Antiohia, asupra cuvin-

telor de salutare citre Aquila 9i Priscila din epistola

citre Romani, 1) Sf. Ioan Chrisostom alrage atenJiunea

cregtinilor asupra fapiului primeidios, ci ei nu citesc

Sf. Scripturi, dela un capdt la altul. Combate pe acei

ce aleg din cuprinsul cirtilor, ceace cred cd Este mai

clar, iar restul i[ lasi la o parte.e) Cici in felul acesta

se nasc ereziile. (to0to xoi tdg dq6oeug eio{yoye). Nuse citeste decAt un loc din Sf. Scripturi, iar de rest nu

se fine seama, ca 9i cum acesta nu ar fi de nici un-

f olos.Ca un adevirat medic, Sf. Ioan Chrisoslom, punea

degetul pe cel mai primeidios loc al rinilor ereziitimpului, ce se iveau la acei ce erau superficiali in cer

cetar€ia Sf. Scripturi. Prin acest temeinic principiugetic al Bisericii ortodoxe, marele invdfitor Si parinlantiohian, combitea ca un adevdrat vizionar mullimesectelor ce aveau si apard 9i mai ldrziu, cu mult ma

numeroase. Cdci ce poate fi mai bizar, decit si vez

atitea dispute teologice pe explicarea aceloragi vetselbiblice, pornite tocmai din aceasti metodi gregiti, de

lua cunogtintd de adevirul revelat.Semidoctismul biblic, este tot aga de primeidios

materie de doctrini, ca 9i semidoctismul gtiinlilicorice ramuri, ce cere competenfd. Deci aprecierea con

textului biblic din partea gcoalei biblice antiohienrdmAne cunoscuti gi respectati de intreaga teologibiblici ortodoxi. In chipul acesta, Ortodoxia a pu

1) Romani 16, 3.2) Toiro ycip 6orL, rotro, 6 rollrl6 Qg'SupicE f pdq Bvd

td pri ariocrE 3nL6var. ttlg lpocpt)g, dl),"d vopilopsv slvotg6oreqo, tstro to izleyopt6voug, t6r' dil'l,iov pr106va

I61ov. Toito xoi rrlE oip6oetg sior]yoye, td prj Bori).eorltrtBn#vc(t rd odrpLo, t$ vopilew eivcrl tL neqtrtdv xoi nd

Sf, Ioan Chrisostom. La cuvintele: ospuneli sdndtate Priscileilui Aquila, Romani XVI, 3, Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 187'

sd-Si apere in chip argumentat edificiul dogmelor, carepe lAngi cele predanisite, au ca prim izvor de viafi, Sf.

r:'ScriPturd.

VI. Erorile Antiohienilor.

Fdri si ne gdndim a enumdra gi cu atAt mai mult aanaliza erorile exegetilor gcoalei biblice antiohiene, so-cotim o datorie, ca alaturi de elogiul datorat marilordascdli ai ortodoxiei, si menlionim faptul ci zelul unoradin reprezentantii ei, i-a ficut si cadd victima exlremei,,ciire care au tins. Dascilii dreptcredinciogi, prin iert-

pe care le-au adus Bisericii ortodoi<e in urmatmuncei lor desfdgurati pe acest teren, au pulut des-

ide calea penlru viitor citre grupul marilor Capado-eni, in mijlocul cirora Biserica cinstegte gi pe Ioan

sostom, degi este recunoscut ca antiohian.Din acei ce au cizut in erori, cel ce s'a reliefat maiIt in aceastd direcfie, a fost Teodor de Mopsue-

ia. Biserica i-a condamnat exegeza sa biblici, intrucAtpsese legitura cu tradifia. Ceace este mai interesanf,

faptul ci Teodor admitea dutoritatea Pirintilor 9ia Sinoadelor, dar n'a respectat-o tocmai in practicd

eticd. 1)

Aceasta primeidie a exegezei biblice, detagatd deadifia ortodox5, bate gi in vremea noastri la uga

or ce n'au pitruns incd sensul si necesitatea tra-ifiei ortodoxe. Ciici nu este de aiuns si pui firmd orlo-xi Ia o acliune bisericeasci, ci trebue si pui 9i acel

ortodox, de care iardgi trebue sd fi pitruns numai prin definiJie, ci qi din acea convingere, pentru

-l aplica in chip spontan, in orice imprejuriri.In comentariile sale bibtice, Teodor este apreciat ca

l) [. Pirot. L'oeuure exegetique de Thdodore de ttlopsuest..Romecitat de F. Cayr6. Pr6cis de Patrologie. L'dxegCze de Thdodore

lvlopsuest, p, 466.

78

ralionalist, 1) depdsind gi elementele strict necesare a

acestui cadru de a lucra, pentru a aiunge la pisubiective si deci la erori in exegezd 9i de aci inclusiv in domeniul dogmelor. Aslfel sensul literal sau islo-ric gramatical, este aplicat de Teodor peste tot, chia

c6nd era cazul de vorbirea figurati in St. Scripturi.A. Su p er i orila1e--m-e-Lo{e i chris ost_o mi ce lal

de lucrarei lui Teodor de Mopsuestia.- Este intr

resanti cariltriiizarea'pc care profesorul de Teolde la Universitatea din Wiirzburg, Dr' Heinrich Kiho face in lucrarea sa amintiti oTeodor de Mopsuestica exeget), lui Teodor gi Ioan Chrisostom, ca doua ptotipuri deosebite ale aceleiagi gcoale biblice, pe care

reprezentau. s) Cu iot mediul asemdnitor' cu

unitatea metodei gcoalei lui Diodor la care se p

tiseri in interpretarea Sf. Scripiuri, ii deosebeatemperamentul. Teodor este recunoscut ca un ivdtat, Ioan Chrisostom este recunoscut ca

teolog. a) Caracterul lui Teodor, se deosebea de

lui loan Chrisostom. Teodor nu avea finetea spiritsi in special substratul credinfei ca Ioan C

Teodor de altfel era preocupat 9i de alte laturi a

qtiintei, pentru care motiv i-se, ddduse 9i numelePolyhristor. Pe cAnd Teodor era predominat mai m

de partea gtiinlitici, Chrisostom ficea legitura 9ipartea practici. Chrisostom spriiinindu-se pe tereistoric-gramalical, l-a pus ln directi legdturd cu

cu ideea autorului, dAnd prileiul unei bogate cuge

cregtine in marea sa operd exegetici Si omileticd.

l) Dr. H. Kihn. op. cil, Theodors Rationatismus, p. 129.

2) Theodor bringt in allen Erklirungen biblischen Texte den

zur praktischen Geltung, dass sich der historisch'garmmatiscoder Literalsinn iiberall in der heiligen Schrift finde sei erdie eigenttiche oder tropische figurliche Rede ausgedriickt'

3) Dr. H, Kihn. op. cit. Theodor und lohannes Chrisostomus,,:,

45 - 47, :ti.

4) Neander. Der ht, Johannes Chrisostomas. 3 Auflage Berlin.cilat de H. Kihn. op. cit. Ibid. op.cit. Literal unil typischer S

p. 45.

Sen sul bogat, sau consequent, (acomodat), a avutare insemndtate in comentariile Sf. Ioan Chrisostom

cAnd Teodor a aruncat ideile dogmatice, Ioan Chri-tom prin puterea spiritului seu, a reugit si dea viatitodei lui Diodor. De aceea pe cAnd Teodor inclina

cu ideile sale citre nestorianism gi pelagianism, Chri-tom aduce reale contribuJii doctrinei, invililurii

ermineuticii 9i exegezei in general, aseminAndu-cu Capadocienii, Vasilie cel Mare gi Grigorie de

,)

Astfel erorile lui Teodor de Mopsuestia, pot fi un riumplu de primeidia la care poate aiunge exegetul,

re bazindu-se numai pe cunogtinfele sale Stiinlifice Siispensindu-se de elementele predaniei apostolice, poaledea alituri, adicd dincolo de infelegerea luminoasi a

devdrurilor revelate de Dumnezeu in Sf. Scripturd.e 9i doctrina lui Teodor, au angaiat controverse

au finut peste un veac, pehtru.ca in sinodul de la, si fie anatematizat ca eretic, iar invildturile sale

ristologice gi operile sale biblice, si fie condamnate.se explici textul canonului prim al sinodului al

selea ecumenic (sinodul al cinci-saselea), in care sene ci in acest sinod, se aprobau gi cele hotirAte deo sutd cincizeci de pdrinfi adunaJi pe vremea lui

ustinian, cAnd s'au anatematizat Si lepidat Teodcr desueslia, invdfitorul lui Nestorie, ca gi Origen, Didim

Evgarie. ')

1) Dr. H. Kihn. op. cit. p. 46.2) Canonul l. Sinodul trulan,... oTot aga recunoagtem ca fiind

de Duhul SfAnt Si drept credincioasele glasuri, ale celor gcincizeci de Pdrinfi de Dumnezeu purtd,tori intruniJi in aceasti

impdrlteasci pe timpnl lui lustinian fostul nostru impirat dememorie 9i pe urmaEii nogtri ii invdfim, DAngii au anatematizat

rodicegte 9i au lepidat pe Teodor de Mopsuestia, invtrldtorul luisforie, gi pe Origen gi pe Eugarie, care au plismuit basme elinegticare cu nilucirile minlii 9i cu fantezii,.,,. Dr. N. Milaq. op. cit,

I, partea II, p, g0S.

rl

Cu aceasla am aiuns si vedem tristul sfirqt aldoui extreme metodice de interpretarea Sfintei S

iuri, cAnd risare noul orizont de lumini al ortodapostolice, ce nu va mai pulea apune niciodati. N

epoci de lumini in domeniul exegetic, nu putea rine izolati de trecut, ci 19i are rddicinele infipteacest ogor de muncd prosperi, al $coalei antioh

lV. Urmlrile gcoalei biblice din Antiohia

in domeniul exegetic.

l. Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul pfincipiilor ermi-neuticii orlodoxe. - ll, lnrAurirea exegeticd a marilor Capado-cieni. - lll. Orientarea ecumenicd ortodoxd in exegezS. - lY.Ecoul in Biserica romano-catolicd.

I. Conrbaterea ereziilor tirnpului.

Opera cea mare 9i bineficatoare a gcoalei biblice an-tiohiene, inriuregte exegeza biblica, nu numai pentru-cAteva veacuri, cAt are pe marii ei reprezentanli, ci igiextinde binefacerile in acest domeniu, pAni in zilelenoastre. $i aceasta nu numai in sdnul Ortodoxismului,ci ti al Romano-Catolicismului gi in admirafia chiar aProtestantismului.

In primul rAnd, gcoala din Antiohia, a dat dreptariiexegetice, care aplicate au menlinut spiritul Bisericiiortodoxe, mai pre sus de toate ereziile temporare.Vechile erezii gnostice gi nestoriene, ereziile medievaleale protestanfilor, ca gi ereziile moderne ale sectanfilor,rlie ralionalisti, fie mistici, s'au prdbugit ca nigte valuride ape trecitoare, in ta[a zidului puternic ce a striiuitcurafenia invafdturii descoperite de Dumnezeu, prin in-pirarea Sfintelor Cdrfi. De aceea pentru noi ortodoxiiin lumea cregtinitilii risiritene. este o mdndrie cd

Biserica ortoddxd a Antiohiei a fost aleasi de Dum-nezeu, sd descopere printr'o experienfi destul de pri.meiduitd, principiile Iuminoase ale unei exegeze biblicetemeinice.

Daci aceasfa am alirma.o numai noi orlodoxii vea-cului a[ douizecelea, aceasta ar putea conslitui desiguro apreciere supusi subiectivismului confesional. Oride aceasta ne apdrd lucrdrile gtiinlifice, care pledeazipentru atirmaliile noastre, din partea lui Kihn, Weiss,Hergenriither. Reuss, etc.

A. Principiile ermineuticii ortodoxe. gcoala exegetici an.tiohiani a devenit dupa cum mdrturisegte Kihn, gcoalamodel penlru toate veacurile. 1) Cele mai frumoase cer-,,cetiiri pe cimpul exegetic, pAni in veacul al gasespre-zecelea, s'au vdzut nevoite si recunoasci fie direct, fieindirect, influenla metodei istorico-gramaticale aantiohiene.'9) PAni acolo merg apusenii cu apreciereagcoalei antiohiene, cd socotosc decadenJa gcoalei anlio-hiene, stArgitul progresului realizat in domeniul exegezeibiblice. 3)

In adevir, prin exegeza antiohiani, gra!ie cunoscu-telor principii ale unei ermineulici sindtoase, s'a putuillnlatura falgul rafionalism-al sectelor. Dupi cum Judeo-,1Cregtinismul veacului al doilea, este combatut cu.succes,de gcoala alexandrini, in frunte cu Origen, asemeneaGnosticismul pi Ivlarcionismul au putut fi invinse de ade-|ivdrul relevat de gcoala antiohiand. Gnosticismul carevroia sd transforme Cregtinismul intr'o filosofie reli-gioasi aiungAnd uneori pAni la un platonism degenerat

1) *So ist die antiochienische Exegetenschule in dieser Disciplirtthatsdchlich eine Musterschule fiir alle lahrhunderte geworden, DrH. Kihn. op. cit. Historischer Einfluss auf tlie Exegese.

z) Die schdnstn Versuche auf exegetischen Felde bis zum seczehnten lahrhundert lassen sich direkt oder indirekt auf denlanregenden und erhebenden Einfluss der historisch-grammatischenMethoden der Antiochener zuriickfiihren,. Ibid. op. cit. p. 31. ,

3) -Mit der Verfalle der antiochienischen Schule endet die selbstfindige Forschung auf dem Gebiete der Exegese. Ibid. op. cit. p.

gi un neopitagoreism superstifios pAnd la magie, gesegtedugmanul ireductibil, in exegeza istorico gramalicald agcoalei antiohiene. Cdci ce era Gnosticismul, dec6t unefort al gindirii filosofice, de a transforma Cregti-nismul intr'o simpli lilosofie religioasd, un efort al gAn-dirii religioase de a da sfintelor mistere - explicareaIilosofici, mai profundi decit acea a credinlei. Chiardaci aceastd gnozi care se substitue credintei, pentrua deveni in veacul al treilea o gnozi ortodoxi, ce seincerca sa dea misterelor o explicare tilosofica, contormcredinlei. 1)

Este interesant ci prin metoda gtiinJilici a gcoaleiantiohiene, se inlitura aparenfa gtiinfei, intregul sistemurzit cu eoni 9i sizighii, cu pliroma cu tot. Acelag eve-niment s'a intAmplat 9i cu Marcionismul, degi acestaera opus intelectualismului gnostic. Exegeza antiohiandrestabilegte linigtea in miilocul Marcionililor, care deginu ereau preocupali de speculafiile gnostice, totugimergeau pAnd a acuza pe cei doisprezece Apostoli, deteologie iudaizanti, preferAnd pe Sf. Apostol Pavel,singurul care dupi ei a putut scdpa de iudaizareaEvangheliei.

Insug Nestorianismul, a cirui paternitate este dtribuitide Sf. Ciril, Iui Teodor de Mopsuestia 9i care combd-tdnd Monofizitismul apolinarist., aiunge la dualismul ipo-static al Mintuitorului, este condamnat de acei ce adop-taseri spiritul exegetic al gcoalei antiohiene. Toateetrementele de seami, de care am vizut cd fdceau uzAntiohienii in exegeza biblici pe baza gtinfifici, au fostutilizate mai tArziu gi de urmagii lor. Astfel este re-cunoscut ci toate disciplinele istorico-gramaticale folo-site de exegeza antiohiani, au avut ca rezultat cristali-zarea principiilor bune experimen{ate, in minunchiulunei ermineutici ortodoxe. Fdri si se Ii publicat o lu-crare speciald, care in cuprinsul ei si sintetizeze toate

1) F. Cayr6. op. cit. tome I. Le gnosticisme. p, 92.

(

r(

84

principiile ermineuticii antiohiene, ansamblul operilorpublicate in aceasti directie 9i nu aplicarea acelor prin-cipii - au avut ca rezultat o noui directivi, deosebitide cele precedente 9i care a fost cea mai sinitoasd..

il. InrAurirea exegetic[ a rnarilor Capailocieni

Aprecierile Capadocienilor, care gtim ci au continuatin chip strilucit legitura dintre veacurile ortodoxiei pri-meiduite de erezii gi exegeza ortodoxi de mai lArziu,-pentru practica exegezei antiohiene, ne confirmd maimult afirmafiile ficute asupra insemnatelor urmiri alq.geoalei antiohiene. De altfel tofi invifitorii bisericegtiai veacului al treilea gi al patrulea cregtin, au fost subinfluenfa aceasta hotirAtoare a Anliohienilor. Capado.cienii, intre care sunt agezali sub acest raport al influ-ienlei antiohiene, in special SI. Vasilie cel Mare 9i Sf,Grigorie de Nazians, au linut seama in exegeza lorde cunogtintele reale istorice, de notiJele arheologice,'jgeografice, etnografice etc. 1) Acelag lucru il afirmi gi

exegefii apuseni Weiss Ei Kihn'z) 9i insigi operilemarilor Capadocieni,

Sf. Vasilie cel Mare este cel dintAi dintre Capa'-docieni, care apreciazi insemnitatea sensului Iiteral,propriu gi impropriu, cd gi sensul adequat sau conse.

1) "Es ist umbereitbar, dass die hervoragender Antiochener alleiibrigen Kirchenlehrer des dritten und vierten Jahrhunciertes, alsoauch den h. Basilius und die beiden Grlgore, an umfangreichen, zugriindliche Exegese der h. Schrift nottwendigen oder doch niitzlichenRealkenntnissen bei weitern iibertreffen. Nach enier so ausgebrei-teten Kenntniss der Geschichte rvie sie Polychronius besessen, nachso eingehenden chronologischen, geographischen, archZiologisschenethnographischen Notizen, wie sie bei ienen sehr hiiulig begegnen,...H. Weiss. op. cil. Real und Sprachkenntnisse. p.26-27.

2) "Basilius der Grosse, Gregor von Nazianz und von Nyssa und.selbst die spiteren Alexandriner, wie Didymus der Blinde, standenunter dem wohltiiiigen Einfluss ihrer exegetischen Methode,. Dr.Heinrich (ihn. op. cil. ITistorischer Einfluss auf die Exegese.p. 29 - 30.

85

quent, intrebuinlat atAt de mult de Sf. Ioan Chrisos-tom in moralismul omiliilor sale, fdri ca prin aceastasi se atingi unitatea sensului. Sf. Vasile repete cuvin-

:r 'tele St. apostol Pavel, din epistola cdtre Romani (cap.

l. 16) "cd nu se rugineazd de Euanghelieu, ci pe toate leprimegte aga precum sunt scrise: apa, planta, pe$tele,animalul etc. Pe toate le primegte, aga precum suntscrise. 1) Cu acest prilei combate pe acei ce interpre-teazi ln chip cu totul deosebit cuvintele din textulSfintei Scripturi, acomodAnd interpretirile dupi propriullor scop (crgbg rbv oixelov oxonbv rdo 6lqyriou,g not-oripevor), utilizind mai mult imaginaJia (xor$'rinvovcpowao'(aE). ?) De alttel Sf. Vasile apreciind sensul li-teral, asemenea Sf. Ioan Chrisostom, nu exclude inter-pretarea alegoricd, pentru pitrunderea mai adAnci a

inlelesului. Imbini in chip fericit sensul literal cu celspiritual, pentru a ne da cea mai buni interpretare.Cdci dupi cum vedem pe Sf. Vasile, intr'un comentariula Isaia, stdruegte asupra gliinJei gi doctrinei, extin-zAndu-se gi asupra moralei aplicate. Aceasla idee oilustreazd cu versete biblice din cirJile Proverbelor 3)

t) Eyd 61, lbqrov a.x.6v6aE 16qtov vodl, xui qutbv,xoi ilrltv, xoi (9qq[ov, xat xrfivoE, n6lra, rirE eilgqtc,r,,

u{iroE 6x661upor. Koi ydq oim inar.oy,{svo1.tor. td Eriuy-y6l.rov.,

Sf. Vasilie Omilta IX. De terrestribus. Migne. Patr. gr. tom. XXIX.col.188,

2) Ibid. Omil. XI. tom. XXIX. col. 188.

uAE oi pl xora8elSpevor rdg xorvd,E tdrv yeygup-p6vo:v 6vvo[crE rb fl8coq orif ii8org l.r6youor,v <i].l.d rlvcrdl.l.1v cpriow, z.oi qutdv xo,i i10tv mQdE td Eouloig6oxo6v iqplveriouor, xo,I 6qam6rv yerieouv xsl 01Q(rov6ni tdE oixefuE rinovo[oE auqotq6"gcrvzaE 6llyotrvto,rilocreg o[ dvelqoxqito,L r6)v gov6wrrlv 6v tuiE xo$'{invovguvtoo(o6 agbE rbv oixsiov oxonbr, . tdg 6[r1i'rioer.E

roloripevou3) Proverbe XVl, 25.

86

9i Eclesiastului 1) lui Solomon, pentru prinderea intele.sului unei pilde, ori al unui cuv3nt adinc, inJeleSul curvintelor infelepfilor gi al cuvintelor lor cu tilc. ,).

Cuvintele in pilde cu tdlc, ori cu infeles adinc, suntapreciate de Sf. Vasile in interpretarea lor, intrucit sen:sul lor merge dincolo de literd, Ia spiritul lor. Principiulacesta al metodei sintetice in interpretarea Sfintei Scrip:'turi, este pus in aceiag lumind 9i de Sf. Grigorie de:Nazians, cAnd afirma cd interpretarea Stintei Scripturi,trebue si meargd pe calea de miiloc. $i anume intre,cele doud curente, intre acei ce apreciazd numai sensulpur lileral (propriu) (ruo1ut6qov) Si acei ce interpre-teazi numai spiritual gi anagogic textele biblice. (Oero-qqrr,xdlv re xoi dvqyp6vrov). Cacl prima interpretare daci

I) Eclesiast XVII, 16.

zl <Orlx liri qv yv6or,v Eb p6vov q8dver, ori q {roqogp), dl"l"d xsi 6ni rso erq<1[er.E..... Ar,d xoi 6 Xo]"ri-prov rirE 6p6rr,pu tstrs ril.l,{},or,E ouvagr$pei, }.6ycov.Nofroor, re roquBol.dE xoi oxorervbv l.6yov, qrioerE re

ar rdmAne la literi, s'ar asemina interpretdrii iudadestul de inferioari, iard cea din urma ar devenivisitor qi himeric. 8)

Unitatea sensului Sfintei Scripturi, rdmAne insd ieal"

ooqGrv xo,i c,tv(ypoto vo{oor 6r.xor.oorivqv ri}"q8fr xolxgipa, xo,re8tver,v.

Sf. Vasile. Coment. in Isaiam Cap. V. Migne. Patr. gr.XXX. col. 4oB.

3) Sf. Origorie de Nazians. Oratio XLV. In sanctum Pascha. Migne,,Patr. gr. tom. XXXVI. col. 637.

"QprS 6b p6oqv logotweE {peig trirv te ndvrl wo1r1-t6qrov rilv 6r.duorav, xc,i rdov &ycrv (lerrlgrlrwOv rs xsirivlyp6vcov, ivov pfire, novte66lg dqyoi xcl dx(vqrou p6-vrrlpsr,, pilte aegleqy6regor, rot E6owo6 6pev, xoi rrivagoxelp,6vov €,xx"cc,trot xoi rill.6tqLor, (td pbv ydg 'I0oixdv nog xcri rcnervbv, rd 6b 6veqoxgr,tlxdv,6po [oE dpq6regcr xovyvrrrop6vo).

Citat in traducere qi de H, Weiss. op. cil, Der Sinn der h.p. 72.

87

ierati, ori cate locuri alegorice s'ar gisi in firul sensuluiliteral. Ori in cit de multe si variate chipuri s'ar expuneinlelesul Sfintei Soipturi, sensul rimAne unul 9i acelag,pistrAnd calea dreapti, nu insinuanti cum precizeazi Sf.Vasile cel Mare. Cdci dupi cuvintele profetului, re-petate de marele ierarh cu acest prilei: "Cdile Domnuluisunt drepte Si cei drepti umbld pe ele, dar cei rdzurd-titi cad pe ele>. (OsieXIV,g).1) ASa ne explicim, de ce

criticii exegezei patristice, ii apropie pe Capadocieni,mai mult de Antiohieni.

IIL Orientarea ecumenic[ ortodoxii, in exeEez[.

Acegti pirinti ai exegezei biblice, in chip firesc devin

9i parinfii blsericegti din soboarele ecumenice, unde prinputerea harului divin s'a putut cristaliza doctrina orto-doxi, contribuind astlel la unitatea spirituald a intregiiortodoxii. Cdci printr'o unitate a sensului iextului biblic,printr'un principiu unitar in interpretarea Stintei Scrip-turi in malerie de doctrind, au putut birui ioate ereziiletimpului. Mai tArziu, exegeza antiohiana se extinde inintreaga Biserici cregtina de sub stdpAnirea bizantind,Astfel dupi cum in cultul ort6dox, predomini liturgiaSt. loan Hrisostom, asemenea gi exegeza omiliilor sale,predomini in exegeza veacurilor cregtine ulterioare.Teofilact 9i Ecumeniu sunt acei ce au creiat dinacelag material oferit de Chrisostom.')

t) <Ksi rdE nol,upeqdrE xoi nolutgoa6rE Qq8eioaEfgocpdE povoprev6E 6xl,apBdvovmg xhmououv, 66r1yeio-0or xoI6E otx dve16pevor,..... Sf. Vasile. Aduersus Eunomium. Lib. V. Migne. Patr. gr. tom.XXIX. col. 752 B.

2) Wie in Bezug aut die Liturgie Chrisostomus durch die fonihm vorgenommenen Abinderungen fortan massgebend blieb in dergriechischen Kirche: so kann dies auch von seiner Exegese gesagt

werden. Ph. Hergenrtither. op. cil, Einfluss der antiochienischenSchule auf tlie Byzantiner durch Chrysostomus. p,65.

88

-

Evul mediu insuSi, doregfe si mai aibe asemeneascoate bibrice, in ferui s.;;l;;;i;ji.",l,ntior,i"ne, dar 1sIe mai poate avea. Aielag tr;;'i:; ira.turisit si occi_dentur medievar. ar cerorraite;;;;ir;i:dupi cum mir_turisesc ai reorogii o.cciaentari.ij';;;;;; spiriruard cea

il::'i:'fTl:?.:,J;l:'"xiei' tiJa'4" i,,,,i, misionard a

:*:,1;r,:';li,,{"r,..*r*:1,1iiil,'i,:?,,x:'1,1', j:[j,

*l* i fffi i,i'f #iffi :I T.",r.,1# i :

a re cdrui in vi rirr*i r-*,1r..^!j r.ri ces c,. Ioa n chris o.iJr-,,

r i ra r e r e,, " r m p ert{l^.- ffi "'"".Ji:TIX,

;y i:11uuri de aur,, opufur srant'uluir"rr"buri de auru-'ii ff

' : i"l "'1'J L"i"""ii i::1 i

-1 ;i' i''1i L ;'il; *l i" ;

1i,,.,,**fl+fr Iiii*t**#iji,,t]H'i,,*prilei este de remarcat interesui-* "ft I-au acordat111::11'

"?,1'"';" ::, : :,1 11.,. !

. $' . i o, i il', * e g e z e i a n, i -

:l;,,ff i,[,fl111fl[:",,,-,r;,i"'.i'=.",.i,1;:,r::ii:i,.j:Tir r ta re I e,, u I m r, ;,+ io,loxe^a _sfinlei sc-ripturi.-" u'i rn j'l,;

ohiene. Dupd prima 1i;:{ry;.#;Xri:Iiffiiiil; ,

f ,,i 1.",J; : ll "r

ll *11^.:;i, :; ii; iilr?lio r i a M i t r o p o r i.tut u i r e o d o s i e v e st e m .;";;i, ;r" ;iliTl:.,;rf ,:.:X,:l;

:?iil:i E?j'il',i,i;lpar si ua'iaiii;JuiJ ,,, cr,,i.l.nostru orfodox du .aPa

care o cerea sufletul neamuluiquri. a,ini +;l**^,_^-f,d,

a luat nagtere pe aceste melea_

H:,#i:t:*Hi:fi i*i{;;lii jj,;*l.:;'r,i""rffi

Radu ei gerban o*..*1",.;,;ii ;;#?:;t:.i ,Trr",t",li:cari atdruri de stotnicui c.irr.r,rir""ril},.."rul Mirro_

^ I) Dr. Heinrich (ihn. ortchriften tles neuen ,""1.-rrf..p.30.

R.urr. Oie Geschichte des hl.** :1,.1.,i,,;:;.;;:,.':;:L:'::r; Aurr. Braunschweiq. rBZ4. rr s

u/ Drorroteca Academlei 1o1anq. Bibr. rom. veche. (Mdrgeritareleadtca cuuinte de mutte feruri>. nr".-ri. l. sr"r,r].lil nooou. o. r,r.

colaboraserd la traducerea Bibliei, in predosloviaducerii Mdrgiritarelor; explicau poporului, pentru ce

utorul lor, purta numele de uGuri de aur,.t) Numaipulini meditare la asocierea acestor insemnate eveni-

ente, ne poate limuri mai bine directivele pe carele-au trasat ierarhii cjrtodoxi pentru exegeza biblicd la

omAni, sub directa influenld a gcoalei biblice antio-hiene.

In chipul acesta ne explicim, de ce canoanele Bise-i ortodoxe in ceeace privegte doctrina, rimAn perma-

ente ca o necesitale imperativi, intrucAt izvorul curatal invildturii revelate din Sf. Scripturi, a fost impir.igit sutletelor prin cea mai curati $i obiectivi inter-pretare.

Acest spirit obiectiv gi in acelaS timp Stiinlific aloalei biblice antiohiene din veacurile primare, se

afirmi deci ca o reali necesitate gi pentru vremea noa-stri. Pregitirea temeinici a cregtinului, nu numai cu

menle apologetice, ci chiar cu cuprinsul Sfintei Scrip-turi, pentru a-l face congtient de temeiul revelat aldogmelor pe care le mirturisegte, este o necesitatevitali a zilelor noastre. Deasemenea apdrarea siguri de'ereziile ce abundi cu pseudo-lemeiuri biblice, nu sepoate face decAt tot printr'o popularizare $i explicare aSfintei Scripturi. Acei ce incep si imprumute alte prin-cipii de incregtinarea in spirit ortodox a maselor, negli-jeazi din necunogtinti, tocmai ceeace am avut noi orto-

oxii mai superior, fali de toate confesiunile gi sectelecregtine,-acele gcoale exegelice biblice ortodoxe, carecomplectau stagiul de catechumenat. Aslfel incerc6nd ardesveli cenuga pe care veacurile in chip firesc au aruncat-opeste lumina sacri a focarelor ortodoxiei noastre, cum

1) oGurtr 9i rost de aur) ii zicem impreuni cu toati lumea acestuiIoan, nu doartr ci fdlcile, gingiile, dinlii, miselele gi ca aceslea carelac gura de aur i-au fost, sau au fJutut fi, ci numai cici cuvintele sigraiurile lui mai scumpe 9i mai folositoare erau 9i incd sunt la ceice ascultd, decAt aurul, mergeritarul 9i alte prea scumpe pietre.I, Bianu-N. HodoE, op. cit. vol. I. p.319.

este scoala biblicd antiohiand, socotim ci ne implindatorie de a lisa si,se reverra ,ruprr-rctiunii no;din prezenr, sugeririte..pe care ni le aa .i'Tiit]"i,::::j 11",:_":::1ri.. !l l"b, .. 1

""",, ",,ai, iz bandiecou in intreaga lume cregtind. 'a t.uz

In acegti zori de tumina'constructivi, trebue siecoul scoatei bibtice antiorriene' J;' ;ffi ' !ll,i;iiJ;

Ili!r"rl_r^.-yr1ziu3 de m6ine i, ni..ri." noastraol"--::.l"rli Dype c.um nu poare fi culruri fird I

:1' -t' : ":'i -t^19, da

1 cil si .re

ri', ri.l' r rlr.;; ; ;sa fie o pregarire remeinica i *rr.r.r".ioi,iJj,rl,i"t::j'" : i'.:tji

n: orto d.oxa s i a ceasla -iiia

i"rrrn i. in,ltoare si fiird cea *.i..u*p];;pi],,,"ilj].,llj,,11::::? rururor 9i. se o'.*pii.i 'iiiiiu

sau .sr;S cr i p tu r ii. Cdtre soiri trr .r...t.i' r..ri;iffi #;. ifi,T:Iff '1."?: j:":llI ;iiig;;'"#1:l cheami eiindeamni ra iucru, ;;;;i; ;i;;;;'"#ili,:ffi:1Xacei ce am primit misiunea ;;;;;ffi;;lrururor

uvirut, catea 9i viafa,, aurrop.jt.;",i;il'"J:t;..;fl

-Con cluzia

1, RdspAndirea Sf, Scripturi, - ll. lerarhii Bisericii, dascdli aibiblice antiohiene. - lll. Exegeza biblicd antiohiand, exe-

d gtiinlificd. - lV. Sensu/ literal.- V. Sensu/ lipic (alegoric).-l, I nterpretarea sinteticd. - YIl. Ermineutica biblicd antiohiand, -lll, MArii Capadocieni. -. lX. Biserica ortodoxd ecumenicd. -

Superioritatea Ortodoxismului fald cle celelalte confesiunitine.

l. RdspAndirea Sf. Suipturi in miilocul poporului, !a fi cetiti Ei inteleasd a9a cum o explicd Bise-

ca, a fost una din preocupirile prime ale gcoaleitiohiene. A veni lAngi amvonul Bisericii sd asculte

inul predica, firi cetirea de mai inainte a perico-r biblice ce se vor explica, era socotit de citre

scdlii antiohieni un timp, cel pulin pe iumdtale pierdut,rea din Sf. Scripturd, intr'o ei din sdptdmAnd, eraotiti o datorie pentru crediri-cicirl,

-ilC Ciire-"rilsceliirhi. Ereziile vecine comunitdfilor ortodoxe, impu-

eau cu atAt mai mult cunoaglerea 9i aprofundareainicd a invifdturilor Sfintei Scripturi, din partea

or ortodoxi. C6ci una din cauzele ereziei ereaocotiti necunoagterea Sf. Soiptiiri, ori cunoagierea ei

siti.lI. Ierarhii Bisericii dascdli ai gcoalei biblice antio-

La datoria cregtinului ortodox de a ceti Sf. Scrip-

l,

93

cepatate in timpul uceniciei cregtine, la Iuminile a

gcoli biblice. Astfel Diodor episcopul Tarsului, Sf. ri prin miilocul sensului istorico-gramalical, s'a dalChrisostom patriarh la Constantinopole, Adrian litatea adevdrului revelat pe calea inspiraliei divine,hul, Isidor de Peluziu, ambii discipoli ai Sf. Ioan du-se teren de cercetare gi examinare textului insostom, Teodoret episcopul Cirului, sunt personalita re este inviluit sensul. Adevarul divin, fiind unul 9iierarhice de seamd ale gcoalei antiohiene gi cari t lag pentru toate veacurile, rimAne fixat in doctrindmai prin acfiunea comune in aceiagi direcliune bibli in consensul Bisericii ecumenice, singura care dupi

cipiul christomatic al Ortodoxiei, a pulut fi luminatilll. Exegeza biblicd antiohiand, pornind de la o Sf. Duh la interpretarea Sf. Scripturi. Cuvintele figu-

sitate viu sim[iti in cuprinsul Bisericii, atacati mai a

de dugmanii interiori ai ereziei, a fost o exegezi plte din text adici tropii, nu denalureazi adevirul reve', ci-1 ilustreazit mai mult, iar in sensul literal alcdtu-

turd Ei a urmiri dupi cuprinsul ei explicareaamvonul Bisericii, - rdspundeau gi ierarhii Bisericu toati rAvna lor de a talmdci CuvAntul lui Dumnecu timp Si fird timp. Aceastd rAvni deosebita a iehilor Bisericii din iurul Antiohiei, a creiat dupiam vizut, gcoala biblici antiohian5. Aici nu mai gdtruda unor cregtini mireni, ca dascili ai Sfinteicum gisim pe Clement Alexandrinul Si pe Origen,de multe ori nu avea zile bune cu ierarhul local. Dconlri, gisim o falangd de ierarhi ai Bisericii, carepuneau in practica episcopalS, ideile qi cunogtin

de viald gi ale cdrei elemente gtiinfifice au rimas a

ciate pAna astizi. Numai aga ne putem explicaexegeza antiohiani, a putut contrapune curentul celnitos alegorismului alexandrin ca Si falsului spiritualal sectelor 9i ereziilor ra!ionaliste. Cunoagtereain original a Sfintelor Ciirfi, arheologia biblicd, ibiblicS, teologia biblici, sunt discipline biblice, de

, exegetul nu se poate dispensa. Sensul Sfintei Scrij este in funclie de un sludiu mai temeinic Ai nu de

I lionalismul arbitrar al exegetului. In alard de baza 9l

uri, alciluegte una din notele distincte ale exegezeintiohiene. Stabilindu.se care este raportul intre inspi-afia divind gi text gi dintre text gi sens, gcoala antio-iani a apreciat in chip deosebit sep6.trHi+eral, care

li n e sea me d e t o a te jm-prei urd+ile-titnpr*u"i -ir - c are s'auscris Stintele Cdrti, de scopul scrierii gi de pregitirea

riilorului. Sinergismul ortodox al gratiei gi al primito.Iui, se manifesti Si aici din partea inspiraliei divinesfinfitul suiitor al cdrfilor sfinte. Elaslicitatea alego-

ismului alexandrin, ca gi a rafionalizdrilor sectare, iz-au tocmai din tendinfa de a armoniza cuvAntul Sfin-Scripturi, cu diferitele idei filosofice contemporane.

o parle specifici a sensului literal, ca impropriutropic. Deci primul sens care trebuegle caulat inretarea Sfintei Scripluri, este sensul literal, sau

ric-gramatical.V. Sensu/ tipic, sal.;- mistic, este recunoscut de exegeza

tiohiani, ca existent in cuprinsul textului Sf. Scripluri,ca ficAnd parte din insug planul providenfii divine.

g Vechiul Testament, in mare parte este cuprinzdlor altor tipuri, care aveau si-Si aibi partea corespunzi-

are in Noul Testamenl. De aceia exegeza antiohiani,marii ei exegeli, nu numai ci recunoagle existen!a

insului tipic, ci chiar impune inlerpretarea in acest

ip a textului in care se afli.l. Interpretarea sinteticd, adici utilizarea exegetici

celor doui sensuri, literal (istoric gramatical) 9i tipic 1

tistic), dupa textul ce ni se infiligeazi, esle interRre'(

94

:( tarea caracteristicd a gcoalei antiohiene, care depiprin superioritatea ei toate celelalte incerciri. Cu aceagcoala antiohiani igi afirmd metoda obiectivi Si Stiilifici cu care lucreazi. Cdci dacd ar ii fost ca acegcoald sd se nascd 9i si trdiasci numai din combaalegorismului alexandrian, ar fi rimas gi ea numailiteralismul iudaic, ori ar fi durat numai cAt ar fi9i contra obiectul ei, gcoala alexandrini. - Impdrtigmetodei 9i principiilor gcoalei antiohiene in inrerpreSfintei Scripturi de citre ceilalli ierarhi ai Bisericiitodoxe, ne afirmd tocmai temeinicia acestei interprsintetice.

Yll. Ermineutica biblicd antiohiand, apare in c

spontan, ca un corolar al neintrecutei exegeze a gc

antiohiene. Cici dacd ermineutica se ocupi cu pateoretici 9i exegeza cu partea practici, apoi princiermineutice anliohiene isvordsc tocmai din practica e

gezei antiohiene, Ieromonahul Adrian, am vdzut cidat in isagogia sa, materialul unei intregi erminortodoxe. Pe ce bazd a alcituit el asemeneabiblice ? Tocmai din experienla uceniciei pe care o flAngi neintreculul sau maestru, Sf. Ioan Chrisostaga cum ne spune istoria exegei antiohiene. Agaexplicim de ce la rAndul ei, ermineutica biblici a 9caniiohiene, stii la temelia ermineuticii ortodoxe, catratatelor de ermineutica ale confesiunii romano-catol

Ylll. Marii Capadocieni, am vdzut cd impdrtigescderile gcoalei biblice antiohiene. Interprelarea sinla Sfintei Scripturi, gtim ci la Capadocieni a strilmai mult, utilizAnd atAt scursul literal, cAt gi sentipic. Am putea spune cd gcoala biblici antiohiand,intregul ei laboratoriu exegetic, constitue o etapiicu unele iertfe, cdtre treapta exegezei Marilor Capcieni, in rdndul cirora Biserica ortodxd a incadpe SfAntul Ioan Chrisostom, dascilul 9i pirintele biricesc de frunte al Antiohienilor. Toate aprecierilegezei biblice a Marilor Capadocieni, se resfrAng indeci 9i asupra Scoalei biblice antiohiene,

95

lX. Biserica ortodoxd ecumenicd, apreciaze operaalei biblice antiohiene, prin adoptarea metodei sin-

tice in interpretarea Sfintei Scripturi. In soboarelemenice, cAnd a fost cazul de lixarea doctrinei cregtine

dogme, s'a fdcut apel la chipul cum au explicalrintii noitri bisericegti SfAnta Scripturi : ....usi invelecuvintele dreptei credinle, culegAnd ideile 9i iude-e adevdrului din dimnezeiasca Scripturi qi firi si

peste hotarele puse deia sau peste tradifia deumnezeu purtitorilor Parinli. 9i daci s'ar intimpla

o controversa in privinfa celor scrise, aceasta sd nuinterpreteze alttel, decAt precum au expus luminitoriiinviIdtorii Bisericii in scrierile lor,... (Canonul 19.

odul VI ecumenic). Ori din acesti perinfi bisericegli,parte 9i Sf. Ioan Chrisostom Si Sf. Vasile cel Mare

ceilalJi Capadocieni. Chiar apusenii recunosc, cd pa-

el cu Liturgia Sf. Ioan Guri de aur, se rispindea gi

a de a interpreta Sf. Scripturi a aceluiagi ierarh,in mullimea lucririlor sale biblice practice pe care le

. Biserica cregtind primarh, cu cea din evul mediucu cea contemporani este una, locmai prin acest duhtodox de a culege ;i intelege adevirul revelat dinnta Suiptura, orientat dupd exegeza marilor nogtridlitori Si pdrinfi bisericegti.. Superioritatea Ortodoxismului fatd de celelalte con'ni cregtine, este un adevir relevat de teologii apu-

i, prin insugi faptul cd recunosc superioritatea exe-biblice a scoalei antiohiene, fata de toate celelalte

re biblice din rasarit gi din apus. Exegeza bibliciohiani a radiat dreptele talmdciri ale invifiturilortei Scripturi, peste intreaga coroani de suflete creg-ce pornegte din lulpina cregtinismului primar. Ineza ahtiohiani s'a reflectat in chip curat 9i cu me-aleasd, alituri de cuvAntul divin scris 9i cuvAntul

n oral, pe care tradilia aposlolici l-a transmis pen-complectare gi explicare. Strilucirea spirituali a

Iaturii biblice a aceslei gcoale, n'a putut fi intune'si nici uitati, de strdlucirea temporard a Romei

I

I

r1(

I

s6

papistase, ori de avantul reaclionar fali de cea dinmi, al protestantismului apusean.

Astfel Antiohia rimine metropola vestitd, nu nuunei patriarhii ortodoxe, dar mai ales centrul cregtin uSf. Apostol Pavel a invilat poporul un an intreg,invilitura apostolici deveniti patristic6, estetdgitd de intreaga Biserici ortodoxi gi cdtre carese indreaptd privirile fralilor intru ortodoxie de adati. Desigur cdnd gcoala biblici antiohiand va recu aceiagi putere in toate centrele ortodoxiei nprivirile nostalgice ale frafilor din depirtiri, selransforma in convingeri ortodoxe.

Bibliografia

1. Bardenhewer Otto. - Professor der Theologie an der Universitiitiinchen. Geschichte der altkirlichen Literatur. III Band. Das viertehrhundert mit Ansschluss der Schriftsteller syrischer Zunge. Frei-

1912.

2. Cayrl. F.-Proiesseur de Patrologie. Pricis de Patrologie. Histoire"doctrine des PEres et docteurs de l'6glise. Tome I. Livre I et II.

3. Dennefeld. L. - Professeur i I'Universit6 de Sirasbourg. Histbireliures de I'Ancien Testament. Paris 1929

4. Eniceanu Gh. Arhimandril. Raporturile sfinlilor trei ierarhi cuCregtinismului cu filo-'ia anticd.gi modernd sau raporturile

a. Bucure$ti.1871.

5. Eugdne de Faye. -- Origdne. Sa vie, son oeuvre, sa pens6e. Pa-i. 1923.

0heorghiu Vasile Dr. - Arhipresbiter-mitrofor. Profesor titularstudiului biblic Si al exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din

. Introducerea in Sfintele Cdrti ale Testamentului Nou.uti. 1929.

Hergenriither Ph. - Religions und Geschichlslehrer an der kgl.ienanstali zu Wtirzburg, Die antiochienische Schule und ihre

tung auf exegetischem Gebiele. Wi.irzburg. 1866.

Hoberg Oottfried Dr. - Professor der Universitdt Freiburg. Ka-det biblischen l-lermeneutk..Freiburg im Breisgau. 1922.

- Le Nouueau Testament dans L'dglise chrdtienne.

Kihn Heinrich. Dr.:Protessor der Theologie an der k. Univer-Wiirzburg, Theodor uon lvlopsuestia und Juniltus Africanus

Exegeten. Freiburg im Breisgau. 1880.

1. Lemonnier R. P. - Professeur au CollEge thdologique du Saul-Th|ologie du Nouueau Testament. Paris.1928.

s8

ltlt

itljl1'

il:li

i,tllil

ffi[rl

ffilri

lffiili

flflffi1

12. Migne J. P. - Patrologiae cursus completus'

Patrologiae graecae. Diodor der Tars tom. XXXIll.Teodor de Mopsuestia tom. LXVI.Ioan Chrisostom tom. XLVII-LXIV.Adrian Monahul tom. XCVIII.Isidor de Peluz. tom. XCVIII.Teodoret al Cirului tom. LXXX-LXXXIV.

Patrolog. latln. Augustin tom, XXXIV.

13. Macarie. - lntroducere in Teologia ortodoxe. TraducereArhim. Oherasim Timuq. Bucuregti 1882.

14. Mihllcescu l.-Compendiu de teologie simbolicd.1902.

15. Milaq Nicodim Dr. - Canoanele Bisericii orlodoxe insoiitecomentarii. Traducere ficuti de Urog Kouincici 9i Dr. Nicolaepouici, vol. I. Partea I gi II. Arad. 1931.

16. Popiscu-M[l[eqti I. Econ. * Profesor tilular al Studiuluiqi al exegezei Vechiului Testament. Ermineutica biblicd. (Curs):

cultatea de Teologie din Bucuregti. 1928.

Tbologia biblicd. (Curs). Facultatea de Teologie din Bucu

r 930- r 93 l.

17. Roven{a H. Diacon. - Proiesor agregat la Studiul biblic aigeza Noului Testament: Enciclopedie gi etmineutica biblicd' (

Facultatea de Teologie din Bucuregti. 1930-1931.

18. SfAnta Scriptur[ a Vechiului qi Noului Testament.

19. Schade Ludwig. Dr. Theol. - Religionslehrer an dermittelschule zu Aechen. Die lnspirationslehre des heiligennymus, Eine biblisch-geschichtliche studie. Freiburg im B

1910.

20. Tarnawschi Vasile Dr. - Arhipresbiter Mitrofor. Profesot:

la Facultatea de Teologie din Cerniuli. lntroducetein Sfintele,

ale Testamentului Vechiu. Cernduti. 1928,

21. Tricot A. - Protesseur a l'lnstittit Catholique de Paris.

Paul, apblre de gentils. Paris. 1927.

22. Weiss H. - Lic. Privaldocent der Theologie am K6nigl.Horianum zu Braunsberg. Die grossen Kappadocier Basilius;uon Nazianz und Gregor uon Nyssa als Exegeten. EinOeschichte der Exegese. Braunsberg. 1872.

l

cuPIlsuLIntroducere.

l. Exegeza biblicd impune aprofundarea disciplinelor ei. -- 11.

ectele dc astdzi readuc pe teren uechile principii eretice. - lll.rpretarea deosebitd a aceluiag uerset biblic douedegte drbitra-

ul t'aliunii. - lV. Importanla tradiliei explicatiue. - V. Necesi-cunoaqterii Fcoalelor biblice patristice. $coala exegeticd din

ntiohia, Pag.5-14

Geneza gcoalei biblice din Antiohia.l" Antiohia ca centru de seamd. Antiohia pd7And. -. B. Antiohia

al cre$tindtdlii rdsdritene. -.incregtinatd. - C. Antiohia i

nla Patriarhiei ortodoxe.ll. Antiohia ca gcoald cregtind in rdsdrit. - A. $coala iudaicd.-$coala cateheticd cregtind. - C. $coala biblicd. - D. Reprezen-ii de seamd ai gcoalei biblice. - E. Biblia gi exegeza, ca preo-

de seamd ale acestei $coale. . Pag. 15130

Cunogtinfele utilizate de exegezaantiohiani.

l. Cuprinsul Sfintei Sctipturi, - A. Ereziile prouin din necunoa-Sfintei Scripturi de credinciogi.- B. Ereziile gi cunoagterea

td a Sfintei Scripturi. - ll. Cunogtinlele necesare u.nei exe-gtiinlifice. - A. Cunoagterea textului Sfintei Scripturi. - B.

a biblicd. - C. Istoria biblicd. - D. Istoria Cre7tinismu-

- lV. Principiile exegezei ortodoxe. - A. In ascultarea Bi-cii ecumenice, - B. Mdsurd in interpretare. - C, Lecturanciogilor gi explicarea Bisericii. - D. lnterpretarea Sfintei

pturi gi predania. Pag. 3l-48

i00

III. Exegeza biblici antiohiani.l. Noliunea sensului. - A. Sensul. * B. Sensul gi inspirali'a

C, Sensul gi stilul Sfintei Scripturi, - ll. Interpretarea 5Scripturi. - A. Sensul literal si sensul alegoric. - III.literal. - A. Figurile de stil. - B. Tropii. - lY.,Sensul tipii:;Y. Contextul. - Vl. Erorile Antiohienilor. . Pag. 49+

IV. Urmirile gcoalei biblice din Antiohiain domeniul exegetic.

l, Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul principiilorneuticii ortodoxe. - ll. InrAurirea exegeticd a marilorcieni. - ll1. Orientarea ecumenicd ortodoxd in exegezd,Ecoul in Biserica romano-catolicd. .Pag. 8

Concluzia.L RdspAndirea Sf. Scripturi. - IL lerarhii Bisericii, da

scoalei biblice antiohie.ne. - lll. Exegeza biblicd antgezd gtiinlificA.-LV. Sensul litercl, -Y. Sensul tipic (aVl, lnterpretarea sinteticd.- Vll. Ermineutica biblicdYlll. Marii Capadocieni. - lX. Biserica ortodoxdr ecu

X. Superioritatea Ortodoxismului fa!d de celelaltecregtine. . Pag;,

Bibliografia.

1.

2.

De acelag autor:

$coala catehetica patristicid. Oradea, I928Voroaua lui Simeon Tesaloniceanul. Ondea. lg}g.

3. Omilia exegeticd biblicd. Oradea. 1929.

4. Lucrarea cre1tind sociald in parohie. (conferinJi).Bucuregti. 193(r.

5. $coala exegeticd biblicd din Antiohia. Bucuregti1931.

Stri. Sl,B[cnrelti