Interviu cu Pirintele Nicolae Bordaqiu.... .................231
O fil6 ineditd din biografia lui Sandu Tudor......... ....273
INTERVIU CU DOMNUL NICOLAEnAuur,nscu
locul undeT6n[ru] studde mic burg
Domnul Nicolae R[dulescua fost unul dintre cei cinci tineriai lotului Rugul Aprins, aqa cuml-au gdndit securigtii comunigtiin 1958, care, pe data de 8
noiembrie 1958, in ufinahotdr6rii Tribunalului Militar alRegiunii aII-a Militard, a primito condamnare ,de 7 ani muncdsilnicd ;i ;ase ani degradarecivicir".s Fusese arestat la datade 29 iulie 1958, pentru cd a
avut ,,indrdzneala" sd cautesprijin acolo unde orice buncrestin s-ar adresa: in Biseric[,
sfaturile duhovnicegti au puteri taumaturgice.ent, care avea o origine sociald ,,nesdndtoesd",hez, se afla ?ntr-o conqtientd c[utare de repere
Vezi A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr.000202, vol. 4, f. 192, undese afld Procesul verbal - minuta nr. 125/8 noiembrie 1958, in care se
afld condamndrile celor 16 acuzati iar in dreptul studentului de atunciNicolae Rddulescu sunt specificate urmdtoarele: ,,1 1. RddulescuNicolae la 7 (;apte) ani muncd silnicd ;i 6 (;ase) ani degradare civicdpentru infracliunea p.p. de art. 2 lit b al. ultim C.P. prin schimbare decalfficare conf. art. 292 C.J.M. din art. 209 pct. I C.P. Se dispuneconfiscarea totald a averii personale, conf. art. 25 pct. 6 C.P.Comptrtd detenlia de la 29 iulie 1958;i-l obligd la 300 (trei sute) leicheltuieli de.f u dec atd."
22 Carmen Ciornea
moral-intelectuale, scarbit de contorsion[rile pe care
societatea le suferise dup[ instaurarea totalitarismuluicomunist, timpul imbrdcAnd acum haina veacului
,,ucigdtorilorlui Dumnezelf', aga cum l-a denumit Sandu
Tudor intr-unul din articolele sale din ,,Credinla". Daraceastd fireasc[ necesitate a devenit, in terminologiaSecurit[1ii comuniste, ,delict de uneltire contra ordineisociale, prevdzut qi pedepsit de art. 209, pct. I Cod Penal"4.Fapta care interesa ancheta se pedepsea cu o pedeapsd maimare de un an qi, astfel, arestarea lui Nicolae R[dulescu,,esfereclamatd de interesele Securitdlii Statului"s. IJrmeazd o
anchetd halucinantd in care adevdrul victimei este ,,adaptat";abloanelor ideologiei comuniste, limbajul de lemn devenindun excelent mijloc de mascare a realitalii. La inceput,acuzatttl se simte bulversat in fala acestei tehnici a
anchetatorilor, menitd sd-i pulverizeze argumentele. Treptat,inlelege c[ orice formd de ?mpotrivire, de restabilire a
normalit[1ii este inutilS. Resemnat, urmdreqte lucid aceastd
confruntare dintre doud limbaje ireconciliabile: limbajulnatural al anchetatului qi limbajul ca ,,vehicul al puterii" al
torlionarului. Limba de lemn funcfioneazd ca mecanismpsihologic de manipulare a victimelor, cdrora li se rescrieidentitatea. In ,,Concluziile de tnvinuire" intocmite de
Securitate, anchetatorul simte nevoia de a adduga cuobstinafie determinatul ,du;mdnos", la toate faptele?nvinuitului, fiind, probabil, el insuEi con;tient cd frrd aceastd
tdlmdcire a declaralrllot ,,smulse" nu existd niciun temei al
invinuirii. inlSturarea Eabloanelor deconspird, chrar qi unuiochi de cititor mai pulin avizat, proximitatea frclionallimpinsd p6'nd la ultima limitd qi scoate la iveald resorturile
Vezi A.C.N.S.A.S, Fond Penal, Dosar nr. 000202, vol.2, f.313, unde
se afl6 Mandatul de arestare nr. 221F., Bucureqti, 29 iulie 1958,privind pe Rddulescu Nicolae.Ibidem, f.196.
CHIPUL RUGULUI APRINS
corupte ale regimului totalitar6.uneltitorul Nicolae Rbdulescu, in
Du;manul de clasd,descrierea dosarului
u Documentul de arhivd Concluzii cle invinuire din 26 septembrie 1958,de la filele 483-484 ale volumului 2 dtn Dosarul nr. 000202, FondPenal, lotul ,,Teodorescu Alexandru ;i allii" de la A.C.N.S.A.S. este omostrl a limbajului de lemn in care obsedantele reludri ale formelor-qablon incifreazd doctrina comunistd: ,,Rddulescu Nicolae, a fostorestot la data de 29 iulie 1958, in baza mandatului de arestare Nr.22/N1958. Susnumitul ca fiu de negustor, intrd in legdturd tncd dinanul 1956, pe cdnd era student in anul III la Institutul de Arhitecturd,cu numitul Vdsii Gheorghe, tot fiu de negustor, care, la rdndul sdu, iiface legdtura cu cdlugdrul Teodorescu Alexandru ;i merg impreund laschitul Rardu in august 1956.
in decursul a circa l0 zile cdt au stat acolo, unde aufost;inumilii;Mironescu $erban qi Mihdilescu Emanoil, li s-a vorbit de TeodorescuAlexandru [sic! - notd C.C.J in mod dusmdnos regimului democrat-popular din R.P.R., in sensul cd tn acest regim arfi lipsit de libertdli.De asemenea, in cadrul disculiilor, Teodorescu Alexandru le-ainterpretat in mod dusmdnos diverse probleme de naturd misticd,propundndu-le sd se tnldlneascd ;i sd continue asemenea disculii ;idupd ce vor reveni la Bucure;ti.Asfel, odatd revenili in Bucure;ti, Rddulescu Nicolae reia legdtura cuVdsli Gheorghe, Mironescu $erban;i Mihdilescu Emanoil intdlnindu-se in mod organizat la domiciliul lui Vdsii Gheorghe, unde continud adiscuta probleme cu caracter dusmdnos regimului democrat-populardin R.P.R.in toamna anului 1956, au comentat evenimentele din R.P. Ungaria,aducdnd elogii acliunilor criminale sdvdr;ite de elementelecontrarevolulionare, aceste disculii avdnd loc in cadrul intdlnirilor cele-au avut la domiciliul lui Vdsii Gheorghe.Din dec. 1956 ;i pdnd in martie 1957, au linut mai multe tntrunirisubversive cu legionarul Ghiu; Benedict la domiciliul acestuia, undeau participat: Vdsii Gh., Mironescu $erban qi Mihdilescu Emanoil,unde de asemeni s-au purtat discutii dufmdnoase regimului democrat-popular din R.P.R., comentdnd in mod defavorabil regimului ;tiriletransmise de posturile de radio imperialiste.Rddulescu Nicolae a participat la mai multe intruniri, unde a fostTeodorescu Alexandru, printre care ;i la intrunirea ce a avut loc ladomiciliul lui Mironescu Alexandru, din ianuarie 1957, undeTeodorescu Alexandru a calomniat noua intelectualitate, care s-aincadrat in viala sociald ;i de stat, indemndndu-i pe studenlii prezenli
23
24 Carmen Ciornea
Securitdlii comuniste, era studentul de anul V, care va pldtiscump nevoia fireascd, credem noi, de a-qi gdsi linigtea
sufleteascd la mdnAstire, spafiu unde a g[sit preofi duhovnicide o inaltd linutd intelectuald qi moral[, apfi sd-i hrdneascd
setea de cunoaEtere a Adevdrului qi s6-l c6l6uzeascd pe
drumul cel luminos al viefii duhovniceEti. Dosarul ,,RuguluiAprins al Maicii Domnului", denumit de Securitate
,,Teodorescu Alexandru qi al1ii", cuprinde Ei interogatoriile ce
verbale de interogatoriu constituie o probd care certificdfaptul cd individul Nicolae Rldulescu (in sensul de particular,de fiin![ singulard) nu existd ca atarc. Documentele
fumrzeazd mai degrab[ date despre Securitate, despre
metodele qi tehnicile folosite, despre scopurile 9i obsesiile
sale gi prea pufin despre cel anchetat. O privire comparativd a
interogatorilor studenfilor din lotul Rugului Aprins confirmicd Nicolae R[dulescu nu este cAtuEi de pufin un caz aparte:
frecvenfa formulelor stereotipe, specifice limbajului de lemn,
uniformizeze qi sd inghit[ orice manifestare a sensibilitdliiumane, nu l-au doborAt pe firavul tdndr chiar dacd frzic a fostdebilizatin repetate rdnduriT. IeEit din inchisoare a avut qansa
sd nu ia parte la activitatea politicd din facultate ;i sd lind legdtura
intre ei, tn scopul de a deffi;ura pe mai departe activitatedusmdnoasd. tmpotriva regimului democrat-popular din R.P.R. Laacea intrunire au luat parte studenlii: Vdsti Gheorghe, Mironescu
$erban ;i Mihdilescu Emanoil. " (A.C.N.S.A.S, Fond Penal, Dosar nr.
000202, vol.2, ff. 483-484) fsubl. C.C.].7 Frecvenla diagnosticelor din Fi;a medicald a delinutului Nicolae
Ridulescu, intocmita de dr. Mdniceanu Marin la Formaliunea de laJilava, este edificatoare: 17.02.1962; 30.08.1962; 02.09.1962:.
1 6.09.1962; 26.09.19 62; 12.03.1963 ; 30.12.1963. Doud diagnostice
atrag aten[ia prin prezen{a lor constantd,: ,,Hernie epigastricd" cttrecomandareai ,,Va fi operat" qi ,,Maladie hipertonicd oscilantd
CHIPUL RUGULUI APRINS
de a participa aldturi de profesioniqti de valoare la elaborareaunor proiecte importante in [ard, qi strdindtate.
in finalul interviului, vd punem la dispozifie o serie dedocumente din arhiva fostei Securitdti, extrase din dosarelecare-l privesc pe numitul Rddulescu Nicolae gi din procesulgrupului ,,Teodorescu Alexandru qi al1ii".
Am selectat cele cinci interogatorii semnate destudentul Nicolae R[dulescu, pdstrate acum in ArhivaC.N.S.A.S., in Dosarul nr. 000202, Fond Penal, vol. 2,deoarece acestea reprezintd, documentele care, acum cdtevadecenii, au insemnat dovada vinovdliei sale. Astdzi, credemnoi, aceleaqi probe ne oferd posibilitatea sd reconstifuim unportret al tindrului Nicolae Rddulescu, care, nici in acelevremuri tulburi, de prigoand a Bisericii, nu s-a dezis decredinla sa, sustrdgindu-se imperativelor ateiste ale ideologieitotalitare comuniste.
Ineditul situafiei constd ?n faptul c[, dupd o lungdperioadd de tdcere, vreme in care istoria noastrd a fost supusdunei profunde prefaceri iar fa[a hddd a comunismului adevenit din ce in ce mai viz1bil5, acelasi om accept[ sdrealizeze acest exerciliu al demistificdrii.
Urmdrind cu atenfie rdspunsurile interlocutorului meu,am infeles de ce nu a ddruit spafiului public un rdspuns cuprivire la acest episod dramatic din viala S?, pdnd inmomentul de fat68. Ca si in cazul domnului Emanoil
(TA:17/10) ". (A.C.N.S.A.S., Fond Penal, Dosar nr.000202, vol 7, ff.44-45). Menlionbm cd, in general, asistenja medicald era realizatd, depersonal medical calificat, compus insd tot din definuli, care nudispuneau de aparaturi medicali gi medicamente qi care, de multe ori,pentru a-i proteja pe colegii lor de muncile fizice suprasolicitante,exterminante, igi asumau riscuri considerabile, recomanddnd repaussau munci uqoare.8 SemnalSm interviul cu Nicolae Ridulescu realizat de Vlad Mitric-Ciupe in iulie 2012, la Augsburg in care este tratatA qi tema RuguluiAprins. A se vedea Vlad Mitric-Ciupe, Arhiteclii romdni ;i detenlia
25
26 Carmen Ciornea
Mihlilescu, de altfel prietenul sdu de o vtat6, tot acest proces
al rememor[rii este strdbitut de un filon al smereniei. Spiritechilibrat, de o admirabild acrivie, interesat exclusiv de
efortul lucid, in care s-a angrenat, de apropiere de adevdrul
acelor vremuri, interlocutorul meu refuzd cu obstinafie orice
incercare de exagerare. Nevoia aceasta, imperativ exprimatS,
de a se scutura @tin c6.t este posibil) de subiectivism, a
condus la creionarea unui autoportret lipsit de complexitateaqi profunzimea cu care ddltuieqte portretele celor pe care iiresimte, la fel de vii qi autentici, drept cdlduzele existenlei
sale, in fala cdrora se inclinb cu o infinitd gratitudine.
S-au scurs multe decenii de-atunci dar refacerea
itinerariului victimei nu s-a estompat in memoria acesfui
vrednic ucenic al Pdrintelui Daniil Sandu Tudor, care, cu
Carmen Ciornea (C.C.): Domnule Nicolae Rddulescu, ag
vrea pentru fnceput sd recuperdm modelele umane, reperele
din copildria, adolescenla ;i studenlia dumneavoastrd. Ce
influenld au avut asupra dumneavoastrd?
Nicolae Ridulescu (N.R.): in timpul adolescenfei mele am
simfit, aq putea spune chiar cd am suferit de lipsa unuiindrum[tor, a unei persoane apropiate, competente, care sd
m[ ajute sd gdsesc r[spuns la problemele cu care m-amconfruntat in viala de zi cu zi, dar qi sd imi insufle o orientare,
in sens mai larg.
CopilSria Ei adolescenlamea s-au petrecut intr-o epocd
frdmdntatl, in care au avut loc transformdri tadicale, intr-uninterval de timp relativ scurt: rdzboiul, ocupafia sovieticd,instaurarea regimului comunist, evenimente cu consecintemajore in viala tuturor.
politicd 1944-1964. (intre destin concentralionar ;i vocalieprofesionald), Editura Institutului Nalional pentru Studiul
Totalitarismului, Bucureqti, 2013, pp. 457 - 468.
CHIPUL RUGULUI APRINS
Am inceput ;coala in anul 1942. Primele patru claseprimare qi doul clase de liceu, pAni Ia reformainvdldmdntului din 1948, le-am frcut la liceul ,,SJiintulAndrei", o qcoal[ bund, cu invdldtori qi profesori apar,tin6ndin majoritatea lor ,,Fralilor $colilor Creqtine", un ordinmonahal infiin{at de un nobil francez in secolul al XV[-lea,Jean Baptiste de La Sallee.
Aceasta era o gcoald serioasd, cu platd, aSezatd,cdldtzitd de valori tradi{ionale, unde religia era la locul eibinemeritat, deschisd tuturor (din toamnalui 1944 am avut gi
colegi evrei), cu particularitatea cd limba germand eraprezentd" cu o ord pe ziin programul gcolar. $coala insd a fostdesfi in{atd la reforma invdfdm6ntului.
Am urmat clasa a VII-a la $coala Elementardcartier. S-a introdus limba rusd cu mai multe oresdptdmdnd.
Din zelul unui profesor de istorie, care avea un trecutcompromildtor, s-a infiin{at una dintre primele organiza!;Ii depionieri din Capitald.Eln-a mai apucat-o pentru cd a dispdrutmai inainte. Tot el a organrzat un simpozion cu tema ,,Tdndragardd" dupS romanul lui Aleksandr Fadeevl0, la Casa
Sf. Jean Baptiste de La Salle s-a ndscut pe data de 30 aprilie 1651,laReims in Franla gi a fost preot, pionier al educaliei moderne, care amilitat pentru infiinlarea Ecolilor pentru sdraci, predarea in limbamaternd (nu in latin6, ca p6nd atunci) qi invSldmdntul profesional. Aintemeiat congrega{ia ,,Fralii $colilor cre;tine", in care se aflaupersoane animate de acelagi idealuri, pentru a cSrei existenfi a avutmult de indurat. A murit pe data de 7 aprilie 1719 la Rouen. A fostcanonizat in anul 1900 gi este sdrbdtorit in Biserica Catolicdla laprilie. A se vedea Claudiu Dumea, Religii, Biserici, secte, privite dinp er s p e c t iv a c at o lic d, Editura S apientia, Iaqi, 20 02.Alexandr Alexandrovici Fadeev s-a ndscut pe 24 decembrie 1901 Ei afost prozator rus sovietic qi secretar al Uniunii scriitorilor sovietici(1936-1944 ;i 1946-1954). Cea mai cunoscutl scriere a sa esteromanul ,,Tdndra gardd". Se sinucide la data de 13 mai 1956, ladiferentd de doar trei luni de raporlul lui Hrugciov, la cel de-al XX-lea
2l
dinpe
28 Carmen Ciornea
prietenei romano-sovieticd, unde mai mulfi elevi din clasa a
VII-a au citit cdte un scurt referat. Cel citit de mine fusese
scris de iste{ulmeu coleg, HerEcovici, dupd care, in chilo{i de
sport qi agit0nd drapele, am defilat pe scend qi am prezentat
un program de gimnasticS. In mai pulin de un an am ttditaceastd schimbare, care m-a umplut de scdrbl. Noroculnostru qi ghinionul lui cd, la limba romdnS, am avut un
cunoscut profesor universitar ,,trimis la munca de jos" .
in 1949 am fost admis la examen la liceul ,,MihaiViteazul". Chiar de la inceput pionierii, deci qi eu, am fost
,,primili" automat in U.T.C. (Uniunea TineretuluiComunist)r1 deqi aveam origine socialS ,,nesdndtoasd", de
Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, asupra crimelorlui Stalin. Actul suicidal al celebrului scriitor, oficial, a fost pus pe
seama bolii qi a alcoolismului, pentru ca in septembrie 1990 sd apard
in spafiul public o scrisoare semnatS de Fadeev adresatd ComitetuluiCentral al P.C.U.S., al ctuei inceput dezvdluie o cu totul altd realitate:
,J,lu vdd nicio posibilitate de a continua sd trdiesc, fiindcd arta,
cdreia i-am ddruit intreaga mea viald, este sufocatii de conducerea
incultd Si sigurd de sine a partidului, iar asta nu se poate indrepta". Ase vedea Gabriela Danliq, Scriitori strdini, Editura $tiinlificd 9iEnciclopedic[, Bucuregti, 198 1.
tt Uniunea Tineretului Comunist (cunoscutd qi prin acronim U.T'C') a
fost organiza{ia de tineret a Partidului Comunist Romdn, cunoscutd intimpul Republicii Populare Romdne, sub denumirea de Uniunea
Tineretului Muncitor (acronim U.T.M.). Incepdnd cu 3 august 1948
este demaratb reforma educalionald, prin care se implementa tinerilorromdni, dupd modelul sovietic, valorile ideologice comuniste,
principiile marxistleniniste. De cele mai multe ori, eliminarea unuimembru al U.T.M. echivala mai intdi cu excluderea acestuia de laviala sociald qi profesionald, urmati de cele mai multe ori de un
proces gi o pedeapsd vehementd. Pe de altd parte, accederea in U'T.M.conferea unui om instrumentele necesare pentru a urca pe ierarhia
sociald, deschizdnd uqi spre diverse posturi in administralie,invdfdmdnt, armatd, polifie etc. in acest context, numbrul tinerilorinscriqi in U.T.M. a crescut treptat, de la 20oh in 1950' la marea
majoritate in anii 1980. Pentm o ttatare pe larg a subiectului a se
vedea Adrian Ciofldncd, Repere pentru o istorie a Uniunii TineretuluiComunist, in ,,Anuarul Institutului de Istorie ,,A.D. Xenopol", tom.
CHIPUL RUGULUI APRINS
mic burghez, al cdrui tatd, fusese comerciant ,,exploatator".Atmosfera din qcoala era mizerabild. Ne aflam in plindperioada stalinistd. $edinfe interminabile, cu scanddri inpicioare qi bdt6nd din palme: ,,Slavd lui Stalin!", de fiecaredatd cAnd cdte unul, tam-nisam, se trezea strigdnd: ,,Trdiascdtovard;ul losf Vissarionovici Stalin!" Limba rusi,invSlbmdntul politic, dublul limbaj, activigtii zelogi, teama laordinea zilei, profesorii dezorientafi, allii prea bine orientali,m-au determinat, cdnd mi s-a ivit ocazia, sd abandonez qcoalala cursul de zi qi sd o termin la fard, frecvenfd. Dup6 trei anide liceu am fost angajat ca desenator copist la un Institut deproiectare. Bacalaureatul l-am dat impreund cu fo;tii meicolegi. in timpul liceului am simfit, mai mult ca oricdnd, lipsaunui ?ndrumdtor. Trainica prietenie, care dureazd, qi inprezent, cu colegul meu de clasd, Titu Sandu, al cdrui tatd erainchis la Canal in acea vreme, lungile plimbbri la terminareaorelor (?nvdfam dupd-amiazd), disculiile avute impreund ausuplinit intr-o oarecare mdsurd aceastd nevoie qi de ele suntlegate amintirile mele cele mai pldcute din timpul liceului.
in 1953, la un an de la ,,angajarea tn productie", amintrat la Facultatea de Arhitecturd. Nevoia de orientare, derepere solide, am simfit-o qi mai intens. Ea m-a condus la oopliune definitivi: sd mA angajez in slujirea valorilor
XLIIXLIV, 2006-2001, Editura Academiei Romdne, Iaqi, 2008,pp.527-548; Comisia Preziden{iald pentru Analiza DictaturiiComuniste (editori Vladimir Tismdneanu, Dorin Dobrincu, CristianVasile), Raport Final, Bucuregti, 18 decembrie 2006 (in special,capitolul I.$5. Organizatiile de masd. Uniunea Tineretului Comunist,pp.109-130), in www.presidency.ro sau in volum, Bucuregti, EdituraHumanitas, 2007, pp.17 6- I 98; Mircea Stdnescu, Organismele politiceromdneSti (1948-1965). Documente privind instituliile Si practicile,Bucureqti, Editura Vremea, 2003; Florian Banu, Theodor Bdrbulescu,Camelia Ivan Duicd, Liviu Jdranu, Florica Dobre (coord.),Securitatea. Structuri-cadre, obiective ;i metode, vol. I qi II, EdituraEnciclopedicd, Bucureqti, 2006.
29
30 Carmen Ciornea
tradilionale care au definit cultura romdneascd gi pe cea
europeand.
Arhitectul George Visii (n. 1935 - d. 2001)
TotodatS, discufiile cu colegul qi prietenul meu George
Vdsiil2, lecturile, dar mai ales zilele petrecute in 1956, invacanla de iamd, la M6ndstirea Slatina din Moldova, au fosthotdrAtoare pentru orientarea mea ulterioard qi, in general,
pentru restul vielii mele. in timpul lungilor slujbe de noapte -
incepeau la ora 11.00 seara;i se terrninau la 3.00 dimineala -in biserica aproape in beznd (electricitatea nu ajunsese lamdn[stire), la lumina unei candele, ascultAnd cdntarea din
'' Georg. Vdsii s-a ndscut la 23 iunie 1935. in Constanta. fiul lui Petre 5i
al Victoriei. Din copildrie a primit o solidd educa{ie religioasd. Maitdrziu, din nevoia de a-qi desdvArqi urcugul spiritual pdrinfii sdi, sfbtuiliqi de Pdrintele Daniil Sandu Tudor, s-au despdr{it pentru a imbrdliqaviala monahalS. Aceastd origine ,,nesdndtoasd" nu a scdpat ochiuluivigilent al Securitdlii care interpreteazd ,,conceplia sa mistico-religioasd" drept o moqtenire ,de la pdrinlii sdi care s-au cdlugdrit".(A.C.N.S.A.S., Fond Penal, vol. 4, f. 223). Va fi arestat la 13 iunie1958 iar pe data de 3 iulie 1958 primeqte Ordonanla de punere sub
invinuire (A.C.N.S.A.S., Fond Penal, vol. 2, f. 265). Considerat qeful
studenlilor lotului ,,Teodorescu Alexandru Si allii" va fi condamnat la
8 ani muncd silnicd qi 6 ani degradare civicd (A.C.N.S.A.S., FondPenal, vol. 4, ff.216-230). Este eliberat la 18 aprilie 1964.
CHIPUL RUGULUI APRiNS
altar sau de la stranS, unde se citea la lumdnare, m-am intAlnitcu mine insumi Ei m-am smerit. A fost punctul de plecare alunui nou inceput in viafa mea, avf,nd in centru vointa dea-L iubi pe Iisus.
C.C.: Care era atmosfera din universitatea acelor vremuri?
N.R.: Am intrat in Facultatea de Arhitecturd ?n toamna anului1953. in luna martie murise Iosif Stalin. in vard avusese locin Bucureqti ,,Festivalul Mondial al Tineretului SiStudentrilor", cdruia regimul i-a acordat o importanfddeosebit[, dorind sd prezinte situa{ia din Jard, in cea maifavorabild lumind, delega{ilor venitri din toate colJurile lumii.Ambele evenimente au avut ca uflnare o oarecare deschidere,o ugoard relaxare, care a fost sim{itd gi in Facultatea deArhitecturd. Colegii din anii mai mari mi-au povestit c[, nucu mult timp ?n u1m5, alfi colegi ai lor, adusi ,,pe linie departid', indoctrinali gi animali de o profundi urd de clasd,organizau qedinfe de demascare a unora, care ar fi provenitdin familii burgheze, reacfionare. in anul IV qi V, ne-ampomenit cu colegi noi, mai in v0rstd: erau cei da[i afard, maiinainte, cdrora, acum, li se permisese sd-$i reia studiile. Noinu am apucat manifestdri de acest gen, dar, dupd arestareanoastrS, au avut loc qedin{e in care am fost ,,infiera1i", da\iafard. din UTC qi exmatricula{i, degi incd nu fusesem judecafiqi condamna{i, cu scopul evident de a-i inspiim6nta peceilaltri. Nici prietenii nogtri nu au scdpat frri admonestbri qiavertismente.
Nu am cuno$tint5 de atmosfera de la alte facultdtri.Colegii gi prietenii mei aflaserd de o manifestalie care urmasd aibd loc in Piafa Universitalii. in ziua aceea, mai multecamioane acoperite cu prelate, in care se aflau solda{i, eraustaJionate in fa\a Facultdlii. in clSdirile din jurul piefei, laMinisterul Comerfului Exterior, fuseserd aduqi, ?ncd dediminea{[, muncitori gata pregdtili sd intervind in for(d: ,,o
