2

3

4

”Astfel se stinse în al optulea lustru de viată cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie si peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate si câte o stea va

veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-si strângă toate sevele si să le ridice în teava subtire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

George Călinescu, Viata lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

1850 - 1889

5

Data de 15 ianuarie este data la care toți românii îl

aniversează pe ”Luceafărul” poeziei, Mihai Eminescu. Anul acesta s-au împlinit 163 de ani de la nașterea poetului, prilej cu care elevii din Școala Gimnaziala Halmeu au organizat o suită de activități dedicate evenimentului. De la cei mici, din clasa pregătitoare, până la cei mari, din clasa a VIII-a, cu toții au cinstit memoria marelui poet prin realizarea de desene sau recitări de poezii. În cadrul orelor de limba română și apoi împreună în CDI, elevii au învățat și au prezentat în fața colegilor câteva din frumoasele poezii scrise de Eminescu: Ai noștri tineri, Lacul, O rămâi, Luceafărul și altele. Eleva Bereș Cleopatra a prezentat cu ajutorul proiectorului repere din viața și activitatea literară a poetului. Dintre participanți s-a remarcat Adelin Dobie, elev în clasa a VIII-a A care a recitat cele 98 de strofe ale poeziei Luceafărul. El a fost recompensat cu aplauzele și felicitările doamnelor profesoare și ale celorlalți elevi. Momentul a emoționant-o pe doamna profesoară de limba română până la lacrimi. Cu toții au avut foarte multe emoții, unii fiind la prima participare de acest fel, dar s-au descurcat. La final, copiii au primit fiecare câte un papirus dedicat marelui poet și diplome de participare pe care le-au afișat în sălile de clasă. Elevii au fost foarte incântați deoarece au ascultat poezii frumoase și pline de viață.

Oros Teodora, clasa a V-a B

6

A PATRA ÎNTÂLNIRE DE PROIECT

15 – 17 octombrie 2012

MONTALEGRE – PORTUGALIA

Proiect multilateral Comenius

O PICĂTURĂ DE APĂ PENTRU VIITOR

În perioada 15 - 17 octombrie

2012, o delegație a Școlii Gimnaziale

Halmeu a participat la a patra întâlnire

de lucru din cadrul proiectului

Comenius multilateral „A Drop of

Water for the Future” (O picătură de

apă pentru viitor), care s-a desfășurat

în localitatea Montalegre din

Portugalia.

Prima zi a întâlnirii a fost dedicată vizitării școlii și a localității. Însoțiți de elevi și profesori portughezi, delegațiile participante au făcut un tur al școlii, care este centrul unui grup de școli aflate în regiunea Montalegre. Cu această ocazie profesorii și elevii români au remarcat condițiile de învățare, sistemul de desfășurare și organizare a cursurilor. După amiază invitații au vizitat orașul, în special castelul din sec. XV și ecomuzeul. Aceste două obiective constituie punctul central în jurul căruia primăria și comunitatea din Montalegre și-

au concentrat eforturile pentru promovarea regiunii.

O altă vizită importantă a fost la sediul primăriei din Montalegre, unde delegațiile au fost primite de către primarul localității care a oferit participanților distincția primăriei Montalegre, ca semn al recunoașterii efortului depus de toate școlile partenere pentru promovarea unei educații în spirit european.

7

A doua zi a întâlnirii a fost dedicată

prezentărilor făcute de fiecare delegație despre

activitățile pe care fiecare școală le-a desfășurat

de la ultima întâlnire. S-au prezentat hărțile

izvoarelor minerale și termale din fiecare țară. Pe

lângă prezentarea virtuală, echipa Românei a

realizat o broșură cu cele mai importante izvoare

minerale și stațiunile balneoclimaterice din țară,

împreună cu harta acestora, din care au împărțit câteva exemplare fiecărei

delegații.

După amiază toți participanții la întâlnire au participat la o excursie în

localitatea Chaves, unde se află un izvor termal, în jurul căruia s-a dezvoltat un

centru spa modern. Unul dintre izvoare

este in aer liber, de unde vizitatorii pot

gusta apa minerală, benefică pentru

tratarea mai multor boli. Băile termale

de la Chaves datează de pe vremea

romanilor, dar astăzi are un aspect

modern și atrage mii de turiști anual.

A treia zi a întâlnirii a fost dedicată

unei excursii în regiunea în care este

situată și localitatea Montalegre.

Regiunea muntoasă este presărată cu

baraje și hidrocentrale. Vizita a cuprins o

așezare tradițională portugheză cu

prezentarea modului în care locuitorii

foloseau energia apei pentru diferite

tehnologii tradiționale, apoi una din cele

mai mari hidrocentrale din regiune.

8

Sub acest titlu, elevii clasei a VI-a B ai

școlii noastre derulează un proiect

educativ, având ca parteneri elevi din clasa

a VII-a de la Școala Gimnazială Vima Mică

din județul Maramureș. Perioada de

desfășurare este noiembrie 2012 – iunie

2013.

Bazele acestei colaborări au fost

puse în vacanța de vară a acestui an, la

Sinaia, unde elevi din Halmeu și din Vima

Mică au participat la tabăra de creație

organizată în cadrul proiectului Economia

Bazată pe Cunoaștere. Atunci s-au împrietenit și au hotărât să dezvolte această relație

alături de colegii lor de clasă în cadrul unui parteneriat prin care să se cunoască mai

bine, să schimbe opinii și felicitări, să-și împărtășească din experiențele de viață și din

mediul lor de trai, să-și prezinte unii altora realizările și visurile.

Proiectul a fost demarat în luna noiembrie prin realizarea de prezentări ale

elevilor, prezentări care au fost încărcate pe site-ul proiectului (vrei-sa-fim-

prieteni.weebly.com). Prin intermediul acestei pagini web elevii celor două școli își vor

face cunoscute activitățile și vor putea viziona lucrările partenerilor.

În cursul lunii decembrie copiii vor face schimb de felicitări cu prilejul

sărbătorilor de iarnă, vor înregistra

colinde și alte obiceiuri pentru a fi

prezentate noilor prieteni.

Alte activități incluse în proiect sunt:

Prezentarea școlii și a comunității

Prezentări pe marginea cărții

favorite, a muzicii, jocurilor,

mâncărurilor favorite.

Schimburi de desene și felicitări

Excursii în care cei implicați își vor

vizita noii prieteni etc.

9

În anul şcolar 2011-2012, societatea Carpatină

Ardeleană – Satu Mare a iniţiat un proiect pentru elevii care

domiciliază în zona ariilor protejate ,,Râul Tur”. Proiectul s-a

desfăşurat în mai multe etape eliminatorii, în finală

ajungând doar cei care au fost selectaţi datorită ideilor

originale şi aplicabile de ocrotire a mediului înconjurător. În

acest proiect s-au înscris 5 echipe, dar după evaluarea

etapei a II-a, doar o singură echipă a continuat să participe

în acest proiect. Echipa din Halmeu, care a continuat

competiția a fost formată din Djindjo Patricia, Marozsan Antonia, Arlet Kinga, Lazin

Bernadett şi Djindjo Laura. Echipa ,,Zold bogarak”a fost pregătită de d-na prof. Pap Erika.

Echipa din Halmeu a prezentat un plan de acţiune cu privire la ocrotirea şi

conservarea liliecilor de pe raza comunei noastre. Ţinând cont de importanţa ocrotirii şi

conservării acestei specii, la finalul proiectului echipa ,,Zold bogarak” din Halmeu, a câştigat

un premiu de 1.000 de lei, bani din care au achiziţionat adăposturi pentru lilieci ce vor fi

amplasate în parcul din centrul comunei.

Pe lângă aceste

adăposturi, a fost executat

şi un avizier, care va

prezenta importanţa

liliecilor în menţinerea

echilibrului biologic.

Atât adăposturile cât

şi avizierul vor fi montate

într-un cadru festiv la care

vor participa şi

reprezentanţii societăţii

Carpatină Ardeleană – Satu

Mare. Felicitări elevilor!!!

10

Este deja o tradițe ca elevii

școlii din Halmeu să participe la

spectacolele Teatrului de Nord

din Satu Mare. Anul acesta au

fost incluse în abonamente trei

spectacole interesante: Năpasta,

Omul care a văzut moartea și O zi

din viața lui Robinson.

Piesa ”O zi din viața lui Robinson” a fost una plină de savoare si a avut o acțiune țesută cu măiestrie în jurul vestitului naufragiat. Am fost impresionați de jocul celor doi actori care au reușit să umple cu prestația lor scena teatrului, precum și de sfârșitul piesei care ne-a arătat că un prieten adevărat nu te lasă singur la greu. Nuvela ”Năpasta” scrisă de I. L. Caragiale este o dramă plină de înțelesuri adânci legate de străfundurile conștiinței umane din care răzbat în exterior frământări pricinuite de păcate vechi. Am remarcat și de această dată implicarea și dăruirea actorilor pentru personajele interpretate. Piesa ”Omul care a văzut moartea” a fost preferata noastră deoarece comedia ne-a amuzat și am fost foarte plăcut impresionați de povestea personajelor, care păreau desprinse din societatea noastră. În vârtejul pățaniilor eroilor, s-au regăsit aspecte comice și satirice la adresa politicienilor vremii, aspect care au rămas atât de actuale. Un ultim sfat de la noi, cei care am vizionat piesele de teatru: vă recomandăm să mergeți la teatru cât mai des puteți deoarece este o ocazie să vă simțiți bine și să vă faceți ziua mai plăcută!

Beres Cleopatra & Călin Iulia Clasa a VIII-a B

11

Moto: ”Dacă vrei să fii mai bun, cunoaşte-te mai bine.”

A. Amado

Începând cu luna ianuarie a acestui an și până la vacanța de vară,

elevii clasei a V-a derulează un proiect extrașcolar național, alături de elevi de la Școala Gimnaziala TELEKI DOMOKOS Gornesti (județul Mureș), Școala Gimnazială LIEBLING (județul Timiș) și Liceul Tehnologic "Ionel Teodoreanu " Victoria (județul Iași).

Proiectul se intitulează ”Favoritul Meu” și se desfășoară prin intermediul internetului. Temele abordate sunt atractive: Anotimpul meu favorit, Cartea mea favorită, Jocul meu favorit, Sărbătoarea mea favorită etc. Materialele realizate de elevi – eseuri, imagini, prezentări, referate etc. se postează pe pagina web a proiectului: my-favorite-is.weebly.com

Temeiul inițierii acestui proiect îl constituie faptul că elevii încep să-și creioneze principalele trăsături de personalitate pe băncile școlii. Dacă începutul este timid și se bazează pe a copia comportamentul învățătorului, pe măsura înaintării în vârstă ei devin din ce în ce mai independenți, iar atunci când părăsesc școala sunt adolescenți plini de vise și idealuri mărețe legate de viitor. Misiunea profesorilor este îndeplinită atunci când reușesc să imprime elevilor lor dorința de cunoaștere, dorință care se menține vie pe tot parcursul vieții. Dintre toate tipurile de cunoaștere, rolul principal îl are cunoașterea de sine. Atunci când un tânăr își formează o imagine despre sine eronată, atunci și percepția sa legată de lumea înconjurătoare va fi una incorectă sau incompletă. În cadrul educației școlare acest aspect este abordat în special în cadrul orelor de consiliere și orientare, dar un impact deosebit se realizează în cadrul proiectelor educative extrașcolare.

Proiectul ”Favoritul Meu” dorește să ofere elevilor posibilitatea de a-și descoperi preferințele, de a formula opinii proprii față de diferite teme, de a intra în contact cu elevi de la alte școli din țară, de a comunica și a-și împărtăși experiențele într-un mediu organizat și supravegheat. Își propune, de asemenea, să educe atitudinea elevilor față de utilizarea calculatorului și a internetului în sens educativ-formativ, să-i deprindă cu sistemul deschis de învățare oferit de internet.

12

Mult asteptata zi de 31 octombrie 2012 s-a lasat cu o petrecere pe cinste la Scoala Gimnaziala Halmeu, la care au luat parte clasele a VII-a si a VIII-a indrumati de d-na profesoara de limba engleza Gheorghina Ciontos. Dupa cum bine stim Halloween-ul este o sarbatoare ,,importata “ si de data aceasta si putin ,,adaptata”. Desi nu a lipsit, faimoasa Parada a mastilor a fost oarecum umbrita de concursurile sportive si bineinteles de discoteca organizata la incheiere. Evenimentul a avut loc in sala de sport a scolii si a avut ca invitati in juriu pe doamna director Daniela Naghi, doamna director adjunct Erika Pap si pe doamna bibliotecar Ileana Ciupac. Toata lumea a ras pe indelete si si-a sustinut favoritii la competitiile sportive dintre care putem aminti ”Croitorasul cel viteaz”, ”Sangele lui Dracula”, ”Fantoma saltareata”, ”Decoratiuni de sezon” si altele. Toti participantii au fost premiati cu diplome,ciocolata si bomboane dupa vechiul obicei”trick-or-treat”. Elevul Bejan Daniel din clasa a VIII-a B a luat premiul I la “Parada mastilor” dar nici elevii claselor a VII-a nu au fost mai prejos, eleva Bota Adina din clasa a VII-a B ,,suflandu-le’’ concurentilor cateva diplome.

13

De asemenea am avut si o expozitie de desene si dovleci cu tema ”Halloween-ul la noi”- unele dintre exponate bucurandu-se de un adevarat succes. Apoi ce sa mai lungim vorba la discoteca distractia, voia buna si dansul au fost ca la ele acasa. Daca nu ne credeti va invitam sa ne fiti alaturi la ”Halloween Party 2013”.

14

15

În luna decembrie a anului trecut, elevii claselor primare au fost invitaţi de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare să participe la un concurs de creaţie artistică având ca temă ,,Iarna’’. Din clasa a IV-a B, la secţiunea poezie, au participat elevii Bura Romeliu şi Mariţa Hanna. În urma evaluării lucrărilor eleva Mariţa Hanna a obţinut Premiu II. Vă invităm să vă bucuraţi de aceste minunate versuri!

de Hanna Mariţa

Vine zâna minunată

Acoperind lumea toată

Cu o plapumă de nea,

Fulgi pufoşi de catifea.

Ea ne-aduce bucurii,

Chiote şi jucării,

Săniuţe, zurgălăi,

Şi colinde măi, măi, măi.

Mere roşii-nmiresmate,

Prăjituri de mama coapte,

Brăduleţ împodobit,

Crăciun bine ai venit!

16

de Bura Romeliu

Iarna a mai aşezat

Peste case înc-un strat

De zapadă albă, groasă,

Moale şi foarte pufoasă

Sus pe deal copii se joacă

Cu bulgări de omăt se bat.

Un om de nea voiau să facă

Şi cu sania s-au dat.

Dar, în seara de Ajun

L-aşteaptă pe Moş Crăciun

Ce cu darul mult dorit

La toţi copiii a venit.

Prof. Carmen Pop

17

Cum se poate? A venit?

Parcă este doar un mit!

A sosit ce-am așteptat,

Școala m-a trezit din pat.

Una-două mă îmbrac,

Patul repede mi-l fac,

Sunt gata cât ai clipi,

Dar tot nu mă pot pripi.

Este prima zi de școală,

Parcă mă bagă în boală,

Teme trebuie să fac,

Șapca să mi-o scot din cap!

Profesori noi au venit,

Bucuroși ei ne-au primit,

Să-nvățăm, să ne distrăm,

Note bune să luăm.

Vara repede-a trecut,

Și mai mare m-am făcut,

Lucrurile s-au grăbit,

Oare sunt eu pregătit?

Oros Constantin, Clasa a VI- a B

18

A venit toamna cea grea,

Peste țărișoara mea,

Oamenii recolte strâng,

Cucul nu mai cântă-n crâng.

Pe câmpul cel brumărit,

Stoluri, stoluri, am zărit,

Iar pădurea e în ceață,

Parcă nu mai are viață.

Frunzele-ncep a cădea,

În covor a se-așeza,

De nuanță aurie,

Sub o boltă plumburie.

Eu mă uit în jur și văd,

Vara făcută prăpăd,

Și în locul ei... se știe,

Vine toamna zgribulie!

Borca Jean Michael & Oros Constantin,

Clasa a VI-a B

19

Frunzulițe mici

Cad încetișor,

Iar vântul le aruncă,

De ici până-n ocol.

Cărările-mpletite,

Acum ca niciodată,

Sunt reci și pustiite,

Ca și ființa mea toată.

Codrul cel veșted,

Răsună întristat,

În amintiri se pierde,

Căci păsări au plecat.

Flore Paula, Clasa a VI-a B

20

Iarna vine pe-nserat,

Aducând cu ea în sat,

Neaua albă, crivăț, vânt,

Bucurie pe pământ

Moș Crăciun și el sosește

Pe o filă de poveste,

Cu cadouri, jucării

Și povești pentru copii.

Naghi Bogdan, clasa a III-a A

21

A-nceput încetișor,

Să cadă câte-un fulgușor,

După care a urmat,

Maraton neîncetat.

Pufoși nori, plini de zăpadă,

Fac pe cer mare paradă,

Crivățul necruțător,

Suflă omătu-n ogor.

Iarna-i tare așteptată,

De copii, de mamă, tată,

Orice om cu suflet bun,

Așteaptă seara de Crăciun.

Când s-a născut pruncul Iisus,

Toți magii daruri i-au adus,

Tot așa și-n sat la noi,

Tradiția e urmată până-n zori.

Oros Constantin & Borca Michael, clasa a VI-a B

22

Ai chip senin și zâmbitor,

Desprinsă parcă din povești,

Cald leagăn și îndrumător,

Al viselor copilărești...

Așa te văd cu ochii mei

Chiar dacă eu am crescut mare,

Dar, totuși... ai rămas la fel:

Iubita mea învățătoare!

Onica Ionuț, clasa a VII-a A

23

Azi cad frunzele duium

Și-mi stau vesele în drum,

Că-s gătite în culori

Aduse-n calești cu flori

De cocorii ce-au plecat

Și n-au vrut să stea la sfat.

Mâine vor fi supărate,

Zgribulite și plouate.

Mi s-or aduna la poartă

Și-or umple ograda toată.

Mătura mi-o da dreptate

Când le-oi alunga pe toate!

Marița Sarah, clasa a VI-a B

24

Seara se lăsa peste Vestul Sălbatic. Pe drumul ce lega Dake City şi Orentown mergea un călareţ. Era Johny Brad, un cowboy vestit în tot ţinutul pentru că era prieten cu indienii. În special era prieten cu Mannou, şeful indienilor apaşi. Când noaptea s-a lăsat cu totul, Johny a intrat în Orentown şi s-a oprit la bar. Şi-a legat calul, a intrat în local şi l-a salutat pe barman: - Hello, Fred, ce mai e nou prin oraş? - N-ai auzit? Banda lui Bill Carter a jefuit banca şi au dispărut cu toţi banii. Şeriful a pus o recompensă mare pe capul lui. Te-ar interesa o misiune de capturare? - Mi-ar prinde bine nişte bani acum. - E un afiş acolo, pe perete. Johny citi afisul si ieşi din bar. Se duse să doarmă la prietenul său Jeff.. A doua zi a plecat la drum în căutarea bandei lui Bill Carter. Ştia el ca Bill îşi avea ascunzişul undeva în Munţii Stâncoşi, dincolo de Cascada Argintie, aşa că a pornit într-acolo. Drumul spre munţi trecea prin orăşelul Bay City. Când ajunse acolo a văzut mulţi oameni strânşi în faţa sediului şerifului. Povesteau despre faptul ca noaptea trecută banca din oraş fusese jefuită de banda lui Carter. Mai mulţi oameni, în frunte cu şeriful erau pregătiţi să plece pe urmele lui. Johny se opri la bar să se răcorească şi să-şi adape calul. Intrând în bar îi văzu într-un colţ pe Jack Şchiopul şi Claid Pungaşul, care şuşoteau între ei. -Oare ce-or mai fi făcut bandiţii ăştia doi? se întrebă el. Dar, pentru că era grăbit, nu vorbi nimic cu nimeni şi, după ce termină de adăpat calul, plecă în grabă. Nu voia ca grupul şerifului să i-o ia înainte şi să îl prindă pe banditi, pentru că ar fi pierdut recompensa. Aşa că porni în galop spre munţi. Pe drum se gândi că i-ar prinde bine să ceară ajutorul prietenului său apaş, Mannou. Satul lui se afla la poalele Munţilor Stâncoşi, nu departe de Bay City. Drumul trecea pe la ferma domnişoarei Betty. Când ajunse acolo văzu că uşa casei era larg deschisă şi geamurile sparte. Se apropie şi se uită înăuntru. Toate lucrurile erau împrăştiate, iar miss era legată cu frânghie de un scaun şi avea un căluş în gură. Era foarte speriată. Johny intră şi o dezlegă pe femeie, care abia mai sufla. - Ce s-a întâmplat? o întrebă el. - Jack Şchiopul şi Claid Pungaşul m-au atacat dimineaţă şi mi-au furat toţi banii şi calul. Acum nu mai am cu ce să-mi cumpăr lemne pentru iarnă... Femeia izbucni în plâns în timp ce încerca să strângă lucrurile împrăştiate din casă.

25

- Stai liniştită că pe bandiţii ăştia îi prind repede, îi spuse Johny. Îi lăsă nişte bani şi încălecă. Pe cei doi îi mai prinsese şi altădată, aşa că ştia unde să-i găsească. Se gândi că prinderea celor doi bandiţi era mai importantă decât recompensa pentru prinderea lui Bill Carter, aşa că porni înapoi spre Bay City. Se duse direct la bar. Cei doi erau tot acolo. Se aşeză la masa lor şi îşi puse pistolul pe masă. - Pe unde aţi umblat în dimineaţa asta? îi întrebă calm. - N-am fost nicăieri, am stat aici, răspunse Jack Şchiopul, uitându-se speriat spre prietenul său. - Da, am stat în Bay City toată ziua, mormăi şi Claid Pungaşul. -Şi pe la ferma lui miss Betty nu aţi fost deloc? întrebă Johny. Auzind acestea, Jack Şchiopul scoase repede pistolul şi vru să tragă în Johny, dar acesta fu mai rapid şi trase primul în arma lui Jack, smucindu-i mâna. - Dacă nu vreţi să o păţiţi mai rău, staţi cuminţi, le zise Johny ameninţându-i cu pistolul. Mai bine mergem împreună la miss Betty, îi daţi înapoi tot ce i-aţi furat şi vă las în pace. Altfel, vă dau pe mâna şerifului. - Bine, bine, cum zici tu! se grăbi Claid Pungaşul să răspundă când auzi de şerif. - Mai întâi îmi daţi pistoalele, le ceru Johny. Cei doi bandiţi îi predară pistoalele şi, însoţiţi de el, ieşiră din bar. Calul furat de la miss Betty era legat în spatele barului. L-au luat şi au pornit în galop către fermă. Au găsit-o pe femeie aranjându-şi lucrurile în casă. Când i-a văzut pe cei care o jefuiseră, femeia se repezi să-şi ia puşca din dulap, dar imediat îl văzu şi pe Johny Brad în spatele lor şi se linişti. Jack Şchiopul îi dădu femeii punga cu bani pe care o furaseră, în timp ce Claid Pungaşul lega calul de poartă. - Aşa, zise Brad, şi de acum să nu mai îndrăzniţi să vă apropiaţi de ferma lui miss Betty. Pistoalele rămân la mine, pentru siguranţă. Cei doi plecară spumegând de furie că rămăseseră fără arme, dar nu avură curajul să comenteze nimic. După ce se asigură ca femeia era mulţumită, Johny îşi văzu de drumul lui. Deja se lăsa seara şi voia să ajungă în satul lui Mannou înainte de a se face întuneric, aşa că porni în galop. Indienii îşi aşezaseră satul la poalele munţilor ca să se apere mai uşor în cazul unor eventuale atacuri sau să-şi retragă familiile dacă pericolul era mai mare. Ei cunoşteau toate potecile munţilor, dar şi toate locurile care ar fi putut servi drept ascunzători. Johny bătuse de multe ori aceste poteci alături de prietenul său apaş, în căutarea unor răufăcători sau doar plimbându-se liniştiţi. Înainte ca prima stea să apară pe cer, cowboyul ajunse în sat. Îl găsi pe Mannou ţesălându-şi calul. - Frumos cal, zise Johny, e de vânzare? - Johny, prietene! exclamă indianul, bucuros de vizita bunului său prieten, cât mă bucur să te văd! Dar ce treburi te-au adus până aici? - Banda lui Bill Carter a jefuit ieri banca din Orentown. Şeriful a pus o recompensă mare pe

26

capul lui. Mă gândeam că v-ar prinde bine nişte bani pentru satul vostru, aşa că am venit să te chem cu mine să-i prindem pe bandiţii ăia. Ce zici? - Într-adevăr, avem nevoie de bani, mai ales că se apropie iarna şi trebuie să ne aprovizionăm cu multe lucruri. În plus, îmi face plăcere să prind bandiţi împreună cu tine. - Sunt sigur că Bill Carter se ascunde la Văgăuna Dihorului, i-am văzut urmele acum două săptămâni. - Când plecăm? întrebă Mannou nerăbdător. - Ar fi bine să plecăm acum. Ne trebuie două ore până acolo. Vom aştepta să se culce şi îi vom lua prin surprindere. Indianul merse să-şi ia puşca, apoi încălecară şi porniră spre tabăra hoţilor. Când ajunseră acolo, Bill Carter şi amicii lui

încă nu dormeau ci se distrau în jurul unui foc. Johny şi Mannou se furişară până la o anumită distanţă de ei şi se ascunseră în tufişuri aşteptând ca bandiţii să se culce. Nu au avut mult de aşteptat, pentru că toţi erau obosiţi după jafurile din ultimele zile. Pe rând, s-au dus la culcare, fără să bănuiască ce-i aştepta. Cei doi i-au lăsat să adoarmă bine, apoi s-au apropiat tiptil şi le-au luat puştile. După ce au adunat toate armele, Johny Brad trase un foc în sus. Bandiţii săriră speriaţi în picioare vrând să pună mâna pe pistoale. - Nu mai căutaţi degeaba, râse Johny, armele sunt la noi. Bănuiesc că ştii de ce am venit, îi spuse el lui Bill Carter. Şerifii din Orentown şi Bay City vor fi foarte încântaţi să vă vadă. În timp ce Johny îi ameninţa cu pistolul, Mannou îi legă pe hoţi cu funii. Apoi porniră cu toţii prin noapte. Pe când se lumina de ziuă ajunseră la satul indienilor, iar pe la prânz erau deja în Bay City. Oamenii i-au văzut venind de departe şi au ieşit înarmaţi înaintea lor, însoţindu-i până la sediul şerifului. Oamenii acestuia i-au preluat pe cei din banda lui Bill Carter şi i-au închis în celule. Apoi şeriful s-a adresat lui Johny: - Felicitări pentru captură! Vino să-ţi dau recompensa. Au intrat înăuntru şi şeriful i-a înmânat lui Johny suma oferită drept recompensă. Acesta a luat banii şi a plecat cu prietenul său. Afară din oraş, i-a dat lui Mannou toţi banii zicându-i: - Ia-i şi foloseşte-i pentru sat, eu nu am atât de mult nevoie de ei. - Mulţumesc! a spus indianul. Întotdeauna te-ai gândit mai mult la alţii decât la tine. Rămâi cu bine, prietene! - Şi tu la fel! îi răspunse Johny. Se îmbrăţişară şi pleacară fiecare în drumul lui: indianul era fericit că putea să-şi ajute consătenii, iar Johny se gândea deja la următoarea aventură. Oros Constantin, clasa a VI-a B

27

28

ȘCOALĂ

Rezolvând rebusul, pe coloana A-B, vei descoperi numele unei materii îndrăgite.

B

1. Organisme, unicelulare, microscopice

2. Plante inferioare ce nu au organe

3. Este procesul prin care se formează substanțele organice hrănitoare

hrănitoare din substanțe anorganice

4. Susține, florile, florile, fructele

5. Organismele care au nucleul individualizat, în celule

6. Gaz esențial pentru viață, produs de plante

7. Sepalele formează....

8. Codița care se prinde de tulpină

Jurj Carla &Szemak Noemi Clasa a VI-a B

A

29

Integramă de toamnă

Rezolvând rebusul, pe coloana A-B vei descoperi o lună de toamnă.

A

B

1. Acoperă cerul foarte foarte des toamna

2. Cereală care se culege în acest anotimp

3. Stropi

4. Fenomen al naturii specific toamna care nu te lasa să vezi bine

5. Băutură dulce din struguri

6. Se formează în diminețile reci de toamnă

7. Legume la borcan

8. Fructe cu cojă tare

9. Toamnă sau vară soarele răsare tot de la...

Marița Sarah, clasa a VI-a B

30

Apa reprezintă 70% din

organismului uman, fiind o

componentă fundamentală a

acestuia. Omul nu poate trăi mai

mult de 3-5 zile fără să bea apă.

Pentru menținerea sănătăţii,

un adult trebuie să consume

zilnic 2 litri de apă.

Apa acoperă peste 70% din

suprafața pământului, dar doar

1% din aceasta este apă

potabilă accesibilă oamenilor.

Raportul UNESCO arată că, în

următorii 20 de ani, cantitatea

de apă potabilă disponibilă va

scădea cu 30%.

Știați că…

Lipsa apei afectează o treime din populația globului?

Până în 2035, deficitul de apă va afecta 40% din populația lumii?

Toate fluviile si râurile lumii prezintă scăderi îngrijorătoare de

debit în decursul ultimei decade?

Agricultura înghite aproape 70% din cantitatea de apă dulce?

Peste o cincime din toate speciile de peşti de apă dulce au

dispărut în ultimii ani sau sunt pe cale de dispariţie?

31

Apa poluată poate transmite

boli grave, cum ar fi: febra

tifoidă, holera, dizenteria,

leptospirozele, tularemia,

bruceloza, tuberculoza,

hepatita A şi E, poliomielita,

enterocolitele şi unele boli

parazitare.

În prezent, 80% dintre

bolile contemporane sunt în

legătură directă cu apa

potabilă.

Numărul bolilor transmise prin

apă este mare, anual pe glob

îmbolnăvindu-se peste 500 de

milioane de oameni.

Conform statisticilor, din cauza

poluării sau lipsei de apă potabilă,

în lume mor zilnic 35.000 oameni,

dintre care 5.000 sunt copii.

Epidemiile provocate de apa

poluată se pot produce şi prin

intermediul fructelor,

legumelor care au fost irigate

cu ape de suprafaţă poluate

sau cu ape reziduale

insuficient epurate.

Adăparea animalelor cu

ape din surse contaminate sau

folosirea în hrana lor a

furajelor din zone irigate cu

ape de râu poluate sau cu ape

reziduale, pot contamina

totodată şi animalele.

Economisiți dacă…

Preferaţi duşul în locul băii. Un duş

mediu consumă 160 l, iar o baie

consumă 350 l;

Instalați la robinete un dispozitiv

asemănător unei site care are

funcţia să introducă în jetul de apă

bule de aer; Nu lăsaţi robinetul

deschis inutil când vă spălaţi pe

dinţi;

Dezgheţaţi mâncarea din

congelator în frigider şi nu sub un

jet de apă;

Spălaţi legumele într-un vas umplut

parţial cu apă, nu sub jetul de apă;

Spălaţi maşina și udaţi grădina

seara sau dimineaţa devreme,

atunci când este mai răcoare,

pentru a evita evaporarea apei la

temperaturi ridicate.

32

ECHIPA DE REDACȚIE

Profesor coordonator: prof. Onica Ana

Profesori colaboratori : prof. Oros Copelia,

prof. Pop Carmen

prof. Ciontoș Gheorghina

prof. docum. Ciupac Ileana

Redactor-șef: Oros Constantin

Redactori: Borca Michael

Flore Paula

Marița Sarah

Onica Ionuț

Szemak Noemi

Jurj Carla

Oros Teodora

Naghi Alexandru

Beres Cleopatra

Călin Iulia