Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi DOCUMENTATIE DE ATRIBUIREExtindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

CAPITOLUL 2SPECIFICAII

SECTIUNEA 2.1CADRUL GENERAL

Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti;DOCUMENTATIE DE ATRIBUIREExtindere infrastructura canalizare in orasul DarmanestiCapitolul 2: SpecificatiiSectiunea 2.1: Cadrul General

Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti;DOCUMENTATIE DE ATRIBUIREExtindere infrastructura canalizare in orasul DarmanestiVolumul 3: Cerintele BeneficiaruluiSectiunea 1 - Memoriu tehnic si obligatii generale

BC-CL-4 2.1 - 1BC-CL-42.1 - 56

CUPRINS

1DATE GENERALE81.1DATE DESPRE AMPLASAMENTUL LUCRARILOR81.2DATE CLIMATICE111.3GEOLOGIA, HIDROGEOLOGIA SI SEISMICITATEA132SCOPUL LUCRARILOR143DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE153.1SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILA153.1.1Sistemul de alimentare cu apa Moinesti153.1.2Sistemul de alimentare cu apa Buhusi173.1.3Sistemul de alimentare cu apa Darmanesti183.2SISTEMUL DE CANALIZARE193.2.1Aglomerarea Moinesti193.2.2Aglomerarea Buhusi193.2.3Aglomerarea Darmanesti204SITUATIA propusA214.1Reteaua de distributie apa potabila214.1.1Generalitati214.1.2Materialul conductelor214.1.3Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor214.1.4Vane si fitinguri224.1.5Camine de vane224.1.6Bransamente234.1.7Hidranti de incendiu exteriori234.1.8Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere234.1.9Sistem SCADA244.2SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTI254.2.1Extinderea retelei de distributie254.2.2Lucrarile de conectare a cartierului Hangani264.2.3Sistem SCADA274.2.4Refacere sisteme rutiere284.2.4.1Sisteme rutiere definitive carosabil294.2.4.2Sisteme rutiere definitive trotuare294.3SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BUHUSI314.3.1Extinderea distribuiei de ap potabil314.3.2Sistemul SCADA324.3.3Refacere sisteme rutiere354.3.3.1Sisteme rutiere definitive carosabil364.3.3.2Sisteme rutiere definitive trotuare364.4SISTEMUL DE CANALIZARE DARMANESTI384.4.1Generalitati384.4.2Materialul conductelor394.4.3Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelor404.4.3.1Canalizare gravitationala404.4.3.2Conducte de refulare404.4.4Camine pe reteaua de canalizare414.4.5Racordurile proprietatilor424.4.6Camine de racord434.4.7Traversari cursuri de apa si cai de comunicatie434.4.8Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare444.4.8.1Cerinte tehnologice444.4.8.2Cerinte lucrari de constructii444.4.8.3Cerinte mecanice454.4.8.4Cerinte lucrari electrice si de automatizare454.4.9Sistem SCADA504.4.10Extindere retea de canalizare menajera DARMANESTI514.4.10.1Amplasament514.4.10.2Generalitati514.4.10.3Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiere564.4.11Statii de pompare apa uzata si conducte de refulare615SANTIERUL645.1DEFINIREA SANTIERULUI645.2ORGANIZAREA DE SANTIER645.3FACILITATI PENTRU INGINER645.4ORE DE LUCRU PE SANTIER645.5CONDITIILE PE SANTIER655.6ASIGURAREA CONDITIILOR DE TRAI PENTRU PERSONALUL ANTREPRENORULUI655.7CURATENIA SANTIERULUI655.8ACCESUL PE SANTIER665.9PREVENIREA EROZIUNILOR DE SUPRAFATA665.10PROTECTIA UTILITATILOR EXISTENTE675.11PUBLICITATEA675.12PERSONALUL ANTREPRENORULUI675.13ASISTENTA INGINERULUI685.14UTILITATI PUBLICE685.15LUCRARI TEMPORARE695.16MENTINEREA SERVICIILOR EXISTENTE DE APA SI CANALIZARE705.17EVACUAREA APELOR705.18CONFORMITATEA CU LEGEA 10/1995 SI COMPLETARILE ULTERIOARE706Programul de inaintare a documentelor de catre Antreprenor717CERINTE PRIVIND DOCUMENTELE ANTREPRENORULUI737.1ASIGURAREA CALITATII/SISTEMUL DE CONTROL AL CALITATII737.1.1Plan de Asigurarea Calitatii (PAC)747.1.2Planul de Control (PC)747.1.3Documentele Antreprenorului747.1.4Evidenta arhivei pe durata executiei lucrarilor757.1.5Documentatia pe durata executiei757.2RAPOARTE TOPOGRAFICE, GEOTEHNICE SI EXPERTIZE TEHNICE757.3MANAGEMENTUL MEDIULUI IN PERIOADA DE CONSTRUCTIE757.3.1Cerinte Generale767.3.2Masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe durata executiei lucrarilor767.4NORME DE TEHNICA A SECURITATII PE SANTIER787.5TRAFICUL807.6DURATA DE VIATA A LUCRARILOR817.7DETALII DE EXECUTIE827.7.1Introducere827.7.2Cerinte Generale827.7.3Cerinte generale pentru desene si alte documente837.8Avize847.9Graficul de executare a lucrarilor857.10Fabricarea & livrarea utilajelor & echipamentelor857.11TESTAREA LUCRARILOR857.12MANUALE DE OPERARE SI NTRETINERE867.13DOCUMENTELE AFERENTE CARTII CONSTRUCTIEI867.13.1Prezentare generala a documentelor867.13.2Desenele conforme cu executia (As-built)877.13.3Jurnalul evenimentelor877.14INSTRUIREA PERSONALULUI OPERATOR AL BENEFICIARULUI887.14.1Metodologia de instruire887.14.2Programul de instruire887.14.3Locatia pentru instruire897.14.4Elemente ajutatoare cu privire la instruire89Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti;DOCUMENTATIE DE ATRIBUIREExtindere infrastructura canalizare in orasul DarmanestiCapitolul 2: SpecificatiiSectiunea 2.1: Cadrul General

BC-CL-42.1 - 35

LISTA FIGURI

Figura 1Harta judetului Bacau9

LISTA TABELE

Tabelul 1Temperaturile minime, maxime si medii inregistrate la cele doua statii meteorologice din judetul Bacau12Tabelul 2Tabel centralizator extindere retea de canalizare menajera Drmneti51Tabelul 3Tabel extindere retele de canalizare menajera gravitationala Drmneti52Tabelul 4Tabel centralizator de subtraversari drum national DN 12A56Tabelul 5Tabel caracteristici statii de pompare62

PREAMBULCapitolul 2 Caiet de sarcini - Specificatii cuprinde Sectiunea 2.1 - Cadrul General si Sectiunile 2.2.1...2.4 - Caiete de Sarcini.Sectiunea 2.1 - Cadrul General, cuprinde o descriere a scopului si contextului lucrarilor, urmata de descrierea detaliata a lucrarilor ce trebuie proiectate si executate in acest contract, structurata pe specialitati, precum si obligatiile generale pe care Antreprenorul trebuie sa le indeplineasca pe parcursul desfasurarii contractului.Sectiunile 2.2.1...2.4 - Caiete de Sarcini acopera specificatiile tehnice pentru toate categoriile de lucrari privitoare la manopera, materialele si echipamentele folosite in executie pentru cladiri si lucrari de constructii, pentru lucrari mecanice, electrice. Aceste sectiuni pot specifica si lucrari care nu fac obiectul contractului si care trebuie ignorate.Atunci cand exista un conflict intre Cadrul General si Caietele de sarcini, specificatiile din Sectiunea 2.1 prevaleaza.

DATE GENERALEDATE DESPRE AMPLASAMENTUL LUCRARILORLucrarile prevazute pentru ''Extinderea infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti'' fac parte din Proiectul Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau, elaborat in vederea asigurarii conformitatii cu legislatia nationala si a U.E, conform perioadelor de tranzitie agreate de Romania si U.E., pentru sectorul mediului.Proiectul cuprinde lucrari de investitii privind sistemele de alimentare cu apa potabila si canalizare pentru 5 aglomerari situate in judetul Bacau: Bacau, Moinesti, Buhusi, Darmanesti si Targu Ocna. Judetul Bacau ocupa o suprafata de 6.621 km2 care reprezinta 2.8% din suprafata totala a Romaniei, fapt care il plaseaza pe locul 14 intre judetele tarii, si 15% din suprafata Regiunii Nord Est. Judetul Bacau este situat in partea central estica a Romaniei, fiind traversat de paralela 45 latitudine nordica si de meridianul 26 longitudine estica, avand ca vecini: La Nord: judetul Neamt La Est: judetul Vaslui La Sud: judetul Vrancea La Vest: judetele Covasna si HarghitaPozitia sa geografica favorabila este accentuata si de faptul ca Judetul Bacau se afla la intersectia drumurilor europene E 85, E574 si E 577, precum si la distante scurte fata de capitala Romaniei Bucuresti (302 km) si de principalul port al tarii, respectiv portul Constanta (400 km).

Bacau Buhusi Moinesti Darmanesti Targu Ocna

Figura 1Harta judetului Bacau

Relieful este format din zone montane, dealuri si depresiuni subcarpatice. Conform datelor furnizate de INS, populatia judetului in anul 2007 era de 718.615 de locuitori, impartiti in urmatoarele unitati administrativ teritoriale: 3 municipii (Bacau, Moinesti, Onesti) si 5 orase ( Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova si Targu Ocna) cuprinzand 330.273 locuitori, respectiv 45,96% din populatia judetului; 85 comune cuprinzand 388.342 locuitori, respectiv 54,04%% din populatia judetului.Municipiul Bacau constituie centrul polarizator al judetului si exercita o puternica influenta economica, culturala in teritoriu.Densitatea populatiei este de 108,5 loc./ km.

Aglomerarile vizate de acest contract sunt Moinesti, Buhusi si Darmanesti.

Municipiul Moinesti este asezat n partea central-vestic a Moldovei. Face parte din orasele asa numite de sub munte, fiind un oras de contact ncadrat n centura exterioar a oraselor dintre Carpatii Romnesti si zonele extracarpatice.Este situat la limita dintre Carpatii Rsriteni si Depresiunea Subcarpatic a Tazlului, n partea de N.V. a judetului Bacu, n bazinul mijlociu al sistemului de ruri Trotus Tazlu. Coordonatele geografice sunt 4626' latitudine Nordic si 2629' longitudine Estic, ceea ce ncadreaz localitatea n S E Europei Centrale.Municipiul Moinesti este strbtut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numit Gzrie, dinspre Bacu, si pn la iesirea spre Comnesti, prin zona Vsiesti. Cele mai apropiate orase sunt:- municipiul Bacu la 48 km;- orasul Comnesti la 8 km;- orasul Trgu Ocna la 30 km;- municipiul Onesti la 46 km.n ceea ce priveste localittile imediat nvecinate, acestea sunt: la N comuna Zemes, la NE comuna Mgiresti, la Ecomuna Poduri, la SV orasul Comnesti si la V comuna Asu.Ca poziie geografic, orasul Buhusi este situat pe malul stng al rului Bistria, la confluena cu prul Orbic, situat n sud-estul depresiunii Cracu-Bistria (la 235 metri altitudine), la 24 kilometri nord-vest de Bacu (amplasare 46 72' N; 26 70' E). Profilul vii n care se afl oraul, prezint o teras inferioar cu o altitudine relativ de 4-6 m care este sediul prii de jos a oraului, terasa de 60 de m altitudine relativ, unde se afl situat vechiul trg, precum i alte dou terase de 100 m i 600 m altitudine.Vecinii oraului sunt:- la Nord - comunele Costia i Romni din judeul Neam;- la Est - comuna Bahna, judeul Neam;- la Sud - comuna Racova, judeul Bacu;- la Vest - comuna Blgeti, judeul Bacu.Orasul Darmanesti este asezat in partea de vest a Judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti-Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de confluenta a celor doua ruri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.Vecini:- la Nord - comuna Asau si orasul Comanesti;- la Est - comuna Poduri, comuna Berzunti si comuna Dofteana;- la Sud - comuna Dofteana si Judetului Covasna;- la Vest - comuna Agas si Judetul Harghita.ReliefulRelieful zonei n care se afl municipiul Moinesti are o structur determinat de tectonic, de constitutia petrografic si de actiunea agentilor externi - n special apele curgtoare. Culmile muntoase din vest si sud vest (Muntii Gosmanu) si partea nord vestic a Muntilor Berzunti au nltimi de peste 700 m sau chiar 800 m n vestul localittii, pe cnd n sesul Tazlului Srat, la Gzrie, altitudinea scade la aproximativ 430 m. Aceast diferent de nivel explic puternica fragmentare a reliefului. Zonele nalte din vestul si din sud estul localittii (Tasbuga si Nogea n vest si culmea Berzunti n sud est) se impun prin altitudine si sunt formate predominant din gresii dure. Apele curgtoare din aceasta zon - Prul Luccioara, la vest de Luccesti, afluentii Urmenisului, ce coboar din Nogea la vest de Hangani, Prul Iordana, ce coboar din nord estul culmii Berzunti la Vsiesti - toate au vi adnci iar versantii au pante mari, adeseori abrupte.Prin contrast, n zona miocenului subcarpatic si pe formatiunile bazinului Comnesti (Lunca Vsiesti) relieful are un caracter estompat, cu pante domoale n Saua Moinesti, Dealul Osoiu si valea Prului Lunca.Relieful orasului Buhusi se ncadreaz din punct de vedere morfologic n zona Subcarpailor Moldovei, n sudul depresiunii Cracu-Bistria. Formele dominante de relief sunt:- terasele Bistriei de pe partea stnga a rului: terasa inferioar cu o altitudine relativ de 4-6 m pe care se afl partea de jos a oraului, terasa de 60 m altitudine relativ pe care se afl situat partea de sus a oraului, precum i alte dou terase de 100 m i 120 m altitudine relativ care constituie extravilanul localitii;- dealurile mpdurite ale Runcului cu altitudine absolut de cca 450 m, situate n partea de E;- lunca Bistriei, situat n partea de V.Relieful din bazinul Uzului (Darmanesti) prezinta o imbinare complexa de forme, in cadrul carora intalnim munti de inaltime medie si mica, dealuri si depresiune. Formele cele mai inalte de relief sunt reprezentate de muntii Nemirei.

DATE CLIMATICEJudetul Bacau se incadreaza intr-o unitate climatica de nuanta continentala, cu ierni reci si veri calduroase. Circulatia atmosferica predominanta este cea dinspre nord si nord vest, dar nu lipsesc nici cele dintre est si sud est. Viteza medie lunara a vanturilor fiind de 4,1 m/s. Relieful introduce numeroase particularitati locale, prin inaltime, fragmentare si expunere. Zona muntoasa a judetului Bacau, respectiv partea de vest, are o clima moderat continentala cu veri racoroase si ierni cu zapada. Zona subcarpatica de dealuri si de campie, situata in partea de est a judetului, are o clima continentala cu veri calde si uscate si ierni reci, de cele mai multe ori fara zapada.Pentru caracterizarea climatica a judetului Bacau se iau n considerare principalele elemente: temperatura aerului si precipitatiile masurate la cele doua statii meteorologice in judet: Bacau si Targu Ocna. Temperatura medie multianuala este in jurul valorii de 9,2 grade Celsius, luna cea mai calduroasa fiind iulie (21,2 C), iar luna cea mai rece ianuarie, cu temperatura medie de 4,1 C, rezultand o amplitudine termica anuala de 25,2 C. Numarul zilelor de vara este relativ redus cca 86 de zile cu temperaturi mai mari de 25 C, iar numarul mediu al zilelor cu inghet este de 126 pe an. Din punct de vedere termic, prin masuratorile efectuate, anul 2008 a avut o valoare medie de 10.6 C (Bacau) si 10.6 C (Targu Ocna), fiind considerat din acest punct de vedere an normal.Tabelul 1Temperaturile minime, maxime si medii inregistrate la cele doua statii meteorologice din judetul Bacau

JUDETULStatia meteorologicaTemperatura medie anuala (0C)Temperatura maxima absoluta (0C)Temperatura minima absoluta (0C)

BacauBacau13.4+40.3-17.3

Targu Ocna 11.3+39.7-14.3

Clima localitii Buhusi se ncadreaz n tipul de clim cu nuan continental nregistrndu-se diferene mari de temperatur ntre iarn i var.Micrile predominante ale maselor de aer sunt cele cu direcii NE-SV, V-S.Temperatura medie anual a aerului este de 8-9 C. Luna cea mai clduroas este iulie cu o temperatur medie de 16 C, cu maxima absolut de 40 C (10 iulie 1955). Temperatura medie a iernii este de 4-5 C. Cea mai cobort temperatur msurat pn n prezent a fost de 32,5 C la 20 februarie 1954. Schimbrile rapide de fronturi atmosferice n perioadele de tranziie - primvar i toamn - favorizeaz producerea brumelor trzii i respectiv timpurii. Regimul precipitaiilor prezint cantiti mici iarna i mari vara. n ansamblu, lunile extreme din acest punct de vedere sunt februarie i respectiv iulie. Cantitile anuale de precipitaii sunt n medie cuprinse ntre 500-600 mm pe an.Adncimea de nghe n teren natural, conform STAS 6054-77, este de 90-100 cm.Municipiul Moinesti se afl ntr-o zon cu climat temperat continental, moderat, cu nuante de trecere de la climatul de munti josi la cel de dealuri. Situarea localittii ca un punct de legatur ntre depresiunea subcarpatic a Tazlului si depresiunea intramontan Comnesti, determin un microclimat specific si o circulatie continu a aerului ntre cele dou depresiuni.La nivelul judetului Bacu, s-au nregistrat n anul 2005 temperaturi medii anuale de 9,3C, cu o minim absolut anual de -22,4C si o maxim absolut anual de 34,4C. Municipiul Moinesti se ncadreaz n acest regim termic, iar n privinta precipitatiilor se nregistreaz o medie de 655 mm pe an.Vnturile dominante sunt cele dinspre NE, care n timpul iernii provoac scderi de temperatur, fiind formate ca urmare a deplasrii maselor de aer rece de origine continental dinspre Cmpia Rus. Pe de alt parte, vnturile ce bat dinspre SV, din directia Depresiunii Comnesti, duc la nclzirea vremii.

GEOLOGIA, HIDROGEOLOGIA SI SEISMICITATEAJudetul Bacau prezinta o mare diversitate de soluri, ca urmare a varietatii reliefului, climei si vegetatiei. Unitatea de relief montana este caracterizata prin prezenta urmatoarelor tipuri de soluri: Soluri brune - Muntii Tarcau si Trotus - Oituz; in zonele colinare din partea de est a Tazlaului Sarat, pe Varful Berzuntului si in Muntii Vrancei;Soluri brun galbui pe valea Trotusului si pe rama muntoasa ce inconjoara depresiunea Darmanesti;Luivisoluri albe; Soluri gri;Argile reziduale pe terasele joase. Unitatea de podis este caracterizata prin prezenta urmatoarelor tipuri de soluri: Soluri slab dezvoltate (rogosoluri cu continut mic de cernoziom) pe pantele cu procese geomorfologice active; Soluri aluviale, hidromorfe si halomorfe, in luncile Siretului, Bistritei si TrotusuluiCea mai mare raspandire o au solurile de padure si cernoziomurile levigate (podisul Moldovei, dealurile Tutovei). Pe suprafete reduse apar si soluri litomorfe (de exemplu in depresiunea Tazlau) hidromorfe si halomorfe, precum si soluri slab dezvoltate de lunca. Din punct de vedere geologic, unitatea montana se prezinta ca o arie de puternica scufundare a scoartei, alungita pe directia nord-sud, umpluta cu sedimente intens cutate de varsta cretacica si paleogena.Judetul Bacau se intinde de-a lungul raului Siret al carui bazin hidrografic ocupa o suprafata de 6.603 km. Siretul traverseaza judetul pe directia nord-sud, are un debit multianual de 70m pe secunda la intrarea in tara si de 137 m la iesire. Afluentii Siretului, pe teritoriul judetului Bacau, sunt raurile Bistrita si Trotus, precum si tributarii acestora pe partea dreapta, in timp ce pe partea stanga Siretul primeste apele raurilor Tutova, Pereschiv, Zeletin, Berheci, Racatau.Raul Bistrita strabate judetul Bacau pe directia NV-SE si se varsa in Siret la Sud de Bacau. Are un debit mediu de 66 m /s.Bazinul raului Trotus ocupa o suprafata de 3,960 m si are un debit de 37 m / s la iesirea de pe teritoriul judetului. Principalii sai afluenti sunt: Asau, Ciobanus, Uz, Slanic, Casin, Oituz, Tazlau.Din punct de vedere seismic, potrivit Normativului P100-1-2006 se situeaza n zona cu acceleratie seismica Ks = 0.25 g si o perioada de colt Tc = 0.7 s.

SCOPUL LUCRARILOR Contractul de tip Executie pentru Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti; Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti cuprinde executia lucrarilor civile, a instalatiilor mecanice si electrice, inclusiv furnizarea si montarea echipamentelor aferente pentru lucrarile mentionate.Scopul acestor lucrari nu este limitat la activitatile descrise in acest capitol, ci vor include si orice alte activitati necesare pentru atingerea scopului lucrarilor descrise in cele ce urmeaza.Scopul lucrarilor include: Executia retelelor de alimentare cu apa conform proiectului la nivel PT al Beneficiarului din Capitolul 3, incluzand adaptarea la teren a detaliilor tip si proiectarea tuturor detaliilor de executie aferente traversarilor, subtraversarilor de drumuri, rauri, cai CF, precum si proiectarea, executarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei. Executia retelelor de canalizare conform proiectului la nivel PT al Beneficiarului din Capitolul 3, incluzand adaptarea la teren a detaliilor tip si proiectarea tuturor detaliilor de executie aferente traversarilor, subtraversarilor de drumuri, rauri, cai CF, precum si proiectarea, executarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei. Executia, adaptarea la teren si proiectarea de detaliu a statiilor de pompare apa uzata de pe traseul retelelor de canalizare, Proiectarea si executia sistemelor SCADA pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare; Intocmirea documentatiilor pentru obtinerea tuturor avizelor si autorizatiilor necesare proiectului, conform legislatiei in vigoare in domeniul constructiilor din Romania. O parte dintre aceste avize si autorizatii sunt deja obtinute sau in curs de obtinere de catre Beneficiar, Anreprenorului revenindu-i sarcina ca in stransa legatura cu Beneficiarul sa faca toate completarile necesare rezultate in urma comentariilor autoritatilor implicate in procesul de avizare, precum si completarea documentatiilor intocmite pana in prezent; Instruirea (training) personalului operatorului pentru intretinerea si exploatarea statiilor de pompare si a sistemului SCADA, precum si intocmirea Manualelor de Exploatare si Intretinere; Intocmirea desenelor post executie si a Cartii Constructiei; Perioada de notificare a defectiunilor este de 1 an. Pe toata perioada de notificare a defectiunilor, Antreprenorul va asigura asistenta operationala pentru personalul Beneficiarului, la solicitarea acestuia, si va remedia orice defectiuni notificate de catre Beneficiar.In Capitolul 5 sunt cuprinse studiile topografice realizate in anul 2012, precum si studiile geotehnice. Antreprenorul are obligatia de a verifica si completa toate datele de care are nevoie la realizarea lucrarilor pe propria cheltuiala.Daca pe parcursul executiei lucrarilor se impun modificari ale proiectului initial, aceste modificari vor fi facute de catre Antreprenor si supuse aprobarii Inginerului.Proiectele de detalii de executie intocmite de Antreprenor, toate materialele, manopera si testele vor fi conforme cel putin cu cerintele din Normativele, Codurile de Practica si Standardele aplicabile in UE si Romania. Cerinte mai riguroase pot fi aplicate doar daca au fost specificate in Capitolul 2 Cadrul General.Costurile aferente verificarii tehnice si de calitate a proiectelor de detalii ntocmite de Antreprenor n conformitate cu Legea 10/1995, vor fi suportate de catre Beneficiar.Pentru executarea lucrarilor se vor respecta ntocmai prevederile din Cadrul General si Caietele de Sarcini cuprinse in Capitolul 2, planurile incluse in Capitolul 3 - Planse. Alte detalii legate de lucrari, cantitatile si modul de plata al acestora sunt cuprinse in Capitolul 4 Liste.Toate materialele folosite la executarea lucrarilor vor fi in conformitate cu specificatiile tehnice din Capitolul 2.Lucrarile acestui contract se incadreaza astfel: Clasa de importanta III conform STAS 4273 / 83 Clasa de importanta si expunere la cutremur III - conform P 100 / 2006 Categoria de importanta C conform HG 766 / 1997

DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTESISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA POTABILASistemul de alimentare cu apa MoinestiZona de distributie apa Moinesti se compune din orasul Moinesti si localitatea Gazarie. Zona de distributie apa Moinesti are o populatia confirmata de 23.902 locuitori la nivelul anului 2008. Zona de distributie este alimentata de la statia de tratare Caraboaia (orasul Darmanesti).Apa de la statia de tratare Caraboaia este pompata aprox 20 km printr-o conducta de otel DN 800 care se bifurca inainte de intrarea in oras ( 1x DN 300, 1x DN 400) in punctul Pietroasa. La momentul actual conductele Dn300 si Dn400 care alimentau in trecut fosta Statie de Repompare Vasiesti deservesc consumatori din zona sudica a orasului pana in dreptul Fostei Statii de Repompare. Din aductiunea Dn800 de la Statia de Tratare se alimenteaza acum si noua Statie de pompare Vermesti, localizata la limita de sud a orasului Moinesti, situata la cota aprox. 420 m. La Statia de Pompare Vermesti sunt instalate sase pompe. De obicei, numai doua sunt functionale, celelalte fiind in stand-by. Pentru a alimenta rezervoarele din Moinesti acestea pompeaza cu debitul Q=250 m/h si presiunea H=144 m prin intermediul unei conducte De560 pozata in principal pe strazile 1 Mai si Pacii. La intersectia strazii Pacii cu drumul national DN 2G conducta de refulare De560 alimenteaza in momentul actual conductele Dn 300 si Dn400 care la randul lor alimenteaza nordul orasului. In trecut rezervoarele care deservesc orasul Moinesti erau alimentate prin intermediul Statiei de Repompare Vasiesti. Statia de repompare este acum scoasa din functiune iar in dreptul ei conductele Dn300 si Dn400 care vin din sudul orasului sunt blindate. Rezervoare si statii de pompare Statia de pompare: Vermesti (construit n 2007), include rezervor de 600 m precum si Statie de clorinare noua; Rezervoare: Micleasca, Brazi, Cristea, Hangani, capacitate total 8.500 mRetea de distributie Lungime total 44,4 km, construit ntre 1954 2007 Populatie conectat: 20.060 locuitoriRata de conectare la reteaua de distributie a apei in Moinesti este de 84 %.In figurile urmatoare sunt prezentate scheme generale ale zonei de distributie a apei din Moinesti:

a. Situatia pana in momentul punerii in functiune a Statiei de Pompare Vermesti si dezafectarii Statiei de Repompare Vasiesti (2007)

b. Situatia dupa punerea in functiune a Statiei de Pompare Vermesti

Se observa in schema ca Rezervorul Hangani care deserveste o parte din cartierul Hangani din centrul orasului este scos din functiune. Acest lucru nu este realizat la momentul actual dar trebuie executat cat mai urgent deoarece Rezervorul Hangani este pozitionat in zona privata. Deasemenea conducta de alimentare a rezervorului (de la fosta statie de Repompare) precum si conducta de distributie spre strada 1 Mai trebuie dezafectate.Sistemul SCADA existent cuprinde urmatoarele:

inchidere automat electrovane la nivel maxim ap n rezervoare de ap parc Pini i Cristea, precum i oprire automat pompe funcie de presiune, la SP ap potabil VermetiSistemul de alimentare cu apa BuhusiZona de alimentare cu apa Buhusi contine numai orasul Buhusi si are o populatia confirmata de 19.644 locuitori la nivelul anului 2008. Orasul este alimentat din 3 surse de apa subterana: Coscav, Poiana Morii, Bistrita (retea separata). O sursa de rezerva suplimentara este Frunzeni. Componentele principale ale sistemului sunt: 4 fronturi de captare: Coscav (capacitate 20 l/s), Poiana Morii (9 foraje, 35 l/s), Bistrita (4 l/s) si Frunzeni (10 foraje in rezerva) Conducta transport DN 325, cu lungimea de 6,5 km Statie de pompare I.I.de la Brad, capacitate 300 m3/zi 2 rezervoare, capacitate totala 2.500 m3 Retea de distributie 45,3 km (tronson azbociment: 3,6 km) Bransamente case: 4.700 Populatie conectata: 14.280 locuitoriRata de conectare la reteaua de distributie a apei in Buhusi este de 71 %.In figura urmatoare este prezentata o schema generala a zonei de distributie a apei din Buhusi:

Sistemul de alimentare cu apa DarmanestiZona de alimentare cu apa Darmanesti contine numai orasul Darmanesti si are o populatia confirmata de 11.508 locuitori la nivelul anului 2008. Orasul este alimentat din statia de tratare Caraboaia care este amplasata chiar pe deal in sudul orasului Darmanesti la cota ~ 420 m. La WTP Caraboaia exista doua rezervoare cu o capacitate de 3,000 m fiecare de unde apa este pompata spre zona de distributie a apei Moinesti. Din aceasta conducta sub presiune se alimentreaza si sistemul de alimentare cu apa Darmanesti.Pentru alimentarea localitatii Lapos care este situata relativ mai sus decat Darmanesti si Darmaneasca exista o statie de pompare. Aceasta este conectata la conductele care alimenteaza zona de distributie a apei Moinesti. In zona de alimentare cu apa Darmanesti nu este rezervor, dar la Statia de tratare a apei Caraboaia exista doua rezervoare cu o capacitate de 3,000 m fiecare. lungimea retelei de distributie este de aproximativ 50 km Populatie conectata: 10.357 locuitoriRata de conectare la reteaua de distributie a apei in Darmanesti este de 90 %.In figura urmatoare este prezentata o schema generala a zonei de distributie a apei din Darmanesti:

SISTEMUL DE CANALIZAREAglomerarea MoinestiAglomerarea Moinesti este alcatuita din municipiul Moinesti si localitatea Gazarie.Municipiul Moinesti are un sistem separativ de canalizare cu o lungime totala de 11.7 km: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcatuit din 9,5 km de conducte de beton, cu diametre cuprinse intre 200 si 600mm iar sistem pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit in 1984 si are o lungime totala de 2,2 km. Exista doua statii de pompare apa uzata in aglomerarea Moinesti, pe Str. Plopilor, una in zona de locuinet si una in zona de blocuri.Reteaua de canalizare menajera evacueaza apa uzata la statia existenta de epurare a municipiului. Statia de epurare existenta, este operata fara tratament secundar sau tertiar.In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 16.060 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 67 %. In cadrul proiectului de fata: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau sunt prevazute lucrari de extindere a canalizarii in aglomerarea Moinesti. Aceste lucrari fac obiectul unui alt contract: CL2.Sistemul de canalizare din municipiul Moinesti este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau.Aglomerarea BuhusiAglomerarea Buhusi este alcatuita din municipiul Buhusi.Municipiul Buhusi are un sistem combinat de canalizare cu o lungime totala de 24.6 km: sistemul pentru canalizarea apelor uzate menajere este alcatuit din 18,7 km de conducte de beton, cu diametre cuprinse intre 160 si 1000mm iar sistem pentru canalizarea apelor pluviale a fost construit in 1984 si are o lungime totala de 5,9 km. Exista o statie de pompare apa uzata in aglomerarea Buhusi, SPAU Chebac. Reteaua de canalizare menajera evacueaza apa uzata la statia existenta de epurare a municipiului. Statia de epurare existenta, este operata fara tratament secundar sau tertiar.In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 10.700 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 54 %. In cadrul proiectului de fata: Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Bacau sunt prevazute lucrari de extindere a canalizarii in aglomerarea Buhusi. Aceste lucrari fac obiectul unui alt contract: CL2.Sistemul de canalizare din municipiul Buhusi este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau.Aglomerarea DarmanestiAglomerarea Darmanesti este alcatuita din orasul Darmanesti si localitatile Darmaneasca si Lapos.Aglomerarea urbana Darmanesti nu are in prezent un sistem de canalizare functional. Exista in mod curent doar 0.5 km de canalizare care sunt in conditie foarta degradata. In prezent nu sunt statii de pompare apa uzata la Darmanesti. Sistemul de canalizare existent nu va mai fi utilizat in viitor. Statia de epurare existenta in Darmanesti este localizata in mijlocul orasului si deserveste un grup de blocuri cu o mare densitate de populatie. Are doar treapta mecanica si nu este suficienta pentru intregul oras. Aceasta statie de epurare va fi dezafectata dar nu de acest constructor.In prezent sunt racordati la canalizare un numar de aprox. 115 locuitori, ceea ce reprezinta o rata de conectare de 1 %.Sistemul de canalizare din orasul Darmanesti este operat de catre Compania Regionala de Apa Bacau.

SITUATIA propusA Reteaua de distributie apa potabilaGeneralitatiLucrarile din acest proiect cuprind extinderea retelelor de apa din orasele Moinesti si Buhusi si realizarea unui sistem SCADA. Toate lucrarile vor fi executate conform specificatiilor din Capitolul 2 si desenelor din Capitolul 3.Antreprenorul are obligatia adaptarii la teren sau modificarii detaliilor tip de executie pentru toate caminele aferente retelei de distributie, pentru bransamentele proprietatilor, caminele de bransament, racordurile hidrantilor si pentru traversarile, subtraversarile de rauri, vai, drumuri.Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer.Amplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee.Distributia apei pe noile retele se va realiza printr-o retea ramificata. Lungimea retelei care se va executa este: Pentru orasul Moinesti: L = 4,476 km (lungime care include conectarea cartierului Hangani la SP Vermesti) Pentru orasul Buhusi: L = 6,282 kmLucrarile pentru extinderea retelei de apa includ pozarea conductelor, executia si echiparea caminelor de pe traseul acestora, instalarea vanelor de sectorizare ingropate, executia bransamentelor si hidrantilor, traversari de cursuri de apa si cai de comunicatie.Se atrage atentia, ca pentru bransamentele, aferente proprietatilor situate in lungul drumurilor (nationale, judetene si alte categorii dupa caz), care subtraverseaza drumurile se vor executa obligatoriu prin foraje orizontale.Antreprenorul are obligatia ca in aglomerarile Moinesti si Buhusi sa isi coordoneze programul de executie cu Antreprenorul contractului CL2 acolo unde se executa pe aceleasi strazi lucrari de canalizare in cadrul contractului CL2 si lucrari de alimnetare cu apa in cadrul acestui contract.Materialul conductelorMaterialul conductelor va fi polietilena de inalta densitate PE 80, SDR 17,6 Pn 6.Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelorAsezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, de cota subsolurilor si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de punctele obligate.Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana vor fi executate epuismente.Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona.La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala.Conductele vor fi pozate pe un pat din material granular de 10 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 15 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3.Deasupra intregii retele de distributie si deasupra fiecarui bransament la o inaltime de cca. 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra. Lucrarile pentru bransari se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de catre aceasta. Antreprenorul va asigura un grafic de implementare a lucrarilor optim, din punct de vedere al consecintelor asupra traficului. n acest sens se va urmarii executia simultana a lucrarii atat pe reteaua cu apa cat si pe reteaua de canalizare.Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale, judetene si a altor categorii (dupa caz), lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m de la cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. Vane si fitinguriIn scopul limitarii la maximum a tronsoanelor scoase din functiune in timpul interventiilor la retea, s-au prevazut vane de inchidere: montate in camine, cu roata de manevra montate ingropat, cu tija de manevra si cutie de protectiePentru aerisirea conductelor au fost prevazute vane de aerisire-dezaerisire, montate in camine, in punctele cele mai inalte ale retelei, iar pentru golirea conductelor au fost prevazute vane pentru golire montate in camine. S-au prevazut vane de aerisire-dezaerisire montate la toate supratraversarile de conducte.Vor fi utilizate numai vane cu sertar, din fonta ductila, Pn 10, iar dimensiunile acestora vor fi corespunzatoare cu dimensiunile conductelor pe care se instaleaza, daca nu se specifica altfelMontajul vanelor pe conductele de polietilena se va face cu flanse, suruburile, saibele si piulitele fiind zincate la cald. In acest scop, capetele conductelor vor fi prevazute cu adaptoare cu flanse, corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor.Pentru vane cu diametrul egal sau mai mare de 300mm, s-a prevazut montarea de compensatoare de montaj.Camine de vanePe reteaua de distributie a apei s-au prevazut camine de vane (CV), camine de aerisire (CA), camine de golire (CG) si camine combinate de vane si golire (CVG), de vane si aerisire (CVA).Antreprenorul va intocmi detaliile de executie ale acestor camine tinand cont de dimensiunile vanelor si fitingurilor pe care va trebui sa le monteze in acestea, in conformitate cu planurile din Capitolul 3 - Planse. Caminele se vor realiza din beton monolit C12/15 armat cu OB 37 si PC 52, accesul in interior facandu-se prin intermediul unui gol acoperit cu capac carosabil tip IV, conf STAS 2308/87. Treptele de acces in interiorul caminelor vor fi din otel protejat anticoroziv.La interiorul peretilor se va realiza o izolatie hidrofuga pe baza de ciment in doua straturi, iar la exterior se va aplica o spoiala de bitum aditivat executata pe strat suport.BransamenteS-a prevazut realizarea de bransamente noi cu dimensiunile de 20mm la retelele proiectate de distributie. (se alimenteaza numai gospodarii individuale)Lucrarile de bransament vor include urmatoarele elemente: piesa de bransament pe conducta principala robinet de concesie cu cutie de protectie si tija de manevra conducta de bransament PEID 20mm imbinari si fitinguri camin de apometru complet echipatCamine de apometru au fost prevazute din beton conform planselor din Capitolul 3, Antreprenorul avand posibilitatea de a alege si alta varianta, in conditiile indeplinirii cerintelor de calitate conform legilor si normativelor tehnice in vigoare.Toate materialele si echipamentele vor fi capabile de functionare la o presiune de 6 bar. Antreprenorul va furniza si instala tot echipamentul.Contorul de apa montat in caminul de apometru va fi de clasa C.Lucrarile pentru bransamente se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de catre acesta. De asemenea, pozitia exacta a caminelor de apometru va fi stabilita impreuna cu Beneficiarul, n functie de situatia reala intalnita n teren si de solicitarile de bransare.Hidranti de incendiu exterioriPe retelele de alimentare cu apa proiectate s-au prevazut hidranti supraterani. Hidrantii se vor amplasa lateral fata de conducta retelei in afara spatiului carosabil, intre conducta si limita proprietatilor sau cladirilor din zona. Racordarea hidrantilor la conducta retelei se va realiza prin intermediul unui tronson de conducta PEID 110 Pn 6, pozata cu generatoarea superioara la limita adancimii de inghet.Distantele dintre hidranti, dintre acestia si carosabil, precum si fata de cladiri, se stabilesc conform reglementarilor specifice, astfel incat sa asigure functionarea mijloacelor de paza contra incendiilor. Conductele de racord ale hidrantilor trebuie sa fie cat mai scurte.Instalarea hidrantilor va fi conform desenelor din Capitolul 3. Amplasarea finala a hidrantilor va fi stabilita ca parte a proiectului de executie al Antreprenorului.Traversari cai de comunicatie si refacere sisteme rutiereTraseele conductelor cuprind subtraversari de drumuri nationale si cai ferate.Toate tipurile de subtraversari au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal, dar Antreprenorul este liber sa execute si prin alte metode, in functie de proiectul pe care-l va intocmi si pentru care va obtine avizele si autorizatiile de la autoritatile competente.Pe tot traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat anticoroziv. Amplasamentul subtraversarilor si lungimea acestora este indicata in desenele din Capitolul 3.Subtraversarile de drum vor fi amplasate la o adancime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax, iar in cazul celor de cursuri de rau la minim adancimea de inghet fata de talveg.Dup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabile i/sau trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad n parte.Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98, Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004.Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de:- categoria i funcia strzii,- traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare,- tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice,- Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005.Sistem SCADA In privinta retelelor de distributie apa proiectate se propune pentru orasul Moinesti implementarea unui sistem SCADA care va cuprinde urmatoarele: Realizarea unui dispecerat SCADA localizat in gospodaria de apa Parc Pini pentru monitorizarea urmatoarelor locatii Prevederea unor echipamente de monitorizare cu capacitate de transmitere a datelor catre dispecerat, instalate atat in retea cat si la fiecare rezervor, in vederea optimizarii functionarii Statiei de Pompare VermestiPentru zona de apa Buhusi se prevede realizarea unui sistem SCADA pentru optimizarea functionarii statiei de pompare din gospodaria de apa I.I.de la Brad astfel:Realizarea unui dispecerat SCADA in locatia gospodariei de apa I.I.de la Brad Prevederea unor echipamente de monitorizare la sursele de apa cu capacitate de transmitere a datelor catre dispecerat, Prevederea de echipamente de monitorizare si control la gospodaria de apa II de la Brad Prevederea de echipamente de monitorizare, control si transmitere la distanta a datelor, situate in retea si la rezervorul de 1500m3

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA MOINESTIExtinderea retelei de distributieLucrarile de proiectare pentru aceasta arie de distributie cuprind lucrari de extindere retele apa, deconectari si reconectari de retele si lucrari SCADA pentru Statia de pompare Vermesti, reteaua si rezervoarele deservite de acesta. Extinderea retelei de distributie pentru Aria de distribuie Moineti a fost studiat n concordan cu reeaua de distribuie existent. Dup finalizarea proiectului rata de conectare pentru distribuia de ap potabil va fi de 90% pentru Moineti i Gzrie. Lucrarile de extindere retea de apa sunt situate pe urmatoarele strazi:stradalungimediametrumaterialconexiuni

Lucacesti4763PEID4

Lucacesti5590PEID

Lucacesti468160PEID16

1 Mai228200PEID6

1 Mai721160PEID6

Livezilor1018160PEID25

Martir Closca16063PEID6

Martir Closca493110PEID13

TOTAL 319063-200PEID76

Extinderea retelei de apa pe strada Lucacesti (DJ 117) se realizeaza prin prelungirea retelei de apa existente pe aceasta strada. Sunt necesare doua subtraversari ale Drumului Judetean pentru realizarea extinderii pe cele doua parti ale strazii. Extinderea retelei de apa pe strada 1 Mai se face prin alimentare din reteaua proiectata pe strada Pacii. Reteaua se imparte in doua conducte una cu diametrul De160 spre limita orasului in zona si una cu diametrul De200 spre centrul orasului pana la intalnirea cu conducta existenta De110 prezenta pe strada Pacii, conducta alimentata din rezervorul Hangani. Diametrul De200 pentru aceasta portiune este necesar pentru perspectiva continuarii extinderii conductei pe strada 1Mai spre districtul Hangani odata cu dezafectarea Rezervorului Hangani si a conductelor aferente acestuia. Extinderea retelei pe strada Livezilor (DN 2G) se realizeaza prin alimentare din una din fostele aductiuni Dn300 si Dn400 care pleaca din aductiunea Dn800 din sudul orasului. Conducta subtraverseaza calea ferata si Drumul national DN2G si continua spre sud pana la limita orasului.Extinderea retelei pe strada Martir Closca se realizeaza prin alimentare din strada Livezilor. Reteaua are doua ramuri De63 si De110 corespunzatoare celor doua ramuri ale strazii. Amplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee.Diametrele conductelor propuse in proiect sunt cuprinse intre 63 mm 200 mm si sunt impartite pe lungimi dupa cum urmeaza:Diametru (mm)Lungime (m)

63207

9055

110493

1602207

200228

Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele subtraversari prin foraj orizontal:

MOINESTI

Nr crtPozitia KmPEID, De (mm)Lungimea traversarii (m)Tip traversare

Subtraversari cale ferata

13+64516014,0SCF1

Subtraversari drum national

252+37816014,0SDN1

Subtraversari drum judetean

336+2639,0SDJ1

436+361909,0SDJ2

Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele supratraversari de parauri si viroage:

MOINESTI

Nr crtPEID, De (mm)Lungimea supratraversarii (m)Simbol

111019,0SpR1

216020,0SpR2

316019,0SpR3

41608,0SpR4

516019,0SpR5

62009,0SpR6

Lucrarile de conectare a cartierului HanganiLucrarile de conectare a cartirului Hangani la conducta de la SP Vermesti contin urmatoarele lucrari: Realizarea unei conducte de apa pe strada Pacii L= 1286m incepand din intersectia cu drumul national DN 2G dintr-un camin existent care face legatura dintre noua aductiune De560 (de la Statia de Pompare Vermesti) si conductele Dn300+Dn400 ce alimenteaza rezervoarele orasului. Proiectarea acestei conducte este necesara pentru alimentarea conductei proiectate pe strada 1 Mai. Conducta are diametrul proiectat De200 pentru ca in perspectiva se va alimenta prin aceasta conducta cartierul Hangani si in perspectiva cartierul Vasaiesti. Conducta se va construi pana in strada 1Mai unde conducta existenta De110 care alimenteaza acum cartierul Hangani din rezervor, va fi legata la noua conducta De 200. Conducta de conectare are proiectate 84 bransamente. deconectarea rezervorului Hangani (in prezent neutilizat) si a conductelor de alimentare si refulare ale acestuia, pozitionate toate in proprietate privata. alimentarea retelelor de distributie deservite de rezervorul Hangani prin legarea conductei proiectate De200 de pe strazile Pacii si 1 Mai la conducta existenta De110 in continuarea strazi 1 Mai.Antreprenorul va realiza detaliile privind aceasta deconectare a rezervorului Hangani si conectarea conductei existente la noua conducta. Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer.

Sistem SCADAAntreprenorul va proiecta si realiza sistemul SCADA dupa cum urmeaza: Realizarea dispeceratului prin construirea/reabilitarea si echiparea unei incaperi speciale de cel putin 20m2, prevazuta cu facilitatile necesare: birouri, toaleta, instalatii sanitare si de aer conditionat. Echipamentele care se achiziioneaz, instaleaz i configureaz n cadrul Dispeceratului sunt urmtoarele:

Nr. crt.DenumireCant.

1.Server SCADA cu accesorii1

2.UPS pentru Server1

3.Staie operatori1

4.Switch L3 cu VPN1

Preluarea semnalelor de la electrovanele si senzorii de nivel de la rezervoarele din Parc Pini si Cristea cu indicarea pozitiei vanei si nivelului in rezervoare. Achizitionarea electrovanelor si a senzorilor de nivel si realizarea automatizarii inchiderii electrovanelor la atingerea nivelului maxim in rezevor, concomitent cu preluarea datelor catre dispecerat a pozitiei vanelor si nivelului in rezervoare pentru rezervoare MicleasaIn continuare prezentam o lista cu rezervoarele din fiecare locatie:

Nr. crt.DenumireRezervoare/bazine

1.Moineti PMAP 1 (str. M. Sadoveanu locatia Parc Pini)2 rezervoare x1000mc2 rezervoare x 2500 mc

2.Moineti PMAP 2 (str. Muntelui zona Micleasa)2 rezervoare x 300mc

3.Moineti PMAP 3 (str. Osolul zona Cristea)2 rezervoare x100mc 1 rezervor 240mc

Echiparea plecarilor din rezervoare si a 9 puncte de masurare debit, presiune, clor rezidual, turbiditate pe reteaua de apa cu transmiterea acestor parametri catre dispecerat. Locul de amplasare a acestor puncte de monitorizare este indicat in cele ce urmeaza dar pozitia lor definitiva va fi indicata de catre Inginer

Nr. CrtDenumireNumarNou

1Moinesti -PMAP 1 str. M Sadoveanu Parc Pini (dispecerat) plecare rezervoare3x

2Moinesti -PMAP 2 str. Muntelui (zona Micleasca) plecare rezervoare1x

3Moinesti -PMAP 3 str. Osoiul (zona Cristea) plecare rezervoare1x

4Moinesti -PMAP 4 str. Pacii intersctie cu str. Lunca - A.I. Cuza1x

5Moinesti -PMAP 5 str. Lunca - zona cartier Micleasca, str.M.Sadoveanu1x

6Moinesti -PMAP 6 (cartier Micleasca)1x

7Moinesti -PMAP 7 str. Atelierelor1x

8Moinesti -PMAP 8 str. Atelierelor intersectie cu str. Albotesti1x

9Moinesti -PMAP 9 plecare rezervoare zona Unicat1x

10Moinesti -PMAP 10 zona Spitalul Minicipal de Urgenta1x

11Moinesti -PMAP 11 str. Osoiu (rezervoare zona Cristea)1x

12Moinesti -PMAP 12 cartier Lucacesti1x

Echipamentele vor respecta cerintele din Sectiunea 2.4.2.

Refacere sisteme rutiereTraseele i traversrile utilitilor proiectate n municipiul Moineti, sunt n partea carosabil, acostamente, trotuare strzi ct i n spaii verziDup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabile i trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad n parte.Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98,Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004.Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de:- categoria i funcia strzii,- traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare,- tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice, -Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005.Dimensionarea sistemelor rutiere propuse pentru remedierea strzilor s-a fcut separat pentru sisteme rutiere suple, semirigide i rigide.Sistemele rutiere suple s-au dimensionat conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. PD 177/2001.Sistemele rutiere rigide s-au dimensionat conform Normativ de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind. NP 081 - 2002.ntruct amplasamentele utilitilor propuse sunt n partea carosabil, acostamente, spaii verzi, trotuare, s-au propus variante de refacere pentru fiecare n parte.Pentru refacerea structurilor rutiere din partea carosabil i trotuare, s-au propus urmtoarele variante, conform Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005:Sisteme rutiere definitive carosabilSisteme rutiere suple-elastice Sistem rutier tip - A- Trafic de perspectiv Mediu - UorStraturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,

Sistem rutier provizoriu carosabil tip - BStraturi componente: 10 cm macadam STAS 179-95, 20 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002.Sisteme rutiere definitive trotuare Sistem rutier elastic tip CStraturi componente: 3 cm mixtur asfaltic BA8, SR 174-1/2009, 10 cm beton ciment C20/25, SR EN 206-1, 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,Pantele transversale i declivitile tronsoanelor de strzi remediate vor fi pstrate.n principiu pantele transversale vor fi urmtoarele: 2,5 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier elastic mixturi asfaltice, 2,0 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier rigid beton de ciment, 4,0 % la acostamente, 2,5 % la trotuare.Acostamentele, se vor reface prin aducerea la cot cu nivelul prii carosabile existente cu aternerea unui strat de 10 cm grosime de balast 0...63 mm, SR 662 - 2002.Tipurile de sisteme rutiere pentru refacerea prii carosabile i a trotuarelor pentru fiecare strad sunt prezentate n tabelul alturat.

Nr. crt.StradaCategoria strziiSistem rutier existent carosabilSistem rutier propus carosabilSistem rutier propus trotuar

1. LuccetiIIIasfaltAC

2. 1 MaiIIIbalastB-

3. LivezilorIIIasfaltAC

4. Martir ClocaIVbalastB-

Tehnologia de desfacere-refacere a sistemelor rutiere din partea carosabil i trotuare va respecta urmtoarele faze:1. Trasarea pe partea carosabil i trotuare a anurilor afectate de utiliti.2. Desfacerea sistemelor rutiere i sparea traneii pentru pozare utiliti.3. Pozare utiliti conform detaliilor de specialitate.4. Executarea umpluturii de pmnt cu teren bun de fundare, (conform SR EN ISO 14688-1/2004 ), n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, cu asigurarea gradului de compactare de 96 %,5. Executarea straturilor rutiere de refacere n varianta indicat n tabel, cu pstrarea pantelor transversale i declivitilor existente n partea carosabil i trotuare.Lucrrile vor ncepe numai dup:- obinerea avizelor de la I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere i administratorul drumurilor,- verificarea pe teren a semnalizrii de ctre delegaii administratorului drumurilor i ai I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere.Actul normativ care reglementeaz condiiile de instituire a restriciilor de circulaie n zona drumului este: ORDIN MI-MT- 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului.Natura situaiei ce trebuie semnalizat - antier fix cu lucrri n partea carosabil i/sau trotuare.Implicaii asupra traficului - instituirea de restricii de circulaieTip semnalizare rutier - temporar, reflectorizant, completat pe timpul nopii culmpi cu lumin galben intermitentVizibilitatea - la distane mai mari de 70 m pentru asigurarea vitezei de baz de 40 km/h.Utilizare - semnalizare rutier temporar i protecia personalului din zona drumuluiDesfurarea circulaiei rutiere n funcie de amenajarea drumului - n sens unic, sau n ambele sensuri de circulaie.Mod de desfurare a traficului - circulaie alternant,( n care sensul de circulaie se modific, alternativ, pe aceeai band) sau circulaie continu pe fiecare sens de circulaie.Sisteme de semnalizare rutier temporar - set de semafoare pentru lucrri n carosabil, fixe sau mobile, completate cu indicatoare de reglementare a prioritii. n cazul nefuncionrii semafoarelor din diverse cauze, circulaia va fi dirijat prin intermediul piloilor de circulaie, ce vor fi dotai cu palete de semnalizare cu fee duble (verde - rou), staii de emisie recepie i echipament de protecie de culoare portocalie.Dimensiuni semnalizare rutier - indicatoarele, panourile de presemnalizare, balizele i barierele vor fi de dimensiuni curente, conf. SR 1848/1-2012, Ord. Guv. 195/2002 i Hot. Guv. 85/2003, realizate cu folie reflectorizant pe fond galben.Marcajele temporare vor fi de culoare galben, cu limea de 10...12 cm pentru cele longitudinale iar celelalte respectnd STAS 1848/7-2004. Echipamentele de protecie - avertizare folosite de personalul care lucreaz pe zona drumului vor fi de culoare galben-portocaliu-fluorescente.Schemele grafice de semnalizare a lucrrilor n partea carosabil, specificaiile tehnice care consemneaz obligaiile i responsabilitile care revin antreprenorului general, subantreprenor, consultan, pe ntreaga perioad de execuie a lucrrilor, condiiile de recepie, instalare i exploatare a instalaiilor de semnalizare rutier, vor fi prezentate n partea de Management Trafic.

SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA BUHUSIExtinderea distribuiei de ap potabilExtinderea distribuiei de ap potabil a fost studiat n legtur cu reeaua de distribuie a apei potabile existent. Dup finalizarea proiectului rata de conectare pentru distribuia de apa potabil este de 90%. Reteaua de distributie proiectata va include echipamentul necesar, cum ar fi camine dotate cu vane de golire, vane de linie si dispozitive de aerisire, supratraversari si subtraversari canale pluviale si paraie, subtraversari drumuri judetene si nationale etc.Lucrarile de extindere retea de apa sunt situate pe urmatoarele strazi:stradalungimediametrumaterialconexiuni

Orbic1055110PEID373

Orbic5227160PEID

TOTAL 6282110-160PEID373

Proiectarea retelei de distributie pe strada Orbic (drumul judetean DJ15B) se face din conducta existenta Dn200 din strada Libertatii (drumul national DN15) si continua pana la limita orasului (si limita de judet). Conducta subtraverseaza drumul national DN15 folosind foraj orizontal. Conductele laterale subtraverseaza strada Orbic (drumul judetean DJ15B) prin foraje orizontaleAmplasarea retelelor de distributie a apei se va realiza n intravilan, pe strazile existente din localitate la limita proprietatilor. In functie de conditiile concrete din teren, pot aparea unele modificari de trasee.

Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele subtraversari prin foraj orizontal:

BUHUSI

Nr crtPozitia KmPEID, De (mm)Lungimea traversarii (m)Simbol traversare

Subtraversari drum national

1346+942,816016,0SDN1

Subtraversari drum judetean

20+815,611011,0SDJ1

31+5651108,0SDJ2

41+744,31108,0SDJ3

51+837,31108,0SDJ4

62+498,21108,0SDJ5

Subtraversari rauri

716010,2SR1

81609,6SR2

916010,5SR3

1016013,5SR4

1111013SR5

1211011SR6

1311010SR7

Pe traseul retelelor de distributie, s-au prevazut urmatoarele supratraversari de rauri si viroage:

BUHUSI

Nr crtPEID, De (mm)Lungimea supratraversarii (m)Simbol

111021,0SpR5

216032,6SpR1

31607,3SpR2

41605,2SpR3

516014SpR4

Sistemul SCADA Sistemul SCADA in Buhusi va cuprinde urmatoarele lucrari: Realizarea dispeceratului in gospodaria de apa I.I de la Brad, prin construirea/reabilitarea si echiparea unei incaperi speciale de cel putin 20m2, prevazuta cu facilitatile necesare: birouri, toaleta, instalatii sanitare si de aer conditionat. Echipamentele care se achiziioneaz, instaleaz i configureaz n cadrul Dispeceratului sunt urmtoarele:

Nr. crt.DenumireCant.

1.Server SCADA cu accesorii1

2.UPS pentru Server1

3.Staie operatori1

4.Switch L3 cu VPN1

Reabilitarea fronturilor de captare ap brut Poiana Morii si Coscau care const n achiziia, punerea n funciune i testarea urmtoarelor echipamente:

Nr. CrtDenumirePLC conexiune serial + ethernet/serialCard intrri digitale 32Card iesiri digitale 16Card intrari analogice 8Dulap automatizare cu comenzi localeAutomatizare pompe Traductor presiuneTraductor debitModem GPRS cu interfat serial/ethernet cu VPNTraductor de nivel analogic

1Buhui FC Poiana Morii121116111-

2Buhui FC Coscu121111--11

TOTAL2422271121

Nr. crt.DenumireMotoareRezervoare/bazine

1.Buhui FC Poiana Morii2 pompe x 15 kw; 3 pompe x 9,2 kw;1 pompa 9,5 kw .-

2.Buhui FC Cascu1 pompa x 9,2 kw1 rezervor

Reabilitarea statiilor de pompare apa de la gospodaria de apa I.I. de la Brad, care cuprinde urmatoarele echipamente:

Nr. CrtDenumirePLC conexiune serial + ethernet/serialCard intrri digitale 32Card iesiri digitale 16Card intrari analogice 8Dulap automatizare cu comenzi localeActionare pompeModem GPRS cu interfat serial/ethernet cu VPNAnalizor apaTraductor de nivel analogicAnalizor retea joasa tensiune cu comunicatie serialAnalizor retea medie tensiune cu comunicatie serialCard comunicatie ethernetReductor curent

5Buhui SP Ion Ionescu de la Brad1211141111---

TOTAL1211141111---

Extindere infrastructura retea distributie apa in orasele Buhusi si Moinesti;DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE Extindere infrastructura canalizare in orasul Darmanesti Capitolul 2: Specificatii Sectiunea 2.1: Cadrul General

Automatizare dozare clor prin prevederea echipamentelor necesare controlului dozarii clorului pe baza masuratorii clorului rezidual in tr-un punct din retea indicat de Inginer Achizitionarea electrovanelor si a senzorilor de nivel si realizarea automatizarii inchiderii electrovanelor la atingerea nivelului maxim in rezevorul de 1500m3 A.I. Cuza, concomitent cu preluarea datelor catre dispecerat a pozitiei vanelor si nivelului in rezervor.

Nr. crt.DenumireRezervoare/bazine

1.Buhui (str. A.I. Cuza)1 rezervor x 1500mc

Echiparea plecarilor din rezervoare si a 9 puncte de masurare debit, presiune, clor rezidual, turbiditate pe reteaua de apa cu transmiterea acestor parametri catre dispecerat. Locul de amplasare a acestor puncte de monitorizare este indicat in cele ce urmeaza dar pozitia lor definitiva va fi indicata de catre Inginer

Nr. CrtDenumirenumarNou

4Buhusi -PMAP 1 str. A.I.Cuza 1x

5Buhusi -PMAP 2 str. Republicii intersectie cu str. Primaverii1x

6Buhusi -PMAP 3 str. 1 Mai intersectie cu str. T. Vladimirescu1x

7Buhusi -PMAP 4 str. Bodesti1x

In cadrul gospodariei de apa I.I. de la Brad se va realiza automatizarea statiei de pompare a carui control va fi realizat pe baza presiunii de pe refulare. Se va achizitiona si instala o electrovana pe retea la separatia dintre intrarea in retea si conducta de alimentare a rezervorului A.I. Cuza, care va fi controlata de presiunea din reteaua de distributie si nivelul din rezervorul A.I Cuza.

Refacere sisteme rutiereDup pozarea utilitilor n ampriza strzilor (carosabil i trotuare), se vor executa lucrrile de refacere a sistemelor rutiere existente de pe strada Orbic i de pe strzile cu care se intersecteaz.Refacerea i repararea sistemelor rutiere existente de pe fiecare strad se va realiza conform: Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcmini rutiere moderne, ind. AND 547-98, Normativ pentru ntreinerea i repararea strzilor, ind. NE 033 2004.Soluiile de remediere propuse pentru fiecare strad sunt funcie de:- categoria i funcia strzii,- traficul de perspectiv, - natura terenului de fundare,- tipul de sistem rutier existent i starea tehnic a lui, - grosimile straturilor rutiere existente, determinate prin sondaje geotehnice,- Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005.Dimensionarea sistemelor rutiere propuse pentru remedierea strzilor s-a fcut separat pentru sisteme rutiere suple, semirigide i rigide.Sistemele rutiere suple s-au dimensionat conform Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide, ind. PD 177/2001.Sistemele rutiere rigide s-au dimensionat conform Normativ de dimensionare a sistemelor rutiere rigide, ind. NP 081 - 2002.ntruct amplasamentele utilitilor propuse sunt n partea carosabil, acostamente, spaii verzi, trotuare, s-au propus variante de refacere pentru fiecare n parte.Pentru refacerea structurilor rutiere din partea carosabil i trotuare, s-au propus urmtoarele variante, conform Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi, ind. NP 116-2005:Sisteme rutiere definitive carosabilSisteme rutiere suple-elastice Sistem rutier tip - A- Trafic de perspectiv Mediu - UorStraturi componente: 4 cm mixtur asfaltic BA16, SR 174-1/2009, 6 cm mixtur asfaltic BAD25, SR 174-1/2009, 15 cm macadam STAS 179-95, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier rigid tip - B - Trafic de perspectiv Mediu - UorStraturi componente: 21 cm beton rutier Bc R 4,0, SR 183-1/1995, 3 cm nisip 0...4 mm, SR 662-2002, 25 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002, Sistem rutier provizoriu carosabil tip - CStraturi componente: 10 cm macadam STAS 179-95, 20 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,.Sisteme rutiere definitive trotuare Sistem rutier elastic tip DStraturi componente: 3 cm mixtur asfaltic BA8, SR 174-1/2009, 10 cm beton ciment C20/25, SR EN 206-1, 15 cm balast 0...63 mm, SR 662-2002,Pantele transversale i declivitile tronsoanelor de strzi remediate vor fi pstrate.n principiu pantele transversale vor fi urmtoarele: 2,5 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier elastic mixturi asfaltice, 2,0 % pentru carosabil strzi cu sistem rutier rigid beton de ciment, 4,0 % la acostamente, 2,5 % la trotuare.Acostamentele, se vor reface prin aducerea la cot cu nivelul prii carosabile existente cu aternerea unui strat de 10 cm grosime de balast 0...63 mm, SR 662 - 2002.Tehnologia de desfacere-refacere a sistemelor rutiere din partea carosabil i trotuare va respecta urmtoarele faze:1. Trasarea pe partea carosabil i trotuare a anurilor afectate de utiliti.2. Desfacerea sistemelor rutiere i sparea traneii pentru pozare utiliti.3. Pozare utiliti conform detaliilor de specialitate.4. Executarea umpluturii de pmnt cu teren bun de fundare, (conform SR EN ISO 14688-1/2004 ), n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, cu asigurarea gradului de compactare de 96 %,Executarea straturilor rutiere de refacere n varianta indicat n tabel, cu pstrarea pantelor transversale i declivitilor existente n partea carosabil i trotuare.Lucrrile vor ncepe numai dup: - obinerea avizelor de la I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere i administratorul drumurilor,- verificarea pe teren a semnalizrii de ctre delegaii administratorului drumurilor i ai I.P.J. Bacu - Serviciul Poliiei Rutiere.Actul normativ care reglementeaz condiiile de instituire a restriciilor de circulaie n zona drumului este: ORDIN MI-MT- 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului.Natura situaiei ce trebuie semnalizat - antier fix cu lucrri n partea carosabil i/sau trotuare.Implicaii asupra traficului - instituirea de restricii de circulaieTip semnalizare rutier - temporar, reflectorizant, completat pe timpul nopii culmpi cu lumin galben intermitentVizibilitatea - la distane mai mari de 70 m pentru asigurarea vitezei de baz de 40 km/h.Utilizare - semnalizare rutier temporar i protecia personalului din zona drumuluiDesfurarea circulaiei rutiere n funcie de amenajarea drumului - n sens unic, sau n ambele sensuri de circulaie.Mod de desfurare a traficului - circulaie alternant,( n care sensul de circulaie se modific, alternativ, pe aceeai band) sau circulaie continu pe fiecare sens de circulaie.Sisteme de semnalizare rutier temporar - set de semafoare pentru lucrri n carosabil, fixe sau mobile, completate cu indicatoare de reglementare a prioritii. n cazul nefuncionrii semafoarelor din diverse cauze, circulaia va fi dirijat prin intermediul piloilor de circulaie, ce vor fi dotai cu palete de semnalizare cu fee duble (verde - rou), staii de emisie recepie i echipament de protecie de culoare portocalie.Dimensiuni semnalizare rutier - indicatoarele, panourile de presemnalizare, balizele i barierele vor fi de dimensiuni curente, conf. SR 1848/1-2012, Ord. Guv. 195/2002 i Hot. Guv. 85/2003, realizate cu folie reflectorizant pe fond galben.Marcajele temporare vor fi de culoare galben, cu limea de 10...12 cm pentru cele longitudinale iar celelalte respectnd STAS 1848/7-2004.Echipamentele de protecie - avertizare folosite de personalul care lucreaz pe zona drumului vor fi de culoare galben-portocaliu-fluorescente.Schemele grafice de semnalizare a lucrrilor n partea carosabil, specificaiile tehnice care consemneaz obligaiile i responsabilitile care revin antreprenorului general, subantreprenor, consultan, pe ntreaga perioad de execuie a lucrrilor, condiiile de recepie, instalare i exploatare a instalaiilor de semnalizare rutier, vor fi prezentate n partea de Management Trafic.

SISTEMUL DE CANALIZARE DARMANESTIGeneralitatiProiectul cuprinde lucrari de extindere a retelei de canalizare gravitationala menajera in aglomerarea Darmanesti cat si lucrari de statii de pompare a apei uzate menajere si conductele de refulare aferente acestor statii. Toate lucrarile vor fi executate conform specificatiilor din Capitolul 2 si desenelor din Capitolul 3.Pentru dimensionarea corespunzatoare a retelelor de canalizare propuse, s-a realizat calculul pentru o perioada de perspectiva de 30 ani, tinandu-se cont de posibilitatile de dezvoltare ale localitatilor componente. Dimensionarile s-au facut n conformitate cu reglementarile n vigoare, SR 1846-1:2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1 :Determinarea debitelor de apa uzata de canalizare, STAS 1846-2: 2007Canalizari exterioare.Prescriptii de proiectare. Partea 2 :Determinarea debitelor de ape meteorice,STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.Verificarea modelarii hidraulice a sistemului de canalizare s-a facut cu ajutorul unui program de calcul. Rezultatele modelarii hidraulice a retelei de canalizare, sunt anexate n Capitolul 6, Sectiunea 1 ale prezentei documentatii (Informatii care nu fac parte din contract).Parametrii hidraulici ai retelei de canalizare: Viteza maxima de curgere a fost aleasa astfel ncat sa nu depaseasca valoarea de 15 m/s la conductele de ceramica vitrificata i 3 m/s la conductele de PVC i PEID. Gradul de umplere 70% (pentru extinderi ale retelelor de canalizare ce functioneaza in sistem divizor); Diametrul minim al colectoarelor de apa uzata menajera de 250 mm (impus prin SR 1846-2: 2007). Panta longitudinala minima s-a ales astfel ncat sa se realizeze viteza de autocuratire de minim 0,7 m/s.Exista insa tronsoane de canalizare unde nu s-a putut respecta viteza de autocuratire a conductei (vitezele fiind de regula ntre 0.3 m/s si 0.6 m/s) intrucat, sunt capete de nceput ale colectoarelor de canalizare, unde debitele de apa uzata menajera sunt foarte mici iar diametrul impus prin STAS 1846-1: 2006 de 250 mm nu permite respectarea acestui criteriu.In acest caz, viteza de autocuratire poate fi obtinuta aplicandu-se pante mari ale conductelor, ceea ce ar duce la sapaturi adanci si implicit aparitia unor dificultati atat n executie cat si n exploatare. Deoarece, formarea depunerilor solide permanente in retelele de canalizare poate duce la o crestere semnificativa a riscurilor de inundare si poluare, colectoarele de canalizare, au fost proiectate de asa maniera, incat sa se impiedice formarea semnificativa a materiilor solide susceptibile.Astfel, la colectoarele cu diametrul mai mic de 300 mm s-a prevazut ca viteza a apei de canalizare sa fie de cel putin 0.7 m/s o data pe zi sau o panta minima de 1/De conform SR EN 752-4:2008 Retele de canalizare din exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu. Exista totusi situatii in care atingerea vitezei de 0.7 m/s nu a fost posibila si ca urmare au fost prevazute camine de spalare. Chiar pe tronsoanele pe care viteza de autocuratire este atinsa, se recomanda totusi o ntretinere si o exploatare corespunzatoare, respectiv spalari periodice ale conductei cu masini si utilaje corespunzatoare.Antreprenorul are obligatia intocmirii proiectelor de detalii de executie pentru: toate caminele speciale aferente retelei de canalizare (camine de rupere de panta, spalare, respectiv camine de vane si golire, camine de aerisire pentru conductele de refulare apa uzata) racordurile si caminele de racord aferente proprietatilor sub si supratraversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa si rigole stradale conform detaliilor de executie cuprinse in plansele din Capitolul 3.Executia se va face numai dupa aprobarea acestor detalii de catre Inginer.Materialul conductelorMaterialul conductelor pentru retelele de canalizare va fi ceramica vitrificata, tuburi imbinate cu garnitura de poliuretan (tip K) si sitem de imbinare tip C. Tuburile vor avea rezistenta standard, clasa 160, presiune inelara FN=40 kN/m. Ca material al colectoarelor de canalizare s-a optat pentru conducte din ceramica vitrificata deoarece prezinta urmatoarele avantaje:- durata mare de viata;- rezistenta mecanica mai mare decat tuburile din beton armat;- rugozitate scazuta si, implicit, viteza mare de scurgere;- actiunea combinata dintre corpul puternic, rigid al tubului si flexibilitatea mbinarii asigura etanseitatea canalului colector, chiar si n conditii extreme - infiltratii extrem de reduse;- tuburile din ceramica vitrificata nu se deterioreaza cand sunt curatate sub presiune mare si nu sunt afectate de apa uzata menajera sau industriala, nici chiar pe termen lung. Tuburile din ceramica vitrificata respecta toate cerintele care sunt impuse canalelor colectoare. Odata ce canalul colector din ceramica vitrificata a fost pozat corect inspectia cu camera video poate confirma aceasta operatorul sistemului de canalizare are garantie pentru o durata de viata nelimitata, timp n care toate caracteristicile se pastreaza neschimbate. Tubul din ceramica vitrificata este un produs simplu: materialele de baza pentru producerea tuburilor din ceramica vitrificata sunt n totalitate minerale naturale care se gasesc la suprafata solului (lut, apa, samota), evident utilizarea lor neavand impact negativ asupra solului. Materialul conductelor pentru conductele de refulare va fi polietilena de inalta densitate PE 80, SDR 17,6 Pn 6.Aliniamentul si pozitionarea pe verticala a conductelorCanalizare gravitationalaAsezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, de cota subsolurilor si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de puncte in care este obligatorie respecatarea anumitor distante.Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana, vor fi executate epuismente. Antreprenorul este responsabil pentru proiectarea, realizarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei.Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona.La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala.Conductele vor fi pozate pe un pat din material granular de 12 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 30 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3.La pozarea tuburilor in transee se vor respecta intocmai prevederile caietului de sarcini, atentie deosebita trebuind acordata realizarii pantei patului de pozare, precum si gradului de compactare a umpluturilor.Lucrarile pentru racordari se vor realiza numai cu acordul Beneficiarului pe baza unui program intocmit de Antreprenor si aprobat de Inginer. Se atrage atentia asupra obligativitatii executarii retelelor de canalizare si a conductelor de refulare de pe o strada (unde este cazul) simultan, pentru a minimiza impactul asupra populatiei si mediului pe timpul executiei lucrarilor.Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale DN 12A, judetene DJ 123 (conducte sub presiune) si alte categorii dupa caz, lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. Conducte de refulareAsezarea n plan vertical a retelelor s-a facut tinand cont de configuratia terenului, si a adancimii de inghet, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor, de nivelul apelor subterane si de puncte in care este obligatorie respecatarea anumitor distante.De regula, profilul conductei de refulare este crescator spre caminul de racordare de pe canalizare, pentru a permite golirea acesteia in statia de pompare.Sapaturile necesare se vor executa atat mecanizat, cat si manual functie de situatia concreta, pentru toate lucrarile de sapaturi si terasamente se vor executa sprijiniri conform legislatiei, standardelor si normativelor tehnice. In zonele cu apa subterana, vor fi executate epuismente. Antreprenorul este responsabil pentru proiectarea, realizarea si mentinerea sprijinirilor pe toata durata executiei.Se vor lua masuri pentru securitatea constructiilor din zona si a instalatiilor subterane intalnite, de protectie a pietonilor si vehiculelor care circula in zona.La final, situatia terenului din zona (rigole, strazi, trotuare, etc) se va reface la starea initiala.Conductele de refulare vor fi pozate pe un pat din material granular de 10 cm grosime, transeea fiind umpluta pana la 15 cm peste generatoarea superioara a conductei tot cu material granular conform detaliilor standard din Capitolul 3.Deasupra conductelor de refulare la o inaltime de cca. 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra. Antreprenorul va asigura un grafic de implementare a lucrarilor optim, din punct de vedere al consecintelor asupra traficului. n acest sens se va urmarii executia simultana a lucrarii atat atat a conductelor de refulare cat si a colectorului de canalizare pe strazile pe care ambele lucrari trebuiesc executate.Pentru lucrarile de subtraversare a drumurilor nationale, judetene, cai ferate si a altor categorii (dupa caz), lucrarile de pozare se vor executa prin foraj orizontal. Subtraversarile vor fi amplasate la o adincime minima de 1,5 m fata de cota drumului n ax si pana la generatoare superioara a conductei de protectie. Camine pe reteaua de canalizareCamine de vizitare, spalare, rupere de pantaPe traseul retelelor de canalizare s-au prevazut camine de vizitare si intersectie conform STAS 2448/82.In zonele in care, datorita terenului cu pante naturale extrem de mici, nu s-a putut realiza viteza de 0,7 m/s, au fost prevazute camine de spalare, iar in zonele unde se realizeaza racordul colectoarelor cu adancimi diferite s-au prevazut camine de rupere de panta.Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu camine de vizitare conform cerintelor de amplasament din STAS 3051-91 astfel: in aliniament, la distanta maxima de 60 m; in punctele de schimbare a dimensiunilor; in punctele de schimbare a pantei; in punctele de schimbare a directiei; in punctele de intersectie a canalului.Antreprenorul are obligatia intocmirii detaliilor de executie pentru aceste tipuri de camine, conform detaliilor tehnologice din Capitolul 3.Caminele de viziare in care se racordeaza conductele de refulare nou proiectate se vor amenaja special pentru disiparea energiei data de curentul de apa.Accesul in interiorul caminelor se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton si acoperit cu capac din material compozit de tip carosabil sau necarosabil conform situatiei din teren.Camine, vane si fitinguri pe conductele de refulareIn cazul conductelor de refulare se intalnesc urmatoarele tipuri de constructii accesorii: camin de curatire dotat cu piese de acces pentru curatare (teuri). Caminele de curatire se prevad in aliniament la distante de cca. 500 m unele de altele, acolo unde este posibil, precum si in apropierea punctelor de inflexiune a conductei sau de schimbare de directie camin de observatie, in cazul subtraversarilor de rauri sau drumuri nationale masive de ancoraj din beton simplu, complet ingropate, in toate punctele de schimbare de directie sau de panta in care conducta nu poate prelua solicitarile care intervin; camine de disipare a energiei in punctele de racordare a conductei de presiune in canalizarea avand curgere cu nivel liber camine de aerisire - dezaerisire pe conductele de refularePentru aerisirea conductelor de refulare au fost prevazute vane de aerisire-dezaerisire, montate in camine, in punctele cele mai inalte ale retelei, iar pentru golirea conductelor au fost prevazute vane pentru golire montate in camine. Vor fi utilizate numai vane cutit, din fonta ductila, Pn 10, iar dimensiunile acestora vor fi corespunzatoare cu dimensiunile conductelor pe care se instaleaza, daca nu se specifica altfel.Montajul vanelor pe conductele de polietilena se va face cu flanse, suruburile, saibele si piulitele fiind zincate la cald. In acest scop, capetele conductelor vor fi prevazute cu adaptoare cu flanse, corespunzatoare diametrelor si presiunilor nominale ale vanelor.De asemenea, la fiecare capat al conductei de refulare s-a prevazut cate un camin de disipare a energiei, pentru protectia radierului caminului de vizitare in care acestea descarca. Antreprenorul va intocmi detaliile de executie pentru aceste camine, pentru care va prevedea solutii pentru linistirea jetului de apa sub presiune, fie prin instalarea de deflectoare metalice pe capatul conductei sau orice alte solutii agreate impreuna cu Inginerul.Antreprenorul va intocmi detaliile de executie ale acestor camine tinand cont de dimensiunile vanelor si fitingurilor pe care va trebui sa le monteze in acestea, in conformitate cu planurile din Capitolul 3 - Planse. Caminele se vor realiza din beton monolit C12/15 armat cu OB 37 si PC 52, accesul in interior facandu-se prin intermediul unui gol acoperit capac din material compozit de tip carosabil sau necarosabil conform situatiei din teren.Treptele de acces in interiorul caminelor vor fi din otel protejat anticoroziv.La interiorul peretilor se va realiza o izolatie hidrofuga pe baza de ciment in doua straturi, iar la exterior se va aplica o spoiala de bitum aditivat executata pe strat suport.Racordurile proprietatilorPozitia racordurilor individuale la reteaua de canalizare se va stabili la momentul executiei impreuna cu beneficiarul, in functie de situatia reala din teren. Antreprenorul are obligatia de a intocmi detaliile de executie prin adaptarea la teren a detaliului tip, sau prin propunerea unor solutii optime situatiei respective. Se va tine cont de faptul ca racordarea direct in colectorul de pe strada este strict interzisa, racordarea facandu-se numai in caminele de vizitare de pe reteaua de canalizare. In Capitolul 3 exista o propunere a amplasarii acestor racorduri, dar Antreprenorul este liber sa propuna o solutie mai buna de amplasare functie de conditiile din teren. Proiectul de amplasare si detaliile fiecarui racord vor fi intocmite de Antreprenor si supuse aprobarii Inginerului.Racordurile pot fi simple din PVC DN 160 mm cu legare directa in caminul de vizitare sau multiple in care doua sau mai multe proprietati vor fi conectate la reteaua de canalizare printr-o conducta din PVC DN 200 mm.Racordurile de canalizare sunt intr-un numar echivalent cu numarul de proprietati de pe fiecare strada, indiferent de modul de conectare la retea, fie deservesc o singura proprietate fie mai multe proprietati conectate prin intermediul caminelor intermediare de racord la acelasi racord de canalizare.Toate racordurile de canalizare se vor executa pana la limita proprietatii, prevazute la capat cu un camin acoperit cu un capac din material compozit.Camine de racordToate racordurile vor include camin individual de racord din PVC cu diametrul minim 600 mm Caminele de racord au fost prevazute din PVC (policlorura de vinil neplastifiata) tip KG, SN 4, si vor asigura cerintele de etanseitate si de rezistenta mecanica la solicitarile generate de sarcina din amplasament.Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului tipul de camine pe care intentioneaza sa le utilizeze impreuna cu agrementele tehnice din care sa rezulte ca sunt adecvate utilizarii..Caminele de racord se vor amplasa la limita proprietatii, n teren public. Traversari cursuri de apa si cai de comunicatieTraseele conductelor cuprind subtraversari de drumuri judetene, drumuri nationale, cai ferate si cursuri de rauri precum si supratraversari de rauri. Toate tipurile de subtraversari au fost considerate a fi realizate prin tehnologii de executie fara sapatura deschisa, prin foraj orizontal, dar Antreprenorul este liber sa execute si prin alte metode, in functie de proiectul pe care-l va intocmi si pentru care va obtine aprobarea Inginerului si avizele si autorizatiile de la autoritatile competente.Pe tot traseul subtraversarilor se vor prevedea tuburi de protectie din otel protejat anticoroziv. Amplasamentul subtraversarilor si lungimea acestora este indicata in desenele din Capitolul 3.Subtraversarile de drum vor fi amplasate la o adancime minima de 1,5 m fata de cota drumului in ax, iar in cazul celor de cursuri de rau la minim adancimea de inghet fata de talveg.Antreprenorul are obligatia de a intocmi detaliile de executie prin adaptarea la teren a detaliului tip, pentru toate supratraversarile si va obtine aprobarea Inginerului si avizele si autorizatiile de la autoritatile competente.La supratraversarile de rau cu conductele de refulare, conducta fiind aeriana se va prevedea termoizolarea acestora.Documentatiile speciale pentru traversarea caii ferate, precum si obtinerea autorizatiei de subtraversare a caii ferate cade in sarcina Antreprenorului, care va executa aceste lucrari cu subcontractori autorizati de catre detinatorul liniei CF.Statii de pompare apa uzata si conducte de refulareCerinte tehnologiceStatii de pompare apa uzata Acolo unde nu a fost posibila preluarea gravitationala a apelor menajere, s-a prevazut construirea unor statii de pompare apa uzata (SPAU), care sa asigure colectarea si pomparea apelor uzate din diverse zone ale aglomerarii.Statiile noi de pompare au fost prevazute a fi executate cu structura de beton sau alte materiale, cu diametre cuprinse intre 2.0 3.0 m, adancimi variabile si vor fi echipate cu instalatii hidraulice, mecanice, ventilatii, electrice si de automatizare care sa permita functionarea automatizata in conditii de eficienta si siguranta maxime. Statiile de pompare vor fi prevazute cu sistem de separare a solidelor care sa permita usurinta curatarii separatorului. Pompele statiei vor fi montate in mediu uscat. Se va prevedea o basa in corpul statiei care va fi prevazuta cu pompa si senzori de nivel. Conductele de refulare in teriorul structurii statiei de pompare se vor realiza din inox AISI 304L. Pe conductele de refulare se vor monta vane de inchidere si clapeti de sens. In afara structurii aferente statiei de pompare conducta de refulare va fi realizata din PEID.Statiile de pompare vor fi prevazute cu coloane de aerisire prevazute cu filtru de carbune activ si ventilatie fortata si cu iluminat interior.Proiectarea structurii statiilor de pompare, inclusiv a echipamentelor si instalatiilor necesare bunei functionari a acestora va fi continuata de catre Constructor, pe baza echipamentelor pe care le va achizitiona. Antreprenorul va intocmi detaliile de executie pentru toate lucrarile necesare executarii statiilor de pompare, pe care le va supune aprobarii Inginerului. Atreprenorul va intocmi toate documentatiile pentru avizele necesare conectarii sau reteaua de alimentare cu energie electrica si alte avize care se vor dovedi necesare precum si intocmirea si obtinerea autorizatiei de construire pentru statiile de pompare.Antreprenorul va verifica parametrii de dimensionare indicativi furnizati prin prezenta documentatie si va continua proiectarea si elaborarea tuturor detaliilor tehnice necesare unei executii corespunzatoare.

Cerinte lucrari de constructiiStatii de pompare apa uzata SPAUStructura statiei de pompare poate fi din beton sau din alte materiale cu conditia ca prin proiectul sau Antreprenorul sa justifice respectarea tuturor cerintelor privind rezistenta si stabilitatea constructiei. Structura statiei de pompare va fi adecvata amplasamentului acesteia iar pentru statiile amplasate partial in carosabil se va lua in considerare o incarcare din trafic corespunzatoare clasei de drum pe care se amplaseaza dar nu mai mica de 40tf/m2.Dimensiunile caminului statiilor de pompare vor fi conform proiectului Antreprenorului.Pentru accesul in statie se vor prevedea chepenguri din confectii metalice adecvate traficului din zona amplasamentului, securizate impotriva intruziunii. Finisajele interioare vor cuprinde tencuieli impermeabile speciale, iar cele exterioare vor fi tencuieli simple pentru portiunea supraterana.Se va acorda o atentie deosebita la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea conductelor si pentru fixarea ghidajelor.Dupa realizarea constructiei, terenul din jur se va reamenaja la forma initiala.

Cerinte mecaniceStatii de pompare apa uzata In statiile de pompare se vor instala pompe care sa asigure caracteristicile de debit si presiune ale statiilor conform tabelelor din paragrafele urmatoare, asigurandu-se si echipament de pompare de rezerva.Caracteristicile pompelor, precum si instalatia hidraulica care sa asigure separarea solidelor si montajul uscat al pompelor, precum si volumul de inmagazinare al statiei se vor stabili de catre Antreprenor, astfel incat sa se asigure o functionare optima a statiilor de pompare.Toate conductele din interiorul statiei de pompare vor fi din otel inoxidabil AISI 304 L.Antreprenorul va propune solutii pentru retinerea corpurilor mari la intrarea in sta