De-a lungul unei perioade de aproximativ 150 de ani (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.), Dacia a fost înzestrată cu un adevărat sistem de apărare pentru a putea ţine piept duşmanilor atraşi de frumuseţile şi bogăţiile ţării. Aşezarea cetăţilor în locuri greu accesibile şi lucrările de întărire a fortificaţiilor urmăreau obsevarea în permanenţă a drumurilor şi îngreunarea planurilor de înaintare şi cucerire ale inamicilor. Cetăţile erau înconjurate de ziduri masive, groase de 3 m, construite din blocuri de piatră sau apărate numai de şanţuri şi de valuri de pământ cu palisadă*.

*palisadă   = obstacol constând dintr-un gard înalt format din pari groşi de lemn înfipţi vertical în pământ şi legaţi între ei cu scânduri, frânghii etc. şi având între spaţii împletituri de nuiele, mărăcini, sârmă ghimpată etc.

Zona Munţilor OrăştieiMunţilor Orăştiei a reprezentat, în perioada respectivă, centrul politic, economic, militar şi spiritual al Daciei,

cunoscând cea mai avansată şi înfloritoare formă a civilizaţiei dacice.

După unii istorici, aici se afla muntele sacru al dacilor, Kogaionon

(identificat, astăzi, cu muntele Sarmizegetusei).

ÎÎn aceastn aceastăă regiune, dacii au construit regiune, dacii au construit atatâât fortt fortăărereţeţe, c, câât t şi şi aaşşezezăări civile, ri civile,

dens populate dens populate îîn antichiate.n antichiate.

Prima capitalPrima capitalăă a a Daciei a Daciei a fost stabilitfost stabilităă la la CosteCosteşştiti - - Cet Cetăţăţuie uie şşi mutati mutatăă dup dupăă

moartea lui Burebista, de cmoartea lui Burebista, de căătre Deceneu tre Deceneu la Sarmizegetusa Regila Sarmizegetusa Regiaa, construit, construităă pepe mmununtele tele sfsfâânt al dacilornt al dacilor, , Kogaionon.Kogaionon.

Deoarece Imperiul Roman ajunsese un Deoarece Imperiul Roman ajunsese un pericol destul de puternic pentru Dacia, pericol destul de puternic pentru Dacia, regele Decebal (regele Decebal (8787 –– 106106 d.Hr.) d.Hr.) a întărit a întărit

sistemul defensiv al ţării prin sistemul defensiv al ţării prin consolidarea şi mărirea cetăţilor consolidarea şi mărirea cetăţilor

existente sau prin construirea altora. existente sau prin construirea altora.

Cetăţile dacice din Munţii OrăştieiMunţii Orăştiei constituiau un sistem defensiv foarte puternic situat în sectorul central şi vestic al masivului.Acestea, construite în stilul murus dacicus*, au fost ridicate pentru apărare şi protecţie contra cuceririi romane.

După primul război daco-roman (101-102), prin prevederile tratatului de pace, Decebal a fost obligat să demoleze o parte din fortificaţii, inclusiv pe acelea ale capitalei. Dar în anii 103-104 le-a refăcut şi le-a întărit din nou.

*murus dacicus = denumirea latină a tehnicii dacilor de construcţie a zidurilor. 

Cele şase cetăţi din Munţii Orăştiei care au format sistemul defensiv al lui Decebal şi care din 1999 fac parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO sunt:

- Sarmizegetusa Regia,

- Luncani - Piatra Roşie,

- Costeşti - Blidaru,

- Costeşti - Cetăţuie,

- Căpâlna şi

- Băniţa.

Complexul de fortificaţii dacice este unic în Europa. Aceste monumente stau mărturie a unei civilizaţii înfloritoare.

1. Cetatea dacică Sarmizegetusa RegiaCetatea dacică Sarmizegetusa Regia – Grădiştea Muncelului sau Dealul Grădiştii (jud. Hunedoara), cea mai mare dintre fortificaţiile dacice, a fost capitala Dacieicapitala Daciei preromane, centrul politic şi religios al statului dac.• Aflată pe vârful unei stânci, la 1200 m înălțime, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăștiei. Conform descoperirilor arheologice şi cercetărilor

istorice,cetatea era împărţită în trei zone funcţional diferite:

a) cetatea,b) zona sacră şic) aşezarea civilă.

Cetatea Sarmizegetusa Regia (ruine) - vedere de ansamblu

Dintre edificiile de remarcat de la Sarmizegetusa Regia se numără: “Soarele de andezit” – un disc central de andezit*, cu diametrul de 7 m, reprezentand un soare, care servea ca instrument astronomic; Sanctuarele calendar (două sanctuare circulare - micul şi marele sanctuar) – erau utilizate pentru măsurarea timpului (dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichităţii); sistemul de aducere a apei în cetate – construirea unor conducte de lut ars; sistemul de drenaj – construirea unui canal de calcar cu două ramuri pentru drenarea* teraselor.

*a drena = a colecta şi a evacua apa de pe un teren, un loc, etc.

*andezit, andezite = rocă vulcanică de culoare închisă, folosită în construcţii şi ca piatră de pavaj

Discul solar (“Soarele de andezit”), Sarmizegetusa Regia

Sanctuarul mare circular,Sarmizegetusa Regia

Conductă de lut ars pentru circularea apei,Sarmizegetusa Regia

Cu toate că această conductă dacică este veche de peste 2000 de ani, are o singură fisură, cel mai probabil

provocată în timpul săpăturilor arheologice din anii 1950.

Canal pentru colectarea şi evacuarea apei,Sarmizegetusa Regia

Drum dacic pavat, Sarmizegetusa Regia

2. Cetatea dacică Piatra Roşie de la Luncani (jud. Hunedoara) a fost ridicată pe o stâncă de calcar situată la peste 800 m altitudine, aflată la vest de Sarmizegetusa Regia. Platoul este înconjurat aproape din toate părţile de prăpăstii, singura cale de acces fiind din direcţia estică. • Cetatea, cu rol pur militar, a făcut parte din sistemul de fortificaţii dacice, având rolul de a apăra capitala statului dac de un eventual atac dinspre nord.• Construcţia iniţială a început în timpul regelui Burebista.• Aici au fost găsite importante obiecte din timpul dacilor, cum ar fi: scutul de paradă, bust din bronz reprezentând probabil pe zeiţa Bendis, uşă de stejar ornamentată cu ţinte de fier, conductă de aducerea apei în cetate construită din tuburi de argilă arsă, urme ale unui sanctuar în care aveau loc slujbe religioase şi alte obiecte aparţinând secolului I î.Hr.

Stânca de la Luncani şi drumul de acces, Cetatea Piatra Roşie

Urme ale cetăţii dacice Piatra Roşie de la Luncani

Reconstituire a cetăţii dacice Piatra Roşie

3. Cetatea dacică de la Costeşti - Blidaru, cel mai puternic complex fortificat din ansamblul de apărare din Munţii Orăştiei întins pe un platou de aproape 6000 mp, a avut un rol strict militar. • Cetatea a fost construită după domnia lui Burebista, cu scop de protecţie împotriva cuceririi romane. Se găseşte lângă satul Costeşti, jud. Hunedoara, pe un deal (peste 700 m altitudine) cu perspectivă către valea Mureşului şi Sarmizegetusa Regia, controlând drumul antic de acces către capitala Daciei.• Utilizarea meşterilor, poate şi a arhitecţilor greci, a contribuit la introducerea unor inovaţii constructive, reprezentând o capodoperă a arhitecturii militare dacice.

Poarta de intrare în cetatea dacică Costeşti-Blidaru

Ruine ale cetăţii dacice Costeşti-Blidaru

4. Cetatea dacică de la Costeşti – Cetăţuie, cea mai veche dintre fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei a fost construită la începutul secolului I î.Hr. pe vârful dealului cu acelaşi nume (satul Costeşti, jud. Hunedoara), cu scop de protecţie împotriva cuceririi romane. Importanţa sa strategică era deosebită: de a controla şi a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Costeşti-Cetăţuie a fost probabil prima capitală a regatului dac condus de BurebistaBurebista. În decursul istoriei, cetatea a trecut prin mai multe faze de întărire şi refacere datorate fie introducerii unor noi tehnici de construcţie, fie războaielor daco-romane.

Ruinele cetăţii dacice Costeşti-Cetăţuie

Treptele la intrarea în cetatea Costeşti-Cetăţuie

5. Cetatea dacică Căpâlna este amplasată pe Dealul Cetăţii, (satul Căpâlna, jud. Alba), un deal cu pante abrupte, cu altitudinea de peste 600 m. Rolul strategic al fortificaţiei era să supravegheze principalele treceri peste munţi, pentru a împiedica pătrunderea duşmanului în Dacia intracarpatică pe drumul ce venea de la sud de Munţii Carpaţi. Potrivit cercetărilor arheologice, construirea cetăţii a fost stabilită la mijlocul secolului I î.Hr., în timpul regelui Burebista.

Urme ale cetăţii dacice Căpâlna pe Dealul Cetăţii 

Aici era poarta principală a cetăţii Căpâlna

6. Cetatea dacică Băniţa este situată în punctul cel mai înalt al dealului Piatra Cetăţii sau Dealul Bolii (jud. Hunedoara) la o altitudine de peste 900 m. Dealul oferea în mod natural posibilităţi de apărare deoarece pantele sunt foarte abrupte cu puţine suprafeţe plate, accesul fiind posibil doar pe latura de nord. Cetatea avea rolul de a împiedica înaintarea unui duşman ce ar fi venit dinspre sud, prin Defileul Jiului. • Cetatea dacică Băniţa a fost descoperită cu ocazia săpăturilor sistematice din anii 1961–1962. Cercetările arheologice au stabilit că cetatea a fost construită la sfârşitul sec. II î.Hr. şi a funcţionat până în timpul primului război daco-roman din 101-102 d.Hr., când a fost cucerită şi distrusă de romani. Pierderea cetăţii de la Băniţa, a permis armatei romane să avanseze pe drumul către capitala regatului, Sarmizegetusa Regia.

Dealul Piatra Cetăţii, Cetatea Băniţa

Piatra Cetăţii, Cetatea Băniţa

Cetatea Băniţa – ruine de zid

• Aşezarea de la Feţele Albe se află pe coasta de sud a dealului Muncelului (jud. Hunedoara), fiind despărţită printr-o vale îngustă de înălţimea pe care se păstrează ruinele Sarmizegetusei Regia.

• Aşezarea şi-a început existenţa în secolul I î.Hr. şi a fost arsă în cele două războaie cu romanii, ca de altfel toate aşezările şi cetăţile dacice.

• Cetatea de la Feţele Albe se spune că ar fi fost închinată preoteselor zeiţei Bendis, care ar fi trăit aici.

• Zeiţa Bendis este o zeiţă din mitologia dacică (zeiţa Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a nopţii). După unele reprezentări plastice, precum bustul de bronz găsit la Cetatea Piatra Roşie, este probabil să fi fost patroana dragostei şi maternităţii. În cele câteva statuete găsite, poartă o suliţă în mâna stângă şi o cupă de sacrificiu în mâna dreaptă.

Cetatea dacică FEŢELE ALBE

Ceea ce a mai rămas din cetatea Feţele Albe

Cetatea dacică ARDEU

• Dacii au înălţat cetatea tăind în calcarul tare vârful unui deal ce străjuieşte o vale destul de îngustă, dar destul de largă pentru a fi accesibilă tot timpul anului (satul Ardeu, jud. Hunedoara). Ei au fost împinşi de nevoia de a controla drumul de acces către exploatările de aur din Munţii Apuseni.

• Cetatea Ardeu are ziduri diferite de celelalte cetăţi din Munţii Orăştiei pentru că dacii au folosit aici o tehnică diferită de aceea a celorlalte monumente din zona capitalei: nu blocuri masive, ci piatra locală foarte dură, fasonată sumar, completată cu o structură lemnoasă, din care au rezultat ziduri groase de circa 2 m şi înalte probabil de 6 – 7 m.

Ruinele Cetăţii Ardeu

Cetatea dacică ARGEDAVA

Cetatea Argedava, cea mai importantă aşezare din Câmpia Munteniei, a fost clădită pe o terasă, dominând valea Argeşului, fiind apărată din trei părţi de bălţile din luncă, iar dintr-o parte de trei şanţuri transversale şi de un val de pământ. Este situată în localitatea actuală Popeşti, lângă oraşul Mihăileşti, jud. Giurgiu. Se presupune că regele Burebista a avut reşedinţa aici.

Cercetările arheologice au descoperit între zidurile cetăţii: colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grâne, ş.a.

Reconstituirea grafică a aşezării Argedava

Terasa unde se afla cetatea Argedava

Cetatea dacică BURIDAVA

Cetatea Buridava se afla pe teritoriul actualei localităţi Ocniţa, jud. Vâlcea, la 2 km de Ocnele Mari. Aici s-au descoperit fragmente de ceramică dacică cu scriere greacă, precum şi numele unui rege geto-dac, Thiamarcos. Astfel istoricii au datat cetatea în secolul II î.Hr. – secolul I î.Hr.

• Importanţa cetăţii Buridava era şi apărarea nepreţuitei bogăţii a locului, sarea.

• În judeţul Vâlcea au mai fost descoperite fortăreţe dacice şi la Grădiştea, Roteşti şi Tetoiu.

Cetăţile de la Ocniţa (Buridava), Grădiştea, Roteşti şi Tetoiu din Vâlcea formau un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reşedinţei regilor daci din Munţii Orăştiei, Sarmizegetusa Regia.

Ruinele cetăţii Buridava

Cetatea dacică SUCIDAVAPe malul Dunării, în cartierul Celei (teritoriul fostului sat Celeiu), din Corabia, jud. Olt, se găsesc rămăşiţele cetăţii Sucidava, vechea capitală a tribului geto-dac al sucilor, numită şi “Cetatea sucilor”. A fost un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic.

Ruinele cetăţii

Cetatea dacică APOULON / Piatra Craivii • Cetatea Apoulon a fost construită pe o uriaşă stâncă (un pisc alb de piatră numit Piatra Craivii – altitudine peste 1000 m), la poalele Munţilor Trascău din masivul Apuseni (sat Craiva, jud. Alba). În urma cercetărilor arheologice şi descoperirilor din zona cetăţii, s-a stabilit că fortificaţia a fost construită în vremea lui Decebal.

• Construită de meşteri greci într-un stil unic, era una dintre cele mai puternice fortăreţe. Poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt, făceau din Piatra Craivii un adăpost de necucerit. 

• Apoulon – Piatra Craivii a fost ultima cetate dacică cucerită de romani. Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată, Decebal s-a retras la Piatra Craivii. Pentru a nu cădea viu în mâinile duşmanilor se sinucide. Romanii i-au tăiat capul şi mâna dreaptă pentru a fi duse la Roma, drept dovezi ale înfrângerii Daciei.

Piatra Craivii a fost ultimul refugiu al lui Decebal.

Piscul Piatra Craivii, Cetatea dacică Apoulon

Sanctuarul principal din partea sud-vest a stâncii dezvelită parţial.

În dreapta, stânca tăiată pentru a avea o suprafaţă orizontală,

necesară amplasării unui sanctuar, dezvelit parţial.

Lucrările de dezvelire a stâncii Piatra Craivii au scos la iveală urme dacice.

Fragment din zidul cetăţii dacice Apoulon de la Piatra Craivii(Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia)

Pe următoarea hartă a Daciei din timpul lui

Decebal, identificaţi

cetăţile dacice!

Cetăţi dacice

În timpul celui de-al doilea război daco-roman (105-106) şi imediat după el, cu excepţia Sarmizegetusei, toate cetăţile dacice au fost incendiate şi distruse de

romani. Pierderea de către daci a celui de-al II-lea

război purtat cu armatele romane a pus capăt existenţei statului dac

LIBER.

Dacia este transformată în PROVINCIE ROMANĂ, iar în locul cetăţilor dacice sau pe alte locuri strategice, alese de romani, vor fi

construite castre romane.

Înv. Lucia BălanLucia Bălan