S T E N O G R A M A - senat.ro file- 2 - - Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 11 octombrie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca subiect vizitele private ale

unor membri ai Guvernului Ungariei în România;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Aplicarea

proporțională a Legii privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto”;

- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „România – țară gazdă

pentru Adunarea Parlamentară NATO”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România este unul dintre

cei mai importanți parteneri ai NATO și ai siguranței euroatlantice.”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca temă Holocaustul;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca temă sistemul de sănătate

din România;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Măsuri guvernamentale

în domeniul asistenței sociale”;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Adunarea

Parlamentară NATO la București – eveniment major pentru țara noastră”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Aș mânca astăzi

un ou, dar mâine mă taxează un intelectual.”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca subiect problemele

sociale și economice din Valea Jiului;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Răutatea și minciuna

etalate public”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – replică la declaraţia politică a doamnei senator

Emilia Arcan;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la declaraţia politică a doamnei senator

Emilia Arcan;

- Siminica Mirea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Drumurile județului

Olt – drumuri care ucid!”;

- Emilia Arcan (PSD) – replică la intervențiile domnilor senatori Eleonora-Carmen

Hărău și Remus Mihai Goțiu;

4

- 2 -

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca temă activitatea guvernării

PSD-ALDE;

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 28-29; 51-52

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16 – 21 octombrie a.c. 29

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 10/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea

contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul

Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor

economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei

naţionale aferente acestei asistenţe. (L228/2017)

29


Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi

modificarea şi prorogarea unor termene. (L238/2017)

31


Guvernului nr. 21/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului

nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză.

(L239/2017)

33


Guvernului nr. 27/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru

perioada de programare 2014 – 2020. (L245/2017)

34


Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015

privind Codul de procedură fiscală. (L248/2017)

37

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru acordarea de servicii medicale

unor categorii de persoane şi pentru completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001

privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului

român. (L213/2017)

39

10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 24/2017 privind formarea iniţială a ofiţerilor în activitate din Ministerul Apărării

Naţionale în instituţii de învăţământ superior militar din străinătate. (L242/2017)

40

- 3 -


Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999

privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice. (L244/2017)

42

12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. (L180/2017)

48

13. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004

privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a

Penitenciarelor. (L357/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

49

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 11 octombrie 2017

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii senatori

Marian Pavel și Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 11 octombrie.

Domnule Baciu, aveați…, cât pe ce să aveți norocul să puteți începe, așa cum m-ați rugat, dar a

venit doamna Federovici, așa că... Da?

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Doina-Elena Federovici.)

Domnule Baciu, în urma consultării cu colega noastră, Federovici, aveți ocazia să începeți

sesiunea de declarații politice.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și colegei pentru înțelegere.

Declarația mea politică de astăzi se referă la unele vizite private ale unor lideri ai Guvernului

maghiar în România.

Ne-am obișnuit, de ani de zile, cu vizitele private ale liderilor Guvernului maghiar. S-ar crede

că sunt tare îndrăgostiți de țara noastră, încât dau fuguța aici îndată ce preocupările lor interne le

permit să respire ceea ce gândesc pentru ei și doresc pentru noi.

Nu știu să se fi făcut până acum, în aceeași asiduitate și cu același interes, asemenea vizite în

alte zone pitorești ale României, dar știu că în Transilvania se plimbă ca vodă prin lobodă, găsind fel

de fel de pretexte pentru a ne onora cu prezența. Cel puțin domnul Viktor Orbán se prezintă aici ori de

câte ori îi permit pauzele dintre manifestațiile antiguvernamentale din Ungaria ca să ia câte o gură de

aer electoral sau cu prilejul vreunui eveniment internațional din spuza căruia speră să-și redreseze

imaginea sa, națională și europeană, în curs de deteriorare.

Pe noi, ardelenii, nu ne-ar deranja dacă aceste raiduri nu ar fi un prilej pentru șefului

Executivului din țara vecină și prietenă de a profera jigniri la adresa românilor, de a face declarații din

ce în ce mai belicoase la adresa României, precum și dacă nu i-ar ține hangul în asemenea ocazii liderii

- 5 -

unei comunități care se bucură în România de chiar mai multe drepturi decât cele prevăzute de

legislația internațională.

Un asemenea prilej, de fapt, pretext, l-a constituit, recent, o aniversare istorico-religioasă, pe

care domnii Orbán și Kelemen nu s-au sfiit să o folosească pentru a resuscita recursul permanent la

trecut și la negarea evidențelor contemporane și pentru incitarea conaționalilor noștri de etnie maghiară

la acte anticonstituționale.

În întrevederea apolitică și „curat constituțională”, perfectată la 30 septembrie a.c. la Cluj-Napoca,

reprezentanții UDMR, partid reprezentat în Parlamentul României, și cei ai Fidesz, partid de

guvernământ în țara vecină, „au convenit asupra unor proiecte care reprezintă interesele comunității

maghiare din România și, în același timp, și interesele celor două țări învecinate”. Vedeți, nu au mai

menționat și „prietenă”. Lăsând la o parte faptul că interesele celor două țări învecinate nu se discută

într-un asemenea cadru, cu atât mai puțin între UDMR și Fidesz, nu cred că ele coincid, având în

vedere că tema acestei întrevederi a constituit-o „Afirmarea și extinderea drepturilor comunității

maghiare, inclusiv reînființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș”.

Ne întrebăm legitim dacă prin „afirmarea intereselor comunității maghiare din România” se

face referire și la alte interese decât cele ale celorlalte comunități din România, fie ele minoritar sau

majoritar etnice. Nu cumva interesele reale ale comunității maghiare din România nu corespund cu

interesele unora dintre liderii UDMR?

Ne întrebăm, de asemenea, până unde vor ei să extindă drepturile acestei comunități față de

limitele constituționale ale legislației românești și care este rolul șefului Guvernului maghiar într-o

discuție care are loc, de altfel, permanent, ca urmare a inițiativelor ostentative ale liderilor UDMR la

nivelul instituțiilor parlamentare, guvernamentale, ca problemă internă a României?

Și, în primul rând, ne întrebăm unde este Guvernul României în contextul unor astfel de

întâlniri și discuții? Fiindcă, în ceea ce privește Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș, nu

avem nimic împotrivă să se reînființeze, dar cu respectarea legilor românești, nu a celor impuse de la

Budapesta.

Cum spunem noi, ardelenii, nu ne-ar deranja nimic din toate acestea, dacă guvernanții noștri și-ar

asuma și ei deranjul pe care declarațiile și acțiunile liderilor maghiari din țara noastră și din Ungaria îl

aduc țării noastre și locuitorilor ei, indiferent de naționalitatea acestora. Dacă nu sunt predispuși la

vizite private în țara învecinată, considerând, poate, că nu au cu cine se întâlni acolo în acest context,

având în vedere îngrădirea drepturilor identitare și politica de deznaționalizare promovată de Guvernul

Ungariei, măcar în țară să fie prezenți printr-o guvernare fermă, conformă cu interesele României și cu

nevoile de demnitate ale României în preajma sărbătoririi Centenarului întregirii neamului. Îi așteptăm

inclusiv în Covasna.

- 6 -

În speranța că nu am fost ascultat numai de dumneavoastră, cu considerație, Gheorghe Baciu,

senator parlamentar PMP, Covasna.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule Baciu.

O invit la microfon pe doamna senator Federovici Doina-Elena.

Se pregătește colegul Ion Ganea.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi voi prezenta o declarație politică mai atipică, care sper să vină în sprijinul conducătorilor

auto care sunt penalizați necorespunzător.

Titlul declarației politice: „Aplicarea proporțională a Legii privind asigurarea obligatorie de

răspundere civilă auto”.

Distinși colegi,

În prezent, Legea privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto nu se aplică

proporțional. Astfel, indiferent de valoarea pagubei produse, penalizarea șoferilor este identică. În

acest sens, un șofer care, de exemplu, a zgâriat un centimetru o mașină și un șofer care a provocat

daună totală vor fi penalizați în același fel. Este important de reținut faptul că proporționalitatea,

respectiv restricția și sancțiunea, trebuie să fie proporțională cu efectul și paguba, conform principiului

recunoscut de Curtea Europeană de Justiție. De asemenea, în actualul cadru legislativ, penalizarea este

dezechilibrată în raport cu premierea. Astfel, unui șofer care nu a avut niciun eveniment în cursul unui

an i se asigură o singură clasă de bonus. În schimb, un șofer care a avut un singur eveniment, chiar

dacă este de valoare nesemnificativă, va fi penalizat cu două clase de malus.

O altă problemă este legată de faptul că, la nivel de lege, posibilitatea asiguratului de a-și

reduce penalizarea prin suportarea plății pagubei este restrictivă. Astfel, asiguratul poate opta doar

pentru plata integrală a daunei, astfel încât să-și mențină clasa de bonus-malus. Acesta însă nu poate să

plătească o parte din daună, astfel încât să-și reducă penalizarea de bonus sau de malus. De exemplu,

să plătească jumătate din daună pentru a primi o penalizare de o singură clasă în loc de două clase,

cum este în prezent.

Prin urmare, consider că este necesară o reglementare la nivelul legislației primare, care să-i

impună ASF-ului obligația să acorde un tratament echilibrat față de șoferi.

O soluție o poate reprezenta introducerea unor praguri valorice pentru acordarea sancțiunilor.

Pentru fiecare eveniment de daună mai mică de 4 salarii minime pe economie se va acorda o

- 7 -

penalizare de o clasă de malus. Mai departe, se poate decide că tot ce este peste acest prag se

penalizează cu două clase de malus sau se poate merge cu mai multe praguri:

- 8 salarii minime – două clase;

- 12 salarii minime – trei clase;

- peste 12 salarii minime – patru clase.

De asemenea, se poate acorda posibilitatea ca asiguratul să-și răscumpere o parte din sancțiune,

nu doar integral. Astfel, un șofer care a produs o pagubă de 5 salarii minime poate opta să plătească fie

toată dauna și să nu fie sancționat, cum este în prezent, fie să plătească, de exemplu, un salariu minim

și să fie sancționat cu doar o clasă de malus în loc de două.

În cazul în care se implementează reglementările propuse, nu este necesar să se intervină și în

sistemul de bonificare și premiere.

O variantă de reglementare mai echilibrată și mai echitabilă decât în prezent este ca, în cursul

unui an, fiecare eveniment să fie sancționat proporțional cu bonificarea. Astfel, dacă reglementarea

prezentă prevede că pentru un an fără evenimente se acordă un bonus de o clasă, atunci, pentru fiecare

eveniment, sancțiunea trebuie să fie un malus tot de o clasă, nu două clase, cum este în prezent.

Această variantă ar asigura echilibrul dintre sancțiune și premiere, dar nu ar respecta principiul

proporționalității legii.

În opinia mea, normele elaborate de ASF sunt în favoarea asiguratorilor. Aceștia nu pot avea

pierderi în nicio situație. După fiecare eveniment, fiecare asigurat trebuie să plătească polițe exagerat

de mari timp de 2 ani. Practic, firma de asigurare nu gestionează niciun risc, mai ales în condițiile în

care și cele mai nesemnificative evenimente sunt penalizate ca niște daune totale.

În acest sens, voi propune colegilor senatori și colegilor deputați, în perioada următoare, o

modificare legislativă care sper să fie adoptată.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, doamna Federovici.

Îl rugăm pe domnul senator Ion Ganea.

Și, în egală măsură, îl rog să se pregătească și pe domnul senator Salan Viorel.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:


- 8 -

Declarația politică pe care o voi prezenta: „România – țară gazdă pentru Adunarea

Parlamentară NATO”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După cum știți, zilele acestea, România a reunit pentru a 3-a oară la Palatul Parlamentului peste

50 de delegații naționale la Adunarea Parlamentară NATO, cunoscută inițial sub numele de

„Conferința parlamentarilor NATO”, înființată în anul 1995 la Paris.

Importanța acestei reuniuni este de a crea un scut puternic asupra vremurilor pe care le trăim

astăzi, ce impun nevoia unei dezbateri, cu precădere la nivel parlamentar, asupra evoluțiilor de

securitate și a provocărilor cu care se confruntă țările noastre, dar și sensibilizarea parlamentarilor față

de problemele de apărare și securitate, fiind un forum unde legislatorii se pot întâlni regulat pentru a

discuta teme de actualitate, a schimba opinii, a înțelege punctele de vedere ale celorlalți.

Stimați colegi,

Pe de altă parte, prezența oficialilor NATO la principalele reuniuni ale Adunării Parlamentare

NATO îi ajută pe parlamentari să înțeleagă acțiunile Alianței. De asemenea, Adunarea Parlamentară

este un indicator al opiniilor colective ale parlamentarilor, ceea ce este necesar pentru Alianță și

Guvernele membre, deoarece sprijinul opiniei publice a fost întotdeauna esențial pentru NATO, mai

ales ținând seama de tipul de operațiuni în care este angajată Alianța astăzi.

România a demonstrat încă o dată că își poate asuma implementarea tuturor țintelor de

capabilități agreate în cadrul Alianței, participând, în egală măsură, la consolidarea prezenței aliate,

flancului estic, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Polonia.

Prin urmare, România este un aliat responsabil pentru consolidarea unei alianțe puternice,

bazate pe o relație transatlantică solidă, cu o cooperare cu Uniunea Europeană complementară și

eficientă…, implementarea, deplină și fără ezitare, a angajamentelor asumate, împreună cu acceptarea,

fără ezitare, a responsabilităților, inclusiv bugetare, de către toți partenerii.

Vă mulțumesc.

Senator PMP, Ion Ganea

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule coleg Ganea.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

- 9 -

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România este unul dintre cei mai importanți

parteneri ai NATO și ai siguranței euroatlantice”.

Stimați colegi,

Am avut deosebita onoare de a participa la lucrările celei de-a 63-a Sesiuni a Adunării

Parlamentare NATO, reunită la București, la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, am putut consta că

participarea României la misiunile NATO a fost unanim apreciată. Țara noastră este în prezent

implicată activ în siguranța comună, având contribuții remarcabile în misiunile militare din Afganistan

și cea din Kosovo. România este considerată unul dintre cei mai importanți parteneri ai NATO și ai

siguranței euroatlantice. Nu numai că ne-am onorat angajamentele de a aloca 2% din PIB pentru

apărare, dar, de asemenea, am pus la punct sistemele de apărare balistice împotriva rachetelor.

Din păcate, în acest moment, există tensiuni crescânde pe acest flanc și siguranța în Marea

Neagră a devenit crucială nu numai pentru România, Bulgaria, ci și pentru alte țări care se învecinează

cu Marea Neagră, dar și pentru Europa și pentru Alianța Nord-Atlantică. România a vorbit mereu

despre importanța strategică și tactică a Mării Negre, iar acum acest fapt este o realitate certă.

Etichetarea anumitor zone geografice ca fiind la periferia regiunii euroatlantice a devenit irelevantă în

raport cu însemnătatea lor efectivă în fața multitudinii pericolelor cu care se confruntă în prezent

Alianța Nord-Atlantică.

Multiplele categorii de amenințări și riscuri (clasice și hibride) cer un răspuns eficient și o

politică vizionară pe termen lung. Cer, de asemenea, un parteneriat transatlantic funcțional și solid, o

bună coordonare și o implicare autentică a tuturor membrilor NATO.

Consolidarea prezenței multinaționale a NATO în regiunea Mării Negre (în aer, pe mare și pe

cale terestră) se bazează pe Brigada Multinațională din România. Toate măsurile Alianței sunt

defensive, transparente, proporționale și în conformitate cu obligațiile noastre internaționale.

Ca o completare absolut necesară și o confirmare a justei viziuni românești asupra situației din

zona Mării Negre, Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securității a Adunării Parlamentare NATO a

adoptat, cu unanimitate de voturi, Rezoluția privind stabilitatea și securitatea în zona Mării Negre.

Delegația țării noastre a făcut cinci amendamente la rezoluție, toate fiind admise.

Aș dori să subliniez, cu precădere, importanța Adunării Parlamentare a NATO și semnificația

rolului ei unic, deosebit, de a constitui un cadru ideal de dialog politic. În acest forum, obiectivele și

politicile aliate pot fi conectate la nevoile și așteptările cetățenilor din statele membre.

Adunarea Parlamentară a NATO are, de asemenea, un rol important în informarea adecvată a

parlamentarilor față de problemele de apărare și securitate, fiind un loc unde legiuitorii se pot întâlni

pentru a discuta teme de actualitate.

- 10 -

Această organizație de referință în structura politică europeană contribuie și la transparența

politică NATO. Dezbaterile și, în general, toate activitățile Adunării Parlamentare ajută la înțelegerea

politicilor Alianței de către opinia publică, aspect fundamental al politicilor europene.

Prestigiul și respectul de care se bucură România în cadrul Alianței Nord-Atlantice sunt

reflectate și de aprecierea acordată platformei de dialog și consultări, Formatul București – B9.

Această formulă de consultare politică regională și-a demonstrat utilitatea mai ales prin prisma

informării reciproce privind evoluția din zona Mării Baltice și a Mării Negre din perspectiva securității

euroatlantice.

La București s-a convenit și asupra necesității conturării unei dimensiuni parlamentare a

Formatului București – B9, care are un potențial semnificativ în promovarea unor abordări consensuale

în beneficiul întregii comunități euroatlantice.

Ca o recunoaștere a justei orientări politice în acest sens, sub egida Senatelor României și

Poloniei, anul viitor, în aprilie, se va organiza la București primul Summit B9 la nivel parlamentar, la

care au fost invitați să participe președinți ai forurilor legislative din Estonia, Letonia, Lituania,

Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.

Țara noastră va continua să fie și de aici încolo un aliat responsabil și activ în promovarea unui

profil consolidat al NATO și va rămâne un partener de dialog de încredere pentru aliații săi. Am făcut

și continuăm să facem eforturi importante pentru a sprijini acțiunile NATO în regiune. Am alocat

resurse bugetare necesare apărării, iar soldații români contribuie cu curaj și demnitate pe teatrele de

operații și apără cu succes prima linie a frontierei europene și euroatlantice, dar ne dorim ca toate

aceste pregătiri la care România ia parte să însemne, în final, nu război, ci pace.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22 – Hunedoara

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Îi mulțumim și noi domnului coleg Salan.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog să poftească la microfon pe domnul coleg Wiener Adrian.

Domnul Adrian Wiener:

Dragi colegi,

Holocaustul nu poate fi înțeles reducționist. Nu se reduce la viziunea despre lume a unui singur

om sau la construcțiile conspiraționist-mistice sau demograf-rasiale ale unei oligarhii. Crimele în masă,

genocidul, epurarea etnică, dezumanizarea care a avut loc în Europa celui de-al Treilea Reich sunt

- 11 -

prelungirea unei viziuni antropologice defective asupra umanității, viziune cultivată timp de decenii.

Antisemitismul, stratificarea etnică, excepționalismul rasial al arianismului au fost definite de

ideologul nazist Rudolf Hess ca „biologie aplicată”, un demers eugenic natural, în timp ce, pentru

Hitler, nazismul era etapa finală de transcendere a istoricității și de valorizare a biologiei umane.

Universul concentraționar al nazismului rezultă nu atât din teroare, ci din consensualitate socială a unei

lumi infuzate până la saturație de această ideologie defectivă, reiterată cu obstinație de propagandă.

Soluția finală era sterilizarea lumii prin eradicarea virusului evreiesc.

În România, retorica antisemită apare în lexiconul discursului public înaintea ascensiunii

naziste din anii '30. Pulsiunile, inițial ocazionale, ale campionilor autohtonismului din Guvernul Goga

au devenit politică de stat sub dictatura regală. În statul național legionar, Garda de Fier a fost vârful de

lance al dezumanizării evreilor din România, prin decrete și legi antisemite.

Sub regimul antonescian, procesul de românizare, deposedarea de bunuri, deportarea și

uciderea evreilor au fost acceptate de majoritatea elitelor politice. Astfel, ordinul secret al mareșalului

de „curățire a terenului” a fost explicitat ulterior de Mihai Antonescu într-un discurs din 3 iulie 1941 la

Ministerul de Interne:

„Ne găsim în momentul istoric cel mai favorabil și mai larg pentru o totală descătușare etnică,

pentru o revizuire națională și pentru purificarea neamului nostru de toate acele elemente străine

sufletului lui, care au crescut ca vâscul ca să-i întunece viitorul. Pentru ca să nu pierdem zadarnic acest

moment unic, trebuie să fim implacabili.”, declara acesta.

Iar imediat după ședința de Cabinet din 8 iulie 1941, același Mihai Antonescu trece de la

xenofobie generalizată la antisemitism explicit:

„Cu riscul de a nu fi înțeles de unii tradiționaliști, care mai pot fi printre dumneavoastră, eu

sunt pentru migrarea forțată a întregului element evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie

zvârlit peste graniță. Veți fi fără milă cu ei! Nu știu peste câte veacuri neamul românesc se va mai

întâlni cu libertatea de acțiune totală, cu posibilitatea de purificare etnică și revizuire națională. Este un

ceas când suntem stăpâni pe teritoriul nostru. Să-l folosim! Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera!

Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. Îmi iau răspunderea în mod formal și spun că

nu există lege. Deci fără forme, cu libertate completă!”, declara acesta.

În total, în România și pe teritoriile aflate sub controlul armatei române au fost uciși între 280 000 și

300 000 de evrei. În timpul Pogromului de la Iași au murit peste 15 000 de evrei. În „trenurile morții”, în

vagoane în care, în mod normal, intrau maximum 40 de oameni, au fost înghesuiți câte 150-170 de evrei și

transportați spre Călărași și Podu Iloaiei. O zecime dintre ei au supraviețuit călătoriei de 7 zile în vagoane

în care, inițial, se transporta carbid. Între 115 000 și 180 000 de evrei locali au fost asasinați în

- 12 -

Transnistria, sub ocupația armatei române, iar dintre cei 25 000 de romi deportați în Transnistria,

dintre care, jumătate, copii, peste 11 000 au murit.

Dragi colegi,

Acest episod cumplit din istoria țării noastre trebuie metabolizat încă. Trebuie să înțelegem

că ura și rasismul nu trebuie tolerate în societatea românească, recursul la un limbaj justificativ

populist-naționalist care… conduce la atomizarea societății, la derapaje iliberale pentru avantaje

politice facile pe termen scurt.

Adevărul istoric este transformativ în măsura în care este acceptat, iar cea mai mare crimă la

adresa unei națiuni este să-i furi sau să-i mistifici istoria.

Vă mulțumesc.

Adrian Wiener, senator, Circumscripția nr. 2 – Arad

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe colegul Ghica Cristian să poftească la microfon.

Domnul Cristian Ghica:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Revin în fața dumneavoastră cu aceeași preocupare pentru sistemul de sănătate și pentru o mai

bună gestionare a fondurilor disponibile la nivel european în acest domeniu pentru România.

Poate vă amintiți, săptămâna trecută, am adus în fața dumneavoastră niște statistici care sunt

sumbre. Pot să completez astăzi și să vă spun că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la

numărul de morți care puteau fi evitate. Țara noastră este pe un rușinos loc fruntaș în topul statelor

membre la ponderea deceselor care ar fi putut fi evitate, în condițiile unui sistem medical mai

performant sau cel puțin rezonabil. Acestea sunt datele recente, publicate de către Eurostat. E adevărat

că ele sunt prelucrate și centralizate la nivelul anului 2014, dar cred că sunt relevante.

În acest clasament al deceselor influențabile, România figurează cu un procent enorm, circa

47%, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 33%. La polul opus se află țări precum

Franța, care are…, cu un procent la jumătate față de noi. Ce înseamnă asta pentru fiecare român? Pe

scurt, că dintre cei 100 de pacienți care pierd lupta cu o afecțiune sau alta, 47 dintre ei ar fi putut fi

salvați, dacă aveau acces la un tratament medical adecvat și eficient, fie el preventiv sau curativ.

Aceasta înseamnă, în termeni simpli, că pierderea de vieți omenești poate fi evitată atât printr-un

sistem medical performant – și aici mă refer la infrastructură, echipamente, dotări, resurse umane

- 13 -

suficiente și înalt calificate –, precum și prin politici publice care să asigure o intervenție asupra unor

factori de stil de viață, statut socioeconomic sau de mediu înconjurător.

Evaluarea performanței sistemelor de sănătate este de o tot mai mare importanță în cadrul

Uniunii Europene. Asumarea valorilor și a parcursului european de către România trebuie să includă și

aspecte legate de educație, prevenire, îngrijire, paliație, pentru un sistem medical cu adevărat european.

Deși acești indicatori de mortalitate influențabilă și evitabilă nu au fost inițial structurați pentru analiza

calității și performanței sistemelor medicale naționale, oferă date prețioase asupra politicilor publice

derulate în domeniul sănătății.

Vă solicit în continuare – și revin, e o idee în care eu cred – să sprijinim transpartinic și dincolo

de orice doctrină politică sau interes de grup investițiile în sănătate și în educația pentru sănătate,

precum și proiectele și inițiativele legislative care să aducă o îmbunătățire rapidă și reală la nivelul

stării de sănătate a românilor.

De altminteri, chiar ieri am apreciat solidaritatea de care ați dat dovadă aici, în clipa în care în

plenul Senatului s-a votat legea propusă de colegul meu, Adrian Wiener. Apreciez foarte mult acest

lucru și vă mulțumesc pentru asta.

De asemenea, vă solicit ca fiecare dintre noi, ca demnitari în cea mai importantă instituție

democratică, să reprezentăm interesele cetățenilor și dreptul lor constituțional la sănătate, inclusiv prin

colaborarea cu administrația locală din circumscripție pentru accesarea fondurilor europene la

dispoziție în Exercițiul 2014 – 2020.

Vă mulțumesc.

Sunt senator Cristian Ghica, Circumscripția electorală nr. 42 – București.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi, domnule coleg.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl invit la microfon pe colegul nostru, Lupu Victorel.

Domnul Victorel Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: „Măsuri guvernamentale în domeniul asistenței

sociale”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum și-a propus în campania electorală, PSD a implementat, în numai un an de zile, o serie

de măsuri menite să conducă la modernizarea sistemului de asistență socială. Unul dintre obiective este

- 14 -

transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, respectiv trecerea de la un sistem bazat

pe beneficii la unul axat pe servicii.

De asemenea, Guvernul nostru pune accentul pe măsurile de protecție socială în jurul

securizării familiei, cu ajutorul cărora va crește gradul de securitate socială, dar și al responsabilizării

individuale. Actuala politică socială este concentrată pe copil și familie, dar și pe eliminarea

inechităților dintre femei și bărbați. Toate aceste măsuri sunt menite să creeze un sistem integrat,

eficient de servicii și prestații sociale.

Măsurile care vizează domeniul asistenței sociale sunt corelate și cu Programul Național de

Dezvoltare Locală, prin care se va aloca, până în anul 2020, suma de 30 de miliarde de lei

comunităților locale pentru investiții în: finanțarea creșelor și a grădinițelor, a unităților de învățământ

care nu au autorizație de funcționare și autorizație ISU, modernizarea drumurilor județene, construirea

de dispensare și cabinete medicale și realizarea sau extinderea sistemului de apă și canal.

Cea mai importantă măsură a vizat salariul de bază minim brut, care a fost majorat de la 1 februarie

la 1 450 de lei, fapt care a condus la creșterea tuturor celorlalte beneficii de asistență socială. Astfel, s-a

majorat cuantumul minim al indemnizației pentru creșterea copiilor de la 1 063 de lei la 1 233 de lei; s-a

majorat cuantumul stimulentului de inserție de la 531 de lei la 616 lei și au crescut, în medie, cu 16%,

formele de sprijin și ajutor acordate persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap sau persoane cu

handicap care au în îngrijire copii. Totodată, a crescut indemnizația acordată pentru însoțitorul persoanei cu

handicap vizual grav de la 969 de lei la 1 065 de lei, măsură de care vor beneficia aproximativ 40 000 de

persoane. De la 1 martie, a fost majorat la 520 de lei nivelul indemnizației sociale pentru pensionari.

O altă măsură eficientă a fost cea de simplificare a documentațiilor pentru obținerea prestațiilor

sociale. Astfel, pentru obținerea venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei, în

situația în care persoana sau familia întrunește toate condițiile de eligibilitate, inclusiv pentru obținerea

ajutorului pentru încălzirea locuinței, solicitantul va depune un singur dosar. În total, numărul de

documente necesare pentru constituirea acestor dosare scade de la 52 de acte (ce se obțineau de la 7-9

instituții) la 15-17, diminuându-se în acest fel și costurile suportate de beneficiar, dar și timpul pentru

obținerea documentelor doveditoare privind componența familiei și veniturile acesteia.

Totodată, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai

institutului de învățământ, indiferent de nivel, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare

absolvent încadrat o sumă în cuantum de 900 de lei. În cazul persoanelor cu dizabilități, subvenția se

acordă timp de 18 luni.

Subvenția alocată de Ministerul Educației Naționale pentru constituirea Fondului de burse și

protecție socială a studenților a înregistrat o creștere de la 83 de lei/student bugetat pe lună, la 201

lei/student bugetat pe lună. Numărul beneficiarilor este de peste 150 000 de studenți.

- 15 -

În același context, reamintesc și faptul că, începând cu 1 februarie, studenții români și străini

din învățământul universitar au gratuitate la transportul feroviar intern și la toate categoriile de trenuri,

clasa a II-a, pe toată durata anului calendaristic, indiferent de distanță sau de rutele călătoriilor. De

această măsură beneficiază peste 450 000 de studenți. De asemenea, elevii din învățământul

obligatoriu profesional, liceal și postliceal beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul feroviar

intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

O altă măsură importantă a fost și introducerea Programului „Prima Chirie”, prin opțiune de

susținere a chiriilor pentru familiile cu venit sub 5 000 de lei pe lună, subvenționarea chiriei și a

utilităților reprezentând 75% din costul acestora, dar nu mai mult de 900 de lei pentru fiecare angajat

care își găsește un loc de muncă la o distanță de 50 de kilometri față de locul de reședință, anual,

începând cu anul 2017.

Promovarea unor mecanisme de sprijin al părinților și de asigurare a unui echilibru între viața

de familie și cea profesională, prin dezvoltarea serviciilor educaționale și de supraveghere din

învățământul preșcolar sau de îngrijire prin programe after school, standardizarea calității în domeniul

îngrijirii pe timp de zi a copiilor, în sistem integrat de îngrijire și educare, în creșe, servicii de zi și

bone acreditate și calificate, toate conduc la asigurarea unor servicii sociale de calitate. În acest scop, a

fost demarat Programul „Centre pentru Familie” care prevede înființarea a 42 de centre special

amenajate, cu servicii diverse, flexibile, dedicate și personalizate, unde există posibilitatea lăsării

copilului mic în îngrijire specializată pe perioade scurte, pentru ca părinții să poată realiza activități

strict necesare și urgente.

În județul Iași, în cadrul unui proiect european, centrele de plasament vor fi înlocuite de căsuțe

de tip multifuncțional. Închiderea centrelor rezidențiale mari face parte dintr-o strategie europeană prin

care se dorește găsirea de măsuri alternative mai adecvate pentru protecția copiilor. Locul căminelor cu

dormitoare pentru zeci de copii este luat treptat de reintegrarea în familie, asistența maternală sau

internatele școlare, astfel încât copiii aflați în grija statului să trăiască într-un mediu cât mai apropiat de

cel familial, într-o comunitate și să relaționeze cu oamenii.

Toate aceste măsuri adoptate de Executiv în cadrul programului de guvernare asumat în

campania electorală conduc la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoanele defavorizate și

întăresc politica socială a statului român.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule coleg Lupu.

O rog pe colega noastră, doamna senator Sbîrnea Liliana, să poftească la microfon.

- 16 -

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice este: „Adunarea Parlamentară NATO la București – eveniment major

pentru țara noastră”.

Stimați colegi,

România, prin capitala ei, a fost, între 6 și 9 octombrie, gazda celei de a 63-a Sesiuni Anuale a

Adunării Parlamentare NATO. Aceasta a fost, de fapt, a treia acțiune de asemenea anvergură în ultimii

20 de ani, prima având loc în octombrie 1997, când noi aveam doar calitatea de aspiranți la statutul de

membru al NATO.

Ne este binecunoscut faptul că autoritățile române s-au îndreptat, imediat după decembrie 1989,

către NATO, debutul primelor relații diplomatice fiind în anul 1990, iar trei ani mai târziu,

președintelui Ion Iliescu revenindu-i rolul de a-i transmite oficial secretarului general NATO din acea

vreme dorința României de a adera. La data de 4 martie 2004, președintele Ion Iliescu a semnat

instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La data de 29 martie 2004,

premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de

Nord la Washington. Cu ocazia Summitului de la Praga din anul 2004, România a fost oficial

recunoscută ca țară membră NATO.

De atunci, am continuat să ne implicăm activ și consecvent în apărarea securității noastre

comune și nu puține au fost provocările ultimilor 20 de ani pentru toți, deopotrivă. În primul rând,

confruntarea cu amenințările teroriste concretizate în cele mai perfide, tragice și greu de dejucat

planuri ale unor minți criminale, fanatice și ale unor state fantomă. Au urmat anexările teritoriale

nelegitime, cazul Crimeei, violarea suveranității teritoriale a Georgiei și Ucrainei, problema

nerezolvată a Transnistriei și implicațiile acesteia asupra diminuării șanselor de integrare europeană a

Republicii Moldova.

Prin poziția sa geostrategică, aflată la intersecția multiplelor provocări de securitate în zona

Mării Negre, România rămâne unul dintre aliații cel mai bine plasați geografic, dar și istoric, și

diplomatic, pentru a primi un rol esențial în creșterea nivelului de implicare al NATO în dezvoltarea

Parteneriatului Estic și a regiunii Mării Negre.

Stimați colegi,

Sesiunea de la București nu a fost nicidecum una formală. Concepută ca un forum de la tribuna

căruia se dezbat cele mai arzătoare probleme ale momentului de către delegațiile permanente

parlamentare membre ale Adunării Parlamentare NATO, Summitul de la București a fost dedicat

înțelegerii realităților și provocărilor cotidiene, precum și concentrării într-un efort comun a unor

- 17 -

strategii comprimate în rezoluții bine fundamentate, expresie a politicii de securitate opuse unui viitor

nesigur.

Față de perioada în care Marea Neagră era considerată drept o mare închisă, în prezent, factorul

economic și rivalitățile generate de competiția între puterile regionale, implicarea statelor nonriverane,

precum Grecia, Germania, Austria sau Israelul, și, nu în ultimul rând, potențialul energetic al Mării

Negre ne plasează pe noi, românii, într-o poziție favorabilă, în care avem un rol important de jucat și

un cuvânt greu de spus.

Rolul de garant al securității și stabilității în zona Mării Negre al NATO a fost subliniat și în

cuvântul de deschidere al secretarului general al NATO, chiar aici, la Palatul Parlamentului, unde a

participat la deschiderea sesiunii parlamentare. Discursul său s-a concentrat în primul rând asupra unei

repoziționări a NATO față de Uniunea Europeană, despre care a confirmat că are nevoie de Alianța

Nord-Atlantică pentru dezvoltarea sistemului său de apărare. Conceptele de bază pe care le-a reliefat

oficialul NATO au gravitat permanent în jurul ideii de apărare și de menținere a dialogului în relația cu

Rusia, cu o condiție – ca și Moscova să-și respecte angajamentele.

Aceeași idee a dialogului a fost prezentă și în lucrările pe comisii ale sesiunii, de o mare

importanță fiind rezoluția Ullei Schmidt din Germania, raportor special, care le-a cerut membrilor

guvernelor și parlamentelor aliate în cadrul NATO să susțină o înțelegere pașnică în privința

dezamorsării conflictului transnistrean și să încurajeze Republica Moldova în drumul ei spre progres

pentru toți cetățenii săi.

La fel de prestigioase au fost și amendamentele Delegației române la rezoluția doamnei

Schmidt, mai ales cele care au subliniat importanța formulării exacte a principiilor privitoare la

respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în conformitate cu granițele

sale recunoscute la nivel internațional.

Stimați colegi,

NATO are în continuare situații dificile de gestionat, complexe, multiple și de multe ori

imprevizibile. Atacurile cu care se confruntă diferite zone ale lumii nu sunt numai militare, ci și

cibernetice, distrugând ireversibil și în câteva momente strategii importante pentru supraviețuire și

apărare, care au costat guvernele statelor membre efort financiar în primul rând.

Desigur, dimensiunea parlamentară a NATO nu este un teatru de război unde se pregătesc

strategii de atac. Știm cu toții că întreaga politică a NATO este una de apărare. Cu toate acestea,

implicându-se în sancționarea legislativă a exceselor expansioniste de orice natură ale unor megastate,

NATO își impune, din ce în ce mai mult, rolul de instanță morală îndreptățită să ia măsuri de protecție

a intereselor membrilor săi.


- 18 -

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, doamna colegă Sbîrnea.

Îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte, domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Aș mânca astăzi un ou, dar mâine mă taxează un

intelectual.”.

Stimate colege și stimați colegi,

Dați-mi voie ca astăzi să fac de aici, de la microfonul Senatului, un autodenunț penal: sunt

evazionist fiscal!

La sfârșitul săptămânii trecute am fost acasă, la Deva, localitatea copilăriei și adolescenței mele,

pentru a-i da o mână de ajutor colegului Lucian Davidoni în lupta pentru primărie. În dimineața zilei de

sâmbătă, mama mi-a pregătit spanac și conopidă pane. Apoi m-a întrebat dacă vreau și ouă ochiuri la

spanac, dar m-a atenționat că sunt de la găinile mătușii Lenuța, de la Roșcani, mai exact că nu au fost

fiscalizate. Am rezistat tentației de a începe ziua cu o mică evaziune și am refuzat. Imediat am realizat însă

că rafturile din cămară erau pline cu alte produse evazioniste: compot de gutui, gogoșari și ardei iuți în oțet,

gogonele, castraveți murați, dulcețuri și siropuri. Pe balconul bucătăriei, în două coșuri de nuiele, erau

struguri și must din via de la Geoagiu și fructe din livada de la Săcămaș. Ce să fac? Că mă tenta să iau din

toate cu mine la Cluj și la București. Apoi, mi-am dat seama că gustasem deja din conopida pane, care

fusese pregătită cu ouă de la găinile mătușii Lenuța, așa că m-am dat bătut.

Domnule Vosganian, chemați ANAF și DNA, recunosc, sunt un evazionist!


M-aș bucura dacă nu ați medita la cele povestite doar în registru anecdotic, de glumă ori de

impertinență la adresa unui fost ministru al României. Pentru că, dincolo de tonul vesel, stă o realitate

tristă. Timp de mai multe decenii, munca țăranilor și agricultorilor români a fost prăduită la fac

automat. În comunism le-a fost luat pământul cu forța și de nevoie, dar mai ales de nevoie, au fost

obligați să lucreze în cooperativele agricole de producție într-una din formele moderne ale

sclavagismului și exploatării umane, unde, în numele progresului, nu era nicio problemă să lucreze

copii de 10 ani – iar eu am experimentat acest lucru –, vârstnici de 70 ori chiar 80 de ani sau să

„voluntarieze” obligatoriu, evident, liceeni, studenți și soldați.

În lunile de primăvară, vară și toamnă, cei plătiți la normă – norma fiind, de multe ori, o zi

lumină de lucru, de la răsărit la apus – adunau 3-400 de lei pe lună. Toamna, mai aveau dreptul la

- 19 -

aproximativ 10% din recoltă. Practic, prin neplata muncii țăranilor români se ajungea la un nivel de

impozitare de 70, 80 ori chiar 90%.

Care au fost beneficiile de pe urma unei asemenea taxări aberante? Copiii le-au plecat la oraș,

școlile au început să se degradeze, dispensarele să funcționeze pe avarie, iar drumurile comunale să se

transforme în tranșee. În schimb, s-a construit această Casă a Poporului în care ne aflăm și noi acum.

La ce bun?


S-a schimbat ceva după 1990? Terenurile agricole, pășunile, pădurile au fost restituite cu

țârâita, atunci când au fost restituite și nu au ajuns cu japca în mâinile noii elite politice și a profitorilor

din jurul acesteia, școlile cad în ruină, părăsite de cei din urmă dascăli din zona rurală, pe dispensare

cresc bălării, clădirea spitalului în care m-am născut, din comuna Ilia, stă să se prăbușească de la o zi la

alta, iar drumurile și ulițele au rămas la fel cum le știam din copilărie, bune să te poți juca de-a v-ați

ascunselea prin ele.

Cu gândul să pună mâna cât mai pe nimic pe terenurile lor sau, pur și simplu, din prostie și/sau

incompetență, nu s-au obosit prea mulți guvernanți să-i învețe pe țăranii români beneficiile unor

asocieri reale, cum să se unească și să aplice pentru fondurile europene, pentru microîntreprinderi de

prelucrare a produselor agricole, cum să motiveze dascălii și medicii să profeseze în mediul rural.

După toate acestea, ce idee genială îi vine unui fost ministru al României, membru al unui

partid care susține și astăzi guvernarea? Să pună un bir și pe mâncarea din farfuria țăranilor, să mai

aibă unii băieți și fetițe deștepți și deștepte niște bani la dispoziție, să-și bage mâna până la umăr în ei

pentru excursii de lux prin Dubai ori pe croazetă.

Stimate colege și stimați colegi din coaliția de guvernare,

Vă rog, luați o pauză și, înainte să mai puneți vreo taxă ori vreun impozit pe munca

agricultorilor și fermierilor români, mai dați ceva înapoi, mai asfaltați un drum, mai construiți o

canalizare, mai încălziți o școală, mai puneți țiglele și mai dați cu var pe un dispensar. Și faceți asta și

în realitate, nu doar pe hârtii, prin declarații la televizor ori de la acest microfon. Și doar apoi

deschideți discuția despre taxa pe oul din farfuria țăranului român.

Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi, domnule vicepreședinte.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

O invităm la microfon pe colega noastră, Eleonora-Carmen Hărău.

- 20 -

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Bună ziua!


Stimați colegi,

Cum bine știți și, dacă nu știți, vă spun eu, în săptămâna trecută, în Valea Jiului au murit, din

nou, doi mineri prinși de surpătura din mină. Lucrând în niște condiții improprii, lucrând într-o mină

care, la momentul acesta, ar fi trebuit, după algoritmul pe care puterea l-a instituit, să fie închisă,

lucrând într-o zonă căpușată sistematic, de zeci de ani, de tot felul de structuri economice care au furat

întâi pâinea, pe urmă banii și, în cele din urmă, viețile minerilor. Așa încât, în declarația politică de

astăzi mă întreb până când trebuie să mai moară oamenii în Valea Jiului pentru a se rezolva problemele

economice și sociale din această zonă?

Bineînțeles că această tragedie a atras din nou atenția asupra condițiilor de muncă ale minerilor.

Prețul plătit: două vieți și încă niște ortaci supuși unor suferințe destul de serioase, pentru că au fost

răniți. Problemele economice și sociale ale Văii Jiului sunt multiple, însă, de fiecare dată, sunt

„rezolvate” în campaniile electorale de către PSD. Apoi, urmează liniștea și indiferența.

Cel mai mare agent economic din județul Hunedoara, agentul căruia îi aparțin aceste mine,

Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroșani, este în litigiu juridic privind insolvența.

Totodată, solicitarea Complexului Energetic Hunedoara de a prelungi activitatea de producție a

minelor Lupeni și Lonea, prin promovarea unui memorandum de către Ministerul Energiei la Guvern,

ulterior fiind necesară notificarea Comisiei Europene de zonă, zace prin vreun sertar de birou. În

condițiile în care el ar fi luat în seamă, condițiile din mină nu ar putea să fie sub imperiul arbitrariului

și al neglijenței.

În plus față de asta, pensionarii mineri din Valea Jiului ieșiți la pensie înainte de 2011 și-au

strigat drepturile în stradă, organizând, săptămânile trecute, proteste și marșuri.

Avem o coaliție PSD-ALDE care controlează, prin oamenii puși la conducerea Complexului

Energetic Hunedoara, în consiliul de administrație al acestui colos energetic, în Ministerul Energiei,

ultima suflare a comunității din această vale a plângerii. Valea Jiului moare și la propriu, și la figurat!

Dispare o zonă atât de frumoasă a României pentru că o coaliție, PSD-ALDE, care a luat atâtea voturi

tot timpul în Valea Jiului – pe care a controlat-o, a subordonat-o și căreia i-a făcut viața amară, așa

cum se găsește ea acum – trădează și de astă dată, trădează încrederea momârlanilor, a acestor oameni

minunați.

Așa că solicit Guvernului României să nu mai dea încă o lovitură județului Hunedoara,

transformând Hidroelectrica de la Hațeg într-o uzină electrică la dispoziția sucursalei mult mai mici,

mai neînsemnate, mai neprofesioniste din Târgu Jiu, tot sub forma unui liber arbitru. Și solicit

- 21 -

Guvernului ca, într-o lună, să vină cu un plan de salvare a acestei zone, iar aceste măsuri să fie

prezentate și aprobate într-o ședință de Guvern care să se desfășoare în Valea Jiului, județul

Hunedoara. Oamenii aceștia merită atâta lucru!

Dumnezeu să aibă grijă de cei plecați definitiv în adâncimi și să le întărească familiile.


Sunt senatorul de Hunedoara Eleonora-Carmen Hărău

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim foarte mult.

O rog să vină la microfon pe colega noastră, doamna senator Arcan Emilia.

Doamna Emilia Arcan:


Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Răutatea și minciuna etalate public”.

Distinse doamne și domni senatori,

În declarația de astăzi mă voi referi la un fapt de conștiință politică. Vă mărturisesc sincer că,

de aproape un an de zile de când sunt parlamentar, am constatat cu mare dezamăgire că în spațiul

public predomină o atmosferă de răutate și minciună etalată continuu. Mă nemulțumește acest lucru și

sunt convinsă că toată această manipulare stârnește nemulțumire printre mulți dintre cetățenii țării

noastre, care cunosc adevărul și apreciază coaliția aflată la guvernare la adevărata ei valoare, prin

faptele sale reale.

Din păcate, se manifestă în spațiul public românesc o rețea de mecanisme de urâțire, de

maculare și răstălmăcire a realității, cum nu știu că se mai găsește prin alte țări. Cred că unele tendințe

de manifestări de nemulțumire și… petrecută în societatea noastră își au printre cauze tocmai disprețul

care le este caracteristic unora dintre colegii din opoziție, dar și unor purtători de opinii publice.

Ca majoritate parlamentară și la guvernare, am reușit în zece luni de zile să facem mai multe

lucruri bune decât alții în 4-5 ani și nu am auzit să se vorbească de bine sau apreciere. Avem creștere

economică record, am reușit să îmbunătățim legislația în domeniul salarizării și să impunem echilibrele

firești între angajații aflați la același nivel, am scos o lege a pensiilor, am adus importante prevederi în

domeniul educației, în domeniul sănătății și nu mi se pare firesc să nu se vadă aceste lucruri

extraordinare, ba, dimpotrivă, cu atâta răutate, cu atâta înverșunare, exagerându-se în permanență cu

criticile inutile asupra celor care vor să îndrepte lucrurile în această țară.

Un caz concret de minciună sfruntată, care, cu certitudine, a deranjat pe foarte multă lume, îl

reprezintă liderul PNL-ului care… a… principiului…, având o intervenție și folosind expresii

jignitoare, a găsit de cuviință să lanseze în spațiul public zilele trecute neadevăruri dureroase, jigniri,

- 22 -

precum: „PSD – o bandă de hoți, de incompetenți, de țepari, de oameni certați cu bunul-simț și cu

legea”. Rușine, domnule lider de partid Orban!

Mă simt jignită, pentru că fac parte din această formațiune politică și vreau să precizez că

Partidul Social Democrat are oameni competenți, bine pregătiți, care fac cinste acestui partid. Din

păcate, acest lider nu realizează că se dezonorează pe el și partidul pe care îl reprezintă, pentru că

românii știu adevărul despre neputința celor din PNL-ul de astăzi, PDL-ul de altădată. Cetățenii acestei

țări știu în ce fel au adus țara și acum au un grad de comparație cu lucruri bine făcute, ce li se întâmplă

românilor în ultima perioadă.

Ei nu sunt constructivi și de aceea ies în față cu neadevăruri. Această atitudine nu îi onorează,

în schimb, li se arată adevărata față. Ura față de PSD, fără propuneri de îmbunătățire, fără inițiative

legislative în interesul poporului român, este de neiertat și netolerat. Sper ca majoritatea românilor să

evalueze corect contribuția fiecăruia și să nu dea câștig de cauză echipelor din opoziție.

Nu pot fi trecute cu vederea noutățile legislative benefice mediului de afaceri, dorința PSD-ului

și a colegilor de la guvernare de a-i vedea pe românii plecați la muncă peste hotare reveniți acasă,

pentru care au gândit facilități la întoarcere, oportunitățile pentru tinerii care au rămas acasă și multe

alte facilități. Știm cu toții că, după mulți ani, avem producții record la unele culturi agricole, am reușit

să aducem la zi subvențiile pentru domeniul agricol, am redus birocrația – finanțând mai mult

apărarea, educația, sănătatea și cultura, administrația publică funcționează, în general, la parametri

normali și românii simt acest lucru.

Sunt bucuroasă că alianța de guvernare are înțelepciunea de a comunica civilizat și documentat,

dar, pentru că opoziția este așa cum este, îi lăsăm pe cei care nu aparțin majorității să se discrediteze

singuri în fața poporului român. Păcat că au ajuns să nege și cifrele scrise negru pe alb și susțin că

statisticile ar fi nereale, deși indicatorii economici și sociali arată bine și asta se resimte în viața de zi

cu zi.

Personal cred că am ajuns la limită și nu mai putem accepta astfel de acuze. Ne trebuie o mai

bună prezentare a proiectelor și să începem să răspundem pe măsura adevărului, dar și a adversarului,

chiar dacă vom avea de luptat cu indivizi și grupări care vor să compenseze lipsa lor de capacitate și

eficiență cu vorbe goale.

Ca parlamentar PSD, îmi doresc un echilibru între noi și vreau să reabilităm etica de ales care,

în momentul de față, este pătată în mintea românilor. Parlamentul trebuie să fie cel în care cetățeanul

are încredere și care nu trebuie să dezamăgească. Să punem în centrul activității realizarea obiectivelor

pe toate domeniile convenite, să discutăm mai mult și mai deschis între noi pe proiecte, pe programe.

Avem capacitatea de a ridica nivelul calitativ al activității politice, de guvernare și legislative.

Continuăm munca politică în rândul cetățenilor cu energii sporite, bazându-ne pe realități și pe adevăr.

- 23 -

Avem obiective ambițioase de atins și pentru aceasta este necesar să ne organizăm mijloacele și să

mobilizăm energiile umane în sprijinul bunei lor finalizări.


Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim, doamna senator Arcan.

O rog pe doamna senator Mirea Siminica să poftească la microfon.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău (din sală):

Drept la replică.

Domnul Cornel Popa:

Înainte de asta, o rog pe doamna Carmen Hărău să vină la microfon pentru o replică…, un drept

la replică.


Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am auzit în sala asta, acum câteva minute, blamându-se minciuna. Minciuna care, în momentul

acesta, este un portdrapel al PSD, nu al opoziției, minciuna care-i continuată într-un mod deșănțat încă

din campania electorală și cu care creierele românilor se încearcă a fi spălate.

Am auzit de la microfonul acesta blamându-se președintele Partidului Național Liberal pentru a

folosi cuvinte de tipul: „hoție”, „trădare”, „nepricepere”, „diletantism”.

Stimați colegi,

Fostul dumneavoastră dumnezeu, domnul Victor Ponta – eu înțeleg că acum vă închinați

dumnezeului Dragnea, dar până de puțină vreme vă închinați dumnezeului Ponta –, domnul Victor Ponta

folosește aceleași cuvinte la adresa persoanelor care ne fac în momentul acesta discreționar viețile.

Haideți să ne înțelegem, despre ce vorbim?! A, vorbim despre cifre statistice! Sigur, cifrele

statistice, cu ajutorul Institutului Național de Statistică, pot fi ușor ajustate. Totdeauna, Institutul

Național de Statistică a servit puterea la putere, dar tot Institutul Național de Statistică face, în

momentul acesta, vorbire despre creșteri ale prețurilor de 25%.

Ce faceți, oameni buni, cu țara asta?! Echilibrele economice se fac praf, vine un val de scumpiri,

ne paște o hiperinflație, iar dumneavoastră cântați isonul unor persoane care n-au altă…, n-au alt scop

decât să-și scape pielea de la închisoare.

Revin asupra ideii că însuși Victor Ponta, însuși Grindeanu și acum – destul de timid, dar mă

aștept să-i crească vocea și să înceapă să vină mai cu dicție – domnul Tudose reclamă politica greșită,

politica PSD, care duce țara într-o prăpastie din ce în ce mai adâncă.

- 24 -

Vă mulțumesc frumos.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu solicită cuvântul.)

Domnul Cornel Popa:

Haideți, haideți, vă rog, totuși să-i lăsăm pe colegii noștri, că nu ne mai încadrăm.

Vă rog să fiți scurt. Domnul Goțiu.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună ziua!

O să încerc să fiu foarte scurt și să îi transmit doamnei colege senator, Emilia Arcan, că

adevărul iese totdeauna la suprafață. Și, dacă totul este așa de bine și de frumos, cum a menționat

Domnia Sa, indiferent ce am spune noi, cei din opoziție, cetățenii români vă vor mulțumi și vă vor

trece în cărțile de istorie, cu felicitări, pentru ceea ce ați făcut pentru dânșii.

Vă garantăm că, dacă totul e așa de bine și de frumos și cifrele pe care le-ați prezentat sunt

reale, nu vor exista greve, nu vor exista categorii profesionale nemulțumite, care să protesteze în Piața

Victoriei și, chiar dacă s-ar protesta în Piața Victoriei împotriva modificărilor abuzive ale legilor

justiției, dreptatea va ieși la suprafață, dacă, într-adevăr, ceea ce spuneți este drept și corect. Deci, din

acest punct de vedere, nu trebuie să vă faceți griji, istoria și adevărul vor ieși întotdeauna la suprafață.

Griji ar trebui să vă faceți dacă, într-adevăr, așa cum susținem mulți din opoziție, tot ceea ce prezentați

nu este real. Și cred că, probabil, dacă aveți dreptate, nu veți mai schimba guverne tot la trei, patru,

cinci sau șase luni.

De aceea, vreau să înțelegeți un ultim lucru pe care îl menționez: nicio societate nu se poate

dezvolta fără o critică onestă. Negarea dreptului la critică nu face decât să ne ducă către totalitarism și

autoritarism, în cel mai fericit caz.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Mulțumesc tare mult domnului coleg Goțiu.

O invit la microfon pe colega noastră, doamna senator Mirea Siminica.

(Doamna senator Emilia Arcan solicită cuvântul.)

Vă dau drept la replică, după aceea, ca să n-o tot invităm și, până la urmă, să n-apuce să

vorbească la microfon.

Mulțumesc.

Doamna Siminica Mirea:


Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la „Drumurile județului Olt – drumuri care ucid.”.

- 25 -

În urmă cu o lună, am adresat o întrebare ministrului transporturilor, domnul Alexandru-Răzvan

Cuc, în care-i aduceam la cunoștință o statistică îngrijorătoare a accidentelor rutiere soldate cu morți și

răniți, care au avut loc cu o frecvență alarmantă în zona Pădurea Sarului, pe raza drumului european E 574,

în județul Olt.

Spuneam, la vremea potrivită, despre cei opt morți și cei peste 20 de răniți grav, victime

înregistrate de la începutul anului până în prezent. Astăzi, la nicio lună de la această dată, am efectuat

întrebarea pentru că numărul decedaților pe această porțiune de drum a ajuns de la 8 la 10, iar cel al

răniților de la 20 la 30.

Pe baza statisticilor existente în spațiul public, cât și pe datele culese de colaboratorii mei în

teritoriu, îmi pot permite să vă spun astăzi că respectiva porțiune de drum doboară recordul la victime

rutiere înregistrate pe un segment de nici doi kilometri de drum public. Zona este semnalizată

corespunzător, sunt marcaje, starea carosabilului este impecabilă. Chiar și așa, excesul de viteză, lipsa

de îndemânare a unor participanți în trafic generează – pe lângă alte cauze neidentificate de mine până

acum – această frecvență alarmantă a tragediilor din trafic, impune de urgență măsuri suplimentare,

date de specificul zonei unde ultimii doi morți în accidente rutiere s-au înregistrat sâmbătă, 7

octombrie 2017.

Propunerea susținută de mine este montarea unor separatoare de sens asemănătoare cu cele care

se află pe DN 1, după Otopeni, Băneasa. Înțeleg procedurile specifice, studiile tehnice necesare.

Accept existența unui calendar pregătitor înainte de desfășurarea efectivă a lucrărilor în zonă, dar

aceste situații consumă timp, iar timpul, în zona respectivă, înseamnă pierderi de vieți omenești,

suferințe și pagube materiale incomensurabile.

Aștept cu încredere de la dumneavoastră, cei care reprezentați zona de decizie, dar și zona de

execuție în același timp, să dispuneți un calendar precis al lucrărilor din zonă, în numele celor care și-au

pierdut viața, dar și pentru cei care pot fi în orice moment victime ale sistemului public de circulație

rutieră din România.

Nu este cea mai estetică măsură introducerea separatoarelor de sens, dar condițiile date nu

permit alternative de alt fel. Mai mult decât atât, am intrat în sezonul umed, când condițiile de

producere a accidentelor rutiere cresc alarmant în raport cu perioada de vară. Nu am niciun interes

politic în spatele acestei inițiative, nu susțin niciun antreprenor. Vreau doar ca poziția mea de senator

în Parlamentul României să fie utilă cetățenilor acestei țări.

Doamnelor și domnilor,

Cred că orgoliul politic poate fi lăsat deoparte. E vremea ca rațiunea să primeze, să impună

ceea ce este normal. Considerați această alocuțiune mai mult decât o declarație politică. E o constatare

pe care o susțineți tacit fiecare dintre dumneavoastră. Las la aprecierea fiecăruia această expunere și nu

- 26 -

vă cer decât să acționați în limita conștiinței dumneavoastră, cea care există și dincolo de apartenența

la un partid sau la un grup politic.

Mulțumesc.

Siminica Mirea, senator PNL

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimată colegă Mirea Siminica.

O invit, pentru un drept la replică, pe Arcan Emilia, pe doamna colegă Arcan Emilia, rugând-o,

cu mult respect, să fie cât mai scurtă în expunere, ca să poată vorbi și domnul Bulacu.

Doamna Emilia Arcan:


Voi fi foarte scurtă.

Mă mulțumește intervenția domnului coleg, senatorul Goțiu, pentru faptul că a precizat că vom

intra în istoria acestei țări pentru realizările pe care noi le-am arătat până la acest moment.

Aș vrea să vin mai agresivă, dar să știți că pe noi, reprezentanții Partidului Social Democrat, nu

ne caracterizează modul de abordare așa cum o faceți dumneavoastră și cei din opoziție care aparțin

PNL-ului.

Dar ceea ce… Eu cred, foarte mult cred că există acest grad de frustrare, văzând că noi, cei care

reprezentăm majoritatea în Parlamentul României, cât și în Guvern, avem realizări pe parcursul acestor

10 luni de guvernare. Este adevărat, vă dau crezare, dar faptul că dumneavoastră ați precizat că vom

intra în istorie… Vom intra, domnule, vă asigur! Pentru că, într-adevăr, și cetățenii din această țară

simt că o duc mai bine de la o zi la alta și atmosfera negativă pe care dumneavoastră ne-o faceți, nu

faceți altceva decât… ne faceți un bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

N-o să fiu foarte agresiv, cred, mulțumindu-vă pentru răspuns.

Vă rog, vă rog, îl invit la microfon pe domnul Bulacu Romulus, care așteaptă cuminte, de mai

multă vreme, în bancă și după aceea mai putem vorbi și de alte drepturi la replică, dacă timpul ne va

mai permite.

Domnul Romulus Bulacu:


Vânzători la magazinul de iluzii. Astfel pot fi caracterizați miniștrii Cabinetului Tudose. Iluzia

prosperității, iluzia bunăstării și iluzia traiului decent. Totul pare chilipir, la ofertă, ai zice că ai numai

de câștigat, dar când ajungi la casă și plătești, realizezi că, de fapt, totul este extrem de scump. Dar, cu

toate acestea, ministrul aflat după tejghea îți zâmbește larg și-ți spune că doar ți se pare.

- 27 -

Numai nouă ni se pare că prețul benzinei și al motorinei a crescut cu aproape 7 procente în

ultimele 30 de zile, numai nouă ni se pare că au crescut ratele la bănci, numai nouă ni se pare că s-au

scumpit facturile de curent și gaze. De după tejgheaua de la Palatul Victoria lucrurile acestea nu se

văd.

Odată cu instalarea Guvernului Tudose, coaliția PSD-ALDE a reușit din nou să demonstreze că

nu are interesul să conducă pentru bunăstarea românilor, ci doar în scopuri personale și de menținere a

unui electorat captiv. Nu este nevoie de analize complicate pentru a vedea că Guvernul Tudose este

maestru la capitolul incompetență, viclenie, populism și manipulare. Sub masca comunicării și a

transparenței în actul de guvernare, reprezentanții PSD încearcă să acopere gafe și măsuri care distrug

economia și societatea românească.

În mai puțin de un an de guvernare, alianța PSD-ALDE a reușit să spulbere majoritatea

sistemelor publice care aveau o minimă stabilitate. Jonglarea cu sistemul public de pensii a transformat

într-o incertitudine destinul Pilonului II. Sistemul bugetar a fost distrus de noua Lege a salarizării, prin

efectele sale, mai ales la nivelul administrațiilor publice, care riscă în acest moment să înfrunte

falimentul. Dacă Guvernul nu transferă sumele necesare la bugetele locale, vom asista la concedieri

masive. Mai mult, PSD a promis că va crește salariile profesorilor, ale medicilor și ale funcționarilor,

fără să mai bage mâna în buzunarele altor români. Faptul că aceștia nu au primit măririle promise la 1

iulie 2017 denotă lipsa fondurilor și multă ipocrizie. Pentru a le majora din anul 2018, Guvernul va fi

nevoit să mărească sau să aplice noi taxe și impozite. Transferarea contribuțiilor sociale de la angajator

la angajat a scos sindicatele în stradă. Obligarea agenților economici de a colecta TVA într-un fond

special, printr-o birocrație fiscală suplimentară, indicele ROBOR instabil, care a mărit creditele

românilor, nu sunt realizările unui Guvern în 4 ani, ci ale unui Guvern schimbat de două ori în 9 luni.

În goana după menținerea bazinului electoral, PSD a îndatorat țara cu peste 10 miliarde de euro, iar la

rectificarea bugetară a tăiat, pe lângă fondurile de la investiții și dezvoltare, și pe cele de la educație,

sănătate, transporturi.

Avem o economie care, statistic vorbind, înregistrează creștere, dar ea este superficială, fragilă

și vulnerabilă. În acest moment, ea se bazează strict pe consum, fără productivitate. PSD nu a înțeles

că România nu se poate dezvolta și moderniza doar prin ajutoare sociale și prin ajutoarele mascate date

clientelei politice.

Agenții economici au nevoie de ajutor pentru a fi mai puternici, pentru a putea vinde, exporta,

dezvolta, ca, în final, să poată plăti salarii mai mari pentru angajații lor și astfel să poată plăti sumele

aferente impozitelor la bugetul de stat.

Ajutați economia să miște! Încetați să sacrificați economia, sănătatea, educația, investițiile și

locurile de muncă pentru măsuri menite doar să-i amăgească pe români. Politicile care încurajează

- 28 -

consumul trebuie urgent înlocuite cu politici care susțin investițiile, absorbția de fonduri europene și

creșterea colectării de taxe la bugetul de stat.

S-a întrecut orice măsură a incompetenței, iar 2018 va aduce cu el un dezastru inevitabil. Nici

măcar ouăle găinilor lui Vosganian nu ne vor mai putea ajuta!

Romulus Bulacu, senator de Vâlcea

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă anunț că a expirat timpul alocat declarațiilor politice.

Nu închid însă această sesiune de declarații politice, înainte să mulțumesc domnului Ion Ganea

și domnului Pavel Marian pentru că m-au asistat la susținerea acestei sesiuni de declarații.

Amintesc, de asemenea, că au mai depus la secretariat declarații politice următorii colegi:

domnul senator Cârciumaru Florin, domnul Trufin Lucian, domnul Brăiloiu Tit-Liviu, domnul Bodog

Florian-Dorel, doamna Pațurcă Roxana-Natalia, domnul Smarandache Miron-Alexandru, domnul

Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, domnul Bădălău Niculae, domnul Țuțuianu Adrian, domnul Toma

Cătălin Dumitru, domnul Stângă George-Cătălin, domnul Cazan Mircea-Vasile, domnul Șoptică

Costel, domnul Popa Cornel, domnul Pîrvulescu Eugen, domnul Nicoară Marius-Petre, domnul Ioan

Cristina, domnul Ion Marcel Vela, domnul Caracota Iancu, domnul Iriza Scarlat, domnul Bădulescu

Dorin-Valeriu și domnul Lungu Vasile-Cristian.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de declarații politice de astăzi, 11 octombrie 2017.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Niculae Bădălău, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Niculae Bădălău:

Doamnelor domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului senatului de astăzi, 11 octombrie 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la

lucrări un număr de 80.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii vizavi de ordinea de zi.

Dacă nu, o supun votului. (Discuții la prezidiu.)

Domnilor senatori!

- 29 -

Vă supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului; ora 13.00, vă reamintesc, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, după

aceea, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții vizavi de programul de lucru.

Dacă nu, vă rog să votați.

Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 16 – 21 octombrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Comitetul liderilor vă propune următorul program de lucru:

- luni, 16 octombrie: 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00 –

16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15 – 19.45,

întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 17 octombrie: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

- miercuri și joi, miercuri 18 și joi 19: 9.00 – 16.00, lucrări în comisii permanente;

- vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții.

Dacă nu, îl supun votului.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul Senatului pentru

perioada 16 – 21 octombrie a fost aprobat.

Începem dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative.

*

Avem la punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului

nr. 10/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2011 privind

stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuţiei financiare elveţiene nerambursabile

acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea

disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, precum şi a contribuţiei

naţionale aferente acestei asistenţe. (L228/04.09.2017)

- 30 -

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului președinte al Comisiei

Naționale. Microfonul 9.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale de Prognoză:

Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca scop asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare a

mecanismelor financiare specifice proiectului privind fondul pentru acțiunile în domeniul

managementului de energie durabil.

Este una din componentele Programului de cooperare elvețiano-român și are ca finalitate

îmbunătățirea infrastructurii locale, consolidarea capacității și conștientizarea cu privire la eficiența

energetică și energia regenerabilă.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea de a fi votat.

Vă mulțumesc.



Domnule președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici, vă rog.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:


Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. De asemenea, Comisia

economică, industrii și servicii, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru dezvoltare și

strategie economică au transmis avize favorabile.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.




Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de

admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul

fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

- 31 -

*

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 20/2017 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi prorogarea

unor termene. (L238/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule președinte, vă rog. Microfonul 9.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de revizuire unele termene de implementare, introducerea

aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal economic. Practic, este o decalare pentru 1 august

2018 și al doilea, foarte important, este că după acea dată nu se mai … se interzice comercializarea

aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal.

Acestea sunt principalele prevederi ale ordonanței și în acord cu raportul Comisiei pentru

buget, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea unui vot favorabil.

Vă mulțumesc foarte mult.



Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe.

Vă rog.



Solicitarea a fost aceea, într-adevăr, de prorogarea unor termene privind casele de marcat.

În acest sens, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, au analizat proiectul de lege și avizele

pozitive primite la nivelul comisiei și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte

raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre

dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.


Vă rog. Microfonul central.

Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Stimați colegi,

- 32 -

Grupul parlamentar senatorial al USR se va abține de la vot în cazul acestui proiect de lege.

Înțelegem că vorbim astăzi în fapt despre prorogarea unor termene, însă problema de fond

rămâne, deși ea este expediată la un moment ulterior.

La nivelul fondului problemei înțelegem preocuparea statului pentru îmbunătățirea sistemului

de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, însă nu înțelegem și nu susținem maniera în care

statul se reformează impunând costuri mediului de faceri. Toți operatorii economici trebuie, în caz

contrar fiind sancționați, să-și doteze unitățile cu aparate electronice fiscale.

Codul fiscal, prin art. 22 privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, prevede facilități

pentru contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit la efectuarea cheltuielilor cu achiziția

aparatelor electronice fiscale. Ce se întâmplă însă cu alți contribuabili? Ce se întâmplă cu

microîntreprinderile? Dispun acestea de suficientă soliditate financiară pentru a suporta o parte din

costurile de reformă a statului?

Abținerea noastră la vot se dorește a fi un semnal pentru necesitatea schimbării opticii de

guvernare. Orice obligație impusă de stat agenților economici trebuie să fie însoțită de o facilitate

oferită acestora în scopul unui parteneriat public-privat real productiv.

Mulțumim frumos.


Mulțumesc, doamna senator.

Microfonul 2. Vă rog.

Domnul Tánczos Barna:


Vorbim despre o măsură care este întârziată. Este întârziată pentru că în majoritatea statelor

membre din Uniunea Europeană, această măsură este demult introdusă. Este o decizie demult luată de

guvernele respective și aceste case de marcat fiscale ar trebui să fie barometrul economiei curate,

economiei care asigură o contribuție a fiecărui agent economic la bugetul de stat și asigură o

concurență loială, corectă, între agenții economici.

Este inadmisibil ca acei agenți economici care lucrează corect, plătesc TVA, plătesc impozite,

plătesc taxe, să fie tot timpul cu un pas în urma celor care, practic, realizează profit prin neplata TVA-ului

și prin introducerea în buzunar a 19%, 24% sau 9%, în funcție de vreme, de situație, de an, de Guvern, a

TVA-ului.

Este o măsură care, din păcate, dacă se întârzie – și văd că Guvernul prorogă termene, nu este

ferm în decizii și nu este ferm în luarea acestor măsuri –, va întârzia curățarea pieței de acele… de acei

agenți economici care, în continuare, desfășoară activitate economică. Vând, de exemplu, en detail și

vând în diverse locuri, în magazine, în chioșcuri, în piețe, fără a contribui la bugetul de stat.

- 33 -

Măsurile pe care Guvernul, în paralel, încearcă să le introducă, de exemplu, split TVA, din

încercarea de a constrânge agenții economici să plătească aceste taxe… Sunt mai eficiente asemenea

măsuri de legare on-line a întregii rețele în toată țara decât măsuri birocratice, cum este propunerea

Guvernului printr-o altă ordonanță, de split TVA. Trebuie luate măsurile corecte: cele care au efect,

care sunt eficiente, care pot fi finanțate, pentru că, din punctul meu de vedere, nu este o măsură

costisitoare sau o povară atât de însemnată pentru agenții economici de a nu putea satisface solicitarea

sau de a nu se putea conforma deciziei Guvernului. Și aceste măsuri sunt cele care ar trebui să vină

fără amânare, nu cele de genul split TVA.

Mulțumesc.


Mulțumim domnului senator Tánczos.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 54 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 18 abțineri, proiectul de lege privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

*


Guvernului nr. 21/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind

organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză. (L239/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

președinte. Microfonul 9, vă rog.


Mulțumesc.

Prin acest proiect de lege se dezvoltă capacitatea de programare strategică a Comisiei Naționale

de Prognoză în sensul dezvoltării fundamentărilor pentru strategiile de dezvoltare.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Ministerul Finanțelor Publice susține

raportul de admitere, cu amendamentul propus al comisiei de specialitate, și adresează aceeași

rugăminte de a fi aprobat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

- 34 -

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, vă rog.



Stimați colegi,

Proiectul de lege stabilește atribuțiile Consiliului de programare economică din cadrul Comisiei

Naționale de Prognoză, în calitate de organism fără personalitate juridică, având rol consultativ,

componența acestuia, numirea membrilor CPE, precum și indemnizația trimestrială de care aceștia

beneficiază.

Avizele au fost favorabile din partea Consiliului Legislativ, precum și din partea Comisiei

economice, industrii și servicii, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de

lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere,

cu un amendament admis.

Comisia pentru buget, finanțe, supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul

de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.




Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de

admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul cu amendamentul admis.


Cu 71 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, o abținere, raportul cu amendamentul admis a fost

adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 71 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*


Guvernului nr. 27/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015

privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020.

(L245/04.09.2017)

- 35 -

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna

secretar de stat Mihaela Toader.

Vă rog.

Doamna Mihaela Virginia Toader – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice si Fondurilor Europene:


În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 40/2015, aplicarea mecanismului de

plată era restrânsă exclusiv la plata facturilor sau facturilor de avans. Prin promovarea prezentului act

normativ am lărgit categoria de cheltuieli care poate fi solicitată prin intermediul cererilor de plată,

totodată, am mărit termenul de justificare a prefinanțării de la 60 la 90 de zile și am introdus un

mecanism prin care partenerii, persoane juridice nerezidente pe teritoriul României, să-și poată

deschide conturi în trezorerie pentru a beneficia la rândul lor de mecanismul cererii de plată.

În același context, pentru îndeplinirea tuturor măsurilor asumate de către Guvernul României în

procesul de închidere a condiționalităților s-a creat temeiul legal ca Ministerul Comunicațiilor și

Societății Informaționale să-și poată promova cadrul național de interoperabilitate.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru buget, vă rog.


Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că vom face modificări și dincolo de finalul acestui al doilea exercițiu financiar.

În cadrul Comisiei pentru buget, finanțe membrii comisiei au analizat avizele primite din partea

Consiliului Legislativ, Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru dezvoltare regională,

administrarea activelor statului și privatizare și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți,

să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul

de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.




Domnule senator Tánczos, vă rog. Microfonul 2.

- 36 -

Domnul Tánczos Barna:


Citind conținutul acestei ordonanțe de urgență mi-am pus întrebarea dacă nu este întârziată

măsura, pentru că vorbim de perioada de programare 2014 – 2020. Suntem în 2017 și abia acum

începem să vorbim despre modalitatea de plată a proiectelor din acest program, din această perioadă.

În ultimii doi ani am sincera și modesta bănuială că nu am avut nevoie de asemenea prevederi, ceea

ce înseamnă că nu prea avem proiecte finanțate ajunse în faza de implementare din perioada 2014 – 2020.

Acest lucru ar însemna ergo că nu sunt… că suntem aproape de zero la absorbția fondurilor europene din

această perioadă de programare. Dacă nu am dreptate, doamna secretar de stat, vă rog să mă contraziceți și

să subliniați sau să precizați care este rata de absorbție, în momentul de față pentru fondurile structurale

pentru perioada 2014 – 2020.

Cu siguranță că proiectele fazate merg, ele sunt în curs de implementare, întrebarea ar fi dacă

sunt și proiecte noi, dacă sunt deja programe în care call-urile au fost lansate, au fost evaluate, au fost

semnate contractele de finanțare și duduie, să spun așa, procesul lăsat de izbeliște de domnul ministru,

la un moment dat, când s-a retras din Guvern. Acea echipă aproape perfectă formată de cei care, astăzi,

sunt de față nu mai este în Guvern și am bănuiala că procesul este mult mai lent, funcționează mult mai

anevoios.

Nu înțelegeți la ce mă refer, domnule președinte? Știți cu exactitate.

Un răspuns vă rog, doamna secretar de stat.

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții.

Dacă nu sunt, o rog, pe doamna secretar de stat, să dea răspunsul.

Vă rog. Microfonul 8.

Doamna Mihaela Virginia Toader:

Merge.

Mulțumesc frumos.

Așa cum am menționat, acest proiect de ordonanță este un proiect de modificare a Ordonanței

nr. 40/2015, care reglementează cadrul general pentru exercițiul financiar 2014 – 2020.

Prin urmare, cadrul general pentru mecanismele financiare a fost adoptat încă din anul 2015.

Prin urmare, nu putem să presupunem că nu ar fi avut nevoie sau că este o noutate. Ceea ce am propus

noi aici este un… o flexibilizare, să-i spunem, pe care am discutat-o cu partenerii în general și cu

- 37 -

potențialii beneficiari și am decis împreună că putem aplica acest grad de flexibilizare, tocmai pentru a

accelera absorbția.

În ceea ce privește implementarea, da, este foarte adevărat, în luna ianuarie eram zero, cu apeluri

nedeschise, cu proiecte neevaluate, contracte nesemnate. În acest moment, putem să vă spunem că avem

contracte semnate de aproximativ 50% din alocarea totală, sunt în implementare, apelurile eu fost

deschise, sunt deschise în continuare, în acest moment, au fost evaluate toate proiectele depuse în anul

2016 – din păcate, care nu au fost evaluate la timp – și, totodată, sunt evaluate toate proiectele noi.

Prin urmare, am recuperat tot timpul pierdut și suntem în continuare angajați în acest proces și

în finalizarea lui.

Legat de sumele plătite de către Comisia Europeană, România a solicitat în acest moment

aproape 800 de milioane de euro către Comisie din care au intrat aproximativ 700 de milioane, dacă nu

mă înșel, tocmai pentru că pe noul Regulament 10% din toate declarațiile de plată trimise de către toate

statele membre vor fi plătite la închiderea conturilor anuale, lucru care se va întâmpla după martie

2018.


Mulțumim pentru răspunsul competent.

Declar încheiate dezbaterile generale.


Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*


Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de

procedură fiscală. (L248/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Domnule

președinte, vă rog. Microfonul 9.


Proiectul de lege aduce completări și precizări la Codul de procedură fiscală. Este unul din

proiectele de legi cu impact în simplificare și în sprijinul mediului de afaceri. Aș vrea să… sunt foarte,

foarte multe modificări legate de Codul de procedură fiscală. Aș vrea să evidențiez doar două, trei, pe

care le consider mai importante, în special pentru bunurile adjudecate unde s-a mărit termenul de la un

an la doi ani pentru plata în rate a bunurilor imobile, unde s-a introdus chiar această posibilitate de

- 38 -

plata în rate. De asemenea, este foarte important că s-a reglementat și posibilitatea ca structurile ANAF

să desfășoare acțiuni de prevenire și conformare și nu numai de control.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege Ministerul Finanțelor Publice adresează

rugămintea, în acord și cu raportul comisiei de specialitate, de a fi adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.



Domnul președinte al Comisiei pentru buget. Vă rog.


Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Cu siguranță, la Ministerul Finanțelor trebuie redefinite niște definiții, pentru că – redefinite

niște definiții, niște termeni mai clari – , pentru că probabil că se fac multe confuzii. Cu siguranță, dacă

este pentru mediul de afaceri, nu trebuie să arate cam așa un document de modificare a Codului de

procedură fiscală.

Dincolo de această chestiune pe care și noi am discutat-o în cadrul Comisiei pentru buget,

finanțe, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În acest sens, Comisia pentru buget, finanțe, supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Dacă nu sunt, declar…

A, vă rog, doamna senator. Îmi cer scuze! Microfonul 2.



Stimați colegi,

Pretenția că acest act normativ este cu dedicație pentru agenți economici este un pic cam

exagerat.

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, noi suntem interesați de predictibilitate.

Și, predictibilitatea este oarecum încălcată prin acest act normativ și sunt de acord cu observația făcută

de domnul președinte Teodorovici.

- 39 -

Totuși, având în vedere faptul că în acest act normativ apar prevederi destul de consistente în

ceea ce privește fluidizarea deblocării banilor pentru bunuri indisponibilizate, la dispoziția instituțiilor

statului, suntem de acord și vom susține, dar cu titlul excepțional, această ordonanță.

Mulțumesc.



Dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei e de admitere.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Supun votului raportul și proiectul de lege.


Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 12 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru acordarea de servicii medicale

unor categorii de persoane şi pentru completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor

drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român. (L213/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

secretar de stat Nicolae Nasta.

Vă rog, domnule secretar. Microfonul 8.

Domnul Nicolae Nasta – secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ creează norma specială prin care se asigură asistența medicală de

urgență curativă și a controlului medical de către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr.

Carol Davilla” pentru Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților

și prim-ministru, pentru omologii străini pe timpul vizitei în România, stabilindu-se, totodată, și

modalitatea de finanțare a activităților menționate mai sus.

Totodată, prin acest proiect de act normativ se creează și cadrul legal pentru implementarea

hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării care vizează asigurarea, la cerere, a unui control

medical complet anual pentru persoanele care au avut calitatea de șef al statului român sau

Președintele României și a modalităților de finanțare a activităților sus-menționate.

Pentru aceste considerente vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

- 40 -


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Fălcoi, vă rog. Microfonul 6.

Domnul Nicu Fălcoi:


În ședința din 4.10.2017, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale și ai

Serviciului de Protecție și Pază, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamentele

prevăzute în anexă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și

aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamente, precum și proiectul de

lege.



Dacă sunt intervenții. Vă rog.

Dacă nu sunt, declar dezbaterile generale încheiate și trecem la vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă supun votului raportul cu amendamente admise.


Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 11 abțineri, raportul cu amendamente a fost

adoptat.

Vă supun votului proiectul de lege.


Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 11 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 24/2017 privind formarea iniţială a ofiţerilor în activitate din Ministerul Apărării

Naţionale în instituţii de învăţământ superior militar din străinătate. (L242/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului secretar de stat Nicolae Nasta.

Microfonul 8. Vă rog.

Domnul Nicolae Nasta:

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

- 41 -

Selecția candidaților din rândul elevilor de clasa a XII-a ai colegiilor naționale militare și

diminuarea stagiului în gradul de sublocotenent/aspirant în funcție de durata studiilor în străinătate,

măsuri introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 24/2017 privind formarea inițială a ofițerilor în

activitate din Ministerul Apărării Naționale în instituții de învățământ superior militar din străinătate,

vor conduce la creșterea motivației pentru participarea la studii în străinătate, precum și la diminuarea

fenomenului trecerilor în rezervă a personalului provenit din rândul absolvenților unei instituții

militare de învățământ de prestigiu din străinătate.

De asemenea, absolvirea studiilor de formare inițială organizate în instituțiile militare de

învățământ superior din străinătate constituie temei pentru acordarea de către Ministerul Apărării

Naționale a brevetului de ofițer și a primului grad de ofițer, absolvenții programelor de studii din

străinătate având aceleași drepturi și obligații ca și absolvenții programelor de studii similare din

instituțiile militare de învățământ superior din țară privind evoluția în cariera militară și trecerea în

rezervă.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului… reprezentantul Comisiei pentru apărare, domnul senator Fălcoi.

Vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi:


În ședința din data de 4 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și

siguranță națională au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte

prezentul raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și

aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, precum și proiectul de lege.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții. Vă rog.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege, proiectul de

lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.


- 42 -


(Rumoare, discuții în sală. Tabela electronica de vot indică 48 de voturi pentru, niciun vot

împotrivă și nicio abținere. Discuții la prezidiu.)

Nu. Cred că la... La tehnic. Vă rog. Îmi cer scuze. Cred că tehnicul. Avem o problemă.

Verificați încă o dată. Haideți să mai încercăm.


Vă rog să votați. Șerban Nicolae e de vină. (Discuții, râsete în sală.)

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 9 abțineri, raportul cu amendamente admise a

fost aprobat.



Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 8 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de

comercializare a pachetelor de servicii turistice. (L244/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Tărteață.

Vă rog. 10.

Doamna Cristina Ionela Tărteață – secretar de stat în Ministerul Turismului:

Bună ziua!


Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2017 s-au aprobat:

- crearea cadrului legal pentru posibilitatea oricărei agenții de turism de a comercializa pachete

de servicii turistice sau componente ale acestora către consumatorul final, fie în calitate de organizator,

fie în calitate de intermediar al unei agenții de turism organizatoare;

- eliminarea riscului de nerambursare a sumelor achitate de turiști sau a cheltuielilor cu

repatrierea acestora în cazul în care agențiile de turism sunt în dificultate financiară;

- se creează posibilitatea adoptării unor măsuri care să corespundă atât cerințelor Comisiei

Europene, cât și cerințelor pieței prin reglementarea sistemului de garantare a răspunderii agențiilor de

turism pentru furnizarea serviciilor turistice către consumator și ele pot fi reprezentate prin scrisori de

garanție bancară, poliță de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite;

- suma asigurată și modalitatea de organizare și funcționare a sistemelor de garantare se

stabilesc prin ordin comun emis de Ministerul Turismului și ASF;

- 43 -

- și se instituire obligația agențiilor de turism de a transmite către Ministerul Turismului o

declarație ce va cuprinde informații referitoare la activitatea desfășurată.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege în forma transmisă de

Guvern.

Mulțumesc.


Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule senator, microfonul 7. Vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:


Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din 4 octombrie 2017 în prezența

reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritatea de voturi

a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente respinse, care se regăsesc în

anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.


Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere –

cu amendamente respinse – și proiectul de lege.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții. Amendamente?

Dacă sunt intervenții. Dacă nu, raportul comisiei este de admitere – cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, primă Cameră sesizată.

Amendamentele respinse, dacă doriți să le susțineți în plen. Vă rog.

Doamna senator Dinu, microfonul central. O.K. (Discuții la prezidiu.)


Amendamentul care este referențiat cu numărul 1 la anexa raportului se referă la art. 2 pct. 3.

Propunem să aibă următorul cuprins:

„Agenția de turism – unitate specializată a unui operator economic deținător al unei licențe de

turism valabile, emise în condițiile legii, care poate desfășura următoarele activități:

- 44 -

a) activitate de organizare – completarea propusă fiind «acea activitate care este în

responsabilitatea agenției de turism turoperatoare care – și continuarea care există în text deja –

combină și vinde sau oferă spre vânzare pachete de servicii turistice sau componente ale acestora,

direct sau prin intermediar.»;

Lit. b) activitate de intermediere – completarea propusă fiind «acea activitate care este în

responsabilitatea agenției detailiste care – și continuarea textului existent – vinde sau oferă spre

vânzare pachete de servicii turistice sau componente ale acestora în calitate de intermediar, în baza

unui contract valabil încheiat cu o altă agenție de turism.»”.

Motivația acestor completări rezidă din observația privind lipsa de consecvență în utilizarea

termenilor pe parcursul Ordonanței Guvernului nr. 107/1999, cu modificările produse prin

Ordonanța nr. 26/2017.

Observăm că ordonanța din 2017 realizează modificări punctuale, fără a reflecta aceste

modificări pe parcursul întregii Ordonanțe nr. 107/1999, conducând astfel la confuzie privind utilizarea

termenilor.

Spre exemplu: art. 9, 10 și 11 care rămân nemodificate în forma textului din 1999 folosesc în

continuare „organizatorul” sau „detailistul” – exact cuvintele de început la art. 9 și 10. Art. 11

folosește „agenția de turism turoperatoare sau detailistă”.

Forma propusă prin Ordonanța nr. 26/1017 șterge definirea agențiilor de turism turoperatoare și

detailiste, introducând doar ideea de activitate de organizare și activitate de intermediere. Înțeleg că

această modificare propusă de Guvern vine din considerentul armonizării cu legislația europeană, fapt

pentru care am consultat și ordonanța la care dorim... directiva, îmi cer scuze, la care dorim să ne

aliniem și observ și în textul directivei că se folosesc termenii de „organizator”, respectiv „comerciant

cu amănuntul”.

Prin urmare, prin aceste modificări, nu rămânem nici în linia textului pe care îl avem din 1999,

Ordonanța Guvernului nr. 107, și nici nu ne aliniem la directiva europeană.

De aceea, simt nevoia unei completări pentru a rămâne clar la ce ne referim pe parcursul

întregii reglementări.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea amendamentului.

Microfonul 7. Domnul senator Marin.


Da, domnule președinte.

- 45 -

Atunci când au fost luate în analiză aceste amendamente, împreună cu reprezentantul

Guvernului, am ajuns la concluzia că această formă, care a fost adoptată în ordonanță, reprezintă forma

obținută în urma consultărilor cu reprezentanții industriei, precum și ai altor medii socio-profesionale

avizate, iar acceptarea amendamentelor poate altera intenția de reglementare stabilită de-a lungul

perioadei de elaborare a actului normativ.

De altfel, după părerea noastră, intențiile... adică amendamentele respective nu modifică deloc

intenția de reglementare pe care a avut-o ordonanța respectivă.



Dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu sunt, vă supun votului amendamentul doamnei senator.


Cu 36 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

V-aș ruga, doamna senator, referiți-vă numai la amendament strict.

Mulțumesc.

Vă rog, continuați.


Da. Amendamentul referențiat cu nr. 2 în anexa raportului se referă la art. 24 alin. (1) care va

avea următorul enunț:

„Agențiile de turism turoperatoare și/sau detailiste care își desfășoară activitatea pe teritoriul

național și comercializează către consumatori persoane fizice pachete de servicii turistice au obligația

să asigure furnizarea serviciilor turistice cuprinse în pachetul de servicii turistice sau rambursarea

tuturor plăților efectuate de către sau pe seama turiștilor, în măsura în care respectivele pachete de

servicii turistice contractate nu sunt furnizate ca urmare a faptului că agenția de turism se află în

dificultate financiară, definită conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire

a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.” (Discuții în sală.)

Pentru motivarea modificărilor în text... În primul rând, aș dori să subliniez care sunt

modificările.

Completarea față de textul existent „agențiile de turism turoperatoare și/sau detailiste”. În felul

acesta, inducem solidaritatea în răspunderea față de consumator. (Discuții în sală.)

Avem în vedere din nou textul Directivei 2015/2302 care lasă la latitudinea statelor să

stabilească în răspunderea cui rămâne garantarea derulării pachetelor de servicii turistice, trimițând

către organizator, dar, ca excepție, încă o dată, prin stabilirea în dreptul intern, național, se poate stabili

atragerea răspunderii pentru comerciantul cu amănuntul.

- 46 -

Legea de față nu stabilește în niciun fel. Lasă agenția de turism fără să precizeze care agenție de

turism va avea această răspundere, din întregul lanț, de la turoperator până la toți ceilalți intermediari

care participă la combinarea serviciilor într-un pachet de servicii turistice. (Discuții în sală.)

De asemenea, o altă modificare propusă este să se elimine...


La același amendament sunteți, nu?


...sintagma... În acest amendament, sigur.


Nu treceți la celălalt. Poftiți.


…să se elimine sintagma „sau componente ale acestora”, respectiv „componente ale pachetelor

turistice”. (Rumoare, discuții în sală.)

Fac precizarea că Ordonanța nr. 107/1999 la art. 2 definește termenul de „pachet de servicii” ca

fiind pachetele care conțin servicii de transport, cazare și alte servicii, precum alimentație, agrement etc.

Deci Ordonanța nr. 107/1999 nu reglementează componente ale pachetelor de servicii, nu

reglementează problema serviciilor organizate în mod separat, ci doar problema pachetelor de servicii

turistice. De altfel, se vede și din titlul ordonanței...


Doamna senator, strict la amendament.


...se vede și din definițiile pe care le furnizează.

De asemenea, directiva europeană face referire la definiția pachetului de servicii turistice și nu

la componentele acestora, deci ieșim din obiectul și scopul reglementărilor europene și naționale prin

această introducere și, de aceea, propunem eliminarea componentelor pachetelor de servicii din text.



Dacă sunt intervenții...


Și încă... (Rumoare, discuții în sală.) Vă rog frumos.


Doamnă!


Sunt mai multe modificări care...

- 47 -


Scrie în regulament. Nu puteți să citiți toată legea și să aveți considerații, și să aveți opinii!

(Rumoare, discuții în sală.)


Nu. Nu. Sunt motivațiile mele, nu sunt în lege.


Motivațiile dumneavoastră le urmăresc și eu, sunt cu totul altele decât cele scrise în

amendament. Haideți, vă rog, să nu depășim timpii.


Bun.


Vă rog, încheiați cu acest amendament.


Da.

Ultima observație era legată de eliminarea din text a cuvântului „servicii” și înlocuirea sa cu

„pachete de servicii turistice”, considerentele sunt cele enunțate anterior.


Mulțumesc, doamna senator Dinu.

Dacă aveți intervenții, microfonul 7.


Pe scurt, vream să spun că înlocuirea denumirii de „servicii turistice” cu „servicii turistice

cuprinse în pachete de servicii turistice” nu este nevoie, pentru că, atunci când a fost definită agenția,

dacă o să vă uitați la început, spune așa: „combină și vinde, oferă spre vânzare pachete de servicii

turistice”, deci asta e activitatea ei. Deci serviciile turistice sunt cuprinse în pachete. Deci așa spune

ordonanța.

Așa că eu vreau să mai spun încă o dată: amendamentele propuse nu modifică intenția de

reglementare a ordonanței, deci putem să mergem pe ordonanță mai departe.



Vă supun votului amendamentul doamnei senator Dinu.


Cu 29 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost respins.

În acest caz, vă supun votului raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


- 48 -

Șerban, stai o secundă.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și 13 abțineri, proiectul de lege privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

*

La punctul 9 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. (L180/19.06.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului și dau cuvântul domnului secretar de

stat Ovidiu Iane, microfonul 10.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane – secretar de stat în Ministerul pentru Românii de

Pretutindeni:


Propunerea legislativă pe care am inițiat-o vine să îmbunătățească cadrul legislativ al Legii nr. 299.

După cum știm, comunitățile de români au evoluat în ultimii 10 ani foarte mult și am făcut modificări

care să vină în acord cu necesitățile și cu nevoile acestor comunități.

De asemenea, cadrul internațional și european s-a modificat și avem prevăzute și modificări cu

referire la corelarea acestor modificări internaționale și europene în această propunere de lege.

Astfel, apreciem că extinderea ariei de acordare a unor drepturi românilor din afara granițelor

țării, fundamentată pe delimitarea clară a categoriei aparținând românilor de pretutindeni va determina

afirmarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunității românești, creșterea

încrederii în valorile românești și inițiativele și acțiunile României, precum și îmbunătățirea imaginii

României și a percepției asupra prezenței românești în statele unde se regăsesc comunități de români.

Pentru aceste lucruri, vă rugăm să ne acordați un vot favorabil pe propunerea legislativă.

Mulțumesc.


Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnule președinte, microfonul 6. Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Marin:


Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 299/2007

privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările

ulterioare.

Comisiile avizatoare au avizat favorabil proiectul de lege.

- 49 -

În cadrul dezbaterilor s-au format amendamente care, supuse votului, au fost adoptate și se

regăsesc la anexa nr. 1 ce face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse se regăsesc la anexa nr. 2.

În ședința din data de 4 octombrie 2017, membrii Comisiei românilor de pretutindeni au luat în

dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu

amendamente admise.

În consecință, Comisia românilor de pretutindeni supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raport de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.


Vă mulțumesc.




Dacă nu sunt intervenții...

Dacă sunt susținute amendamentele respinse în plen. Nu.

Atunci, vă informez că raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și

amendamente respinse, făcând parte din categoria legilor ordinare.




Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente admise

a fost adoptat.



Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La următorul punctul este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a

Penitenciarelor. (L357/12.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Sofia Moț. Vă

rog, doamnă, microfonul 8.

Doamna Sofia Mariana Moț - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

- 50 -

Acest proiect de lege vine ca o necesitate pentru punerea în acord a dispozițiilor Legii nr. 293/2004

cu Decizia Curții Constituționale nr. 803/2015. Plenul Curții Constituționale a statuat prin decizia

amintită că procedura aplicării sancțiunilor disciplinare cuprinse în Secțiunea a IV-a a capitolului VI

din Legea nr. 293 este reglementată lacunar sub aspectul efectuării cercetării prealabile a faptei care

constituie abatere disciplinară, faptă săvârșită de funcționarul public cu statut special, de către

comisiile de disciplină ce se constituie în Ministerul Justiției în Administrația Națională a

Penitenciarelor, dar și în fiecare unitate de penitenciar.

Astfel, reguli esențiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum: stabilirea compunerii

comisiei de disciplină, atribuțiile și activitatea acestei comisii, dar și modul de sesizare și procedura de

lucru a comisiei, precum și actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii nu sunt reglementate prin

lege organică.

Precizez faptul că aceste aspecte sunt reglementate printr-un ordin al ministrului justiției din

2004. (Discuții în sală.)


Mulțumesc, doamna secretar.

Doamna Sofia Mariana Moț:

În materia răspunderii patrimoniale, acest proiect de lege introduce regula consacrată în Codul

de procedură civilă, stabilindu-se că dispoziția de impunere rămasă definitivă ca urmare a

neintroducerii respingerii acțiunii la instanța de contencios administrativ constituie titlu executoriu.

Însă, având în vedere modalitatea specifică mult simplificată și operativă de acoperire a unui

prejudiciu, dar și Decizia Curții Constituționale nr. 481 din septembrie 2005, se stabilește prin acest

proiect – se propune, de altfel – ca termenul de contestare a deciziei de imputare să fie de cel mult 30

de zile de la data comunicării dispoziției de imputare, însă fără a se parcurge procedura prealabilă, așa

cum era stabilită în dreptul comun. (Discuții în sală.)


Mulțumesc.

Doamna Sofia Mariana Moț:

Comparativ cu… Imediat închei. Comparativ cu metodologia amintită, proiectul majorează

termenul pentru efectuarea cercetării administrative și înregistrarea actului de cercetare de la 30 la 45

de zile lucrătoare.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, doamna ministru.

Domnule președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc. Microfonul 5. Vă rog.

- 51 -

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:


Stimați colegi,

Doamna secretar de stat a expus pe larg rațiunile acestui proiect de lege.

Comisia juridică vă propune un raport de admitere, fără amendamente. (Discuții în sală.)

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Dar nu despre proiectul de lege este neapărat vorba, cât despre nevoia de a găsi soluții pentru

situația din penitenciarele din România. De aceea, vă propun ca săptămâna viitoare să facem o

dezbatere așezată, pentru că s-a așternut, așa, puțin, praful...


Cu mare plăcere, dar numai la raport, vă rog, referiți-vă.


Vă spuneam că raportul este de admitere, fără amendamente.


Mulțumesc.


Dar, fiind doamna secretar de stat, să nu uite că are o promisiune mai veche de a fi prezentă,

împreună cu domnul ministru, în Parlament pentru o discuție privind situația din penitenciare.

Mulțumesc.


Mulțumesc mult, domnule președinte.


Dacă nu sunt, declar închise dezbaterile generale.


Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul e primă Cameră sesizată.

Vot, luni, de la ora 17.00.

Vă rog, domnule...

*

Domnul Șerban Nicolae:


Stimați colegi,

Am văzut că cel puțin două grupuri au simțit nevoia unor ședințe ad-hoc. De aceea, vă solicit să

facem o întrerupere a ședinței pentru un sfert de oră, pentru că, dacă facem și noi o ședință, așa cum

simțim nevoia, ar însemna să ocupăm jumătate din sală.

- 52 -

Vă rog să fiți de acord cu o pauză de un sfert de oră pentru a face câteva clarificări în cadrul

grupului nostru, dând posibilitatea și celorlalte grupuri să-și continue reuniunile deja începute.

Mulțumesc.


Dacă sunt alte opinii...

Dacă nu, vă supun votului propunerea domnului lider de grup Șerban Nicolae.


Cu 60 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și nicio abținere, un sfert de oră pauză la lucrări

pentru consultarea liderilor de grupuri.

Mulțumesc.

PAUZĂ


Stimați colegi,

Reluăm activitatea Senatului, dar, constatând că nu mai e cvorumul necesar pentru desfășurarea

ședinței, declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12.00.

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

S T E N O G R A M A - senat.ro file- 2 - - Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca...

Documents