ffiffiffiffi,ffi,iiffi.r$11

iiff

,ill

MTROPOLITLIL SERAFIM

RUGUT APRINS AL INIMII NOASTRE- CONVORBIRI CU TINERII -

Tipdritd cu binecuvAntaieaInaltpreasfin$tului

TEOFANMitropolitul Motrdovei pi Bucovinei

DOXOLOGIA

Iagi,2018

ffi

W'ffi,

.lri1i

txl

i:ii

t:

:il,r

CUPRINS -

O mdndstire misionardCrrvdntinain€

Rugul Aprins al i$i*Lii ffi#q *.ijr.i..ri.,r.r..,.....i..........,,....".,13

iltreUA* gi resFrrrsuii'............-.;;;..',:.:.;,... ...,.""..............g2

Pdrintele Galeriu - astdn ....'..'..'r...,.,...,.............."...59.

Despre SfAnta Liturghie ..................A

Intrebdri gi rXspunsutri ...,.......

Anexe

,,Dogrna este expresia iubirii" ........1F5

OrtodoNia fol*re,Oecident qi Orient ......,........... tr 65

Rugul Aprins al inimii noastre'

Pdrintele lustin: Majoritatea dintre voi il cunoagteli peinaltpreasfinlitut Serafim, Mitropolitul Germaniei, EuropeiCentrale gi de Nord. A fost ;i anul trecut la hramul nostru;i ne bucurdm cd Dumnezeu a rdnduit sd fie cu noi ;i anulacesta. lnaltpreasfinlitul a fost cu mul.ti ani in urmd preotslujitor la catedrala din Alba Iulia gi i-au rdmas pagii im-primali in sufletele oamenilor. Vorbele sale nu s-au stinsdin eparhia noastrd, astfel incAt lnaltpreasfinlitul a revenitcu gdndul de a rdmAne aici! Cu toate cd nu am programataceastX intdlnire, lnaltpreasfinlitul este pregdtit pentru orice!

iPS Serafim; Credeam cd o sd-mi spuneli mai din vremedespre ce o sd vorbesc astilzi. Am inleles cd zilele acestea v-aflintrelinut despre Rugul Aprins, avAnd ca invitati buni cunos-cdtori ai acestui eveniment spiritual, unic in toatd Ortodo-xia. La trceputul anilor'80 dh secolul trecuf trebuind sd pre-gdtesc un studiu despre isihasmul romdnesc, nu puteam sdtrec cu vederea migcarea duhovniceascd de la Mdndstirea An-tim care a avut ln centru tocmai spiritualitatea isihastd. Cum;tigi, ,,Rugul Aprirs" apolanzat i:r jurul Mdndstirii Antim irFdeosebi intelectuali dornici de a cunoa;te tradilia isihastX,adicd invdldtura Pdrinlilor despre cdgtigarea linigtii gi pdciilduntrice. Scopul era unul practic, gi anume de a ajunge lapacea inimii prin practicarea ,,Rugdciunii lui Iisus" duph

' Cuv6nt rostit in cadrul Taberei de la Mdndstirea Oaga, 26 iulie 20'J,4.

14 Mitropolitul Serafim

invdldtura Pdrinlilor ascetici. Trebuie sd gtili cd este impo-sibil sd practici,,Rugdciunea lui lisus", numitd gi,,Rugdciu-nea inimii", fdrd. un povdfuitor. Tocmai pentru caracterul sdupractic, forla duho'yniceascd a ,,Rugului Aprins- a ajurs pdndin zilele noastre, chiar dacd astdzi mulli trateazdacest eve-niment spiritual doar din punct de vedere istoric. o reari-tate de nurre fo4d duhovniceascd, curn a fost,,Rugul Aprins-,rdmane in subteranele viegii duhovnicegti care caracteri-zeazd poporul gi spiritualitatea romdneascd.

Migcarea de la Antim a fost un eveniment cu adevdrat ex-cepgional gt de aceea, e bine sd fie cunoscutti de cAt mai mullitineri, cu convingerea cd spiritualitatea isihastd, filocalicd, re-prezinth inima, esenla spiritualitdgii ortodoxe. Cunoagtereagi pdtrunderea ln tainele spiritualitdFi isihaste sunt impor-tante pentru cd numai pe aceastd cale ne putem regdsi penoi ingine, prin efortul de interiorizare, adicd al ,,cobordriiminlii in inimd", in addncul fiinfei, unde este omul nostrutainic, creat dupd chipul gi asemdnarea lui Dumnezeu. Rea-litatea noastrd profundd ni se reveleazd numai in mdsura incare reugim sd intrdm in noi ingine prin rugdciune curatd, adi-cd neintinath de gdnduri strdine, ajutatd de ascezd.

ln general, noi trdim inafaranoastrd, imprdgtiaF cu min-tea tn cele exterioare. Astfel ne instrdindm de noi ingine gine epuizdm energiile in lucrurile din af.ard., neglijAnd ,,cen-trul de foc" sau identitatea noastrd profundd. Este vorba derealitatea misticd, a inimii, la care nu putem ajunge decdtprin cunoagterea ;i trdirea spiritualitdlii isihaste. Aceasta afost gi dorinla inif,atorului,,Rugului Aprins", phrintele DaniitSandu Tudor (decedat in irrchisoarea de la Aiud in anul 1962\,secondatde Pdrintele Ioan Culighin, cdlugdr extrddat din Ru-sia gi stabilit la Mdndstirea Cemica. Atli pdrinli care au insu-flelit reunidl" de la Antim au fost Pdrintele Sofian (I2002),Pdrintele Roman Braga,care a slujit apoi ca misionar in Sta-tele unite ale Americii (f 2015), Pdrintele Dumitru stdniloae

Mtropolitul Serafim

ci- Trebuie se ;tifl cd este impo-a lui lisus", nufiritd ;i,,Rugdciu-kr- Tffitai pentru caracterul sdua SuguluiAprins" a ajuns pAndiasffizi mulp trateazd, acest eve-runct de vedere istoric. O reali-nsca, cum a fost,,Rugul Aprins",S duhovnicegti care caracteri-a' - rondneascd.bst urr everriment cu adevdrat ex-se fie cunmcutii de cdt mai mulliriuulitata isihastd, filocalicS, re-firahla$i ortodoxe. Cunoa;tereairinulitit$i isihaste sunt impor-rceffi cale ne putem regdsi peirffiiorizare, adicd al ,,coborAriirl fiintel unde este omul nostruffi€menarea lui Dumnezeu. Rea-serer"eleazd numai in mdsura inin$ne prin rugdciune curat5, adi-riine, aiutati de ascezd.

rfara noastrd, imprdgtiafi cu min-{ ne instrdindm de noi ingine girurile din afard, neglijAnd ,,cen-noastrd profundd. Este vorba dela care nu putem ajunge decAtspiritualitdlii isihaste. Aceasta a

Rugului Aprins", Pdrintele Daniilhisoarea de la Aiud in anul 1962),

dghilL cdlugdr extrddat din Ru-knica. AIF PfuinU care au insu-au fost Pdrintele Sofian (t 2002),

e a slujit apoi ca misionar in Sta-t15), Pdrintele Dumitru Stdniloae

*****r4. ,

Rugul aprins aI inimii noastre. Conaorbiri cu tinerii

(I 1993), Pdrintele Arsenie Papacioc (t 2011), viitorul Mitro-polit Antonie Pldmddeald (t 2005), toli inchigi in 1958, im-preund cu algi aderenf, ai acestei migcdri duho"rnicegti. ,,RugulAprins" a fost, deci, o incercare a Pdrinlilor de la MdndstireaAntim de a atrage intelectualitatea bucure;teand spre cunoag-terea tainelor spiritualitd$i ortodoxe care se gdsesc exprimatein scrierile filocalice. Deja in 1948, Pdrintele Dumitru Stdni-loae a publicat primele patru dintre cele doudsprezece volu-me ale Filocaliei.,,Rugul Aprins" a pomit deci de la studiereascrierilor filocalice cu scopul de a fi insugite, dupd putere, inviala concretd de zicuzi.

Este important pentru noi astdzi, cdnd lumea exterioardexercitd asupra simfurilor noastre o putere fantasticd de im-prdgtiere in cele din afard, sd lncercdm sd ne interiorizdm,sd ne adundm mintea din imprdgtierea ei, pentru a o ajuta sd

coboare in inimd. Cum sd-!i cobori mintea in inim5?! Este

aceasta o figurd de stil, o metaford? Da, fursd o metaford care

exprimd o mare realitate. Mintea, dupd cum ne invafd Pd-

ringii ascetici, este o energie a inimii, igi are sediul in inimd.Omul se concentreazdin inima sa, se recapituleazd pe sine,cu toatd fiinfa, tr inimd. Dar nu numai fiinfa noastrd, ci toatdcreafia,lntreg Universul se concentreazd, in inimd. Cdnd re-ugim, prin rugdciune, sd pdtrundem in inimd, atunci trdimsentimentul cd nu mai suntem despirlili de nimeni gi de ni-mic, cd totul treiegte in noi, cd suntem una cu toatd crealia.

Sfinlii Pdrinli vorbesc despre ,,omul ca microcosmos".Fiecare om este un Cosmos in mic. Tot Cosmosul, toatd uma-nitatea, se recapituleazd, ca intr-un focar, in inima fiecdruia.Dar nu ne ddm seama de aceastd mare realitate misticd decAtin mdsura ir care mintea se opregte din tmprdgtierea ei in celedin afard gi se odihnegte in inimd. Acest lucru serealizeazdtreptat, de-a lungul viefii, in Bisericd prin harul SfintelorTaine, ca ;i prin rugdciune gi ascezd, prin rdbdareanecazu-rilor gi dobdndirea virtufilor, care ne ajutd sd ne dezlipim

r...-drgb.

16 Mitropolitul Serafim

treptat inima de lucrurile materiale pentru a ne concentrala cele spirituale. in acest sens, de mare folos este, de ase-menea/ citirea sfintei scripturi gi a cdrlilor duhovnice;ti,degi ingelegerea de lnceput poate fi mai murt intelectuald,decat existengiald, pentm cd nu am atins incd nivelul duhov-nicesc al in;elegerii. Dacd insd ne strdduim sd practicdm ceeace citim, inmutFnd rugdciunea gi asceza sau nevoinfa, fdcdndascultare de duhovnic gi de semeni, renunfAnd la voia pro-prie, trecem, inceful cu lncetul, de la ingelegerea intelecfualdla cea existengiald. Astfel cunogtinlele teoretice coboard ininimd ;i ne angajeazd existenFal. La inceput, lucrurile ni se parfrumoase in sine, dar oarecum strdine, departe de realitate,pentru cd nu avem experienla lor.

InFitocalie, Pdringii nu vorbesc despre lucruri abstracte,tnchipuite de ei, ci din experienla vielii lor de tuptd cu du-hurile rele gi cu patimile, pentru ca aceia care citesc aceste tr-vdldturi sd se foloseascd. insd orice realitate misticd, rdunkicd,este atAt de profundd, incdt nu poate fi cuprinsd decAt par-lial in cuvinte. Cuvintele sunt prea puline gi prea neputin-cioase ca sd redea o realitate misticd! Misterul prezenfei ruiDumnezeu in inimd nu poate fi cuprins in cuvinte, ci doargAngurit, cum gAnguresc copiii care nu pot vorbi trcd deslqit.Nu reqim sd pdtrundem tainele viegii duhovnicegti pdnd nule cercdm prin trdire. Progresul in inlelegerea duhormiceascdsereahzeazd cu pa;i mdrunf,, de-a lungul vief,i, pe mdsurd cene rugdm tot mai mult, urmdrind indeosebi calitatea rugdciunii.

Cu privire la rugdciune, important este sd nu ne oprimla rugdciunea formald, care angajeazddoar buzele! Cred cdmulli rostesc ,,TatdInostru" sau alte rugdciuni mai mult cubuzere, decat cu mintea gi cu inima. Rugdciunea buzelor esteirsd treapta cea mai de jos a rugdciunii, pe care trebuie s-o de-pdgim. Urmeazd rugdciunea min$i, care se face cu aterr,tia con-centratd la cuvintele rugdciunii, aga incdt sd inlelegem con-f,nuful ei. Aceasta este a doua treaptd a rugdciunii. Iar cea mai

Mitropolitul Serafim

mabiale pentru a ne concentrasens, de ilurre folos este, de ase-ptrri gi a car,tilor duhovnicegti,rt poab fi mai mult intelectuald,I rm aur atins incd nivelul duhov-lst rre sheduim sd practicdm ceearn;i wa sau nevoinga, fdcdndesrcr[ renungdnd la voia pro-rd, de la ingelegerea intelectualdrrnogtinfele teoretice coboard inffttL Ia inaeput,lucrurile ni se parrrmstdine, departe de realitate,nlE h-mrbesc despre lucruri abstracte,erie@ viefii lor de luptd cu du-Suca ffeia care citesc aceste ir-{ alr realitate misticd, lduntricd,t nu lnate fi cuprinsd decdt par-uril prea pufine 9i prea neputin-b mistici! Misterul prezenlei luie0e fi cuprins ir cuvinte, ci doarfr we ru pot vorbi ircd deslqit.ddevie,tii duhorrnice;ti pdnd nu

=rl in foLtelegerea duhovniceascd

F, fua lungul viefli, pe mdsurd ce

ftd irdemebi calitatea rugdciunii.

l important este sd nu ne oprim) egt1razi doar buzele! Cred cd'sau alte rugdciuni mai mult cuE inima- Rugdciunea buzelor estengftiunii pe care trebuie s-o de-midt czrte se face cu aten$a con-iurdi" aga incdt sd inlelegem con-n treapti a rugdciunii. Iar cea mai

Rugul aprins aI inimii noastre. Contsorbiri cu tinerii

inaltd treaptd a rugdciunii este rugdciunea care se face cumintea coboratd in inimd sau unitd cu inima. Este rugdciu-nea inimii. Ea angajeazdintreasa noastrd fiin;d,.ur" rL.orr_centreazd ln inimd. Poli sd citegti Acatiste, sd rostegti fru-mos rugdciuni, sd cdnli sau sd citegti la strand, dar inima sd-Ffie departe! Numai in mdsura in care rugdciunea rostitd saugAnditd coboard in inimd, ne atinge inima, devine o rugd_ciune deplind. Dacd ne imprdgtiem cu mintea in cele din afard,inima igi pierde armonia lduntricd, igi pierde unitatea pe carei-a ddruit-o Dumnezeu prin creafie. lnainte de cddere, inimaomului era plind de Dumnezeu;i plind de crealia Lui. omultrdia lntr-o armonie perfectd cu Dumne zelJ, ctlsine lnsu;i gicu creaf,a. in starea primordiald a omului, nu exista nici ofricfiune, nici o dizarmonie, nici o contradicfie! unitatea giarmonia domneau in intreg cosmosul! sd nu uitdm cd acestcuvAnt,,,cosmos", in limba greacl,are gi sensul de armonie.La aceastd stare dintru inceput a umanitdlii suntem chemalisd revenim, strdduindu-ne sd trdim o viagd armonioasd, uni-tard, in care este mereu prezent Dumnezeu gi, impreund cuEl, semenii gi creaFia Lui. Aceasta presupune o luptd per_manentd cu pdcatul, sub formele lui nenumdrate - toate ex-presii ale rdului, adicd ale diavolului, care atenteazdneince-tat la unitatea lduntricd a fiinlei noastre. Cuvantul ,,diavoI",in limba greacd, inseamnd ,,dezbindtor,, .Luctarea prin exce_lengd a diavolului este de a dezbina, de a semdna urd pentrua distruge unitatea. Fiecare pdcat fie cu gandul, fie cu cu-vanful, fie cu fapta provoacd rdni sau fisuri in inima noastrd.Astfel inima i;i pierde treptat unitatea ;i armonia. Inima esteca o oglindd care se preface in ldnddri dacd este lovitd cu pie-trele pdcatului. Dacd gandim ce nu se cuvine, vorbim urdt,ne certdm, linem minte rdul, ne infierbantdm simlurile cudesfraul..., introducem in inimd tot atatea energii negative,care o fulburd gi-i rdpesc pacea 9i unitatea. Dar dacd ne rugdmcu atenlie, cu evlavie, cu credinld gi cu smerenie, energiile

Mitropolitul Serafim

rugdciunii, care sunt energiile Duhului, ajutd inimii sd-giregeseasce unitatea gi armonia. Astfel rugdciunea recompune,lncetul cu incetul, unitatea inimii din ldnddrile ln care ea aajuns din cauza pdcatelor. Acesta este un proces de zi crt zigi de toatd viafa.

Se poate trtAmpla ca astdzisd te rogi mai mult, sd simlirugdciunea gi sd ai bucurie gi pace l5untricS: sd simli cd teumpli de dragoste, cd-i cuprinzi pe to;i in inima la, cd. te re-vergi tn ceilalgi gi ceilalli intru tine. Dar aceastd stare nu du-reazd mult, poate numai cAteva momente, cdci ne lmprdg-tiem repede tr cele din afard gi gregim din notl cu voie gi fdrdde voie. Inima incepe sd sufere, sd-gi piardd unitatea fragildla care a ajuns pe moment, dar incercdm din nou sd ne ridi-cdm din pdcat, sd-L chemdm pe Dumnezeu tn ajutor. $i aga,

toatd viafa! Astfel cregtem duhovnicegte chiar gi prin reali-tdfile dure ale pdcatului, care sunt, intr-un fel, necesare

pentru progresul duhovnicesc. CAnd pdcdtuim, simlim undezgast,o durere; simflm cd pdcatul nu e ffuesc, cd nu ne apElr-

!ine, cd vine din af.aranoastrd gi ne distruge incetul cu ince-tul viala lduntricd, cd ne tulburd existenla! Din aceastd amd-rdciune a pdcatului invdgim sd ne ferim de pdcat;i sd luptdmimpotriva lui! Ne strdduim sd ne ferim de pdcat, ne luptdmimpotriva lui gi totugi cddem iarXgi. Ne silim sd ne ridicdm,dar cddem din nou gi iar ne ridicdm, 9i tot astfel, o viald fir-treagd! Important este sd nu ne compldcem in cddere, cdciatunci totul este pierdut. Din toatd aceastd luptX duhovni-ceascd, ceva-ceva se adund gi se cldde;te gi a;a avansdm,chiar gi datoritd cdderilor! Aga este viala celor mai mulgi din-tre noi, care suntem cdt de cdt angajagi fur credinfd: pdcdtuim,gregim in fiecare zi, dar ne trezim, ne ddm seama de pdca-tul care ne chinuie gi ne luptdm lmpotriva lui, strigdnd laDumnezeu: ,,Doamne, iartd-md!"; ,,Doamne, ajutd-md sd mdridic din pdcat, sd birui patima care md chinuie mereu!";,,Doamne, dd-mi pacea lduntric5!";,,Doamne, dd-mi linigte!";

Mitropolitul Serafim

rgiile Duhului, ajutd inimii sd-gi

nia Asdel rugdciunea recompune,r inimii din lenderile in care ea a

" Acesta este un proces de zi cu zi

cfiizi si te rogi mai mult, sd simliie;i pace lduntricd: sd simli cd teprinzi pe to$ tr inima ta, cd. te re-fu tine- Dar aceastd stare nu du-citer"a momente, cici ne imprd;-m $ gr€Sim din nort cu voie gi fdrdnfee, sa-gi piardd unitatea fragild; dar irrercdm din nou sd ne ridi-lm pe Dumnezeu ln ajutor. $i aga,

r duhovnicegte chiar gi prin reali-, grre sunf intr-un fel, necesare

ric€sc" Cand pdcdtuim, simgim uni pdcatul nu e fhesc, cd nu ne apffi-stri Fi ne distruge tncetul cu ince-ilb$ri ercistenfa! Din aceastd amd-n si ne Serim de pdcat gi sd luptdmnsineferim de pdcat, ne luptdmerr iargi. Ne silim sd ne ridicdm,rc ridicanr, ;i tot astfel, o viald ftr-nu ne compldcem in cddere, cdcif,Xn toate aceastd luptd duhovni-ni $r se dide;te gi aga avansdm,A;a esb viafa celor mai mulfi din-cit angaFf, in credinfd: pdcdtuim,e trezim, ne ddm seama de pdca-lupHm impotriva lui, strigAnd laE*rii!"; oDoamne, ajutd-md sd mdpatima care md chinuie mereu!";ffiici!";,,Doaffre, de-mi linigte!";

Rugul aprins aI inimii noastre. Conaorbiri cu tinerii

,,Doamne, dd-mi armonie!"; ,,Doamne, dd-mi sd-i iubesc pevrdjmagii mei, sd-i iubesc pe toli oamenii ca pe Tine insugi,pe Tine mai intAi de toate!".

viala duhovniceascd descrisd in scrierile filocalice puneaccent pe realitatea lduntricd a inimii noastre, de care trebuiesd linem seama indiferent cd studiem sau lucrdm cu minteaori cu mdinile. Isihasmul sau isihia nu sunt proprii doar mo-nahilor, ci tuturor cregtinilor, tuturor oamenilor, pentru cddorul dupd isihie sau pacea inimii este universar. insd cdgioameni sau cAti cregtini sunt congtienfi de aceastd mare rea-litate duhovniceascd? Totugi nu vom avea niciodatd paceasufletului, atAta timp cdt nu o cdutdm, cAt nu ne luptdm casd o cfutigdm. Dacd nu gtim cum sd ne cdgtigdm pacea inimii,putem pierde toatd viala alergdnd pe cdi gregite. Ne vom trezila sfdrgit cd am alergat inzadar gi cd,,totul este degertdciune,,(Eccleziast1,,1,4), cum a zis Solomon. Am alergat incoace gitrcolo, am studiat, am muncit ;i am cdgtigat, ne-am fdcut o ca-s5, o familie gi cAte altele! Reugim in multe! Dar pace nu avem,cdci inima nu se mulgumegte numai cu lucrurile trecdtoare.Ea wea mai mul! fl wea pe Dumnezeu,Care-iascuns tr strd-fundurile ei. Din fericire, mai existd gi oameni cu credinldcare nu-L uitd cu totul pe Dumnezeu, dar pufini sunt aceiacare pun accentul in viala lor pe realitdlile duhovnicegti,pulini sunt credincio;ii care-gi clddesc viala cu adevdrat peDumnezeu. MAntuitorul ne spune: ,,CdutaF mai trtAi i-pata-fla lui Dumnezeu gi dreptatea Lui gi toate acestea se vor add-uga voud" (Matei 6,33). Cdutarea impdrdliei lui Dumnezeuinseamnd strddania de a-L avea pe Dumnezeu mereu inainteanoastrd, de a ne cdliluziinviald dupd voia Lui, de a pdzi po-runcile LuL de a ne incadra cat mai bine in viala bisericeascd aparohiei sau a mdn5stirii, dacd suntem cdlugiri. Aga ne cld-dim viala pe temelie solidS, pe stdnca credin;ei, gi putemfi si-guri cd ceea ce clddimva ddinui gi dupd moartea noastrd, princopii, nepoFi gi strdnepofi, ca gi prin faptele bune sdvdr;ite!

19

Mitropolitul Sera-fim

Necredinciosul sau pufin credinciosul se trcurcd in lucru-rile lumii gi igi clddegte casa pe nisip, cum spune Mantuito-rul (cf. Matei 7,24-27). Construiegte gi nu rezistd,stricd gi iarclddegte, cAgtigd gi pierde, aleargd dintr-o parte in alta fdrdorientare sigur5, fdrd sd ;tie care-i scopul viefii, pentru ca,Iaurme, sd-;i dea searna cd a alergatin degert. Dar este preatilrziut

De aceea, este foarte important ca frdliile voastre, caresunteli tineri, sd gtili ce urmdriFi in viald gi sd vd angajali cutoatd fiin;a ln urmdrirea idealului pe care vi l-a;i propus,care nu poate fi altul decdt idealul cregtin. Acest lucru nu-ideloc ugor. Viala este o lupt5, pentru cd-i impreunatd cu mul-te ispite, cu multe pdcate gi rduttif,, pe care nimeni nu le poateevita intru totul! Degi impresurali de ispite gi de pdcate, dacdrdrnAnem treji ca luptdtorii pe stadion - gtim cd Sf. ApostolPavel compard viala cregtind cu atleFi care se luptd sd ia pre-miul (cl II Timotei 2,5) -, vom birui, cu ajutorul lui Dum-nezerr' toate ispitele, toate greutdFile gi necazurile, oricat demulte gi de grele ar fi, gi vom alerga mereu inainte, pAnd labiruinla finald, care este cagtigarea imparegiei cerurilor. Dardacd nu avem lelul fixat de la inceput gi nu cunoagtem nicimegtegugul luptei duhovnicegti, ne va fi foarte greu!

Cum sd cdgtige premiul unul care a intrat din intdmplarepe stadiory care nu cunoagte regulile jocului? E adevdrat cdsunt oameni care se intorc la Dumnezeu dupd ani de rdtdcirein pdcate gi in patimi. Slavd lui Dumnezeucdse intorc ;i maitdrziul. cunosc cazuride credincio;i care la o vdrstd traintatdL-au cunoscut cu adevdrat pe Dumnezeu gi s-au intors ra Elin mod radical, printr-o pocdinld profundd gi regretdnd pen-tru tot restul zirelor rdtdcirea de pdnx atunci. Nu trebuie lnsdsd a;teptdm bdtrdnelea pentru a ne lntoarce la Dumnezeu,pentru cd nu gtim dacd Dumnezeu ne dd acest dar, al ?ntoar-cerii. Cel mai bine este sd pornim in viald cu Dumnezeu detineri, cum suntef, frdliile voastre! sd incercdm de tineri sdne clddim viala de zi cu zi pe credinfd, pe rugdciune gi post,

"ff

Mitropolitul Serafim

cxdinciosul se fircurce ln lucru-sa pe nisip, cum spune MAntuito-xstrurtl;te gi nu rezistd, stricd 9i iar, alearga dintr-o parte in alta fdrdb carei ropul vielii, pentru ca,La

kgiltin def€rt Dar este prea t6rziu!mpnrtant ca frdliile voastre, caremari$ in viald gi sd vd angajali cukt€alului pe care vi l-a!i propus,fi fotealul cregtin. Acest lucru nu-it5" peitru ci-i irnpreunatd cu mul-r&fiefL pe care nimeni nu le poatercnrrap de ispite gi de pdcate, dacdii pe stadion - ;tim cd Sf. Apostolnlcu atle,tii c;rre se luptd sd ia pre-, vom birui, cu ajutorul lui Dum-:greuHl'le gi necazurile, oricdt deur alerga mereu inainte, pAnd lagtigarca imp5regiei cerurilor. Darte la inceput ;i nu cunoagtem nicirkeSti, ne va fi foarte greu!rl urrul care a intrat din intAmplare

SE regulile jocului? E adevdrat cd

h Dumnezeu dupd ani de rdtdciree lui Dumnezeu cd.se trtorc 9i mairedirriogi care la o vArstd inaintatdt pe Dumnezeu gi s-au intors la Elrdin,E profundd gi regretAnd pen-ea de pane atunci. Nu trebuie insd:ntru a ne intoarce la Dumnezeu,trnnezell ne dd acest dar, al intoar-pomim tn viafd cu Dumnezeu dervoastre! Sd incercdm de tineri sd

pecredinfe, pe rugdciune gi post,

Rugul aprins al inimii noastre. Conoorbiri cu knerii

pe legdtura strdnsd cu Biserica! Cdci fdrd Bisericd nu existdmAntuire! O spun toti PXrinfii. Nu poli spune, cum spunmulli: ,,Md rog acasd gi n-am nevoie de Bisericd,,. E o ln1e-legere gregitd! Dacd te rogi numai acasd, rugdciunea poatefi o rugdciune egoistd. Numai in bisericd ;i in legdturd cu Bi-serica rugdciunea este mantuitoare, pentru cd ne deschidespre semeni, fdrd de care nu ne putem mAntui.

Sunt, desigur, gi bolnavi care nu pot merge la bisericd,dar vine Biserica la ei, atunci cAnd il cheamd pe preot sd-iimpdrtdgeascd sau sd le sfinleascd locuinla. Acegtia, prin su-ferinla 1or, purtatd fdrd cartire gi pusd pe seama pdcateror ror,pot fi mai lmbisericili decAt mulgi cregtini care merg la bise-ricd, dar numai din obicei! Dumnezeu, in infinita Sa bund-tate, primegte rugdciunea sincerd a oricdrui om care se roagdcu credinfd. Dar dacd cineva se lmpotrivegte Bisericii sau spu-ne: ,,Nu md duc la bisericd pentru cd nu-mi place pdrintele!,,sau il judecd pe preot, grege;te foarte mult. Cdutdm bisericapentru cd in Bisericd ne intdlnim cu fraFi no;tri intru Hris-tos, impretrnd cu care ne mAntuim. ,,Nu ne putem mAntuifdrd a lucra Ia mAntuirea frafilor", spune Sfdntul Ioan Gurdde Aur. Numai raportdndu-md mereu la semenii mei, trdindimpreund cu ei, rnd pot desdvArgi pe mine insumi! Sd gtilicd nici la pustrricie nu se retrage nimeni de tAndr, pAnd nutrece mai intAi prin viala de obgte! E nevoie, ca incepdtor inviala duhovniceascd, sd trdie;ti impreund cu fraFi tdi. Nu-mai afunciifi dai seama de neputinlele tale, cdnd te raportezila ceilalFi semeni care trdiesc aldturi de tine, fie intr-o mdnHs-tire, fie in parohie, fie tr familie ori in societate. Numai treindin mijlocul semenilor ili dai seama de propriile neputinfe,inrdddcinate profund ftr suflet. iyi aai seama, de pildb, cd nu-lpoli ingddui ugor pe aproapele tdu cu felul lui de a fi, cd nu-lpoli ierta, cd egti pretenfios, cd vrei sd facd toli dupd voia taetc. Cd vezi mai mult pdrgile negative ale semenului tdu, cdil critici, il judeci, il condamni ;i cd egti mereu nemulgumit!

22 Mitropolitul Serafim

Astfel te descoperi pe tine insuf, ca n-ai o agezare sufleteascdbund, cd n-ai pace in suflet!

Un om care are pacea inimii, care vine din armonia pu-terilor sale lduntrice - tema noastrd principald de astdzi - esteun om care se bucurd sd kdiascd impreund cu semenii sdi, pecare li acceptd aga cum sunt, diferili unul de celdlalt, bunisau rdi, credincio;i sau necredinciogi. El este capabil sd ierteorice, sd tacd, sd nu judece, sd nu critice, sd ajute pe fiecaregi sd-gi pund sufletul pentru to'', chiar dacd nu primegte dinpartea lor tr,telegerea pe care o agteaptd, chiar dacd el insugieste judecat sau condamnat pe nedrept. Nu md pot cunoagtepe mine insumi cu adevdrat, decdt dacd trdiesc cu semeniimei, dacd sunt, zi de zi, impreund cu ei, impdrtdgind greu-tdfile viegii, mai cu seamd cAnd apar ,,fricfuti" irtre oameni,nefirgelegeri, scandaluri... Atunci dau examenul! Cum mdcomport in familie cu soful/sofia, cu copiri, cu rudele, cu pri-etenii? Adeseori apar motive de scandal, de nelnlelegere,iar oamenii, dac[ nu au o agezare lduntricd sdndtoasd, dacdn-au pacea inimii, se ceartd imediat: ,,Eu am dreptate, iar tun-ai dreptate!";,,Tu ai fdcut a;a"; ,,Tun-ai fdcut ce trebuie!".in astfel de momente ajungr sd te cuno;ti pe tine insufi, dacdai o judecatd sdndtoasd.

Chiar dacd ne acuzd,cineva pentru un lucru nedrept, decare nu suntem vinovafi, nu trebuie sd ne tulburdm! Dacdam pacea inimii, rabd, tac, md rog! Dumnezeu va scoate lalumind dreptatea mea, dar in timp,lncetul cu incetul! Celd-lalt va recunoagte sau se va rugina gi igi va cere iertare. Dar,dacd nu rabd, dacd weau sd-mi fac singur dreptate sau trcercsd-l schimb pe celdlalt cum vreau eu, n-o s-ajung niciodatdsd-l conving de dreptatea mea! A;a-s oamenii! Nu se lasdconvingi de cuvintele mele, oricdt de frumoase gi de adevd-rate ar fi, nu primesc dovezile vinovdliei lor, oricAt de evi-dente ar fi. Extrem de pu!'ni sunt oamenii care primesc obser-vafla sau critica justificatd care li se face. in general, oamenii