Anul LXI Caransebeş , 24 Februarie 1496 CENZURAT

Nr. 9-10

Foaia Diecezană Organul oficia) al eparhiei ortodoxe române a Caransebeşului

Preta i abonamentulu i :

Particulari 8000 Lei Instituţii 16.000 Lei Abenamente de sprijin . . . 30.000 Lei

APARE DUMINECA

MANUSCRISELE SE VOR TRIMITE PE ADRESA CONSILIULUI EPARHIAL, SECŢIA CULTURALĂ.

Inserţiuni:

Pentru fiecare centimetru pătrat câte 100 Lei

J N T R U O T A P A N E >

Caransebeşul .şi întreaga Epar­hie ortodoxă ro­mână a Caran­sebeşului îmbra­că astăzi haina bucuriei, pentru ca să sărbăto­rească pe Arhi-pâsîciii! şi Chir riarhul său, care împlineşte 60 ani de vieaţă.

Acum aproa­pe cinci ani — era ziua de 3 Iunie 1941 — în­crederea şivoinţa clerului şi a po­porului drept cre­dincios, care s'a manifestat atât de frumos în vo­tul unanim al Adunării eparhi­ale, a chemat în scaunul episco-pesc al eparhiei noastre pe Prea Sfinţitul Venia-min Nistor, ac­tualul nostru e-piscop, pe atunci arhimandrit de scaun al Sibiu.

Ni-a fost mare bucura — şi ni au fost şi mai mari nâdejdiile — de felul cum s'a în­

tregit atunci scaunul nostru episcopesc.

Astăzi, sun­tem fericiţi a con­stata — şi o spu­nem cu multă mândrie — că P. S. S. Episcopul Vcniamm ţtm a desminţit încre­derea ce i s'a anticipat.

Urcând în scaunul vlădicesc al Caransebeşu­lui, P.S.S. Epis­copului Venia-min i s'a încre­dinţai o moşte­nire frumoasă, dar în acelaş timp şi grea şi plină de răspun­dere, căci a fost chemat să ducă înainte şi să de­săvârşească o-pera a cinci îna­intaşi iluştri, cari, toţi, s'au remar­cat prin râvna şi munca lor ne­obosită, încunu­nată de frumoa­

se şi bogate realizări şi au înscris pagini din­tre cele mai frumoase în istoria eparhiei noastre.

• Venind dela Sibiu, cetatea spiritualităţii ortodoxe şi româneşti elin Ardeal şi plecând din preajma I.P.S S. Arhiepiscopului şi Mi­tropolitului nostru Nicoiae, această podoabă a Bisericii ortodoxe şi a Neamului nostru, P. S. S. Episcopul Veniamin a adus cu sine la Ca­ransebeş o inimă pătimaşă de caldă dragoste creştinească şi devotată Domnului, precum şi o energie şi o experienţă multiplă, încălzită de o înaltă grijă pentru viitorul Bisericii şi pentru vieaţa şi organizaţia ci în sprijinul ce­lei mai depline autonomii.

Suind treptele tronului episcopesc, P.S.S. Episcopul Veniamin, conştiu de înalta sa che­mare şi de îndatoririle sale, a şi pornit la muncă cu voinţă tare şi cu stăruinţă dârză, dublată de cele mai frumoase intenţii. P. S. Sa a început să-şi pană toate puterile şi toată râvna întru opera de întărire şi ridicare a vieţii creştineşti şi duhovniceşti din eparhie, remarcându-st totodată şi prin grija ce o poartă operelor de binefacere şi filantropice, precum şi prin stăruinţa sa pentru înzestra­rea materială a Bisericii.

Astfel, cu mână tare şi cu braţ înalt, P. S. Sa nu numai că a dus din bine în spre mai bine opera celor cinci iluştri înaintaşi ai săi, dar a înscris şi noui realizări pe teren bi­sericesc, cultural şi economic, care îi vor po­meni numele cu vrednicie în istoria eparhiei noastre.

Astăzi putem spune cu bucurie, că P. S. Sa Episcopul nostru Veniamin s'a dovedit a fi vrednic urmaş al înaintaşilor săi. Mai mult, astăzi putem spune — şi o constatăm cu multă bucurie şi mândrie — că semănătura Adunării noastre eparhiale dela 3 Iunie 1941 a fost bună şi a fost binecuvântată de Dum­nezeu. Roadele ei bune le-am secerat noi an de an şi le secerăm mereu, nădăjduind să le putem secera, cu ajutorul lui Dumnezeu, încă mulţi ani.

Slăvit fie Domnul, că ni-a hărăzit aceas­tă bucurie sufletească!

Acesta este motivul pentru care Consiliul eparhial, în şedinţa sa plenară dela 6 Februarie a. c, a hotărât să sărbătorească împlinirea a 60 ani de viaţă de cătră PS. Sa. De altă parte însă, pentru ca pilda vieţii Arhipăstorului şi Chiriar-hului nostru, mereu aducându-ne aminte de în­demnuri le, învăţăturile şi realizările P. S. Sale, să ne inspire a crede într'un ideal şi a munci pentru realizarea lui.

Clerul şi poporal dreptcredincios din e-parhie, din acest prilej, se înşirue cu toată dragostea sufletului său în jurul P. S. Sale şi prin debilul meu glas îi aduce un profund şi recunoscător omagiu pentru toată truda şi munca ce a depus-o în serviciul eparhiei, pre­cum şi pentru toate realizările cele ce le-a în­ceput, sau pe care Ie-a încununat cu ajutorul lui Dumnezeu.

Preoţii şi drepteredincioşii din ^eparhie — întotdeauna în rugăciunile lor pe buze cu nu­mele P. S. Sale — de astădată cu mai multă cucernicie şi evlavie intonează imnul liturgic:

„Pe Stăpânul şi Arhiereul nostru Venia­min, Doamne, păzeşte-l!

Intru mulţi ani, Stăpâne!

Prot. Ic. Stfor. Romul G. Ancuşa Consilier referent eparhial

A r l t l p ă s t o m l n o s t r u S C H i Ţ Ă B I O G R A F I C Ă

P e d r u m u l hú P o p a s u

Se învolburase atmosfera dintre popoare, re por­nise urgia războiului şi desnădejdea îşi flutura triste-ţele apăsătoare, când sufietul poporului din eparhia noastră, aştepta cu înmuguriri de speranţe noi, acum cinci ani, pe nou! Arhipăstor.

Şi într'o zi de vară, poporul descălecat depe pla­iurile munţilor, o întâmpinat la hotarele eparhiei, la Vamamarga, pe Valea Bistrei, „un preot cu chip de sfânt, grav dar prietenos, înalt, svelt, cu neaua' vieţii în barba". Era Prea Sfinţitul nostru Episcop Vt niamin, care venea dela Sibiu, peste Haţeg, răspunzând che­mării unanime a poporului care-1 aştepta. Venea pe acelaşi drum pe care înainte cu trei sferturi de veac venise „restauratorul de vlădicie bănăţeană" loan Po­pasu. Venea pe drumul unui destin istoric. Păşea pe drumul apostoliei ardelenilor: Popasu, Popea şi Cris-tea, spre o fericită şi rodnică păstorire duhovnicească a Banatului...

Păstor şl turmă

Trecând prin cheile munţilor, în valea cu largi deschideri de lumină a Bistrei', P. S. Sa a simţit deo ­dată cu răsuflu! pământului bănăţean, înmiresmat de rodul în pârgă, svâcnetul de inimă al poporului cre­dincios.

Primind manifestările de bucurie şi solemnele declaraţii de credinţă ale bănăţenilor, P. S. Sa a dec­larat, înfr'un elan de' sinceră confesiune : „mă simt da­tor de a nu-mi mai aparţine mie întru nimic, ci de a mă devota cu totul slujbei la care am fost chemat"...

In mistice graiuri, veacurile şoptesc, ca o b ine­cuvântare, cuvintele Mântuitorului : „Pastorul ce! bun îşi pune sufletul pentru oile sale şi o le cunosc glasul lui şi-1 ascul tă" . Sub dogoarea acestor cuvinte sufle­tele s'au învăpăiat şi înir 'o sfântă comunicare dela inimă ia inimă, într 'un proces de flux şi reflux mistic, s'a stabili t atunci, la hotarele eparhiei , ' între păs tor şi turmă, un raport de reciprocă dragoste şi încredere. Sub emoţia primei întâlniri, bătăile calde de inimă ale păstorului s'au sincronizat cu bătăile de inimă ale turmei...

Aşa a intrat în „cetatea de reşedinţă" Arhipăs to-rul nostru, în 23 August 1941.

Dragos tea dintâi este aceeaşi

Au trecut, de atunci, ap roape cinci ani şi nimic nu s'a răcit din „dragostea dintâ i" dintre turmă şi păstor .

Când s'a apropiat ziua aniversării a şase decenii de viaţă a P. S. Sale, într'o spontană pornire de ini­mă, cltrul şi poporul , au hotărît să cinstească această zi, reînoindu-ş» omagiul filial şi rugându-se împreună pentru sănă ta tea Arhipăstorului iub t.

Cu acelaşi respect, recapi tulăm momentele mai însemnate din viata P. S. Sale şi subliniem unele gân ­duri şi realizări din bogata activitate a P. S. Sale.

O copilărie fericită pe valea Oltului

Prea Sfinţitul nostru Episcop s'a născut la 10|22 Februar ie 1886, în comuna Arpătac (Araci), jud. T re i -Scaune , primind în botez numele Virg 1. Tatăl Său Preotul Dionisie Nistor (1851-1901) a fost fiu de ţă­ran din Porumbacul de jos (jud. Făgăraş) , iar mama Sa Elena n. Stanciu (1861-1939) a fost' din familie preoţească (nepoata după mamă a prot. I. Petr ic din Braşov). Şi-a petrecut copilăria între cei 8 fraţi, care const i tuiau bogăţ ia cea mai de preţ a familiei, în pa ­triarhala viată a 'satului scăldat de' jucăuşa undă a Oltului.

Primele două clase primare le face în satui na ­tal, restul le termină la Braşov cont inuându-ş i educa ­ţia la liceul ort. rom. „Andrei Şaguna" unde îşi ia ba ­calaureatul .

Blând la înfăţişare şi harnic la învăţătură, t ână­rul Virgil Nistor s ' a ' i m p u s atât în faţa colegilor cât şi a profesorilor vestitului liceu a! lui Şaguna, cîasificân-du-se în fiecare an printre premianţii şcolii. La 3|15 Mai 1904, face parte din echipa de 3 elevi ai clasei a VIII-a, care, împlinind tradiţia sacră a naţ ional ismu­lui ardelean, a pus cununa cu tricolor pe crucea lui Andrei Muresanu din Qroavenii Braşovului,

> >

In grija du ioasă a mamei

De abia se înfiripase t inereţea celor 8 copii, şi tatăl , vrednicul preot Dionisie Nistor, se frânse în floarea vârstei şi-şi urmă destinul în lumea de din­colo de veacuri .

La 15 ani tânărul Virgil Nistor r ămâne orfan de tată . Opt copii rămaseră în grija unei mucenice : Mama ! Invăluindu-şi copiii cu dragostea ei întreagă, hrănin-du-i cu trudă şi abnegaţ ie , mama-mucen ică şi-a purtat cu cinste văduvia t imp de 38 de ani. Şi-a crescut co ­

piii în frica de Dumnezeu şi iubirea de Neam, le-a daî o educaţ ie aleasă şi ie-a creiat situaţii frumoase în teraihia vi;ţii sociale , căci Dumnezeu a sporit cu harul Sau eforturile iubiri! de mamă. (Cel mai mare dintre fraţi, Aurei, este protopop, a! doilea, Pompiliu, este m e d e , inspector gen. sanitar, al treilea este Prea Sfinţitul nostru Episcop şi al patrulea dintre fraţi, Dio­nisie, a fost profesor Io liceul „A. Ş ag u n a" dm Braşov şi a murit pe câmpul de iuptă în 1*915. O soră Va'le-ria, este mări tată cu protopopul Ion Rafiroiu şi alta, Cornelia, este măr i ta tă cu Dl. M. Pă t răşcanu din Ca­ransebeş . Două surori sunt moarte . Până ia moartea sa, în tâmplată în 1939, mama a vieţuit cu fiul ei iu­bit, Prea Sfinţitul Veniamin.

Spre idealul p r e o ţ i e i

Educaţia pr imită în f a m T e cu respectul unei t r a ­diţii preoţeşti , îndreptară gânduri le tânărului a b ­solvent ai liceului dm Braşov, spre institutul teolo­gic „Andreian" din Sibiu, pe care-1 termină cu dis­tincţie.

In 1910 fu ales paroh in Vâlcele, staţiune ba l ­neară din jud. Tre iscaune . Primind însă o bursă pen ­tru cont inuarea studiilor, renunţa ia paroh.e spre a ur­ma, mânat de elanul creiator a! tinereţii sârguincioase , doi ani la Facultatea de teologie din Bucureşti şi apoi l1;» an la Facultatea de litere şi filosof ie din Cluj.

La 15 Iulie 1913 primi preoţia, fiind h rotonit. întru presbi ter necăsători t .

In slujba Bisericii şi a Neamului

Fiind angajat în ffilitate de cancelist pract icant la consistorul arhidiecezan din Sibiu, unde a funcţio­nat doi ani, P. S. Sa a dovedit o excepţională putere de muncă, aranjând arhiva rămasă în neor înduială dela 1848 până la 1900.

In acest t imp, Seminarul N^fon din Bucureşti ce ­re Mitropoliei Ardealului un om destoinic şi pr iceput care să producă un nou duh de viaţă în creşterea e le­vilor seminariş t i . Mitropolitul Ioan Meţianu, sat .sfăcând această cerere a Eforiei seminarului din Bucureşti , tr i­mise pe tânărul preot, Virgil Nistor, la 1.IX. 1913, care funcţiona, în aceas tă calitate, până la 1.Vii,1914.

In Bucureşt i , part icipă, ca sol al Ardealului dârz, Ia toate manifestările mari ale Neamulni , premergătoa­re uriaşei încleştări dintre popoare . A part icipat la în ­truniri mari organizate în Bucureşti , laşi, Târgovişte , etc.

Cu ostaşii pe câmpurile de bătaie

In războiul mondial (1914-1918) a fost patru ani preot mili tar cu grad de căpitan.

Aproape doi ani a fost preot referent al armatei a Vll-a din Galiţ ia, în care cali tate s'a îngrijit de a-sistenţa sufletească a ostaşilor, aducând preoţii nece­sari din ţară şi împărţ ind mii de cărţi zidi toare de suflet, acolo, în prăpădul frontului.

Nici pe cei de acasă nu i-a uitat. A făcut mari colecte pentru orfanii de războiu, al căror rezultat a fost publicat , la t impul său, în gazeta Trans i lvanie i .

Din nou în viaţa publică

Pacea şi-a întins pânzele aibe peste ruinele răz­boiului. In perioada de reconstrucţie, P. S Sa şi a dat cu entuziasm t ineresc contr buţia la refacerea ţârii unite. După demobilizare a fost chemat ca şef de ser­viciu la resortul Instrucţiunii şi Cultelor dela Cons i ­liul Dirigent, unde a fervit până la I Ianuarie 1920, când a fost chemat ca întâiul secretar la nou înfiin­ţata episcopie a Clujului, unde, insti tuţia fiind în~ pe­rioada de organizare, a depus o muncă zeloasă.

După un an, la 1 Mai 1922, a trecut ca secre tar la arhiepiscopia Sibiului, începând a se socoti ca un vr«dnic:

Colaboralor al marelui Ierarh

Pr. Nlcolae Bălan

In atmosfera de muncă înţeleaptă şi perseveren­tă, creiată de Mitropolitul Saguna şi cont inuată de I P. S. Sa Mitropolitul Nicolae Bălan, Prea Sfinţitul nostru Episcop, a servit a rh iep i scop ia : 4 ani ca sec­retar, (1922 — 1926), 13 ani ca secretar şi consilier referent (1926-1939) şi 2 ani ( 1 9 3 9 - 1 9 4 0 In ealitate de consilier referent, până la alegerea de episcop.

fn acest timp, nu a fost problemă mare de viaţă bisericea-scă şi culturală în arhiepiscopie, la care sâ nn-şi fi dat contribuţia. A primit diferite misiuni pe care le-a îndeplinit cu toata conştiinţa.. Cu oerssve-renţa şi entuziasmul care-1 caracterizează în toate a c ­ţiunile mari, şl-a legat numele de multe opere demne de ţinut minte. Astfel, ca să amintim numai câteva din aceste realizări, a iniţiat şi s'a s t rădui t sâ ridice că­minul preoţesc din Ba'zna (T.-Mare). Acest cămin, ca­re este proprietatea preoţilor d n . a r h i e p i s c o p i a Sibiu­lui, este cel mai confortabil din această s t a ţ u n e bal­neară, renumită pentru băile de iod, sare şi nămol .

A organizat impresionantul pelerinaj r o m â n e s : la Ierusalim, în Septemvrie 1925, sub conducerea I. P. S Sale Mitropolitului Nicolae, cu 160 pelerini d;n toate colţurile ţării.

Fiind consilier referent i s'a încred ntat admin i s ­traţia fondului „Dr. Ion Mihu" (dela 1927-1941), care constă din pământuri^ vie, case, hârtii de vaioare, etc. ia valoare de câteva milioane aur.

A fost membru în adunarea eparhia lă şi Congre ­sul Naţional Bisericesc.

A luat parte la ap r6ape toate congresele Asoc. Cier. Andrei Şaguna, fiind din 1923-1941, membru în comitetul central şi apoi casier central. De asemenea a luat parte Ia congresele Astrei.

Ca delegat al Asoc. Cler. Andrei Şaguna, a par­ticipat activ, în mai multe rânduri, la congresele Asoc. Clerului ort. din România.

Prin broşuri şi articole a lămurit, în diferite rân­duri, situaţia clerului ort. rom. şi a susţinut, cu toate tnijloacele, doleanţele Bisericii şi ale preoţimii noas­tre. Preocupat de astfel de probleme, a publicat ur­mătoarele studii:

Sub pseudonimul Părintele V. Nichifor ; 1) Confesionallsm politic, Sibiu, 1930, p. 109; 2) Biserica ort. şi bugetul cultelor, 1930,

Sibiu, 1930, pag. 26;

3 ) Bugetul cultelor pe 1931, Sibiu, 1931, pag. 4 5 ;

4) Sâ n c e t e z e confesionalismul politic, S'biu, 1933, pag. 3 1 ;

5) Pr. V. N s to r : Les cultes minori ta i res et l 'eghse or thodoxe roumaine dans le nou-veau budget de la Roumanie, Buc. 1933, p?:g. 36, extras din Revue de T ransy l -vanie, Cluj, Nr. l . T o m , II,Aug.-Sept. 1933;

6) Pr. V. Nis to r : Să se facă drepta te , S biu, 1934, pag. 40.

A mai colaborat la diferite reviste, ca : Revista Teolog că, Telegraful Român, Lumina Satelor, Revue de Transylvanie , etc.

I ) vera anului 1940, a făcut parte, ca reprezen­tant al Mitropoliei Ardealului , din comisia Minis teru­lui de Externe, din Bucureşti, care a v e a să s tudieze problemele Ardealului în vederea reglementării relaţiu-nilor externe cu Ungari.''. In Octomvrie, acelaşi an, a fost des igna t delegat în comis iunea mixtă româno-maghiarâ dela Budapesta, ln t rerupându-se Insă t ra ta ­tivele, • nu a mai plecat la Budapes ta . '

C h e m a r e a la a p o s t o l a t

Apreciat de I. P . S. Sa Mitropolitul Nicolae, preotul Vugil Nistor, a fost h:rotonit întru p ro topres -biter, în anul 1926, la Rusalii .

După ce şi-a petrecut viaţa cel ibatară, în cură­ţenie şi cinste, fand îngr j ' t de buna s a mamă, după moar tea ei, la 7 Aprihe 1940, a intrat în' monahism, tiind tuns întru ieromonah )a Mănăstirea Că ldăruşan i . Trecând apoi prin toate treptele, ajunge la să rbă toa ­rea Pogorîrii Duhului Sfânt (17 Iunie 1940) :arhlmandr i t .

V a c a n t â n Ju - s e în pr imăvara anului 1941 scaunul ep iscopesc din Caransebeş , gâ i ru r i le membri lor Adu­nării eparh ' a le so îndreaptă spre I .P.C Sa Arhimandritul Veniamin N stor. lat în ziua de 3 Iunie 1941, cu o impu­nătoare solidar tate, reprezentanţii Clerului şi Poporu ­lui, aieg de episcop al eparhiei , văduvită vremelnic , pe I. P. C. Sa.

V r e d n i c e s t e ..

Obţinând aceas tă .alegere, aprobarea Sfântului Sinod şi îna l t î c o n f i r m a r e a M. S. Regelui Minai I, a fost hirotonit întru a r h e r e u , în ziua de 8 Iunie (Duminica Rusaliilor) 1941. Fiind primit în comuniu­nea episcopilor, P . S. Sa a făcut so lemna şi cut remu-râtoarea declaraţ ie de credinţa, în faţa poporului şi a clerului, că v a păzi canoanele şi tradiţia Bisericii şi v a conduce c u b lândeţe şi drepta te poporul înc red in ­ţat păstoririi Sale.

Vreduic este ! exclamă, repetat , poporul , prin glasul armonizat al corului...

. I n imă curată z 'deşte întru Mine Dumnezeule» şi Duh drept înoeşte intru cele dinlăuntru ale mele"..-se roagă cutremurat noul arhiereu.

Şi darul Duhului Sfânt, ia mistice revărsări , pe- ţ cetlueşte făgăduinţele, în clipa so lemnă a consacrării unui nou apostol. . .

După dat ina s t răbună , în ziua de 14 lonle 1941, P. S. Sa a primit din augus ta mână a Regelui, toiagul de păstor.

Nr. 9 - 1 0 F O A I A D I E C E Z A N A Pag ina 5

in ziua de 23 August 1941, in t rând pe pământul eparhiei , a fost în tâmpinat , pe Valea Bistrei, în toate satele pe unde a trecut, până la oraşul de reşedinţă, cu mare însufleţire,

Pre Stăpânul

„Pre Stăpânul şi Arhiereul nostru, Doamne îl pă ­zeşte întru mulţi an i" ! intonează corul „Reuniunii de cântări şi muzică", expr imând sentimentele mulţimii electrizată de apari ţ ia plăcută a Arh păstorului.

In faţa crucii din Piaţa Unirii, înaintea unui arc impunător , învăluit în mireasma fumului de tămâie, populaţ ia oraşului, prin cuvintele primarului şi al P. O. Păr. Prot. ic stfor, R. G Ancuşa, îş ' expr imă so ­lemn ataşamentul faţă de P. S. Sa.'

Solemnita tea instalării P. S. Saie s'a făcut în ziua de 24 August 1941, când, după Sf. Liturghie pontificată de I. P. S. Sa Mitropolitul Nicolae, s'a ce­tit de către delegatul Guvernului Decretul-Regal de confirmare şi de către Păr. Prot. E. Cioran, gramata mitropoli tana.

Nu voiu nesocoti

harul ce este în mine

Cu zestrea primită din casa preoţească a păr in-' ţilor, blând şi smeri t , P. S. Sa a mărturisit în cuvân­

tarea dela a l e g e r e : „Să-mi îngăduiască I. P . S. Sa Mitropolitul nostru Nicolae şi membrii Adunării epar­hiei Caransebeşului să-i chem ca martori , că n'am râvnit această mare cinste şi demni ta te b iser icească" .

Totuşi P. S. Sa a răsplătit vo tu l ' şi încrederea unan imă a alegătorilor, declarându-le că „nepregetând cu râvna, arzând cu Duhul" (Rom. 12, 11), îmi voi pune toate puterile şi străduinţele în slujba misiunii mele... „Toate fâcându-le spre zidirea tuturor" (I Cor. 14, 16).

„Nu voiu nesocoti harul ce este în mine care mi s'a dat prin punerea mani lor" (I Tim. 4, 14).

Cu astfel de gândur i , cu astfel de cuvinte, a în­ceput Prea Sf nţitul nostru Episcop Veniamin :

O nouă viaţă în eparhie

In cuvântarea rostită Ia instalare P. S. Sa a schi ­ţat cadrul larg al unei activităţi pastorale , sesizând toate problemele fundamentale ale eparhiei .

Cu gând curat , cu însufleţire şi optimism, P. S. Sa a pornit la fapte, fără odihnă, d'istribuindu-şi for­ţele creiatoare în toate compart imentele vieţii eparhiale.

Cea dintâi grijă şi-a îndrepta t -o spre co labora­torii mai mici ai P. Sale, spre cei care os tenesc în via Domnului :

Preoţi?

A profitat de .o r i ce prilej, pentru a cunoaş t e -pe fiecare preot în parte , încurajând şi apreciind zelul pastoral sau „mustrând si î ndemnând cu toată î nde ­lunga răbdare şi învăţă tură" (11 Tim. 4, 2).

Sfătuind şi a ră tând metodele pastorale cele mai eficace şi adecvate vremilor noast re , P . S. Sa î n d e a m ­nă fără contenire : „Fiţi gata la tot lucrul bun" ! (Tit. 3, 1) Staţi în fruntea tuturor acţiunilor m a r i !

Nu vă dau altă poruncă, ci porunca apos to l ică v'o încredinţez, spunea P. S. Sa la o conferinţa p r eo ­ţeasca, acum trei ani : „ca să luptaţi lupta ceâ b u n ă " (I Tim. 1, 18).

Convins că parohia este, în mare măsură , „ch i ­pul şi a semănarea" păstorului sufletesc, P. S. Sa c o ­boară cu sfatul până în intimitatea vieţii preotului , repetând mereu îndemnul : „fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul* cu credinţa, cu curăţ ia" (I Tim, 4, 12). Cunoaş te şi n e -zurile cari copleşesc uneori viaţa preotului . In astfel de cazuri P. S. Sa intervine cu sfatul sau cu ajutorul material. Pentru fiecare suflet şi pentru fiecare caz, are toată solicitudinea.

Pentru îndrumarea misionarismului intensiv şi extensiv, pentru buna adminis t rare a Oficiului pa ro ­hial şi a parohiei , P. S. Sa a trimis preoţimii câteva circulare, bazate pe cunoaşterea temeinică a real i tăţ i lor pas torale , pe care le vor folosi multe generaţii de slu­jitori ai lui Hristos. Toate problemele care interesează păstorul de suflete, au fost sesizate şi lămurite în a-ceste circulare. Amintim câteva din aceste probleme : adminis t rarea sf. taine a mărtur sirii si cuminecături i , reglementarea vieţii creşt ine în t impul postului, orga­nizarea asistenţei sociale, cul tural izarea poporului , p a s -toraţia individuală şi vizitele pas torale , fişele pas tora­le, ziarul pastoral , colportajul, conferinţele pastorale , Şcoala de Duminică, împăcarea celor învrăjbiţi, e t c , etc.

Dar dându-ş i seama că oricât de salutar s'ar s o ­luţiona aceste probleme prin corespondenţă , totuşi metoda cea mai bună de a înflăcăra zelul mis ionar al preoţimii este c o m u n i c a r e a :

Pela suflet la -suflet

De aceea P. S. Sa a reorganizat couferinţele preoţeşti şi cercurile pttetorale. Pentru conferinţele de toamnă şi pr imăvară , însuşi a fixat temele actuale şi in teresante care aveau să fie tratate şi a par t ic ipat activ la unele din ele, în fiecare an, „nu ca oaspe şi nici ca organ de control, spune P. S. Sa la una din aces te conferinţe, ci ca prieten şi colaborator , ca îm­preună să găsim mijloacele pastorale cele mai po t r i ­vi te".

La reşedinţă P. S. Sa a convocat , în mai multe-rânduri , protopopii eparhiei , cu care a avut interesante consfătuiri. In ult ima consfătuire, de pildă, s'au d i s c u ­tat o mulţime de probleme sintetizate în 3 0 de p u n c ­te, care vor fi difuzate de P. C. Păr . Protopopi în mijlocul preoţimii.

De asemenea a avut mai multe consfătuiri cu-preoţii din localitate.

In toate aceste consfătuiri s'au discuta t p rob l e ­mele de autopas tora ţ ie şi de pastoraţ ie colectivă ş l individuală, în toate aspectele lor.

Preoţi i nou hirotoniţi sunt reţinuţi la masa P . Sv Sale pentru a şi-i apropia sufleteşte şi a le da ult i­mele sfaturi înainte de începe lucrul în parohie.

Pentru evidenţa tuturor experienţelor pas tora le a dispus preoţimii, mâi ales preoţilor tineri, să poar te ziar pastoral , î n semnând toate succesele ca şi in ­succesele .

In sfârşit, în urma eforturilor P. S. Sale de a spori activitatea pe teren a preoţimii se poate c o n ­stata un progres vădit în activitatea cat ihetică şi p r e -

dicatorială, în aplicarea metodelor de pastorale indi­viduală, în săvârşirea cu sfinţenie şi punctualitate a serviciilor divine (P. S. Sa a introdus obligativitatea de a săvârşi Acatistul şi Paraclisul Maicii Domnului, Miercuri şi 'Vineri) şi în activitatea societăţilor reli­gioase, etc.

Pe drumurile eparhiei pentru

cunoaşterea turmei

îndată după instalare P. S. Sa şi-a început vi-zitaţiile festive şi inopinate, pentru cunoaşterea epar­hiei. A vizitat bisericile, şcolile primare şi secundare, asistând şi la lecţii, atât la oraşe cât şi la sate, cămi-nele culturale, a vizitat pe fruntaşii bisericii, epitropi şi oameni de bine, etc.

Numai în primii doi ani, cât s'a putut circula mai uşor, P. S. Sa a sfinţit 10 biserici, a slujit în 36 parohii şi a vizitat inopinat peste 100 de parohii.

In 1943 a intenţionat să-şi viziteze credincioşii din Jugoslavia, dar din cauza 'stărilor de războiu, a trebuit să renunţe până la alte vremi mai bune.

In aceste vizite de informaţie, a cunoscut multe din Însuşirile bune ale bănăţenilor, pe care P. S. Sa le-a relevat Ia diferite ocazii, dar a cunoscut şi unele porniri şi practici rele. Astfel a sez'zat şi grava pro­blemă a denatalităţii Banatului. Rezultatul observărilor cu privire la această problemă, le-a publicat în bro­şura : „Chestiunea denatalităţii în Banat", Caransebeş, 1944 , pag. 25, extras din rev. Altarul Banatului, Nr. 5-6, 1944.

Mai multă lumină

O cultură superioară, fructificată de puterea ha-rică şi adaptată sufletului românesc, este gândul pen­tru realizarea căruia osteneşte P. S Sa „eu timp şi fără timp".

In fruntea tuturor cărţilor recomandă cartea de temelie a culturii umane: Sf. Scriptură.- Preoţilor le recomandă, pe lângă Sf. Scriptură, care trebue cetită, zilnic, cărţi şi reviste de specialitate şi de cultură g e ­nerală, îndemnându-i să stea în permanentă legătură •cu cartea şi cu ideile -mari ale înţelepciunii omeneşti .

Pentru a spori cultura teologică în eparhie, P. S. Sa a iniţiat şi patronează până azi, revista Altarul Banatului, pe lângă vechea şi valoroasa noastră „Foaia Diecezană".

Pentru cultura preoţilor şi a poporului, a spriji­nit tipărirea câtorva lucrări valoroase, printre care şi Calendarul Românului, atât de căutat în ultimii ani.

A tipărit şi distribuit, până acum, 25.000 exem­plare din cartea de rugăciuni, tipărită de P. S. Sa.

Atât bibliotecile parohiale cât şi cea a centrului eparhial şi a Academiei teologice, au sporit în ultimii

eani cu sute de volume. Personal P. S. Sa a donat bi­bliotecii eparhiale peste 1000 volume.

Duminica Ortodoxiei a fost organizată, în toată -eparhia de P. S. Sa, pentru luminarea tineretului asu­pra adevărurilor fundamentale ale ortodoxiei. Cu acest prilej P. S. Sa a iniţiat, pe lângă programe artistice-culturale potrivite, un concurs interşcolar pentru pre­mierea celor mai bune lucrări, tratând probleme orto­d o x e .

O realizare frumoasă, în acest domeniu, este ci­clul de conferinţe organizat anul acesta de P, S. Sa, în sala festivă a liceului din loc. Conferinţele rostite de destinşi intelectuali ai oraşului, sub patro­najul P. S. Sale, sunt uneori, adevărate mărturisiri de credinţă ortodoxă, deşj tratează diferite probleme din vastul'domeniu al culturii umane.

Şi o altă iniţiativă frumoasă merită să fie amin­tită, îndemnând preoţii să-şi pregătească şi să-şi scrie predicile, P. S. Sa a proectat, pentru încurajarea şi validitarea predicatorilor zeloşi, să publice unul sau mai multe volume, cuprinzând cele mai bune predici pentru toate Duminicile şi sărbătorile anului. Realiza­rea acestei iniţiative, a suferit, din cauza lipsei de hârtie, o amânare.

Asistenţa s o c i a l ă

Vaetul de suferinţă al celor lipsiţi, a fost ascul­tat de P. S. Sa dela începutul arhipăstoririi. Pentru a organiza posibilităţile de asistenţă socială a pus baze­le unui fond de binefacere, dăruind în Noemvrie 194! , acestui fond, toate economiile pe care le-a făcut îna­inte de a lua conducerea eparhiei, în suma de 700.000 Lei.

In favorul săracilor, executândo>şi hotărîrea de a nu-şi mai aparţine sie, P. S. Sa a renunţat la taxele dela dispense, sfinţiri, etc,

După ce a premers cu exemplul viu, a trimis o circulară tuiuror Ofciilor parohiale, îndemnându-le să înfiinţeze, în fiecare parohie, un fond al milelor, dând dispoziţii speciale pentru ajutorarea văduvelor şt orfa­nilor de războiu. Pentru aceştia P. S. Sa a ridicat un orfelinat pe lângă mănăstirea de maici „Sf. Ilie Izvor" din Vasiova. Orfelinatul este aproape complet terminat.

Un astfel de orfelinat are intenţia să ridice şi în oraşul nostru,

Nici răniţii şi suferinzii din spitale n'au fost nici o clipă uitaţi de P. S. Sa. In repetate rânduri a vizi­tat spitalele de răniţi din toate oraşele eparhie', du-cându-le mângăere şi multe daruri.

Impresionant a fost gestul P, S. Sale de a plăti numeroase abonamente la reviste ziditoare de suflet, pe seama bolnavilor din spitalele din Caransebeş, Lugoj, Băile-Herculane, Marila (T. B. C ) .

Viaţa mănăstirească

A găsit în P. S. Sa un zelos sprijinitor, A organizat patru impresionante pelerinaje, la

mănăstirile din eparhie. A reorganizat viaţa duhovnicească la toate mă­

năstirile. Cu purtarea de grijă a P. S. Sale s'a renovat şi

sfinţit mănăstirea „Călugăra" din Ciclova-mont. Din iniţiativa P. S. Sale s'au ridicat schiturile de

pe muntele Semenic, Marila şi Poiana Mărului (aceste două din urmă, în curs de realizare).

Vechea mănăstire din valea Dunării „Mrăcunea" se va ridica în curând din ruine,

Perspect ive

Cu toate lipsurile în care trăim, P. S. Sa adaugă iniţiative noui la planul măreţ pe care 1-a conceput pentru ridicarea eparhiei.

Palatul pentru Academia Teologică şi un orfeli­nat în Caransebeş , preocupă mult pe P. S. Sa.

Pe lângă schitul „Piatra Scr isă" este în curs de realizare, deocamdată , o casă de odihnă pentru mem­brii Oaste i Domnulu i .

Dar gândul cel mai măreţ care-1 preocupă din pr imele zile ale păstoriri i P. S. Sale, es te realizarea dorinţei primului ep iscop al Caransebeşului , după res taurare : o catedrală demnă de trecutul şi viitorul acestei „cetăţi o r todoxe" .

Pentru realizarea acestui gând sacru P. S Sa, d i spune deja de un fond de câteva mil ioane — în realităţi.

Avem convingerea că acest gând va determina entuzias te adeziuni şi catedrala visată se va înălţa deodată cu prestigiul oraşului şi eparhiei noastre.

Gândul P. 5, Sale se va realiza, fiindcă-i cu­noaştem perseverenţa şi ştim c6, pe cât este de pon­derat, ca un om cu experienţă de câteva decenii, pe atât este de îndrăzneţ şî pasionat pentru operele de concepţii şi orizonturi noui, regăsindu-şi, în această pasiune, entuziasmul şi exuberanţa tinereţii.

Credem că şi alte gânduri din planul de viitor al P. S. Sale se vor realiza, fiindcă-i cunoaş tem s in­ceritatea hotărîrilor şi capaci ta tea de jertfă.

P. S. Sa cunoaş te până în cele mai mici a m ă ­nunte toate probleme'le eparhiei noastre şi pentru re­zolvarea lor lucrează în biroul P. S. Sale, zilnic, cel puţin 10 -12 ore.

Implet indu-ne simţirile cu ale întregului cler şi popor credincios din aceas tă eparhie, rugam pe Dum­nezeu să ni-1 ţină mulţi ani de pace şi bi tnăsporire.

Prot. Dr Marcu B ă n e s c u ' cons . ret.

AEHIEREUL NOSTRU TEIIAIII si cultura

Coborît din strălucit centru cultural — Sibiu —, apoi aşezat şi asimilat în alt vechiu cuib cultural bănăţean, Caransebeşul , Prea Sfinţia Sa Părintele nostru Episcop Veniamin Nistor a înţeles trecutul şi a cuprins în ochi prezentul.

Nu i-a scăpat însă din vedere nici viito­rul, căci şi-a legat munca celor cinci ani de până acum scurşi în scaunul v lădicesc al Ca­ransebeşului, de cultura acestui colţ de ţară.

A înţeles că, atunci când case le se dărî-mă, bunurile materiale se înstrăinează, iar bie­tul om se desface în părţile sale componente , cultura este aceea care rămâne.

Ea nu cunoaşte graniţe, nu se lasă limita­tă în hotare ori spaţiuri, şi trece peste veacuri.

Căci ea este emanaţia sufletului nu a tru­pului.

Scriptura spune că „Dumnezeu a făcut pe om după chipul şi asemănarea sa". (Geneză, Cap. I, v. 26) .

Iar Teolog ia explică „chipul omului" prin partea spirituală din el, iar „asemănarea" prin tendinţa de perfecţionare şi absolută cunoaştere a părţii spirituale din om.

Cultura deci tinde spre atributele divine de „infinit şi vecinie".

Prea Sf. Sa cunoscând acestea şi jude-cându-le după dreptate s'a dovedit un vrednic urmaş al Arhiereilor cărturari, dintre cari Ca­ransebeşul şi-a trimis membru şi în panteonul Academiei Române.

Deş i timpul scurt al păstoririi de până azi nu i-a oferit în chip fericit liniştea şi d i s ­poziţia cu mediul prielnic unei desvoltări cul­turale, totuşi despre realizări — în timp aşa de scurt — se poate documentat vorbi :

In primele luni de păstorire a editat „Car­tea de Rugăciuni", punând astfel în sufletul păstoriţilor şi îndeosebi a tineretului, odată cu primul său gând îndreptat la Dumnezeu şi dul­ceaţa rugăciunii şi a cultului nostru divin.

Mânat de dragostea de Neam a scris „Pro­blema denatalităţii în Banat".

A s c o s sub patronajul său revista „Alta­rul Banatului" şi vegiliază cu sfatul său e x p e ­rimentat la redactarea acestei reviste şi a „Foii D iecezane" .

Cunoştinţele sale şi munca neprecupeţită o înserează zi de zi în coloanele acestor re­viste, ajutând redactorii şi colaboratorii.

Unele cărţi au văzut lumina tiparului şî altele o aşteaptă tot din îndemnul Prea Sfinţiei Sale .

Prin grija de menţinere a Tipografiei D i e ­cezane , face din Caransebeş şi pe mai depar­te un izvor cultural creator.

Dar latura importantă culturală o formea­ză oficiul arhieresc de învăţător.

Aici este problema catehizaţiei din toate şcoalele , pe care o accentuiază. Vin pastoralele, circularele şi predicile rostite personal, sau a-ranjate în ciclu. Apoi conferinţele publice.

A înfiinţat conferinţele pastorale şi cercu­rile religioase ale preoţilor.

Pentru toate acestea şi cele ce vor urma, acum, când cele 6 0 de ierni şi-au scuturat imaculata albeaţă a vârstei înţelepciunii în p l e ­tele Prea Sfinţitului nostru Episcop Veniamin,

ândul nostru curat zboară în ziua de 24 F e ­bruarie 1946 la scripturile Sf. Apostol Pavel dela Epistola I a Timotei , Cap. V, v. 17 „Preoţii cari îşi ţin bine dregătoria, de îndoită cinste să se învrednicească, mai ales cei ce se os te ­nesc în cuvânt şi întru învăţătură",

Prin sprijinirea şi legarea numelui de cul­tura de până acum şi cea de viitor a Caran­sebeşului nostru, Prea Sfinţitul nostru Părinte Episcop- Veniamin va trece veacurile şi hotare­le, iar pentru prosperarea acesteia rugăm pe Bunul Dumnezeu să Vă ţină încă „Mulţi ani Stăpâne!" Pr. Ilie Câ^pianu

revizor-eparhial

Un scurt rezumat al unei rodnice activităţi .

La o răscruce a timpului, bunul gospodar îş i întoarce faţa asupra trecutului şi cu ochii săi sufleteşti scrutează realizările ce le-a să ­vârşit trăgând prin ele concluzii asupra pos i ­bilităţii din viitor.

A face bilanţul unei activităţi pe teren fi-nanciar-economic şi mai ales a regiza înfăptu­irile economice ale unei persoane într'un timp oarecare, trebue să ţii cont în primul rând de împrejurările în care se desvoltă această acti­vitate.

P. S. Sa Episcopul nostru Veniamin la 2 2 Februarie .a . c. împlineşte 6 0 ani de viaţă bogată în realizările economice financiare. Şi dacă spaţiul îngust nu-mi permite a mă întin­de asupra întregei sale activităţi pe acest te­ren, mă voi nizui a arăta cei puţin rezultatul muncii depuse în cei aproape 5 ani, adecă dela 2 4 Aug. 1941 începând şi până azi decând din mila lui Dumnezeu şi voinţa poporului arhipăsto-reşte de D u m n e z e u păzită Eparhie a Caran­sebeşului .

înscăunat ca arhipăstor în cele mai grele timpuri, când Ţara şi Neamul sta în vâltoarea celui mai cumplit răsboi, timpul scurt ce s'a scurs, formează totuşi o etapă de rod­nică şi pricepută activitate pe teren economic -financiar.

Secondat în toate năzuinţele sale de c o ­laboratorii săi de aproape, P. S. Sa are mân­gâierea de a vedea sporită averea dela C e n ­trul Episcopiei cu peste 150 milioane Lei, iar averea întregei Eparhii cu aproape nouă mili­oane Lei şi aceasta numai în 4 l / 2 ani de activitate.

augmentarea acestei averi a început-o prin depunerea ca fond la Episcopie , a între­gii Sale agoniseli de ani de zile.

îndemnat de spiritul său de jertfă şi pentru a premerge cu exemplu de altruism şi "altora, P. S. Sa nu mult după instalarea sa ca arhi­păstor, a depus la Casieria eparhială suma de Lei 7 0 0 0 0 0 , ce forma toată agoniseala sa de trei decenii cu scopul măreţ de a se ajutora văduvele de preoţi, precum şi preoţii lipsiţi. Faptul acesta grăieşte dela s ine, ş i -nu mai n e ­cesită nici un comentariu ! A muncit ani dea-rândul şi a adunat ban cu ban ca albina har­nică, ca cu aceste nobile strădanii să vină în-tr'ajutorul celor n e v o i a ş i !

Aceste bune intenţii a căutat să Ie trans­planteze şi la credincioşii din Eparhie şi ast ­fel a dispus ca în fiecare parohie să se înfi­inţeze câte un fond al milelor cu scopul de a veni într'ajutorul celor lipsiţi cât şi al celor ră­maşi fără razim în urma crâncenului răsboi ce s'a terminat.-

Dar exemplul P. S. Sale a avut un fru­m o s răsunet şi în inimele credincioşilor cari s'au înduplecat spre fapte caritative. Astfel s'a pus baze atât la Centru, cât mai ales în paro­hii la o seamă de fonduri şi fundaţiuni cu s c o p caritativ.

Tot la iniţiativa şi stăruinţa P. S. Sale s'a înfiinţat la Centrul Episcopiei un fond pentru asigurarea contra incendiilor a tuturor imobi le ­lor eparhiale.

In dese le vizitaţii canonice, anunţate, sau inopinate, a căutat să se convingă la faţa lo­cului de nevoile din diferite eparhii, să dea sfaturi şi să ia iniţiative prompte pentru înlătura­rea lor. A văzut unde l ipsesc locaşuri sfinte pentru preamărirea lui Dumnezeu , sau unde ce le existente necesită o renovare sau adapta­re mai însemnată, respective să continue cele începute, dar din lipsă de mijloace materiale, terminarea lor era periclitată.

In felul acesta s'au pus temelie zidirii bi­sericii din Stinapari, biserica „Bufenilor" veniţi acum aproape două sute ani din Gorj şi cari erau afiliaţi parohiei Cărbunari. S'a ridicat bi­serica din Scăiuş , cea din Jitini şi s'a adunat materialul necesar pentru ridicarea bisericii din Copăce le . Tot la indemnul Arhipăstorului e în curs de executare biserica din Surduc. Pentru toate aceste sfinte locaşuri P. S. Sa şi-a dat toată silinţa de a le câştiga fondurile necesare fie dela Minister, fie dela judeţ, sau alte instituţii particulare, uşurând astfel sarcinile credincioşilor!

Cu acelaş interes de părinte sufletesc a îndrumat zidirea frumoasei bisericuţe de pe

Nr. 9-10 F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 9

vârful Semeniculu i şi se s t r ă d u e ş t e să r idice un a s e m e n e a sfânt locaş în mijlociii codr i lor la P o i a n a Mărulu i , u n d e rugăc iunea peler inului se 'nf ră ţeş te cu f rumuseţ i le naturii ; — A s e m e ­nea u r m ă r e ş t e eu viu in te res rec lăd i rea vechei mănăs t i r i „ M r ă c u n e a " de pe valea Dunăr i i .

Cu d e o s e b i t in teres a urmăr i t P . S. Sa r enova rea picturii bisericii ca ted ra le din Lugoj . Aceas t ă per lă a Banatului , care e s c e l e a z ă pr in f rumuse ţea sa a cos ta t câ teva zeci de mil ioa­ne şi d int re ace s t ea o s u m ă în semna tă a fost e x o p e r a t ă de Chir ia rhu! nos t ru fie dela Stat , Banca Naţ ională , sau alte în t repr inder i la cari P . S. Sa a solici tat sprijin cu bun s u c c e s .

D â n d u - ş i perfect s e a m a de nevoi le de du­pă răsboi şi de neces i t a tea de a amel iora soar ta vi t regă a orfanilor de r ă sbo iu P . S. Sa a a p e ­lat înainte cu doi ani Ia munif icienţa înaltului Guve rn şi dela P rez iden ţ i a Consi l iului de M i ­niştri a obţ inut un fond de 14.500.0CO Lei cu ca re şi cu mij loacele propri i s 'a t e rmina t fru­m o a s a zidire a Mănăst i r i i de maice „Sf. Iiie-Izvor" , Vasiova şi a pus s u b a c o p e r i ş z idi rea i m p o z a n t ă a unui orfelinat de fete de pe lângă a c e a s t ă mănăs t i r e . Aces t edificiu ma je s tuos va avea meni rea de a alina mul te lacrimi şi sufe­rinţe c a u z a t e de răsboiul nefast în ca re am fost tărâţi fără voia noas t ră .

îngrijorat şi conş t ien t de r ă s p u n d e r e a ce o a re faţă de b u n a educa ţ ie ce t r ebue să li se dea viitorilor păs tor i sufleteşti , P . S. Sa a p u s baze l e unui fond pen t ru r id icarea unei zidiri c o r e s p u n z ă t o a r e pen t ru a d ă p o s t i r e a Aca ­demiei noas t r e teologice , ca re fond n u m ă r ă azi câe tva mi l ioane Lei, în p lus mater ia l de fier şi tabla ga lvaniza tă . Şi d a c ă a c e a s t ă s t r ă ­dan ie nobi lă a P . S. Sale n 'a putu t fi d u s ă Ia bun sfârşit, c a u z a es te a se cău ta în cr iza e-c o n o m i c ă şi împrejurăr i le nefaste în ca re t ră im.

O măr tu r ie vie a interesului şi a pr iceper i i P. S. Sale doved i t e în cursul celor a p r o a p e cinci ani de a rh ipăs to r i r e , o fac zeci le de ca ­se pa roh ia le şi alte zidiri de pe lângă b i se r i ­cile n o a s t r e paroh ia le .

Nu es te locul şi nici t impul de a face a-prec ier i , a sup ra aces to r real izări înfăptui te de P . S. Sa , în t r 'un t imp des tu l de scur t şi în t re împre jurăr i le cele mai grele şi d a c ă totuşi m i -am pe rmi s a înşirui câ teva din a c e s t e real izări am făcut-o cu scopu l de a a ră ta ce se poa t e face, dacă omul e pus la locul l u i !

Intru mulţi ani S t ă p â n e !

Dimitrie Sgăverdia Consilier eparhial

Prea Sfinţia Se Episcopul Veniamin şi Academia noastră teologică

P r e a Sfinţia Sa Ep i scopu l Veniamin , r e c ­torul canon ic al Academie i noas t re , l umina t din flacăra c ă r t u r ă r e a s c ă a Sibiului .cultural; dintru început şi până în p rezen t s'a a ră t a t ca î n d r u m ă t o r des to in ic şi cc ro t i to r de a d e v ă r a t păr in te al instituţiei noas t r e .

Deş i P rea Sfinţia Sa fusese în a d m i n i s t r a ­ţia b i se r i cească , totuşi conv ins de î n s e m n ă t a ­tea unei instituţii de educa ţ i e şi cu l tură a v i ­itorilor preoţi n ' a lăsat să s c a p e nici un m o ­ment pr ielnic fără ca să nu a c o r d e tot in te re ­sul şi bunăvo in ţa profesor i lor şi s tuden ţ i lo r Academie i noas t r e .

in vizitele pe r sona l e , în şed in ţe le C o n s i ­liului eparh ia ! şi în toate manifestăr i le ş c o l a r e , P rea Sfinţia Sa a s tat alături de noi, fie î m ­b ă r b ă t â n d pe s tudenţ i i teologi , fie î n d e m n â n -du-i să şi c u n o a s c ă adevă ra t a c h e m a r e în v r e ­muri le prin ca re t r ecem. N imer indu - se ca t im­pul de a rh ipăs to r i r e de până a c u m să co inc i ­dă cu anii aces tu i c râncen războ iu , d r a g o s t e a p ă r i n t e a s c ă 1-a î n d e m n a t să ne cau te mai a d e ­sea , să ne s t imuleze eforturile n o a s t r e de m u n ­că se r ioasă , pen t ru ca anii de studii să a d u ­că r o a d e folosi toare pen t ru noi, Biser ică şi N e a m . Să r ă s c u m p ă r ă m liniştea de care am a -vut par te , pe t r ecânu* t impul în s tudiu , meditaţ i i şi rugăciuni . Să fim tari în c red in ţă s e r v i n d u - n e ca e x e m p l u mul ţ imea mart ir i lor cari au p e c e ­tluit cu sânge le lor c redin ţa în Mântu i to ru l nos t ru I isus Hr i s tos .

Studenţ i i î ndeoseb i să c i tească zilnic s fân­ta Scr ip tu ră ca re le oferă h r a n a su f l e t ească n e c e s a r ă pen t ru toa te stări le lor sufleteşt i .

D e aci îşi câş t igă ei şi a r m ă t u r a care - i ajută să d e p u n ă m a x i m u m de efort, ca v r e d ­nici u rmător i ai Aceluia , ca re s 'a jertfit p e Sine pen t ru mân tu i r ea lumii .

Vieaţa de in ternat a s tudenţ i lor încă a ' format o p r e o c u p a r e cons tan tă a P r e a Sfinţiei Sale Păr intelui E p i s c o p . Ştiut fiind că d i sc ip l i ­na şi un mediu de in ternat potr ivi t a re î n r â ­ur i re ho tă r î toare în ce p r iveş te fo rmarea c a ­racterului p r eo ţ e sc , s 'au căuta t condiţ i i le c e l e mai op t ime , cu sacrificii î n s e m n a t e pen t ru î n ­t re ţ inerea s tudenţ i lor în internat .

Nu numai atât . P r e a Sfinţia Sa a a c o r d a t şi î n s e m n a t e a jutoare , fie din mij loace p e r s o ­nale, fie din ale Consi l iului eparh ia l pen t ru îmbogă ţ i r ea bibl ioteci lor profesor i lor şi a s t u ­denţ i lor teologi .

Dar d r agos t ea şi interesul pen t ru ins t i tu­tul nos t ru de c re ş t e re şi educa ţ i e a vii tori lor preoţi ! a făcut pe P r e a Sfinţia Sa să nu se o p r e a s c ă aci .

F ă t â n d u - s e ecoul unui vechiu des ide ra t al Bănăţeni lor , P r e a Sfinţia Sa a p r o p u s în t r ' una , din şedin ţe le Adunări i epa rh i a l e ca să se în­c e a p ă o a c ţ : u n e pen t ru z id i rea unui nou loca! al Academie i t eo log ice .

S'a iniţiat o colec tă însoţ i tă că t re toţi R o ­mânii de inimă pen t ru a d u n a r e a de fonduri în s c o p u l aces t a .

T r ă i n d în mediu! unui s v â c n e t viu al d i ­namismulu i o r todox deia Sib iu , P r e a Sfinţia Sa a a d u s aici ace leaş i p r e o c u p ă r i pe cari

*caută să le r ea l i zeze cu spir i tul pr imi tor şi înflăcărat al Bănă ţen i lo r .

Şagun i smul b inecuvân ta t , ca re s'a p ă s t r a t nea l te ra t şi aici la noi , a găs i t în P r e a Sfinţia Sa un con t inua to r fide! şi z e l o s .

Din prilejul vârstei de 6 0 ani , profesori i Academie i n o a s t r e îl încon joară cu tot d e v o ­tamentu l şi cu f i iască r ecunoş t i n ţ ă îi u r e a z ă : Intru mulţi ani , S t ă p â n e !

Prof. Prot. Dr. Zeno Muntean Rectorul Academiei

Bănăţenii îsi sărbătoresc Arhipăstorul

Epaih ia de D u m n e z e u păzită a Caransebe­şului e in plină sărbă toare .

P . S. nos t ru Episcop Veniamin împlineşte venerabi la vârs tă de 60 de an i .

In dangă te duioase de clopote, rugăciuni fierbinţi se vor înălţa spre Atotputern icul D u m ­nezeu, din faţa t u tu ro r sf. altare s t rămoşeş t i , pent ru sănă ta tea blândului Ierarh.

Caransebeşul , istorica cetate a ortodoxiei bănă ţene , îmbracă din nou, ha ină de m a r e săr­bătoare .

Din toate părţile eparhiei , clerul şi poporul se îndreaptă spre t ronul arhieresc al lui Ioan P o p a s u , res taurator şi o rganiza tor de vlădicie bănă ţeană , pent ru ca să aducă d e m n u l u i u r m a ş , ac tua lu lu i nos t ru Arhipăstor , cel mai s imbolic o m a g i u , dragostea nemărg in i tă de sinceri fii sufleteşti .

Venit a c u m cinci ani din Sibiul or todox al mare lu i Ş<-.guna şi al 1. P . S. nos t ru Mitropolit Nicolae, pe acclaş d u t m pe- care a venit episco­pul Popasu şi, ou aceleaşi gândur i , prin tot ceeace a făcut până a c u m şi are în p rogram ca să iu ai facă, Arhipăs torul nost ru va r ă m â n e în loc de f iunte, pentru to tdeauna , în istoria ortodoxiei bănă ţene .

Cu toate vremuri le grele, de plin răzhoiu , în cari a trebuit să-şi înceapă apostolatul , prin sufletul său călit în lupte şi încercări, prin p u ­terea de m u n c ă şi perseverenţă , prin boga ta experienţă câşt igată ca sfetnic al ma ie lu i nos t ru Mitropolit Nicolae, P . S. nost ru Episcop Ven ia ­min , numai în cinci ani , a pu tu t tace pentru regenerarea vieţii duhovniceş t i din epaihie, ceeace alţii nu pot o viaţă întreagă.

„Crescut de copil în tradiţia şi a tmosfera bisericească, iar din t inereţe aflându-mă ucenic în preajma Scaunu lu i Mitropolitan din Sibiu, unde strâjueşte umbra ocroti toare a marelui Ie­rarh Andrei Şag-una, m ă voi s trădui să pun în lucrare, experienţa câşt igată , înţeleptele sfaturi şi îndemnur i primite dela I. P, S. Sa Mitropolitul Nicolae al Ardealului. . . Si mă voi simţi datot de a nu mi mai aparţine mie întru nimic, ci de a mă devota cu totul Slujbei celei sfinte la care am fost chemat şi ales", •

Această or todoxă spovedanie făcută de Arhipăs toru l nos t ru înaintea Colegiului electoral, la alegerea de episcop^ a tunci , a fost mai m u l t decât grăi toare , iar azi, noi, cari zilnic m u n c i m în nemijlocita-i apropiere, o pu tem mereu veri­fica. Şi, cu noi, întreaga eparhie a putut-o şi o poate constata .

Marea sărbătoare de azi a ortodoxiei bănă­ţene, polarizată în j u ru l Arhipăstorului . iubit este un prilej fericit de întâlnire a fiilor sufle­teşti din eparhie , de s t rângere a rândur i lor şi de plecare la m u n c ă , cu puteri noui , pentru r i ­dicat ea spiritualităţii creştine din Banat .

R u g ă m pe b u n u l D u m n e z e u să dea mul t ă sănă ta te şi încă mul ţ i ani Arhipăs torului nos t ru , spre a -ş i duce. la bun sfârşit m u n c a începută cu atâta el-an, spre binele Sfintei Sale Biserici şi a Neamulu i nos t ru românesc .

Noi, îl a s igu răm pe Prea Sfinţitul nos t ru Episcop, de toată puterea noastră de m u n c ă şi îl r u g ă m să cont inue cu aceeaşi perseverenţă pe d r u m u l pe care a plecat, pentru ridicarea o r to ­doxiei bănă ţene .

Intru mulţ i ani , S t ă p â n e !

Prot. Or. Iacob Creţiu Consilier ref. eparhial"

9 - 1 0 F O . - . l A D I E C E Z A N A P a g i n a 11

O s e n i n ă p r ă s o u l r e d e b u c u r i e d u h o v n i c e a s c ă

In z iua d e D u m i n e c ă 2 4 Februar ie 1 9 4 6 , C a r a n s e b e ş u l nost ru d r a g — c e t a t e a d e r e z i s ­t e n ţ a a na ţ iona l i smulu i bănă ţean , o r a ş c u a t â t e a tradiţii o r t o d o x e şi vlâdiceşti , româneşt i ş i g r ă n i ­c e r e ş t i — î m b r a c ă d i n n o u h a i n ă d e sărbătoare spre a c ir . su ' , a ş n după c u m s e cuvine demni ­tatea u n u i V i c d n i c vlădică, ca sent imente d e creş-" t inească recunoşt in ţă şi în acel aş t imp cu mân- -dria românu lu i bănăţean şi grănicer , o zi însem­na tă d i n Epa th i a Caransebeşu lu i , praznic de ra­ra bucur ie duhovnicească , z i u a ' când Prea S f i n ­ţia Sa Pâr . nosti u Episcop Veniamin Nistor, iubitul nos t ru Aih ipăs tor împlineşte cel al 6 0 l e a an al vieţii sale. Des : gur , că Ia o etate de 6 0 ani , în parte, şi pentru o a c t i v i t a t e numai de 5 a n i în slujba Eparhie i n o a s t r e , a Caransebeşu lu i — festivita­tea aşa de so lemnă şi g rand ioasă din 24 I. c. praznicul nost ru d e bucur ie s 'ar părea, poate, ceva neobicinui t .

V i a ţ a în t reagă a P r e a Sfinţiei S a l e pusă m e r e u in serviciul B i s e r i c i i şi a Neamulu i şi în special în f o l o s u l duhovnicesc al n o s t r u , al ce­lor d i n a c e s t c o ! ţ d e ţară, a mândru lu i nos t ru Bana t şi nu n u m a i în folosul Eparhiei noast re ci ş i în f o l o s u l sufletelor din Arhiepiscopia Sibi­ului u n d e a s e r v i t o viaţă întreagă de om cu zel şi abnegaţ ie până acum 5 ani — justifică din destul — această serbare .

Născut a c u m 6 0 de ani în t r 'un sătuleţ din frumoasele împrejur imi ale Braşovulu i , în corn. Arpă tac (Araci) din neam ales de preoţi, a tră­it începând de copil mic într 'o atmosferă fami­liară cu adevăra t creşt inească, - - med iu de cinste şi omen ie .

Numai a ş a se explică faptul că s inguru l lui vis a f o s t să se vadă a idoma neui ta tu lu i său tată — servind la sf. Altar, să se vadă îmbrăca t în ha ina preoţească, haină pe care a învăţat să o preţuiască, s ă o respecte, să o iubească dela scumpii săi părinţi .

Şi asta o spun —• să mi-se ierte indiscre­ţia — bazat pe mărtur is i rea uneia din surori le Prea Sf. Sale, când din prilejul unu i even iment , s tând de vorbă, îmi spunea cu atâta du ioş ie : „De ar trăi săraca m a m ă , să-1 vadă pe Virgil al ei episcop, ce fericită ar fi". Da, dela neui­ta ta sa m a m ă , pentru care ha ină mai f rumoasă ca reverenda n 'a fost, şi domnie mai m a r e ca preoţia n ' a existat , dela ea a învăţa t să-şi iu­bească Biserica şi Neamul .

Dragostea de Biserică şi-a manifestat-o cu m u l t ă sâ rguin ţă până a c u m la Sibiu şi la Caran­

s e b e ş . Ş i b u n u l D u m n e z e u 1-u înzcs l ra tcu în su-ş i M alese ş i c a l i t ă ţ i , car i sun t tot a t â t e a .pietre o e mărgăritar," c e - i î m p o d o b e s c s u f l e t u l .

M i n t e a g e r a , p ă t r u n z ă t o a r e , blând, bun , du­i o s p â n ă la lacrinv, i n i m ă p l i n ă d e c ă l d u r ă p e n ­t r u t o t ce e b i n e , adevăr ş i f u m o s , iertător şi înţelegător, cu mul t ă b u n ă v o i n ţ ă f a ţ ă de cei mici , de o răbdare ce n ' a r e m a r g i n i . E s t e u n ieraih iubit de păstoriţi , c â t şi de subal terni .

C u o c o n ş t i i n ţ ă t r e a z a , t o t d e a u n a b i n e in­t e n ţ i o n a t , a d â n c c o n v i n s r!o m i s i u n e a covârşi­toare a sf . B i s e r i c i în vremi d e grele încercări , cu o înţelepciune ş i t a c t d e o s e b i t d e prevăzător , cu r a r ă ş i impres ionantă frumseţe creş t inească m â n g ă e c u v o r b a ş i c u f a p t a pe t o ţ i c e i trudiţi şi o b o s i ţ i de g r e u t a t e a z i l e i s i s u f e r i n ţ e l e ine­r e n t e v remur i lor n o a s t r e .

Credincioşii o r a ş u l u i n o s t r u p e c a r i i-a cer­c e t a t deopotr ivă ţ ă r a n i , i n t e l e c t u a l i , meser iaş i , s a u tuncţ ionar i , încă d e l a v e n i r e a s a ca arhi-păstor al E p a r h i e i , v o r b e s c c u d r a g d e Prea Sf. Sa. Răniţii v e n i ţ i d e p e f î o n t , d i n s p i t a l e l e mi­l i t a r e a l e oraşului nost ru , p r i n t r e paturile sufe­r i n z i l o r cărora Prea Sf . S a a d e s e a a petrecut ore î n t r e g i , împăr ţ ind căr ţ i d e rugăc iune , cruciu­l i ţ e , i c o n i ţ e , e t c , nu-1 v o r u i t a niciodată.

Şi cei căi o r a B u n u l D u m n e z e u le-a a j u t a t d e s ' a u întors v i n d e c a ţ i în s a t e l e şi fami­liile lo r , ' î i vor păstra c u sfinţenie p e n t r u to tdea­u n a chipul său de p ă r i n t e b l â n d şi d u i o s .

Cu o in imă iubitoare d e c o p i i , nu odată s ' a coborît în mijlocul c o p i l a ş i l o r noştrii dragi , fie la şcoala pr imară , liceu, normală , sau g i m ­naziul de fete, împărţ ind cărţi de rugăc iune , cruciuli ţe , mângâ ie r i şi îmbărbă tând pe aceia pentru cari Mântui torul a z i s : „Că unora ca acestora este împărăţ ia ceruri lor" .

Predicile din sf. Biserică a Caransebeşu lu i , pent ru care depune a t â t a g r i j ă , îi sun t măr tu r i e că răspândirea cuvân tu lu i lui D u m n e z e u în mi j ­locul tu rmei este o g r i j a d e căpetenie a Prea Sf. Sale . Es te drept, că perspectiva t impului prea apropiat ne răpeşte orizontul necesar pentru ca prin aceste modes t e şire să pu tem aprecia d u p ă cuvi inţă personal i tatea adevăra tă a Prea Sfinţiei Sale Păr . Episcop Ven iamin .

Ca încheiere, un s ingur lucru r emarc că votul Marelui Colegiu Electoral din Bucureş t i , a tunci când 1-a ales şi l-am ales şi noi, . cu o solidaritate şi unan imi ta t e desăvârşi tă , a fost din be lşug binemeri ta t .

Dea B u n u l D u m n e z e u ca şi pe mai de­parte să ne păstorească şi să ne conducă pe aceleaşi căi, spre l imanul mântu i r i i sufletelor noas t re .

Isaia Suru Protopopul Oaransebeşulu

Păstorul cel bun In mijlocul frământări lor internaţ ionale de

azi , când se încearcă să se canal izeze noi orien­tări în viaţa popoarelor, massa r o m â n i s m u l u i r ă m â n e credincioasă Bisericii şi slujtorilor ei. Cel mai sfânt s t indard ce flutură în sufletul po­porului , r ămâne mereu acelaş prapor cu cruce 'n vârf, dela stranele Bisericii.

Sărbătorirea Prea Sfinţitului nos t ru episcop Ven iamin , izvorâtă din straturi le eu filon de aur a le sufletelor creştinilor bănăţeni , vrea să dove­dească cu tărie că întreg poporul ia amin te şi ascul tă glasul vremii şi înconjoară cu dragoste sol idară şi fliască pe vest i torul apostol. . .

Secretarul mitropoli tan de ieri şi a ih iereul de azi, P . S. Sa Părintele episcop Veniamin , a r ă m a s mereu acelaş păstor modes t şi nu a dorit ca împlinirea celor 60 ani din vieaţă să fie sărbăto­rită, însă clerul şi poporul din eparhia de D u m ­nezeu păzită a Caransebeşu lu i , voiesc să folo­sească acest fericit prilej, pentru a-şi manifesta recunoş t in ţa şi dragostea fliască, faţă de P ă s t o ­ru l cel bun , cu înfăţişare şi cu inimă de adevă­rat A p o s t o l . '

in vara anului aces tuia se împl inesc 5 ani <le când A r h i e r e u l nos t ru Veniamin a preluat conducerea de arhipăstor al eparhiei noastre . In toiul u n u i război nenorocit , când peste sufletele oameni lor trecea u m b r a morţi i , ce împrăşt ia g roază şi s u m b r e disperări , vine Prea Sfinţitul episcop Veniamin în fruntea eparhiei şi aduce îmbă rbă t a r e şi mângâe re duhovnicească .

încă în pr ima lună după instalare, dorind să vadă faţă la faţă pe fiii sufleteşti şi să cu ­noască deaproape bucuri i le şi năcazur i le credin­cioşilor, "ia toiagul păstoririi şi pleacă în eparhie.

A fost un semnal de bucur ie peste sirenele •de a larmă, căci vestea aceia a electrizat suflete­le clerului şi poporului d i n : valea T imişu lu i , va lea Bistrei, valea Begheiulu i , valea Pogonic iu-lui, valea Almăjului , valea Carasului , valea Ne-rei şi până departe la Baziaş în valea Dunăr i i .

P r ima vizitaţie canonică a P, S. Sale a fost sfinţirea bisericii din Măgur i . Venise acolo l u m e mul tă din Logoj şi j u r să-L vadă şi să-L a u d ă pe noul Arhipăstor , care venise dela Sibi­ul tradiţiilor ş agun iene . A fost o zi de început •de lucru pe teren şi de bun augur .

De a c u m înainte Prea Sfinţitul nost ru va fi neosteni t în dorinţa de a cunoaş te credin­cioşii din elita spiri tuală, pe cei dela b razdă , din fabrici, din ateliere, din mine , din spitale -şi pe toţi râvnitorii către Casa Domnu lu i , fie în biserici, fie la mănăs t i r i în pelerinaje.

T recând peste toate greutăţ i le şi peripeţiile călătoriilor mis ionare , nu pierde nici o ocaz iune de manifes tare spiri tuală din eparhie, la care să nu ia parte predicând cuvân tu l Evanghel ie i în l ung şi largul eparhiei .

Cu gându l la fiii sufleteşti de pe front şi cu inima lângă dureri le orfanilor şi vă ­duvelor de războiu , a reuşit să real izeze aju­toare s imţi toare pentru ei.

Poveţele s imple şi curate ale Mântu i toru lu i ncătre mân tu i rea sufletelor, le dărueş te P . S. Sa cu in ima curată , încât s t răbă tând sufletele păs­toriţilor a u avu t darul şi puterea să reducă mu l t patimile ce au bântui t prin unele locuri.

Cunoscând vieaţa familiară a credincioşilor, din vizitaţiile canonice, P . S. Sa a dorit să va­dă şi să cunoască şi pe fraţii preoţi la ei acas , sub toate raportur i le . Apreciază cu laudă, în semn de îmbărbătare , pe preoţii râvnitori în via Domnulu i , şi cu dragoste părintească mus t ră pe cei ce t rebue să se îndrepte, aşa cum cere pas-toraţia individuală, pe care P . S. Sa doreşte s 'o aplice fiecare preot, cu tact pastoral şi conşt i inţă preoţească.

Una din preocupări le P . S. Sale este şi r ă m â n e dorinţa de a se însufleţi slujitorii sf. al tare în mis iunea lor, prin lectură din cărţi alese şi prin întruniri . ,cu preocupăr i spir i tuale.

F r u m u s e ţ e a li turghiilor, a sfintelor taine şi a ierurgiilor a fost canal izată pr int r 'o formă ti-piconală de uniformizare , prin priceperea Arhie­reului nos t ru .

Pent ru acestea şi alte realizări g rava te pe răbojul Bisericii din eparhie , în cei 5 ani de rodnică activitate arhierească, clerul şi poporul aduna t solidar doresc să aducă omag iu de recu­noşt inţă Prea Sfinţitului nos t ru episcop Venia ­min, la împlinirea a 60 ani din vieaţă, în s e m n de adevăra tă dragoste fliască.

R u g ă m pe Bunu l D u m n e z e u să ni-L dă ru ­iască cu ani mul ţ i , cu putere de m u n c ă , pentru a conduce corabia Bisericii la l imanul dorit.

Intru mulţ i ani S t ă p â n e ! Prot. T. Roşea

Nr. '.i-IO F O A I A D I E C E Z A N A Pagina 13

O modestă comemorare In învălmăşagul vieţii noastre de astăzi,

cu ritmul ei accelerat până la extenuarea celor prinşi în vârtejul ei, descifrarea strădaniilor depuse de P. Sf. Sa Episcopul nostru Venia­min, pentru binele eparhiei şi a fiilor ei drept-credincioşi, din prilejul împlinirii de 6 0 ani, sub forma unei comemorări, în măsura în care vremurile-şi împrejurările de astăzi ne permit, este pentru noi toţi un pelerinaj cucernic şi întremător de credinţă, în zilele încă pline da rănile cumplitului războiu.

Abia sosit în fruntea eparhiei noastre, la sfârşitul verii anului 1941 , Prea Sfinţia Sa îşi pune în serviciul Bisericii şi al Eparhiei, toate puterile sufleteşti şi intelectuale.

Crescut şi educat într'o veche familie preo­ţească, în care se cultivaseră tradiţiile de cre­dinţă şi iubire de Neam, a fost înzestrat cu multă energie, putere de muncă şi virtute creş tinească. Pe lângă teolog, cărturar şi bărbat al v ie­ţii publice, P. Sf. Sa înainte de toate a căutat să fie într'adevăr „pteot după rânduiala lui Meihisedec", clădit întru totul pe temelia evan­gheliei. Iubirea de Dumnezeu este fundamen­tul vieţii Prea Sfinţiei Sale şi este subiectul tratat cu predilecţie în predicile şi pastoralele Prea Sfinţiei Sale, iar iubirea de aproapele, dragostea către fii credincioşi este izvorul ne­secat din care au purces toate faptele Prea Sfinţiei Sale de până acum.

Ca unul care am însoţit pe Prea Sfinţia Sa, dela descinderea pe aceste plaiuri, aproa­pe în toate lucrările P. Sf. Sale, — vizitaţiuni canonice, sfinţiri de biserici, inspecţii inopinate, vizite la şcoli , spitale, etc. etc. am descifrat din toate faptele P. Sf. Sale, un singur gând şi un singur dor „fericirea şi binele fiilot su­

fleteşti ai Prea Sfinţiei Sale şi propăşirea in­stituţiei in fruntea căreia se afla şi şi-a pus toată puterea sa de muncă". Singura satisfac­ţie a Prea Sfinţiei Sale, în cei cinci ani şi mai bine de păstorire, i-a prilejuit-o ocazia când a putut constata că a mai adăugat o pietricică la temelia clădirii măreţe a viitoiului acestei de D u m n e z e u păzite Eparhii.

Abia sosit în fruntea acestei Episcopii , în orele puţine de recreaţie, însoţindu-1 pe Prea Sfinţia Sa la plimbare, vedeam cum îl frămân­tau neîncetat gânduri şi idei noi pentru binele acestei Eparhii, în slujba căreia îşi p u s e s e de acum toate osteneli le vieţii Sale, gânduri cum ar putea mai bine păstra întreg şi neschimbat patrimoniul marilor înfăptuiri ale înaintaşilor

şi de a desăvârşj şi spori pe cât se poate mai mult aşezămintele întemeiate cu multe sacrificii de marii antecesori ai Prea Sfinţiei Sale. înfiinţarea unui orfelinat în loc, a unui azil şi cantine pentru cei bătrâni şi neputin­cioşi, a unei cantine şcolare pentru copii l ip­siţi, -a unui orfelinat pentru orfanii din epar­hie la una din mănăstirile noastre, înfiinţarea şi augmentarea unui fond de ajutorare în fie­care parohie a săracilor, a văduvelor şi or­fanilor de războiu şi câte altele. Şi dacă până în prezent n'a putut realiza tot ceeace i-a fră­mântat sufletul şi a vroit a întemeia şi desă ­vârşi, este nu din vina Prea Sfinţiei .Sale, ci a vremurilor prea vitrege şi pline de greutăţi cu cari s'a luptat în scurta păstorire a Prea Sfinţiei Sale, a acestei Eparhii.

In calea dragostei ce Prea Sfinţia Sa o nutreşte fiilor săi sufleteşti, n u ' a putut sta nici un obstacol , nici vremea rea, nici frigul, nici căldura dogoritoare a verii, nici drumurile grele de străbătut ale celor chiar mai îndepăr­tate cătune şi sate a acestei Eparhii. Tuturora Prea Sfinţia Sa Ie-a arătat că le poartă o ega­lă grijă părintească, de a-i conduce pe toţi pe drumul ce duce la mântuirea sufletelor pentru binele lor şi a! neamului din care facem parte.

Pretutindeni pe unde a păşit Prea Sfinţia Sa, a revărsat nădejdi şi speranţe noi, — fii credincioşi ai eparhiei noastre întrezărind z o ­rile unor vremi m a j ^ u n e . A revărsat din ha­rul său cel bogat şi peste cei avuţi şi peste cei săraci. A stat de vorbă, a ascultat cu răb­dare păsurile, pretutindeni a mângâiat şi încu­rajat pe cei ce aveau nevoie de mângâiere şi încurajare. Rare ori a dojenit părinteşte pe cei ce au îndrăznit a călca orânduirile sfintei noastre Biserici strămoşeşti .

Oare atunci nu se cuvine ca să ne proş -ternem cu admiraţie şi recunoştinţă în faţa realizărilor înfăptuite de Prea Sfinţia Sa într'un interval atât de s cu r t ?

Şi dacă astăzi îi facem pomenirea cu lau­dă şi-i admirăm opera, o facem cu gândul, "ca­să înălţăm rugi fierbinţi către Atotputernicul Tată Ceresc, ca să-i dăruiască încă multe zile, ca să poată duce la bun sfârşit, tot ceeace ş i-a pus în; gând a face şi apoi ca să fie pentru noi toţi un întremător şi reconfortant popas şi ~̂ un prilej de reculegere şi hotârîre spre fapte noi, spre binele Bisericii noastre strămoşeşti şi a Patriei străbune, în slujba cărora cu toţii ne aflăm.

Intru mulţi ani Stăpâne ! Presb. Petru T o m a

Secretar eparhial

P. 'ghvi 14 F O A I A D I E C E Z A N Ă Nr. 9-10

M ă r i r e A r h i e r e u l u i Domnul este cu tine. cel tare în credinţă.

(Cartea judec . 6, i)

Scrutând viaţa Prea Sfinţitului episcop Venia-min Nistor o găsesc a semănă toa re cu cea a m u ­cenicului , căruia Mineiul or todox îi închină ziua de 10 Februar ie c. v.1).

Biserica îşi slăveşte sfântul din această zi, pe mart i rul Hara lambie , făcătorul de minun i , cân tându- i t roparu l : „Ca un preot prea legiuitor ai jertfit lui D u m n e z e u jertfa de laudă, lucrănci cu sfinţenie Ziditorului tău, a cărui patimi te-ai făcut râvnitor, de D u m n e z e u cugetă torule . . . Ară-tatu-te-ai, fericite, ca un stâlp nemişcat al Bisericii lui Ilristos, şi ca un sfeşnic, purutea aprins, ai strălucit în l ume , prin mucenic ie , risipind întu­necarea vrăşmaşilor . . . Cei care c inst im pomeni ­rea ta cea întru tot prăznui tă , te r u g ă m , dăru-eşte-ne m â n t u i r e 2 ) " .

Iar noi ne l ăudăm, împreună cu Pavel apostolul , arhiereul născut în aceiaşi zi a anului i886, ca „pe locţiitorul lui H r i s t o s " 3 ) şi ca pe „adminis t ra toru l tainelor lui D u m n e z e u " 4 ) care, „slujind bine, treaptă bună şi-a dobândit şi mul tă îndrăznea lă în credinţa cea intru Hris tos l i su s " . 6 )

Mărturiile ne spun că, deşi era „neprihăni t , t reaz, c u v i i n c i o s îndemâna tec să înveţe, blând, nu gâlcevi lor , nu iubitor de argint , bun ch 'ver-nisitor. . ." °) totuşi nu a „râvnit episcopie",, ori cât de „bun l u c r u " 7 ) ar fi „magis ter iul aposto­l i c " 8 ) . Dar „mărtur is i rea clericilor, consensul popo­rului şi judeca ta lui D u m n e z e u şi cea a lui H r i s t o s " 9 ) l-au rândui t „mijlocitor î n t r e - D u m n e ­z e u " 1 0 ) şi eparhia venerabi lă a Caransebeşulu i . Căci „având adeverirea celor d ; n a f a r ă " , 1 1 ) do­vedită „atât în cuvân tu l credinţi; , cât şi prin exemplul purtării b u n e " , 1 2 ) şi „fiind din sent in­ţa lui Hr i s to s " 1 3 ) , clerul, poporul , s inodul şi re­gele l-au găsit „vrednic" ca să fie „păzitor al legilor lui D u m n e z e u şi ţ inător al păcii şi al concordiei b iser ic i i" 1 4 ) bănă ţene .

„In biserică ca şi într 'o cetate zidită pă m u n t e " , spune sf. Cl iment Romanu l , „ t rebue so fie ordine plăcută lui" D u m n e z e u , precum şi e b u n ă adminis t ra ţ ie , fondată pe evanghel ia lui Hr i s to s " 1 5 ) . Anii păstoririi episcopului Veniamin , împovăraţ i de suferinţele şi grij-le răsboiului , sun t puţini . T o t u ş i ' e i au dăruit eparhiei Caran­sebeşului şi „o)dine şi bună admin is t ra ţ i e" . Aceas tă ordine e clădită pe dreptate, care „înflo­reşte ca finicul", pe bunătate, care „din comoara cea b u n ă a inimii omulu i iese" şi pe dragoste, care „toate le suferă şi le r abdă" . 1 6 ) E m a n â n d

din „legea d iv ină" 1 7 ) , ea s'a dovedit eficace pe teren şi bogată în seceriş duhovnicesc . Difuzată prin v iz i i , ţ iun i canonice organiza te şi inspecţ iuni documenta re , prin îndemnur i părinteşti şi pasto­rale cupr inzătoare , ea mângâ i e „deopotrivă atât pe păstoriţ i , cât şi pe păs to r" 1 8 ) şi creiază solida­ritatea"^) spirituală din j u ru l arhiereului ce ro­deşte propăşirea şi consolidarea bisericii eparhiale .

Mirenii, care „luptă lupta cea dreaptă a credinţ i i" 2 0 ) , văzând această „pur tare de grijă a . păstorului pentru ei, socotesc neogoita lui sâr-gu in ţă ca un semn al iubirii sale faţă de e i " 2 1 ) . Deaceea ei cer, ca şi sf. Ignatie theoforul din veacul al jl-lea efesenilor, 2 2 ) ca „toţi eparhioţi i să fim de o părere cu episcopul , ca toţi să s t ăm cu el într 'o a rmonie atât de perfectă, ca şi ace­ea ce iese din coardele uneia şi aceleiaşi chi tare. Căci ori pe cine trimite D u m n e z e u Tată l , ca să ocârmuiască familia sa de pe pământ , t rebue să-1 pr imim ca pe însuşi tatăl familiei noas t re" . . . .

Pentru întărirea acestei armonii învioră toare , dintre ierarh, cler şi popor, a socotit F. O. R.-uI nost ru epaihial , ca la împlinirea a 60 ani de viaţă şi a 35 ani de m u n c ă neînt reruptă în s luj­ba sf. biserici şi a naţ iuni i , se cade sâ-şi sărbă­torească a ih iereul .

„Nu sun t em poruncitorii credinţii n imănuia , dar sun t em ajutătorii bucu r i e i " 2 3 ) obşteşti, ce pri­soseşte astăzi în toate bisericile de D u m n e z e u păzitei eparhii a Caransebeşu lu i . Acestei bucur i i F . O. R.-ul îi dă expresie prin în temeierea fondului pentru clădirea catedralei episcopale, fond ce va pur­ta numele episcopului Veniamin.

„Doamne , D u m n e z e u l e al puterilor, fericit este Păstorul, cel ce nădăjdueş te întru t i n e ! " ) 2 4 .

Dr. Cornel Corneanu. preşedintele F. O. R.-uIui

1. 22 Februarie c. n. 2. Mineiul de Februarie, Bucureşti 1909 p. 113 şi 115. 3. Const. sf. apostoli. 4. I. Corint, c. 4 v. 1. ' 5. 1. Tim. c. 3 v. 13. 6. Idem c. 3 v. 2-4. 7. Idem c. 3 v. 1 8. Irineu I 3 c. 3. 9. Ciprian ep. 2i-10. Const sf. apostoli . 11. I. Tim. c. 3 v. 7. 12. Can. 12 Laod. 13. Sf, Ignatie: Epist către Efes. 14. Ciprian: Epist. 72, 7. 15. Climens: Om. 3. c. 67. 16. I. Cor. c. 13 v. 6-7. 17. Ciprian: ep. 27. 18 Rom. c. 1 v. 12. 19. Gal. c. 3 v. 28. 20. I. Tim. c. 6 v. 12. 2 1 . Sf. ioan Hr isos tonul : Despre preo{ie, cartea II. e-

1. v. 85. 22. Epist. a 4-a. 2 3 . II. Cor. c. 1 v. 24. 24. Psalm 83 v. 13.

Arhiereul si Graniţa Plămădi tă din virtuţi s t r ăbune şi în.căizilă

şi înjghiebată de credinţa or todoxa, „Grani ţa" a t recut peste toate încercările veacuri lor şi şi-a păstrat în t reaga credinţă până în zilele noastre .

Şi a putut face aceasta pent rucă două că­lăuze lumina te au însoţit pe „grăn iceru l" de în to tdeauna si de a z i : Dragostea de Neam si iu-ii rea de Hristos.

Dragostea de Neam i-a a d u s faima, i-a pur­tat f lamura biruinjii peste hotare şi i-a concre­tizat virtutea prin dar împără tesc — „Comuni ta ­tea de A v e r e " .

T o t ea a ridicat din pămân tu l Graniţei pe nemuri tor i i a lmăjeni Tra ian Doda şi Eftimie M u r g u .

Dar, mândr ia vir tuţ i lor sale o s u p u n e sme­rită, azi, ca în to tdeauna lui Hr is tos , Bisericii Sale şi urmaşi lor Lu i , de u n d e şi prin cari îi vine puterea şi pent ru cari îi izvorăşte iubirea.

Iubirea de Hris tos , Grani ţa a mărtur is i t -o şi prin închinarea u n u i arhiereu dintre grăniceri pe seama scaunu lu i vlădieesc din cetatea Caransebeş .

De aceea azi , când ac tua lu l u r m a ş al v lă­dicilor caransebeşeni , Prea Sfinţia Sa Părintele Episcop Veniamin Nistor împl ineşte în scaunu l nos t ru arhieresc grăniceresc , f rumoasa vârstă de 6 0 ani, ridic g las din Grani ţă şi îndrept cuget sincer şi cura t la D u m n e z e u pentru sănăta tea Prea Sfinţiei Sale .

Recunoscător i Prea Sfinţiei Sale pent ru co-borîrea în satele noastre grănicereşt i şi purtării de g r i j i ce ne-a a ră ta t -o , îi a d u c e m Păs to ru lu i sufletesc al Graniţei din acest prilej simţitele noas t re m u l ţ u m i r i .

II vedem şi îl c redem pe episcopul nos t ru Veniamin înglobat , ca şi înaintaşii săi, în cele d o u ă virtuţi ale Gran i ţ e i : iubirea de Neam şi vajnic luptător pen t ru Hris tos .

Pen t ru aceea azi, la lumina tu l praznic al Eparhie i noas t re grănicereşt i , omagiu l nos t ru oferit Prea Sfinţiei Sale, ca fii credincioşi şi membr i i ai Frăţiei Ortodoxe Române, este integritatea neştirbită din trecut, de acum şi de viitor a credinţei noastre străbune ortodoxe române.

Iar pent ru păst rarea ei şi m â n g ă e r e a sufle­tului grăniceresc dreptmăr i tor cerem dela D u m ­n e z e u şi s t r igăm Arhiereulu i Veniamin :

„Intru rnuiţi ani Stăpâne!

Romulus Bo ldea Vicepreşedintele F. O. R.-ului secţia eparhială Caransebeş

P. S. S . Părintele Episcop Veniamin şi educaţia tineretului

Neamuri le pământu lu i au a juns la o r ă s ­cruce de d rumur i . Oameni i de seamă şi înţe­lepţi cugetător i se s t răduiesc sa le dea o n o u ă aşezare , de pace, de linişte, de m u n c ă folositoa­re şi de preţios interes obştesc.

In aceas tă preocupare pentru ziua de m â n e , des igur se ridica pe primul plan educaţia. tinere­lului, care va forma generaţi i le vii toare ale statelor şi neamur i lo r pământu lu i , până ieri că­lăuzite pe căi greşi te şi cu tendinţe d is t rugătoare .

St răduinţa celor de astăzi este chema tă să refacă toată s t ruc tura socială şi să modifice din temelie concepţia rosturi lor omeneş t i , î nd rumate pe căi nenatura le , cu scopuri artificial forţate, spre mater ia l i sm, spre ură şi rău ta te .

Strălucitul pedagog elveţian / . E. Pestalozzi z i c e : „Formarea unei generaţii capabilă şi p r i r

cepută la m u n c ă şi conşt ientă de datoriile s a l e . faţă de familie, patrie şi D u m n e z e u , va provo­ca o stare socială mai fericită. îmbunătă ţ i r i le eco­nomice şi adminis t ra t ive sunt , fără îndoială, ne­cesare paralel cu educaţ ia , ele sunt insă de pu-ţin folos şi pot fi uneori chiar dăună toa re fără educaţie".

Dar nu. numai principiile sale pedagogice a tâ t de m i n u n a t e , ci însăşi vieaţa şi activitatea de fiecare zi ale Iţâ Pestalozzi sun t cea mai strălucită pildă pentru cei ce a jung în a t ingere cu copilul şi au asupra sa o influienţă oarecare .

In această problemă de o capitală impor­tanţă , de-a da generaţi i lor ce vor c o m p u n e sta­tele si neamur i le de m â n e , o nouă orientare e de mare t rebuinţă , să avem pururea înaintea noa­stră icoana ce ne înfăţişează pe Mântuitorul Iisus în mijlocul copiilor. Aci găs im tot rostul nos t ru , şi scopul şi me todu l povăţu i tor . Părinţi şi da s ­căli duhovniceş t i şi ai treburilor sociale de tot soiul şi din toate vremile , t rebue să înţeleagă^ cuvintele scrise în cartea s fântă : „Lăsaţi copiii să vină la mine11, căci în zadar se vor s t rădui crescătorii generaţi i lor de mâ ine , fără folos vor fi toate metodele , ori cât ar fi ele de iscusi te, cât şi toate cunoşt in ţe le cât de folositoare şi de t rebuin ţă s'ai părea să fie, -—. dacă cei mar i chemaţ i să că lăuzească pe cei mici, n ' a u înţeles adevărul acesta al Sfintei Evanghel i i şi nu s ' au s t rădui t ca prin bună ta te şi dragoste să intre în sufletul celor mici , să câştige încrederea şi a l i ­pirea lor.

Părinţii, preocupaţ i de lumeşt i le interese mater ia le sau de plăcerile şi desfătările societăţ i i ,

dascălii de toate gradele, care se poartă dela lec­ţia din programa de învă ţământ la catalogul cu notele de clasificaţie şi preocupaţ i de mersu l a-rătătoarelor pe cadranul ceasornicului şi repro­ducerea cât mai fidelă a textului lecţiilor, pen­tru buna impresie în faţa inspecţiilor şi califica­tivele t rebui toare la avansa re , părinţii duhovni­ceşti, ce se mărg inesc la executarea au toma tă a rânduieli lor de tipic, povăluiiorii tuturor resorturi­lor alcătuirii sociale, cu mental i ta tea îmbâcsi tă de preocupări material is te, care i îns t ră inează de suf­le tul mul ţ imi i , — nu vor fi de nici un folos marei obştii a neamur i lor pămân tu lu i şi organi­zaţiilor de stat de m â n e .

Numai cel ce înţelege s t ruc tura sufletească a copilului , cel ce se apropie de acest suflet şi-1 cercetează cută de cută şi ştie ' să cetească în aceste file, m inuna t scrise de Creator, cu toa­tă duioşia , toată t rebuinţa de o vieaţă ce pul­sează aci cu atâta voic iune , n u m a i cel ce-şi to­peşte, cu toată bună ta tea , cu toată căldura toa­tă cura ta sa dragoste în ju ru l copilului , deve -nindu-i bun prieten, va putea să că lăuzească pe omul şi cetă ţeanul de m â n e pe căile îndatoriri­lor sale, cu mul te le tentaţii şi ispite, cu atâtea decepţii şi suferinţe.

îmi vin în minte aceste gândur i oridecâte ori văd roiurile de copii în j u ru l P. S. Sale Pă­rintelui Episcop Veniamin, la împărţ irea anaforei, în biserica din Caransebeş , sau la alte ocazii aci şi în altă parte, împărţ indu-le cărţi de rugă­c iune , iconiţe sfinte sau cruciuli ţe.

In cei câţiva ani, de când călăuzeşte în păr in tească grijă destinele eparhiei , l-am văzu t m e r e u aproape de sufletul t ineretului în forma­ţie, la toate manifestaţii le sale, s t răduindu-se cu toată dragostea şi prin toate mijloacele să-i ap­ropie, să-1 ridice spre lumina adevăruri lor eterne, de vieaţă, cupr inse de Sfânta Evanghel ie , să-i că lăuzească paşii nesiguri spre căile curate şi cinsti te ale unei vieţi nepr ihăni te şi împodobi tă cu b u n e fapte omeneşt i şi creştineşti.

' Cu ocazia vizitelor ce le face adeseori şcoa-lelor, cu prilejul vizitaţiilor canonice stă cu a-tâ ta dragoste păr intească de vorbă cu copiii, dându-le s taturi şi îndemnur i , dâru indu- le câte o carte de rugăc iune , o mică iconiţă sfântă, o cruciul i ţă .

Câţi dintre noi n ' a m privit, cu duioşie şi lacrimi în ochi, feţele lumina te de fericire ale copilaşilor ce pr imeau aceste mici , dar preţioase .daruri din mâinile Prea Sfinţiei Sale, care vor închide i n l ăun t ru l sufletelor acestor copii amin­tiri s cumpe ce vor r ămâne impr imate acolo pent ru to tdeauna , împreună cu adevărur i le de

vieată auzi te şi care le vor fi de mare folos în vieaţa plină de atâtea vijelii şi atâtea ispite.

Pavel Jumanca Inspector genera! şc. pens.

Omagiu Arhiereului Sunt mulţi ani de-atunci. . . ani care s'au

scurs ca ziua de ieri... Am plecat ca mulţi alţii din Graniţa ge­

neralului Doda, de pe valea Almăjului şi a Dunării, din valea Crainei şi a Timişului, din a Borlovei şi a Bistrei, ca să răspundem unei chemări sfinte, chemării neamului şi a pămân­tului românesc şi mai presus de toate c h e m ă ­rii unei credinţe strămoşeşti , sădită şi cultivată în sufletele grănicerilor de bătrânii noştri du­hovnici, adevăraţii păstori ai sufletelor româ­neşti.

Am plecat... dar cei patruzeci de ani de despărţire de satele noastre, de căsuţele şi bi­sericile noastre în care am crescut, de strana în care vocea firească, blândă şi nemăestrită a unui cântăreţ. , ne făcea să simţim toţi fiorii înălţimilor cereşti, nu ni-au înstrăinat comoara sufletelor noastre, ci ea a fost sporită, căci în oraşul de reşedinţă al graniţei noastre am sor­bit cm nesaţ seva fiinţei noas tre : credinţa şr dragostea creştinească, adevăratele virtuţi ce ne apropie de Dumnezeu .

Asistând la serviciile divine din biserica acestui oraş de reşed nţă, oficiate de vrednicii preoţi : A. Ghidiu, I. Stoian, Gh. Buru, Sp. Şandru, Gh. Petrescu şi alţii, însoţiţi de dia­conii : Dr. C. Corneanu, P. Magdescu, şi Dr. A. Mihaescu, profesorii noştri de Religie şi Română, inimile noastre s e încălzeau spre Cel atot puternic, creatorul şi stăpânitorul a-cestui minunat univers.

Dar cel care ni-a sporit şi întărit virtuţile a fost păstorul păstorilor noştri, arhiereul n o s ­tru de ieri şi de azi pe care şi-atunci ca şi acuma îl avem în faţa noastră ca pe -o icoană sfântă, ilustrând istoricul scaun ep i scopesc al Caransebeşului , ascultându-i învăţăturile şi a d -mirându-1 pentru blândeţea şi bunătatea lui.

El, arhiereul ne-a învăţat şi arătat ca lea -spre bine şi adevăr, spre frumos şi d u m n e z e -esc , spre credinţă şi dragoste sinceră, s ingure­le noastre merinde spre veşnicie .

Institutul ortodox de teologie a eruditului protosincel Dr. I. Olariu de mai târziu, n e - a făcut să înţelegem şi să trăim vieaţa adevăra­tului creştin, care trebue să se d o v e d e a s c ă

prin fapte bune şi virtuţi ce nu desmint şi nu întunecă faptele, iar îndemnul arhiereului Miron Cristea dela examenul de cvalificaţie preoţea­scă, care împreună cu Filaret Musta, Dr. Iosif Badescu, Dr. Gh. Popovic iu etc. cânta în cor cu candidatul „La râul Vavilonului...", îmi ră­sună şi acuma în suflet: „ori unde te vei du­ce şi ori unde te va arunca soarta pe pămân­tul neamului nostru, şă cauţi să serveşti Bise­rica şi neamul! . . ." cuvinte calde, rostite într'un moment de entuziasm purtat încă pe aripile cântării acestui psalm, care ne-a făcut să în­ţelegem de-atâtea ori şi pe deplin misiunea marelui preot pentru acest neam şi să fim pătrunşi tot mai mult _si tot mai profund de mistica Bisericii noastre creştine.

Cu aceste merinde sufleteşti, venit-am noi azi în numele atâtor serii de grăniceri învăţaţi şi neînvăţaţi ca în această zi de sărbătoare să ne înseninăm sufletele şi să ne bucurăm în-tr'însa.

Şi ne apropiem cu frica lui Dumnezeu cu credinţă şi cu dragoste de cel ce întru nu­mele Domnului îşi aniversează cei 6 0 .de ani ai vieţii, închinată dragostei lui Dumnezeu şi iubirii neamului nostru.

In numele acestor grăniceri mireni înşiruiţi sub praporii F.O.R.-ului şi a scutului Bisericii ortodoxe, exprimăm omagii sincere arhiereului nostru şi cu rugăciuni fierbinţi către Dumne­zeu, noi îi z icem : Intru mulţi ani Stăpâne !

Prof. Matei Armaş membru îj Cons. s e c f e p . a F.O.R.-ului

Rge. 96 Inf. şi P. S. Sa Episcopul Veniamin

Regimentu l 96 Infanterie, u r m a ş al bravilor grăniceri bănăţeni , strajă de veacuri şi m u n t e de rezis tenţă întru apărarea integrităţii frunta­riilor şi afirmarea drepturilor neamului., îşi amin­teşte cu piozitate de clipa plecării pe front oc ro­tiţi de arhiereasca Prea Sfinţiei Sale b inecuvân­tare şi cu credinţa neclintită în lupta sa eroică.

Regimentu l 96 Infanterie, gloria Banatu lu i , r e n u m e câşt igat prin jertfe glorioase, în eroicele sale lupte şi care a înscris pagini de glorie în istoria n e a m u l u i , nu mai este.

Ostaşii lu i risipiţi în diferite regiuni ale ţări i , nu v ' au uitat şi nu vă vor uita, Prea Sfin­ţ i te Păr inte .

Şi nu uită sfaturile şi îndemnur i le creşti­neş t i şî româneş t i cât t imp v ' au fost credinşioşi fii sufleteşti.

Prin mine , fostul lor comandant , vă trimit urarea lor, cu ocazia aniversării a 60 de at>i de fericită, creşt inească şi românească viaţă, u rându-Vă să trăiţi mulţ i ani fericiţi cu sănăta te şi m u n c ă vrednică, pentru b ine l e . t u rme i credin­cioşilor şi pentru propovăduirea şi preamăr i rea numelu i lui I isus Mântui torul nos t ru .

Să trăiţi Prea Sfinţite, întru mul ţ i şi feri­ciţi ani .

Colone l Corneliu Fortunescu fost comandant al Eeg. 96 lnf. Caransebeş

Ierarhul în viata neamului In istoria sa poporul nostru a fost mirui t

de providenţa cu mari conducător i , ce au înfrun­tat vremuri le , au domina t asperităţile, au intuit realităţile şi au slujit năzuinţe le legitime ale nea­m u l u i .

In această perspectivă voevozii şi vlădicii domnitor i i şi mitrOpoliţi ' , regii şi patriarhii , a u fost s imbolul unităţii şi permanenţ i i româneş t i . Pe lângă semnificaţia politică ei au şi una etică şi religioasă: sunt chiriarhi si etnarhi. In calitate de conducător i ai poporului , ei reprezintă idea­lul şi tradiţia milenară.

Pe" această integrare în dat ina s t r ăbună ş i în năzuinţa spre s f i n ţ e n i e , . apare s t rădania şi eforturile creatoare ale înţeleptului vlădică Venia -min . Aşa t rebue descifrată şi interpretată iniţia­tiva de a sărbători jubi leul celor 60 ani împl i ­niţi, prin care se aduce omag iu Bisericii şi po ­porului , căci viaţa unui episcop nu mai e a sa, ci a celor pe care îi reprezintă şi îi slujeşte. Valoarea vlădicilor noştri , se afirmă în m u n c a pentru s lu- ' j i rea poporului şi acţ iunea de înviorare a credin­ţei în viaţa s ta tului ,

Acţ iunea caritativă — socială şi educa t ivă — cul tura lă a Bisericii e î nd ruma tă şi cristali­zată de Iera ihu! inspirat din doctr ina lui I i sus şi din comori le vieţii naţ ionale . Aceas tă preocu­pare de apostolat şi mis ionar ism, const i tue pen­tru un iera h mis iune şi r ă spundere în faţa ce­rului şi a istoriei. E o mis iune grea şi d r u m u l ei aspru e presărat cu spini şi obstacole mar i . Pr imind cârja, episcopul a acceptat benevol şi voluntar logica totalei jertfe pentru ideal şi m â n ­tuirea tu rmei sale. Viaţa sa e os teneală în ogo­rul fără hotar al sufletelor şi în s t rădania s a de mai bine păt imeşte , plânge şi se roagă . Ide­alul vieţii sale e cel inaugura t pe Golgota şi viaţa sa e o dărui re pent ru bi ruinţa plenară a adevărulu i creşt in.

Prin deplinătatea harului şi a virtuţii , prin capacitatea eroică a sacrificiului, Ierarhul devine un erou al renunţăr i i , un ti tan al iubirii şi u n profet al spiritualităţii în ascenz iunea lumii spre lumină şi t ransf igurare. Prin sinceritate, prin dâr­zenie , prin predică şl faptă el este conducă tor şi duhovn ic cu mari răspunder i istorice.

Prin iubire şi blândeţe poate descuia ini­mile oamenilor şi s t imula energiile creatoare la înoire si sacerdoţ iu , la apostolat şi mis ionar i sm.

Conşt ient de importanţa mis iunei de arhie­reu , consi l ierul referent Virgil Nistor în 1938, când consă teanul său Episcopul N. Colan, a tunci Minis t ru al Educaţ iei Naţionale şi al Cultelor, 1-a rugat să pr imească a fi ales episcop la Ma­r a m u r e ş a refuzat şi- a fugit întocmai ca Ierar­hii primelor veacuri de mis iunea .supremelor răs­punder i în faţa lui D u m n e z e u , a oameni lor şi a istoriei. Aşa se explică faptul că în anul 1941 , Arh imandr i tu l Veniamin Nistor a ezi ta t să ia pe umeri i săi mis iunea de vlădică al Caransebe­şu lu i şi a refuzat, din modes t ie şi fineţe etică, p ropunerea de a fi ales episcop.

E aceasta nota Sa de distincţie şi superio­ritate sufletească, însuşiri prin care s 'a afirmat în toate posturi le încredinţa te şi a fost ales de divini tate şi popor, vlădică la Caransebeş .

Pen t ru a evidenţia nobleţea inimii sale şi a stabili adevăru l si a defini t imbrul personali­tăţii sale, r edăm scrisoarea t r imisă în 25 Mai 1 9 4 1 , în preajma alegerii, D lu i .Co l . R. Boldea, scr isoare ce ne -a fost pusă la dispoziţ ie cu plă­cere de D-sa. C i t ă m : „Păr . A n c u ş a m i - a comu­nicat hotăr îrea membr i lo r Adunăr i i epaihia le de a sus ţ ine candidatura mea la alegerea de epibcop

. ş i vă sun t foarte recunoscă tor ş i , m u l ţ u m i t o r pentru înalta preţuire ce o faceţi umilei mele persoane. E u / î i spuse sem Păr. Ancuşa cu oca­zia ul t imei vizite la Sibiu, împreună c u Dv. că-1 rog sâ nu m ă ia în combinaţ ie , deoarece eu nu pot primi sub nici un mot iv această m a ­re cinste.

După plecarea Dv. am comunica t acelaş lucru I. P . S. Sale Mitropolitului Nicolae, care a înţeles motivele şi m 'a rugat să-i scr iu Pă r . A n c u ş a , ceeace am şi făcut. Rog cereţi să vă arate scrisoarea t r imisă înainte de a şti hotărî­rea Dv.

Vă rog din tot sufletul a de termina pe Pâr . A n c u ş a să r enun ţe la mine şi fiind Congresu l electoral fixat pe z iua de 3 VI 1 9 4 1 , rog a vă consfâtui din nou pentru a sus ţ ine candida tura altuia; căci eu nu pot primi o demni ta te aşa de subl imă, dar în acelaş t imp, cu atâta r ă spun­dere în faţa. lui D u m n e z e u şi a oameni lor" .

To tuş i , dacă cu trei zile înainte de alegere a primit să fie ales se datoreşte insistenţei şi dorinţei marelui Ierarh Nicolae Bălan, a cărui sfetnic şi colaborator a fost aproape două dece­nii. C r e s : u t în şcoala şi tradiţia ş agun iană a Sibiului , Mitropolitul Nicolae, i-a cunoscu t su­fletul său curat , j udeca ta sa clară, in ima sa m ă -r in imoasâ , puterea sa de m u n c ă , exper ienţa sa pastorală şi compet inţa în treburi le bisericeşti şi de aceea 1-a dorit episcop la Caransebeş . încât , Arh im. Ven iamin , cu înfăţişarea blândă şi seni­nă, cu frică şi cu t remur , păşeşte spre t ronul episcopal, r ă spunzând prezent la p o r u n c a părin­telui sufletesc şi la chemarea poporului din epar­hia Caransebeşului . . Vedem în aceasta s e m n u l chemări i de sus şi dreapta preţuire a omulu i ce şi-a dedicat din adolescenţă viaţa binelui obştesc şi idealului creşt in.

Cerem, iertare Prea Sf. Episcop V e n i a m i n , pentru această indiscreţie, — pe care istoria, o va înregistra şi verifica, dar am crezut că la acest popas festiv, această scrisoare defineşte personal i ta tea vlădicului , ce s'a încadrat pe linia adevăraţ i lor ierarhi .

Până a a juns episcop a l . Caransebeşu lu i fiul preotului Dioniste din Araci (Arapâtac) — orfan de 15 ani, prin grija şi mucenic ia m a m e i sale Elena — care a purtat cu vrednicie cei 38 ani de văduvie , a t recut prin toate ierarhiile vieţri bisericeşti . In toată activitatea sa s'a con­d u s d u p ă principul că oricât am munc i şi real iza, nu ne îndepl inim decât datoria . Deaceea a iubit discreţia şi modest ia , i-a plăcut m u n c a şi a fost an imat de sinceri tate şi iubire în sacerdoţ iu .

Crescut în lunca Oltului şi l ângă ţara B a r -sei, el poartă în sufletul s ău imagina sa tu lu i natal şi icoana m a m e i dragi — simbol al c re­dinţei şi jertfei creatoare. Jn inima sa arde can ­dela iubirii de"orfani şi năzu in ţa de a înfăptui mila faţă de cei săraci , scăci el în lupta vieţii a fost şi orfan şi sărac .

Pe faţa sa senină se citeşte bună ta t ea fiu­lui de preot şi modes t ia proverbială a o m u l u i înţelept. Menţ ionăm că satul Araci ne-a dat B i ­sericii pe căr turarul episcop Nicolae Colan al C l u j u ­lui şi pe înţeleptul şi b lândul Ven iamin al Ca­ransebeşu lu i , ce au fost prieteni de copilărie ş i a c u m fraţi de apostolie, căci a m â n d o u i se dăiuiesc-idealului evanghel ic , s lujesc poporul , cul t ivă da­t ina s t r ăbună şi apără tradiţ ia ş a g u n i a n ă şi a u ­tonomia Bisericii .

Prin aceasta va înoda şi cont inua tradiţiile ca ransebeşene şi va afirma pe rmanen ta va lab i ­litate a fermentulu i creştin în d inamica vieţifc sociale.

Cu 'discreţia şi modest ia ce-1 caracter izează, şt im ca i-a venit greu să accepte aceasta săr­bătorire, dar îl a s i gu răm că dacă t ăceam noi, vorbeau faptele şi ctitoriile sale. După c u m a fost chemat de D u m n e z e u şi ales peste vo­ia sa "episcop, tot aşa şi această sărbătorire se lace tot peste voia sa, pentru slava Bisericii şi bucur ia poporului şi păstoriţ i lor săi.

Dacă la instalare poporul a spus „aşa Ar­hiereu ne t rebuie n o u ă " , apoi acelaşi popor la acest popas festiv îi strigă din suflet „Sunte ţ i Prea Sfinţite Episcop, pe linia mari lor înfăptuiri şi cont inuaţ i tradiţia marilor ierarhi şi r u g ă m pronia cerească să vă dea putere şi sănăta te şi vă s t r igăm din inimă cura tă : „Intru mulţ i ani S t ă p â n e ! " .

Preot I. Căşuneanu

Prea Sfinţitul Veniamin şi preoţii Săi - Omagiu la împlinirea celor 60 ani de viaţă -

La 22 Februarie anul acesta Prea Sfinţitul Venia­min împlineşte vârsta de 60 ani.

Chiar dacă aceste smerite rânduri de omagiu ar atinge modestia discretă a înaltului nostru Arhipăstor, încrestarea pe răbojul acestei foi a evenimentului este o datorie faţă de omul care la începutul unei răspântii noui din viaţa Bisericii şi a Neamului şi-a legat zilele şî numele de această Eparhie şi apoi este o fiiască da­torie de recunoştinţă pentru noi preoţii.

Trece pragul celui de-al şasezecelea an de viaţă cu sănătate şi cu deplină încredere si hotărîre de mun­că vrednicul fiu al Ardealului, care ilustrează întru cinste şi demnitate scaunul vlădicesc al marilor Săi înaintaşi.

Bunul Dumnezeu a rezervat o soartă privilegiată Eparhiei acesteia ca tocmai în epoca când Biserica noastră străbătea cea mai simţită criză de personalităţi proeminente la locurile de mare răspundere, i-s'a dăruit la timp un cârmaciu cu alese însuşiri sufleteşti.

A adus în sufletul P. S. Sale de ardelean crescut în atmosfera familiei preoţeşti din Arpătac şi călit apoi în luptele naţionale pentru credinţă şi limbă, toată pro­funda iubire cu care cineva se poate lega cu inima şi cu fapta de neamul şi pământul strămoşilor săi, dar mai presus de toate dragostea desăvârşită pentru Biserică şi slujitorii ei. Nu ştiu dacă este preot în această Eparhie care să nu fi avut în parohia sa nu odată şi nici în treacăt chipul senin şi vorba blajină şi povăţuitoare a Intâistătătorului său. De pe amvonul celor mai îndepăr­tate bisericuţe, de pe trapeza mănăstirilor bănăţene din faţa mulţimilor de credincioşi, în faţa soboarelor preoţeşti, dela catedra şcoalelor. ori chiar dela masa modestă a fiecărui preot, glasul său binegrăitor a binecuvântat, a îndemnat, a sfătuit, şi mai totdeauna tumultos ca o chemare de Sus a rostit răspicat şi fără reticenţe ma­rea datorie a alipirii faţă de Biserică prin care au străbătut şi pururea vor străbate la suprafaţă ecourile marilor adâncimi ale sufletului românesc, încercând a face pe toţi a înţelege mai ales în aceste vremuri de fundamentale prefaceri şi clocotiri, că numai prin

această Biserică, Neamul nostru, — precum în tre­cut, — îşi va exprima şi în viitor crezul şi-şi va schiţa destinul istoriei sale.

Trăind ani îndelungaţi în centrul vieţii bisericeşti dela Sibiu sub duhul şagunian şi îndrumarea dinamică a 1. P. S. Mitropolit Nicolae s'a adaptat până la delapi­dare de sine noului mediu unde a descălecat. Sufletele blânde şi inima deschisă a credincioşilor Săi bănăţeni , locurile pline de farmecul frumuseţilor naturale, dela în­ceput au atras dragostea noului ierarh şi cu cât s'a apropiat mai mult de popor şi de preoţii săi şi i-a cunos­cut mai bine s'a simţit mai ataşat sufleteşte de oameni şi de locuri.

Personalitate de o aleasă ţinută sufletească, înzes­trat cu rare daruri naturale ale spiritului, iubitor de or­dine, adânc cunoscător de oameni, printr 'un dar firesc de pătrundere şi printr 'o îndelungată experienţă, a reu­şit şi reuşeşte întotdeauna să limpezească drumuri le , .să domine cu înţelepciune situaţiile cele mai deficite şi să rezolve împăciuitor problemele ce s'au ivit, sau se ivesc.

Pe noi preoţii ne-a mişcat în deosebi o altă trăsă­tură sufletească a P. S. Sale: duhul blândeţii şi al bu­nătăţii. Am putea spune fără exagerare că în această dieceză sunt cele mai umane raporturi dintre ierarh,ş i preoţime.

P. S. Episcop Veniamin rămâne tare şi biruitor prin bunătatea sa fără limită, dominând, desigur nu fără pro­prii amărăciuni, atâtea situaţii grele în care măruntele interese omeneşti atât de variate şi multiple mereu se amestecă şi se îmbulzesc în viaţă, să calce peste cele de ordin înalt şi netrecător. In lupta pe care noi p reo ­ţii parohiilor o ducem cu răspunderea dumnezeeştei chemări, ori cu viaţa sub aspectul sub care ni-se pre­zintă, avem trebuinţă de îndrumare, sprijin şi încurajare. Nimeni din noi n'a plecat vreodată din faţa Sa fără o vorbă caldă dătătoare de mângăere şi de speranţe şi mai ales fără ajutorul efectiv fie în ogorul duhovnicesc, fie în cel material. •

Fără a fi om al formelor ci mai mult al realităţi­lor nu face pe nimeni să întâmpine în lucrarea sa bună vreo stingherire sau să simtă în elanul său creator vreo încătuşare.

Orice iniţiativă bună şi orice plan de lucru, fie ele venite dela preotul cel mai umil, sunt acceptate şi bine­cuvântate, iar înfăptuirile recunoscute şi evidenţiate.

Desigur că evenimentele grele prin cari am trecut şi zodia veleatului în care ne sbatem ne oferă adeseori descurajarea.

Totuşi când dezorientarea ne este mai mare şi greutăţile mai acute, te pomeneşti cu vlădica, Veniamin la uşa parohiei şi ca prin farmec te scoate din toropeală, din sbucium pentrucă nici una din problemele ce ni se impun să nu fie lăsate fără rezolvare şi viaţa bisericească să nu se oprească in loc.

Bunul şi Dreptul Dumnezeu ştie ce urzeală slabă este omul şi că din lutul pământului şi din suflarea Ce­rului îi este împletită firea. Dar El şi strădania spre cele înalte vede şi fapta cea bună în cartea vieţii scrie.

In cumpăna dreptăţii Sale Domnul cântăreşte ce­nuşa clipelor şi a anilor vieţii omeneşti, iar din aurul fap­telor bune făureşte celor muritori coroană răsplătitoare. Prea Sfinţitul şi bunul nostru Stăpân primeşte acum în­coronarea celor 60 de ani de viaţă pusă fără odihnă în slujba Bisericii şi Neamului.

Cu acest prilej fac înţeleptului nostru părinte sufle­tesc cele mai respectuoase urări de sănătate şi viaţă în­delungată, pehtruca încă mulţi ani de acum înainte s&

sporească sub înalta păstorire a P. S. Sale tot lucrul cel bun spre lauda lui Dumnezeu şi slava sfintei Sale Biserici

Intru mulţi şi fericiţi ani Prea Sfinţite Stăpâne!

Pr. D. V. Anuţoiu

Prea Si. Sa EPISCOPUL VENÍAMIN i Muncitorii

. Când, în A u g u s t 1 9 4 1 , P. S. S. Episcopul Veniamin JVistor, a purces din dreapta scaunu lu i

mitropoli tan dela S 'biu, spre t ronul vlădicesc al Caransebeşu lu i , în d rumul Său de măreţ ie şi e-lan, presărat cu florile devoţ iunei şi bucur ie i de nedescr is , printre miile de credincioşi cari î ş t aş teptau Arhipăs torul , în cântece, de coruri şi arderi de tămâie pe sub baldachinele de ver­deaţă înşirate de-alungul d r u m u l u i , dela V a m a -Marga şi până la Caransebeş , I-a fost dat să cunoască şi măr tur is i rea unui sen t iment de s im­patie expr imat în t r 'un m o d cu totul deosebi t , din partea muncitorilor dela Uzina Ferdinand.

Aceas tă cunoşt in ţă , în t r 'un m o m e n t sărbă­toresc efemer, s'a sporit , s'a intensificat şi s 'a perpetuat , luând proporţiile unei adevăra te prob­leme între preocupări le de mai târziu ale nou­lui episcop al Caransebeşu lu i , care va mai în­tâlni astfel de credincioşi la :' Reşiţa, Anina , Nădrag , etc.

. . .Muncitorii , fie din r amura s iderurgică sau forestieră, miner i sau din ateliere, const i tue u n n u m ă r foarte impot tant în totalul credincioşilor Eparhiei Caransebeşulu i ca aspi ra ţ iani le şi m a n i ­festările lor spiri tuale să necesite o preocupare deosebi tă din partea P . S. Sale.

Spre deosebire p e . populaţ ia satele noas t re , cu o credinţă şi cu o tradiţie bine contura tă , credincioşii centrelor munci toreş t i , prin diversi­tatea obârşiei şi a concepţiei de viaţă , cu imix­t iuni e terodoxe, cu deprinderi d e v i a t ă pe cât de variate , pe atât de interesante , impr imă colecti­vităţii un caracter specific.

Proveni ţ i din toate părţile ţării, ba chiar şi de dincolo de fruntarii , în componen ţa acestei m a s s e intră tot felul de e lemente şi astfel poţi dis t inge toată g a m a sent imente lor omeneş t i cu în t reagă complexi ta tea şi reflexiunea sufletului lor.

. . .Cunoscând aceste realităţi din viaţa m u n ­citorească, prin contactul direct cu terenul , din prilejul vizitaţ iunilor canonice , sau din discuţii le

cu preoţii şi conducători i acestor centre m u n c i ­toreşti, P . S. Sa a luat dintru început toate mă­surile dictate de împrejurăr i pentru ca şi aceşti credincioşi să se bucure de daruri le har i smat ice ale Sf. Biserici dreptmăr i toare .

Astfel, P. S. Sa S'a interesat ca fiecare centru industr ial să-şi aibe biserica lui, împodo­bită şi înzestrată cu toate cele necesare pentru a satisface cerinţele cele mai exigente . A căutat să aşeze în fruntea acestor parohii slujitori des­toinici şi reprezentat ivi , instruiţi special cu s u ­pl imente de poveţe şi îndemnur i pastorale pentru credincioşii lor.

S 'au sporit cărţile din bibliotecile parohiale ale acestor centre prin vo lume de interes m u n ­citoresc tr imise de către Ven. Cons.- Eparhia l prin grija P . S. Sale .

Pa toh i i l e : Fe rd inand , Nădrag şi Călări (din Arhiepiscopie) a primit „Cartea de R u g ă c i u n i " , editată de P . S. S. Episcopul Veniamin,- g ra tu i t pent ru fiecare m u n c i t o r ' ş i elev de şcoală. Aces ­tea împreună cu tot atâtea rconiţe, au const i tui t un dar special a t ras de mărinimia Ing. Const. Orghidan, adminis t ra torul delegat al Soc . F .N.C. din 1 9 4 0 — Î 9 4 4 , care apreciind opera de propa­gandă a P. S. Sale, a acordat Sf. Episcopii u n larg sprijin material în acest scop.

Publicaţi i le Sf. Episcopi i : „Foaia Dieceza­n ă " , „Altarul Bana tu lu i " , „Biblioteca Religioasă-mora lă" şi „Calendarul R o m â n u l u i , consacră n u m e r e şi pagini întregi problemei muncitoreşti în care se susţ in interesele şi se dau poveţe şi în ­demnur i munci tor i lor .

O grijă deosebi tă poartă P S. Sa pen t ru stăvilirea plăgilor sociale.

Astfel printr 'o pas tora ţ ie dirijată şi me tod ic executată , am a juns la s t ingerea concubina ju lu i , la înăbuş i rea sectar ismului şi la înfrânare^ i m o ­ralităţii din aceste, centre .

In ceeace priveşte intensificarea vieţii reli­gioase din parohiile munci toreş t i , p u t e m afirma,, spre satisfacţia noastră şi lauda Prea Sfinţitului ' Episcop Veniamin , că aplicând întru totul pro­g ramul de pastoraţ ie conceput de P . S. S a : cu paraclise şi cercuri pastorale, cu adunăr i ale „Oastei D o m n u l u i " şi Soc . „Sf. G h e o r g h e " , cu instruirea enoriaşilor în Coruri şi Căminur i C u l ­tura le , cu pastoraţ ie individuală şi apropiere s inceră de credincioşi , am a juns la formarea u -nei conşti inţe religioase a munci tor i lor , pe care O vom face să trăiască, sa crească şi să înflorească/..*

Pr. Ion Racovean»

Şi noi suntem prezenţi... Sunt a p r o a p e doi ani , de când porţ i le Sf.

Episcopi i a C a r a n s e b e ş u l u i s 'au d e s c h i s larg, s p r e a lăsa să intre fraţii de pe meleagur i le pust i i te şi s e m ă n a t e cu jale şi m o a r t e . Săli le e r au pline de slujitori ai al tarului cu feţele sup te şi încreţ i te de chin, cu privirile spe r i a t e , de copii cu ochii scăldaţ i în lacrămi . Preoţ i i c e r ş e a u a l ta re pen t ru înch ina re , iar copiii a d ă ­pos t , c ă ldu ră şi h r ană .

Neobos i t , cu fruntea-i încreţ i tă de griji, d a r cu ochii s t răluci tor i de bună t a t e , un om s tă tea de v e g h e . P r i m e a p e toţi , a scu l ta pe toţi , ajuta p e toţi . Pen t ru f iecare avea un cu­vânt de mângâ ie re , tu turor le m ă r e a f lacăra nădejdi i din suflet. E ra v lădica Veniamin , omul în ţe legă tor al vremilor , ca re , cu inima-i largă de apos to l , a pr imit cu, toa tă că ldura să fie utilizaţi în a c e a s t ă d i eceză , des tu l de s ă r acă , a p r o a p e 3 0 0 de preoţ i şi cântăre ţ i b i se r iceş t i . D e a tunci şi p â n ă as tăz i le poa r t ă de grijă şi-i încura jează .

Bunul D u m n e z e u a vroi t ca o bună pa r t e d in t re cei loviţi de soa r t ă să fie încă sub pă­r in teasca ob lădu i re a P r e a Sfinţiei Sa le la î m ­pl inirea a 6 deceni i din viaţă. Vârs tă f rumoa­să şi b inecuvân t a t ă de D u m n e z e u cu s ănă t a t e şi mul tă pu te re de m u n c ă pen t ru binele Bi­serici i .

Credinc ioş i i şi slujitorii a l tarelor , din Car-paţi şi p â n ă la D u n ă r e , din Banatul r o m â n e s c şi din cel s â r b e s c , îşi s ă r b ă t o r e s c as tăz i cu m â n d r i e şi satisfacţie suf le tească p e S tăpânu l şi Arh ie reu l lor.

Dar , P r e a Sfinţite S t ă p â n e , şi noi suntem prezenţi Ia a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e şi noi luăm pa r t e la bucur i a lor şi a P r e a Sfinţiei Voas t re şi noi Vă să rbă to r im !

Cu aces t prilej Vă dăru im sufletele noa­s t re , pl ine de r ecunoş t in ţ ă fi iască pen t ru grija ce ne-a ţ i pur ta t şi ne-o pur ta ţ i .

Din p iep tur i le n o a s t r e se înal ţă mai d u i o s răsune tu l ecteni i lor de mul ţumi re şi imnur i lor d e s lavă pen t ru s ănă t a t ea A r h i p ă s -torului nos t ru .

Pr imiţ i deci , P r e a Sfinţite S t ă p â n e , în a-c e a s t ă zi de s e r b a r e , ca dar, in imele n o a s t r e p l ine de recunoş t in ţă şi î nc red in ţa rea că în sufletele noas t r e va r ă m â n e p u r u r e a vie figura de a d e v ă r a t apos to l a bunulu i v lăd ică Ven ia ­min al C a r a n s e b e ş u l u i , pe care-1 vom pomen i în rugăciuni le noas t r e , o r iunde ne vor d u c e spăşii v ieţ i i !

Intru mulţi ani , S t ă p â n e ! Pr«ot Dimitrie O, P o p e s c u

Consfătuire Mânat de dorul de a călăuzi pe toţi păs to­

riţii săi în calea mântuir i i şi de a s t imula tot mai mul t zelul apostolic în slujitorii sf. Altare din Eparhia Caransebeşu lu i , Prea Sf. Sa Pâr . nost ru Episcop Veniamin a convocat pe z iua de 14 Febr . a. c. o consfătuire la reşedinţa epis-copească.

La această consfătuire au luat parte P . C. consilierii eparhiali şi protopopi t r ac tua l i :

Prot . Ic. stfor R. G. Ancuşa , Dl. D. Sgă-ve rd ia , -P ro t . Dr. M. Bănescu, consilieri; P r o t o ­popii Dr. A. Mihaescu-Logoj , V. Musta-Oravi ţa , I. Câmpianu-Urşova , Dr. N. lorgovan-Bocşa-mont , , I. Oraviţan-Răcăjdia, I. Muntean-Fâge t , I. Suru-Caransebeş , Pr . 1. Câmpianu , rev. epar­hial şi P . T o m a , secr. eparhial .

Prea Si . Sa arată că a c u m răsboiul a înce­tat în ţara noas t ră . Diferite probleme sunt des­chise pentru Biserica noastră şi greutăţ i de în-înfrutat pe câmpul moralei şi c redinţefsunt des tu le .

Pen t ru rezolvirea acestora se cere ca Epis ­cop şi preot, cler şi popor să fim toţi uniţi sub îndemnu l mân tu i to r de veacuri al sf. Scr iptur i .

Acesta este mot ivul convocării const i tuir i i , a se discuta în sobor problemele şi greută ţ i le zilei, ca apoi să se alcătuiască — după sfatu­rile în c o m u n planul de lucru în via D o m n u l u i .

Vlădică, Consi l iu eparhial şi protopopi se confruntă după preceptul evanghel ic pentru bi­nele Eparhie i . •

Centrul Eparhie i se sfătueşte cu „ochii şi u rechi le" episcopului — protopopii , — cari la rândul lor convin cu preoţ imea întreagă, hotă-r îndu-se mări rea râvnei întru viaţa rel igioasă a Eparhiei noas t re .

Se înşiră, între altele, deosebita atenţ ie ce ne-o impun vremur i le pentru catehizaţ ie . Se \ cer tot mai impe tuos raporturi int ime, sincere şi cura te , exis tente deja dintre preot şi protopop, şi apoi dintre aceştia şi cen t ru .

Se reamin tesc pentru consul tare circularele P . S- Sale Nrii: 2 2 6 , 6 9 1 , 7 0 5 / 9 4 2 ; 3 7 5 2 , 4 6 3 7 | 9 4 3 şi 7141 |944 , cari cuprind rezolvirea tu tu ror datoriilor din parohii şi u şu rează orga­n izând m u n c a preotului pent ru bine.

înfiinţarea asociaţ iuni lor de femei în parohii devine tot mai necesară şi se impune ca o dator ie .

Preotu lu i i-se aminteş te în r e z u m a t sfatul Mân tu i t o ru lu i : „Fiţi înţelepţi ca şerpii şi b lânzi ca porumbei i ! " .

î n t r ' o a tmosferă de frăţească şi creş t inească dragos te s 'a sfârşit consfătuirea şi s 'au întări t inimile tu tu ro r de a face.

r - INFORMAŢII —, 1 — i • • • • i i i i i M t |

DISTINCŢI!.

Din prilejul împlinirei etăţii de 60 ani, P. Sf. Sa Episcopul nostru Veniamin, apreciind zelul şi actiuitateau nor preoţi, a binevoit să acorde ur­mătoarele distincţiuni: Păr. secretar eparhial P. Toma, Protopop onorar. Preotului Gh. Popo-uici-Mărul blane roşii. Următorilor preoţi drep­tul de a purta brâu roşu: llie Oâmpianu, reu-eparhial, I. Racoueanu-Ferdinand, M. Rădoi-Obreja, Botis Ţurcan-Lugoj, G. Belcotă-Oornereua, D. Stoichescu-Jupalnic, E. Popovici-Mârcina, V, Creţu-Oicloua-montană, Tr. Bojin-Uzdin, V. Perin-Petrouasela, L. Oârdu-Sân-Mihai, ultimii trei din Banatul iugoslav.

Le exprimăm tuturor felicitările noastre, cu nădejdea, că aceste distincţiuni le ua înteţi zelul spre o şj mai rodnică activitate spre bi­nele şi progresul sf. noastre Biserici şi a popo­rului dreptcredjncios.

In Ziua de 1 6 Februarie P. Sf. Sa Episcopul nostru Veniamin, însoţit de Dl. pictor C. Baba prof. al şcolii belearte şi director al pinacotecii din Iaşi, fiu al Banatului, a vizitat comuna Luncavifa, spre a lua dis­poziţii în legătură cu pictarea din nou a bisericii. Deşi zi de lucru, P. Sf. Sa a fost aşteptat înainte de intrarea în sat de un banderiu de călăreţi, iar pe stradă şi în fereştrii multă lume şi mai ales copii. In^ faţa Bisericii aşteptau Pr. N. Văleanu din Cornea, Corpul didactic, cu elevi şi mulţi credincioşi în frunte cu primarul satului, care a rostit cuvinte de bineventare, iar corul a întonat „Pre Stăpânul" . Intrând în biserică, care s'a umplut de credincioşi, P. Sf. Sa le-a adresat cuvinte de învăţătură ' şi întărire a credinţei, îndemnându-i la alipire de sf. Bi­serică şi de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, lăudându-i pentru jertfele si râvna ce o arată faţă de casa Domnu­lui, în frunte cu zelosul lor preot. Le mulţumeşte pentru primirea făcută, in care vede alipirea lor faţă de mama cea bună a Neamului, care e Biserica noastră strămo­şească.

A constatat cu bucurie numărul mare de copii, comuna având un spor de populaţie, faţă de alte comune din Ba'nat, care au o vădită scădere. La eşire P. Sf. Sa a împărţit copiilor iconiţe, cărţi de rugăciuni şi cruciuliţe. După vizitarea Of. parohial a luat masa în casa ospita­lieră a preotului I. Sâbăilă, iar după masă s'a reîntors la reşedinţă, însoţit până la gară de preotul locului, care 1-a aşteptat şi h sosire.

Cuc, preoţi în 3 Martie a. c. la Sf. Litur­ghie vor scoate Sf. A g n e ţ pentru Litur­ghi i le celor mai înainte sfinţite.

,— PARTEA OFICIALĂ —,

Circulară Nr. 730 B. 1946

Prea St. Sa Episcopul nost ru Veniamin îm­plineşte 60 ani de viaţă în z iua de 22 Feb rua ­rie a. c.

Zi însemnată este aceasta în viaţa P , Sf. Sale, dar în acelaş t imp şi în istoria eparhiei noastre , ofer indu-ne tot odată plăcutul prilej de a ne manifesta, din nou dragostea şi devo tamen­tul nos t ru u n a n i m faţă de înalta persoană a Chir iarhului nost ru , care mu l t ă s ă m â n ţ ă b u n ă a s emăna t şi s a m ă n ă mereu ogorul eparhiei noas t re .

De aceea, Consil iul nos t ru eparhial , în şe­dinţa plenară dela 6 Februar ie a. c , a hotărî t ca să sărbătorească această an iversare în cadrul unor festivităţi, în zilele de 23 24 Februar ie a. c., la care să ia parte întreg clerul şi poporul credincios din eparhie .

Festivităţ i le se vor desfăşura după progra­m u l anun ţa t .

Aducâpd acestea la cunoşt in ţa Prea On. Ofi­ciu protopopesc, Consiliul eparhial se vede î ndemna t să mai ia următoare le d i spoz i ţ i un i :

1. Toţ i protopopii să-şi ţ ină de a lor dato-rinjă de a lua parte la aceste festivităţi, prezen-tându-se în fruntea une i delegaţii de preoţi şi mireni , din care să facă parte cel puţin 3 preoţi .

Din protopopiatele din .apropierea Caranse­beşului se vor prezenta cât mai mul ţ i preoţ i , toţi aducând cu sine odăjdii lumina te , de prefe­r inţă ga lbene , spre a se putea încadra în litia care va conduce pe Prea Sf. Sa până la biseri­ca catedrală.

Toţ i protopopii vor conli turghisi la Sf. L i tu r ­ghie arhierească de D u m i n e c ă 24 Februar ie a. c. Deci aducând cu sine toate odăjdiile, vor ve­ni pregătiţ i pent ru Sf. L i tu rgh ie .

2 . In D u m i n e c a din 24 Februar ie a. c , în toate bisericile din eparhie, în cadrul Sf. L i -tughi , se va săvârşi cuveni ta rugăc iune de m u l ­ţumire pentrU câştigarea cererei şi pent ru toată facerea de bine dela D u m n e z e u , conform rându­ielii din liturgier, in tercalându-se ecteniile cuve­nite la ectenia cea mare şi la ectenia întreitelor cereri de după Sf. Evanghe l ie şi după rugăciu­nea a m v o n u l u i ce t indu-se rugăc iunea de m u l ţ u ­mire .

C o m e m o r â n d însemnăta tea zilei, din nici o biserică să n u l ipsească predica preotului , care să arate şi să aprecieze după cuvi inţă real izări le

de ordin bisericesc duhovnicesc şi economic de sub athipâstor i rea Prea Sf. Sale Episcopulu i Ven iamin .

La rugăc iunea de mul ţumi tă se vor invita toate autorităţi le civile, mili tare şi bisericeşti din c o m u n ă .

După masă , u n d e este posibili tatea, să se c o m e m o r e z e această zi în cadrul societăţilor religioase, eventual şi prin serbări şcolare.

Nu ne îndoim, că Prea On. Oficiu protopo-pesc va da toată a tenţ iunea acestui praznic de bucur ie duhovnicească , care nu este numa i o s implă aniversare , ci este menit , din considerare la vremuri le prin care t recem, ca să adune şi ma i mu l t pe credincioşi în j u ru l Sf. Biserici şi a Arhipăs toru lu i , al cărui toiag t rebuie să fie şi să r ă m â n ă îndreptar de viaţa nu n u m a i în cele bisericeşti şi duhovniceş t i , ci şi în toate ni-zuinţele de suflete întări toare din viaţa N e a m u l u i n o s t r u .

Caransebeş din şedinţa secţiilor uni te ale Consi l iului eparhial , ţ inu tă în 6 Februar ie 1946 .

Preşedinte ad. hoc: PtOt Ic. Stfor R. G. Al lCUŞa Secretar:

consilier referent • Pr. Petru Toma

CONCURSE In b a z a ordinului Ven. Cons. eparhial No. 5877

BJ945 din 3 Decemvrie 1945 se publică concurs cu.ter­men de 30 zile déla prima publicare în „Foaia Diece­zana" pentru postul de paroh la parohia de cl. IlI-a din comuna Rueni cu filia s Turn , protopresbiteratul Caran­sebeşului devenită vacantă pe urma transferării preotu­lui Aurel Lazăr în parohia Zlagna,

I. B E N E F I C I I : 1. Sesiune parohială în extinderede 30 jug., 1444 st. 2. Birul parohial uzitat. 3. Veniturile stolare uzitate. 4 . Locuinţă în natură.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul ales este obligat a-şi îndeplini toate dato-rinţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminică şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala primară fără nici o altă remuneraţie.

Toate impozitele şi beneficiile de mai sus cad în sarc ina preotului ales.

Cei ce doresc să ocupe acest post, întrucât vor avea cvalificaţia cerută pentru parohii de cl. IÎI-a precum şi binecuvântarea P, S. S. Episcopului diecezan să-şi înainteze cererile, adresate consiliului parohial ort. rom. Rueni cu filia Turn , prin Prea On. Oficiu protopopesc al Caransebeşului.

Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila în-cunoştinţare a Prea Onoratului Protopresbiter tractual, în vre-o Duminică sau sărbătoare însfjj iserică spre a-şi arăta •dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nicidecum in ziua de alegere.

R u e n i , din ş e d i n ţ a e x t r a o r d i n a r ă a Consi l iu lu i p a r o ­hial , ţ i n u t ă la 7 I a n u a r i e 1046 .

Preşedinte: Secretar: Pr. Viorel Filip So lomon Seracirt

N r . 36j 1946

In c o n ţ e l e g e r c c u Oficiul p r o t o p r e s b i t e r a l .

C a r a n s e b e ş , la 14 I a n u a r i e 1846. Isaia Suru

protopop

In baza ord. Ven. Cons. Ep . No.. 5762 BJ1945 se publică conçues, cu termen de 30-zi le/dela prima publi­care în „Foaia Diecezană", pentru postul de paroh în parohia vacantă de cl. It din comuna laz, protopresbite­ratul Caransebeşului.

I. B E N E F I C I I :

1. Sesir.nea parohială în extenziune de 25 jug. 597 stj. 2. Birul parohial _ ' 3 Venituri stolare uzitate.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul ales este obligai a-şi împlini toate datorin-f ţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminecă şi sărbătoare, a catehiza la şcoala primară şi a învăţa pe copii să cânte în biserică, fără nici o altă remuneraţie.

Toate impozitele după veniturile de mai sus cad în sarcina preotului ales.

Cei ce doresc să ocupe acest post, . întrucât vor avea cvalificaţiunea cerută pentru parohii de cl. II, pre­cum şi binecuvântarea P. S. S. Episcopului Diecezan, să-şi înainteze cererile adresate Consiliului parohial ort. rom. din Iaz, prin Prea On. Of. ^ o t o p o p e s c al Caran­sebeşului.

Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila încunoştiinţare a Prea On. Protopresbiter tractual, în vre-o Duminică sau sărbătoare însf. biserică spre a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nicidecum în ziua de alegere.

Iaz, în şedinţa Consiliului parohial ţinută la 15. Ianuarie 1946.

Preşedinte: Secretar: Pr. Eftîmie Sârbu Gheorghe Ambruş

adm, parohial

Nr. 55J1946. In conţelegere cu Oficiul protopopesc -ort. rom.

din Caransebeş. Caransebeş, la 18 Ianuarie 1946.

Isaia Sura protopop

Renunţând Adunarea parohială din Sudriaş la drep­tul de alegere, amăsurat înaltei ordinaţiuni a Ven. Cons. eparhial Nr. 5882 B|j945 din 22 Noemvrie a. c. se pu­blică concurs cu termen de 15 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" pentru întregirea prin numire a postului de paroh la parohia de cl. IlI-a din comuna Sudriaş, protopopiatul Făgetului.

I. B E N E F I C I I :

1. Sesiune parohială în estindere de 32 jug. 2. Veniturile stolare uzitate. 3. Casă parohială nu este.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul numit este obligat a-şi îndeplini toate da-torinţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fle­care Duminică şi sărbătoare şi a catehiza la şcoala pri­mară fără nici o altă remuneraţie.

Toate impozitele şi beneficiile de mai sus cad în sarcina preotului numit.

Cei ce doresc să ocupa acest post, întrucât vor avea cvalificaţiunea cerută pentru parohii de cl. IlI-a precum şi binecuvântarea P. S. Sale Episcopului diece­zan să-şi înainteze cererile adresate Ven. Cons. eparhial

•prin Prea Onoratul Oficiu protopresbiteral Făget. Sudriaş, din şedinţa extraordinară a Consiliului

parohial ţinută la 16 Decemvrie 1945.

Crâjma, din şedinţa extraordinară a Consiliului p a rohial, ţinută la 30 Decemvrie 1945.

Notar: Ion lenăşescu

Preşedinte: Fetru V a s i l e s c u

preot Nr. 522J1945

In conţelegeie cu Oficiul protopresbiteral . Ioan Muntean

protopresbiter

In baza ordinului Ven. Cons. Ep . Nr. 5762B-945 ; din 15 Noemvrie 1945 se publică concurs cu termen de •30 zile dela prima publicare în „Foaia Diecezană" la -postul de paroh la parohia de cl. IlI-a din comuna Crâjma cu filia Mal protopresbiteratul Caransebeşului devenită vacantă prin transferarea preotului Nicolae Bogdan.

I. B E N E F I C I I :

1) Sesiunea parohială în extindere de 38 jug. 832 st.p. 2) Birul parohial uzitat.

' 3) Veniturile stolare uzitate. 4) Locuinţă în natura.

II. Î N D A T O R I R I :

Preotul ales este obligat a-şi îndeplini toate dato-.rinţele preoţeşti şi pastorale, a predica regulat în fiecare Duminică şi sărbătoare şi catehiza la şcoala primară fără

:nici o altă remuneraţie. Toate impozitele şi beneficiile de mai sus cad în

; sarcina preotului ales. Cei ce doresc să ocupe acest post, întrucât vor a-

vea cvalificaţia recerută pentru parohii de cl. IlI-a pre-^ u m şi binecuvântarea P.S.S, Episcopului diecezan să-şi înainteze cererile adresate Consiliului parohial ort. rom. Crâjma cu filia Mal prin Prea Onor. Oficiu protopopesc al Caransebeşului.

Reflectanţii se vor prezenta, pe lângă prealabila încunoştinţare a Prea Onoratului Protopresbiter tractual în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sf. biserică spre

"a-şi arăta dexteritatea în cântare, tipic şi oratorie, însă nici decum în ziua de alegere.

Secretar : Minai Dr ighic i

Preşedinte: Pr. Nicolae Suşoi

Nr. 34-946 In conţelegere cu oficiul protopresbiteral din C-sebeş, Caransebeş la 14 Ianuarie 1946.

Isaia Saru protopop.

Comunitatea de Avere Caransebeş

Nr. 851(1946- D. S.

Publicaţiune de licitaţie Comuni ta t ea de Avere din Caransebeş ţ ine

l i c i t a ţ i e p u b l i c ă pentru vânza rea a 20 .000 st. lemn de foc de esenţă fag pe tu l ­pină din seria II v. parcela 12 pădurea Să lă t ru-cu s i tuată în hotaru l comunei Mărul ocolul sil­vic Ohaba Bistra în z iua de 1 Martie 1946* orele 11 a. m.

Licitaţia se ţ ine în biroul Direcţiune! silvice. Ca garanţ ie de licitaţie se fixează 5°j 9 din

valoarea mater ia lului scos în vânzare care se va depune în n u m e r a r la Caseria centrală a C o m u ­nităţii de Avere , iar recipisa se va anexă la otertă.

Condiţ iunile de vânza re (caietul de sarcini) se pot vedea în orele de serviciu, la Direcţ iune şi Ocolul silvic Ohababis t ra .

Caransebeş , la 14 Februar ie 1946. Direcţiunea

Comunităţii d e Avere

Judecătoria Mixtă Orşova, secţia cf. Nr. 1174-945 cf.

E X T R A S : Din publicaţiunea de licitaţie contra urmăriţilor

Iosif şi Terezia Salmen din Orşova, Judecătoria a ordonat licitaţiune execuţională în

ceeace priveşte imobilul cuprins în cf, Nr. 1646 a co­munei Orşova, numit Ortsalge de 1 jugâr 267. 1-2 s tp .

Licitaţia se va ţine în ziua de 15 Aprilie 1946,. ora 10, în localul oficial al C. F . din Orşova.

Orşova, la 16 Noembrie 1945. s s Dr. Teodor T. Cerghit, judecător s s Ioan Radoi aj. cond. de cf.

Pentru conformitate imp.: Indescifrabil.