Ciubotica cucului (Primula officinalis, Primula elatior)

Descriere

Ciubotica cucului este o planta mica, inalta de 10-30 cm, vivace. In pamant are un rizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. Rizomul se termina intr-un mugure din care apare primavara o rozeta de frunze. Din mijlocul acestei rozete, in luna aprilie se ridica o tulpina ierboasa, catifelat paroasa, goala la interior din si care se termina la partea superioara cu o umbela de flori. Frunzele sunt ovale, ingustate brusc intr-o codita aripata, cu limbul ondulat pe margini, de culoare verde pe fata superioara, mai alburii pe cea inferioara, din cauza perilor desi ce se afla asezati pe reteaua de nervuri. Florile sunt regulate avand 5 sepale unite intr-un tub care formeaza caliciul. Caliciul este usor umflat, de culoare verde-galbuie, acoperit cu peri. Petalele sunt de asemeni in numar de 5, unite intre ele in forma de palnie, formand corola. Infloreste in lunile aprilie-mai. Ciubotica cucului creste prin poiene si pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor.

Recoltarea

De la aceste plante se recolteaza rizomul cu radacinile, florile, iar in unele tari si frunzele. Primavara se scoate rizomul impreuna cu radacinile in momentul cand planta infloreste. Recoltarea se continua pana la formarea fructelor. Cercetarile au demonstrat ca radacinile contin cea mai mare cantitate de principii active (saponine) in perioada infloririi precum si la sfarsitul toamnei si la inceputul iernii. Florile se culeg in aceiasi perioada in care se culeg si radacinile.

Mod de uscare

Rizomii cu radacinile se intind la soare sau se pot usca artificial la temperaturi de 40-50 grade C. Din 3-4 radacini proaspete se obtine 1 kg de produs uscat. Florile se usuca in straturi subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. In cazul recoltarii frunzelor, ele se usuca imediat dupa culegere la o temperatura de 100 grade C pentru conservarea vitaminei C, principiul lor activ de baza.

Intrebuintari

Atat radacinile cat si florile se folosesc ca expectorant in tuse si bronsita, datorita continutului in saponine. Intern: emolient, expectorant.

Actiune farmaceutica: - fluidifica secretiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic, sedativ, sudorific, decongestionant, cicatrizant, hemostatic, regleaza si curata sistemul venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele persoane pot apare reactii de intoleranta manifestate prin alergii.

Mod de preparare si administrare:

- 2 lingurite de planta maruntita se va pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa timp de 15 minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe zi cate o cana.

-Decoct din 1 lingurita de radacina care se va pune la 250 ml apa. Se va fierbe timp de 5 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.

Extern se va folosi cantitatea dubla de planta.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni renale sau vezicale, afte, ameteala, apoplexie, ascita, boli de piept si gat, bronsite, calculi vezicali sau biliari, cefalee, contractii de natura nervoasa, astenii, contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de ochi, echimoze, friguri, febra, ganglioni inflamati, gripa, guturai, hidropizie, inflamarea cailor respiratorii, insomnie, isterie, laringita, litiaza urinara, inflamatii ale miocardului (vin), migrene, nervozitate, nevralgii, plagi, pneumonie, raceala, reumatism, rinite, rino-sinuzite, tuse de orice etiologie, tulburari gastro- intestinale, ulceratii, umflaturi, varice (regleaza si curata circulatia venoasa), varsaturi, vertij.

Ceaiul din flori se prepară sub formă de infuzie, iar ceaiul din rădăcină se pregăteşte sub formă de decoct. Decoctul se obţine prin fierberea a 4 g de rădăcină, uscată şi mărunţită, la o cană cu apă, la care se adaugă 1 g bicarbonat de sodiu. Pentru a uşura expectoraţia şi calma tusea, se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.

Florile de ciuboţica cucului intră în compoziţia ceaiurilor pectorale, iar rădăcinile se regăsesc în compoziţia ceaiurilor antibronşitice. Aceste ceaiuri se găsesc la Plafar.

Ceaiul din flori de ciuboţica cucului se mai foloseşte în tulburări gastro-intestinale, afecţiuni renale şi vezicale. Are proprietăţi antispastice, sedative şi sudorifice. O fiertură din rădăcini, amestecată cu miere, dă un ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea nisipului şi a calculilor.

Frunzele acestei plante conţin cantităţi apreciabile de vitamina C. Ele se pot consuma sub formă de sirop sau de pulbere. Extern, sub formă de cataplasme calde aplicate pe locurile dureroase, au acţiune calmantă, cicatrizantă şi hemostatică.

Contra arteritei şi reumatismului

Prin efectul ei depurativ, de curăţire a sîngelui şi a corpului de toxine, ciuboţica cucului elimină din organism toate substanţele toxice care duc la artrită, gută şi boli reumatice. După cum ne-a spus dl prof. Milică, cei predispuşi spre boli ale articulaţiilor, artrită sau reumatism, este bine să bea, zilnic, o perioadă mai lungă de timp, 1-2 ceşti de ceai de ciuboţica cucului. Durerile puternice se vor atenua şi, cu timpul, vor dispărea complet. Dl Milică ne-a oferit şi reţeta unui ceai depurativ de primăvară: 50 g ciuboţica cucului, 5 g mlădiţe de soc (muguri şi ramuri tinere, care tocmai răsar primăvara), 15 g frunze de urzici şi 15 g rădăcini de păpădie. Se foloseşte 1 linguriţă din acest amestec la o cană cu apă clocotită, se opăreşte şi se lasă să stea 3 minute. Se beau, în timpul zilei, cîte 2 ceşti, înghiţitură cu înghiţitură. Ceaiul se îndulceşte, eventual, cu puţină miere.

Ceai contra insomniei şi tulburărilor nervoase

Se amestecă 50 g de ciuboţica cucului, 25 g flori de levănţică, 10 g sunătoare, 15 g conuri de hamei, 5 g rădăcini de odolean. Se opăreşte o linguriţă (cu vîrf) din acest amestec la o cană cu apă şi se lasă să stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, cu înghiţituri mici, înainte de culcare. Se poate adăuga şi puţină miere, după gust. Acest ceai ar trebui preferat în locul oricărui somnifer chimic. Somniferele chimice afectează sistemul nervos, în timp ce ceaiul înlatură toate tulburările nervoase.