SANCTUARELE DACICE

 Nimic nu-i mai impresionant în stabilirea coordonatelor spirituale ale geto-dacilor ca sanctuarele, patrulatere sau circulare, de traditie megaliticã, din Sarmizegetusa si din alte zone si asezãri extracarpatice ca la Barbosi (Galati), Pecica (Arad) sau Bâtca Doamnei (Piatra Neamt). Aceste sanctuare sunt, mai întâi un ansamblu de piese monolitice, izolate si totusi integrate într-o unitate pe baza unor raporturi matematice precise. 

Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia (= cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului,

judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane.

Denumirea de Sarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii din acea

vreme şi sub alte forme cum ar fi: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege.

Cetatea de pe Dealul Grădiştei este cea mai mare dintre fortificaţiile dacice.

Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de metri înălţime, fortăreaţa a fost centrul

strategic al sistemului defensiv dac din Munţii Orăştiei, şi cuprindea şase

citadele.

Fortăreaţa, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră a fost construită

pe cinci terase, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa

conţinea deasemenea o zonă sacră. Zidul cetăţii avea 3 m grosime şi o înălţime

de aproximativ 4 - 5 m în momentul finalizării construcţiei lui.

Sanctuarele sunt situate pe o terasă, care fusese legată de poarta cetății

anterior printr-un drum pavat. Obiectele de dimensiuni reduse, găsite la

Grădiştea Muncelului sunt de forme şi dimensiuni diferite. Ies în evidenţă un vas

cu o inscripţie cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, nişte

blocuri de calcar cu litere greceşti şi monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.

Civilii locuiau pe lângă fortăreaţă, pe terasele construite în josul muntelui.

Nobilimea dacică avea apă în rezidenţele lor, adusă prin ţevi ceramice.

Inventarul arheologic găsit la sit dovedeşte că societatea Dacică avea un

standard înalt de viaţă.

Sanctuarul mare circular

Sanctuarul mare, cu un diametru de 30 m, constã

dintr-un cerc exterior de blocuri de andezit, strâns

lipite unul de altul si dintr-un cerc interior,

concentric, din stâlpi de andezit. Stâlpii sunt

grupati într-un anume fel, dupã sase stâlpi îngusti

si mai înalti vine un al saptelea mai scund si mai

lat. Acest grup de 6+1 stâlpi se repetã de 30 de

ori, fapt care ne face sa ne gândim la o legãturã

cu calendarul. În interiorul acestui cerc de piatrã

se gãsea un al treilea cerc format din stâlpi de

lemn, acoperiti cu plãci de teracotã fin lustruite si

ornamentate; stâlpii lãsau libere patru intrãri,

marcate prin praguri de piatrã. În centrul

sanctuarului exista o ultimã îngrãditurã de stâlpi

de lemn, dispusi sub formã de potcoavã.

Sanctuarul mic circular

sanctuar rotund este alcãtuit din 114 piese dintre care 13

sunt lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101 stâlpi sunt împãrtiti

de cele 13 lespezi în 13 grupãri în urmãtoarea ordine: 8

grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stâlpi, 3 de 8 stâlpi si una de 6

stâlpi. Micul sanctuar rotund întruchipeazã un calendar solar:

1 stâlp = 1 zi; 1 lespede = 1 marcaj pentru o sãptãmânã si

pentru un an

numãrãtoarea poate începe de lângã oricare lespede, un an

atingindu-se prin 3 rotatii complete + 8 sãptãmâni

se marcheazã anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns

se începe noul an de la stâlpul urmãtor

se efectueazã un ciclu de 13 ani (pânã se marcheazã toate

lespezile). În acest interval anul dacic rãmâne în urmã cu 1

zi fatã de anul tropic si se aplicã corectia de o zi

din cauza celor 2 sãptãmâni de 6 si 7 zile durata anilor

fluctueazã dând urmãtoarea succesiune: 364-366-365-366-

365-364-366-365-364-367- singurul deficit al acestui

sanctuar este nevoia de a tine minte sãptãmânile.

Sanctuarul de Andezit

Sanctuarul Mare patrulater de andezit, aflat, pe o terasã, mai sus decât restul sanctuarelor, era locul în care erau primiþi pelerinii sau poporul ce venea la sãrbãtori, ori poate cã acolo erau primiþi preoþii din teritoriu atunci când din timp în timp veneau aici pentru a afla ce datã este, ce orã, ce schimbãri în calendar erau fãcute pentru armonizarea calendarului cu anul tropic, ce sãrbãtori ºi la ce datã, etc. apoi mergeau în teritoriu ºi comunicau poporului hotãrârile luate de Marii Preoþi.

Sanctuarul de Calcar

Marele Sanctuar Patrulater din calcar- 4 rânduri de lespezi circulare de calcar a câte 13 lespezi fiecare(4x13=52, reprezintã anul dacic de 364 zile cu câte 4 anotimpuri egale a câte 13 sãptãmâni fiecare).7 lespezi circulare mai înalte, ca niºte mese, la mijlocul celor 4 rânduri(reprezintã cele 7 zile ale sãptãmânii).

Soarele de piatră

Soarele de andezit ajuta la stabilirea orei exacte, a meridianului locului având ºi rolul de teodolit.Cu el calculau unghiurile ºi înãlþimile rãsãriturilor ºi apusurilor stelelor, Soarelui, Lunii ºi planetelor la diverse date din an sau la diverse ore din zi sau noapte.