-
Anul L1H Blaj, la 20 Noemvrie 1943 Cenzurat
PROPRIE f AR-DIRECTOR
AUGUSTiN P O P A
«edactla şl administraţia BLAJ» JUD. TÂRNAVA MICĂ
I N S E R A T E
Cf. regulamentului de a-,;!!care a tarifului comer
cial, categoria V.
R E D A C T O R
DUMITRU NEDA
Foaie înscrisă în Reglstrnl de Publicaţii al
Trib.Târnava-Micl
sub Nr. 2—1838.
ABONAMENTE Pe un an . . . 300 Lei Pe 6 i u n i . . . 1 8 0 Lei
Pentru străinătate 900 Lei
F©ai@ i i is@Pî€eas&â-poEitică — Apare în f i e c a r e S â
m b ă t ă
Strica-voiu jitniţele mele... ( • ). Nebunia nu sălăşluieşte în
lemne şi 'n
pietri, ci 'n capete de oameni. Şi e~~dc multe feluri şi cu
multe feţe. Frământarea bogatului căruia ţoarte-i rodise ţarina,
cum spune Scriptura, e şi ea un soiu al nebuniei, chiar după
cuvântul Luminai veşnice.
1. C e v o i u f a c e ? Are multe bunătăţi pământeşti bogatul
nebun Dar cu toate acestea mii mulţumit. Dimpotrivă. Bunurile lumii
acesteia, cum zice un sfânt, sunt ape cari nu străbat la inimă să-i
potolească setea. Şi dacă inima nu i împăcată, viaţa e tntunerec,
vifor şi povară. Decât -. inima nu poate fi îndestulată cu bogăţii
trecătoare. „Dă-i astăzi unui lustragiu o jumătate a globului
^pământesc, şi-l vei vedea că mâine, nemulţumit cu atâta, se
vu'încăiera cu stăpânul celeilalte jumătăţi. Pentrucă sufletul o~
mului e prea mare ca să se poată sătura cu averi şi bunuri
pământeşti11. (Carlyle).
2. Strica-voiu jitniţele mele, şi m a i m a r i le v o i u z idi
. Pofta vine mâncând. Demonul îmbogăţirii niciodată nu zice:
Destul! „Dragostea de gologani creşte şi ea pe măsură ce creşte
bănetul". (S. Inocenţiu). Dar mai poate fi vorba de bucurie şi
seninătate în mijlocul unei asemenea înfrigurări? Are drept cel ce
a spus cuvântul: „înainte de ce ai dori un bun, cercetează să vezi
în ce lumină s'arată steaua norocului celor ce au acel bun". (La
Rochefoucauid). Care
îmbogăţit de răsboiu nu vrea să îngrămădească şi mai multei
bogăţie? Şi care dintre aceştia priveşte liniştit în faţa zilei de
mâine ?
3. Pentrucă muşuroiul averilor se vede, şi trezeşte gânduri
negre în sărmanii pe cari îi sfidează. Nu se prea ajunge la case,
la moşii, la posibilităţi de lux provocator, numai iac'aşa, la
repezeală, întru sudoarea frunţii. Căite cari duc la aşa ceva sunt,
de regulă, căi ale întunerecului. Cari, totuşi, nu scapă ochilor
ageri ai celor bătuţi de nevoi. A tăciunarilor de mâine. — Ne
îngrozim de prăpădul roşu. Dar când ne gândim la şleahta celor
putrezi de bogaţi în Rusia ţaristă, în mijlocul unei imense mulţimi
îndobitocite de sărăcie şi de băutură proastă, începem să înţelegem
cum de s'a ajuns aşa de uşor la prăbuşirea ştiută. Sf. Părinte P i
u s X i , prinzând semnele vremii, n'a pregetat s'o spună sus şi
tare, în auzul lumii întregi, că: „Mai aspră osândă (chiar şi decât
bolşevismul) merită uşurătatea care, fără să-şi bată capul cu ceva,
lasă să dăinuiască şi pe mai departe stări de lucruri cari hrănesc
tărîmul unei nemulţumiri îndreptăţite, şi astfel pregătesc calea
râvnitei revoluţii mondiale". ( Q u a d r a g e s i m o ant io) .
Să nu f'e urechi cari se audă şi la noi acest strigăt de paznic în
noapte ?
4. V o i u str înge a c o l o (în j i tniţe) toate i o d u r i l
e mele. — Ce suflet de Harpagon ! Are cu mult mai mult decât îi
trebue. Dar nu vrea să deie nimănuia nimic. Deşi săraci au fosi şi
vor fi pururea. Respingătoare meteahnă sgărcenia. Dreptul susţine:
„Să '-se deie fiecăruia cei al său". Iubirea grăieşte: „Să '-se
deie fiecăruia şi ce-i al tău". Sgârcitul strigă în Oura mare:
„Totul e numai al iiieu". Şi cu toate a-cesteat cum zice un proverb
străin, sgârcitul tânjeşte rfe foame, pentrucă cheile lăzilor lui
cu bani sunt-tn mâna diavolului, el însuşi nefiind altceva decât un
ursitor înstăfit. Şi ticăloşit.
5. Ori doară nu-i ticăloşire să te cufunzi cu totul tl1 cele
trecătoare, rob banului şi pântecelui? S u f l e t e ! S''e şi
bogatul nebun că are suflet. Dar la ce-i folo-S e ?fe această
cunoştinţă, dacă nu pentru a-i fi şi mai hvederată nebunia sa de
hamal lângă nişte bunuri °"ri sunt izvor de nelinişte, şi pe cari
omul nu le P O f r t e păstra decât puţină vreme şi cu osteneală,
ca "Pui să le piardă neapărat şi cu sfâşieri de inimă ? ( M - Vas i
le c e l Mare ) .
S(i °" ^ c ' ' m i e ? ' e ' * e ' m a n c ă , b e a şi te v e s
e l e ş t e ! Cea-cănd să-şi poată grăi astfel îl jlnduesc toţi
ah-
De câţiva ani, faţa omenirii e însângerată . Vremurile de
apocaliptice prăbuşiri i-au stors din suflet suferinţa şi din inimă
amarul. Sângele abureşte mereu îngrăşând pământul răbdător şi bun,
iar lacrimile nenumărate scriu cu focul lor chinuitor, zguduitoarea
tragedie a durerii. „O cruce uriaşă, din ţăndări de oase şi carne,
din inimi mistuite şi suflete torturate, îşi întinde braţele peste
continente, ţintuind în ea emisferele cu oceanele şi văzduhurile".
Nedespărţita tovarăşă a peregrinării noastre, veşnic noua şi
urgisita durere, acum, mai mult ca oricând îşi lămureşte
prezenţa.
In faţa ei omenirea se orândueşte in două t abe re : deoparte
sunt cei ce nu-i înţeleg rostul şi valoarea; iar de alta cei ce din
t ragedia Răstignitului i-au descifrat misterul. Şi rândurile celor
două tabere sporesc mereu, iar ea, sora durere, îşi continuă cu
măestrie opera de şlefuire, purificare şi transfigurare a bietei
fiinţe umane.
1. Pentru cei dintâi, durerea n 'are rost şi nu-i altceva decât
rezultatul jocului unei fatalităţi maştere şi oarbe; sau prezenţa
unei fiinţe rele şi duşmane în lumea aceasta troienită de veşnicui
efort spre izbăvire; sau totala absenţă a grijii paterne,
providenţiale, prevesti tă de Cărţile Sfinte.
In faţa ei sufletul se cutremură, iar sub povara ei izbucneşte
în revoltă şi ură. Pumnii se'ncleştează, dinţii scrâşnesc, gura
blestemă şi urlă 'nhiriată, iar bietul nefericit se'nco-voaie sub
povara ei chinuitoare până când — în disperare, dispare, cu voia,
în împărăţia tainică a morţii.
Ce deosebire este între aceştia şi bietele fiinţe necuvântătoare
în care nu-i chip şi asemănare divină ?
2. Pentru ceilalţi, durerea este şcoala vieţii, a purificării
şi-a transfigurării creştineşti.
De când arhanghelul cu sabia de foc a
tiaţii după averi. Acela însă aproape niciodată nu vine aievea,
lăsânduse mereu dorit şi visat. între timp vieaţa trece. Adunătorul
de comori, pe seama cine ştie cărui risipitor, se macină pe
îndelete. Moartea se apropie pe nesimţite. Ca să se înceapă noaptea
veşniciei fără lumină şi fără mângâiere. Atunci deşertăciunea
vieţii sale pământene, de hărciog fără minte, îi va apărea în toată
hâdoşenia ei. Dar înzadar. Căci cele dintoiu au trecut. Şi vremea
numai a c u m , şi a i c i , poate fi răscumpărată. Numai acum şi
aici m i l o s t e n i a acopere mulţime de păcate. De-ar înţelege
a c u m bogaţii vorba sf. Petru Chrţ/so-logul: „Fii bogat în
milostivire, dacă vrei să fi totdeauna bogat. Şi atunci fl-vor
jitniţilc tale mai mari-Atunci vor fi pline, dacă se va vădi că nu
le-a lipsit mâna largă, şi că păcătoasa poftă nesăturată nu le-a
zăvorit". — Cine are urechi de auzit, să audă'
de pr. S imion I. C r i ş anu
j alungat din paradisul pământesc pe nefericiţii protopărinţi,
durerea s'a înfrăţit cu ei t cu destinul şi cu drumurile lor,
purificându-le vieaţa.
Dumnezeul nostru nu s'a izolat in cerul său şi nici n'a uitat de
lumea aceasta frământată de patimi şi fărădelegi. E veşnic de faţă
cu prezenţa, cu puterea şi cu esenţa sa „Şi ajunge — înţelepciunea
lui — dela margini până la margini cu tărie şi întocmeşte toate cu
folos". (Inţ. 8, 1).
Pentru cei care cunosc aceste lucruri simple dar înălţătoare,
durerea nu-i a l tceva decât mâna lui Dumnezeu, care cere o
ispăşire meritată, sau chemarea lui duioasă spre alte zări
spirituale pe care „doar fiii luminii le înţeleg". Glasul lui
Dumnezeu ce chiamă înspre el, înspre virtute, se identifică
uneori-cu acela al durerii. Prezenţa durerii în a tâ tea suflete nu
este altceva decât Dumnezeu care cerşeşte un Da, sau încearcă tăria
credinţei şi-a iubirii. Istoria lui Iov se repetă prin veacuri!
Dar mai mult! De când pe muntele Că-păţinii, crucea s'a ridicat
biruitoare, durerea a primit un caracter sacru, răscumpărător.
Dacă e adevărat că fiecare creştin e un „Alter Christus", atunci
şi viaţa lui t rebue să aibă ceva răscumpărător. Fiecare t rebue
să-şi poată însuşi pe dreptul cuvintele Apostolului: „Plinesc
ceeace lipseşte pătimirii lui Hristos..." Şi aceas ta prin durere.
Ea este contribuţia, părticica lui la opera mare a Răscumpărării
lumii. Ea îl aseamănă şi îl înfrăţeşte cu acela care continuă să
urce încă drumul Calvarului pentru noi!
Fiecare îşi poartă pe pământ crucea vieţii. Creştinul însă şi-o
poartă cu resemnare şi iubire, cu conştiinţa că pe ceealaltă parte
a crucii e răstignit Isus, învingătorul morţii şi-al durerii.
Aceştia sub povara durerii nu izbucnesc în revoltă. Pumnii se
încleştează, dinţii scrâşnesc arătând greutatea durerii ; iar gura
în loc să blesteme mulţumeşte lui Dumnezeu, că prin durere s'a
transfigurat asemă-nându-se „Omului şi Maicii durerilor" în o -pera
lor izbăvitoare.
„O, adâncul bogăţiei şi-al înţelepciunei şi-al ştiinţei lui
Dumnezeu. Cât sunt de necuprinse judecăţile lui şi neurmate căile
lui. (Rom. 11, 30)". Cât e de sublimă şi adevă rată constatarea
Apostolului care a precizat caracterul răscumpărător al
durerii!
Desprind din nişte pagini prăfuite, mărturisirea unui convert i
t : „Pretutindeni unde aţii durerea afli Crucea, şi pe Cruce afli
pe Isus. Binecuvântată durere care mi-ai dat sensul vieţii, care mi
ai descoperit pe Isus".
Numărul 47
-
Fie aceste gânduri, lumină şi balsam, pentru sufletele
zbuciumate pe care în aceste vremuri fără seamăn, le cercetează
durerea cu harurile ei pur i f ica toare . . .
Mizerii locale Pe lângă multele strâmtorări generale,
localităţile mai au fiecare lipsuri şi necazuri proprii, locale.
In chip firesc însă, în a-
ceste vremuri de încercare, ele trec pe planul al doilea. — Su
it totuşi, între ele, unele, a căror împlinire este de evidentă
util i tate obştească, şi inve r s : a căror neglijare însemnează o
adevăra tă păgubire a interesului naţional.
Să ne oprim, de ex. la Blaj. — Lipsurile lui au fost to tdeauna
fără de număr. Se cunosc şi pricinile pentru care în trecut nu
numai că nu a fost ajutat, ci a fost chiar împiedecat să progreseze
sub raport edilitar. Rând pe rând multe s'au schimbat în lume şi în
ţa ră : Blajul însă a rămas, aşa cum a fost. Poate ca să nu se
tulbure cumva glorioasele amintiri ale trecutului!
Anul trecut era cât pe aci să înregistrăm o surpriză. Era vorba
să se facă un spital. Ştiţi, un spital adevărat , cu paturi pentru
bolnavi şi cu doctori specialişti ş. a. m. d. Ministerul a dat
banii, oraşul terenul; arhitecţii au făcut planurile, şi intr'o
bună zi-au început lucrările, s'a defrişat pădurea, s'a nivelat
terenul, s'au săpat temeliile, s'a cărat pietriş, e t c ; până când
intr'o altă bună zi, totul a intrat în linişte desăvârşită. Ce s'a
întâmplat? Enigmă. Se pare că fondurile destinate acestei
instituţii au emigrat în altă parte a ţării, să se facă acolo un
spital. S'a socotit, de sigur că noi, cei de pe aici, suntem
obişnuiji să murim fără doctori şi fără spital. De ce să ne strice
tradiţiile? Adevărat că avem la şcoli câ teva mii de tineri din
toate păr(ile ţări i ; dar aceşt ia sunt tineri şi nu se tem de
moarte .
Cu asta însă ne-am împăca noi cumva. Din toată afacerea: ce-am
avut şi ce-am pierdut ? S'a stricat păduricea în care ne mai
plimbam din când în c â n d ; dar toată cealal tă pagubă, cu
întreruperea lucrărilor, o plăteşte
Ş Statul. Pe noi, ca buni cetăţeni, asta nu ne priveşte. — Sunt
însă alte neajunsuri cari nu ne pot lăsa indiferenţi. E vorba de
iminenta perspectivă a unei totale şi foarte puţin splendide
izolări a Blajului de către lumea înconjurătoare. Sa nu fim rău
Înţeleşi: e vorba de izolare fizică, geografică. Chestiunea e
simplă: fără să le tăiem noi, ni se surpă podurile în toate
direcţiile. Podul peste linia ferată, din strada Simiori Bărnuţiu.
s'a închis. S'ar putea surpa, intr'o bună zi, oprind circulaţia
trenurilor. Căile Ferate au obligaţia de a-1 în-treţine. Se
pregătesc, de câţiva ani, să facă unul nou, bun şi
frumos/Rezultatul : a t rebuit închis cel vechiul
Podul peste Târnava Mare, spre Secaş, se mai poate trece pe o
singură parte , fără poveri însă, şi cu severă pază poliţ ienească.
Poate că ar trebui închis de tot, a tâ t es te de şubred. Astfel
ni-se închide drumul spre Valea-Secaşului, legătură importantă
pentru o întreagă regiune nu numai din punct de vedere economic, ci
şi din alte consideraţiuni. — Aceste „alte" interese au determinat
Ministerul Apărării Naţionale să aducă aici, la faţa locului,
puternice grinzi de metal, spre a face un pod resistent la orice
povară. Dar toată această fierărie preţioasă zace de ani de zile
nemişcată şi acoperită de un strat impunător de rugină. — De va da
Dumnezeu să se strice şi podul peste Târnava-Mică, spre Teiuş şi
Alba-Iuiia, izolarea noastră va fi totală şi desăvârşi tă .
Rugăm autorităţile să facă tot posibilul pentru a preveni aceas
tă eventual i tate . Asigurarea posibilităţilor de circulaţie nu es
te un lux pentru Blaj, ci o necesitate şi un interes de ordin
naţional şi, în parte cel puţin, strategic.
asupra catehezei (Cercular X—943) g înainte. Problema catehezei
e actuală Dar ca teheza es te ea totul ? Nu es te ? ' numai o par
te a apostolatului? Si a t ^ 0 " ' 6
ce se obligă numai partea şi n u ' apo"^ ' ^ întreg? De ce numai
lecţiile practice' ^ scrie şi sistematizeze, iar amvoanele ^ S
?
heza tuturor) să continue a fi mute -f!5'
H o . de glas şi amvoanele vii să grăiască tr ivă? De ce
cateheza numai iar trupul sângele Domnului să nu adape zilnic mădu
§1 larele şi sufletul preotului, a copiilor
atehi.
Vrem s ă î îm ai Tăi.,.! 11.
Să fie în veci binecuvântată iniţiativa şi paşii Asociaţiei sî.
Nichita! Dar ce ar fi dacă s'ar naş te şi generaliza, devenind
obligatorie pentru toţi preoţii o asociaţie simil a r ă?
Superioritatea şi Hristos contează pe noi pe toţi. Mai recent se
stăruie foarte mult
zaţi şi a credincioşilor? Confesionalul de să mai fie deschis
numai odată la an? b0? navii de ce să fie cercetaţi numai, î n C e
a '. agoniei, iar săracii, sub a căror bube sdrenţe se ascunde
Hristos (sf. Martin eh până când să mai fie abandonaţi şi daţi *
tării ?
N;rneni n'ar putea bănui unde am ajunge dacă, alături de lecţia
catehetică scrisă, $V studia, şi scrie şi predica, regulat, dacă
preS. tul nr liturgisi zilnic, dacă s'ar mărturisi sap. tămânal,
dacă ar medita zilnic e tc , —
-
Nr 47 U N I R E A Pag. 3
otdeauna podoaba sfinţeniei. Tăcerea este jeneratoarea
învingerii. „Omul nu se schimbă,
fiindcă nu meditează. Dac'ar medita, n'ar -ămânea o clipă ceeace
este . Fiul cel rătăcit n - a meditat, până n'a ajuns la ghindă.
Aşa P lumea, nu reflectează şi nu meditează a-proape niciodată
asupra a ceeace-i esenţial" 3).
0 , de s'ar porni în sânul Bisericii noastre o mişcare cât mai
întinsă în direcţia trăirii unei vieţi cu adevăra t preoţeşti! 0 ,
dac'ar striga cât mai mulţi fraţi: „Isuse, suntem ai Tăi prin
botez. Ne-am dăruit slujbei Tale prin hirotonire. Suntem ai Tăi şi
vrem să fim ai Tăi, şi acum, şi'n ceasul socotelilor -finale, noi
toţi cari propovăduim şi credem •11 înviere şi'n judecata Ta". O,
de-ar avea răsunet aceste modeste rânduri şi de s'ar uorni marea
mişcare salvatoare, cu aripi de -vijelie şi cu puterea uraganului,
astupând ioate vocile comode, învesmântate cu sau îără artă în
hainele tradiţionalismului exagerat şi steril!
Preotule al lui Hristos, preotule de bună credinţă, ori de unde
ai fi Ui şi orice etate vei avea, ia aminte! Ia aminte şi nu uita
că secerişul este mult şi lucrătorii puţini şi anemici. Gândeşte-
te că Isus cere preoţi sfinţi, preoţi mulţi, aşa cum atât de duios
cerşesc
convertire şi pentru convertirea enoriaşilor } putea spune: „Nu
se poate face nimica, la tăi. Fă-o aceasta cu optimism şi
încredere, ( ce atâta, trudă" ? Această tânguire pricinuieşte căci
rugăciunea unui preot, întovărăşită de i pagubă sufletelor, pe care
le despoaie de durerea unei mortificări, devine o rugăciune j
roadele Răscumpărării, preotului care se tân-ispăşitoare, ce se
apropie foarte mult de aceea gueşte şi lui Isus Hristos căruia îi
răpeşte şi a Sublimei Victime. Legătura dintre Isus şi j sufletele
şi mărirea. un preot niciodată nu este mai strânsă şi mai j Această
plângere îţi va fi îngăduită în intimă decât atunci când se
jertfesc pentru ziua când Tabernacolele vor fi dispărut de
pe pământ, în ziua când dumnezeiasca Inimă acelaşi scop, când
rabdă aceleaşi dureri, când li-se aud aceleaşi suspine. Toţi
preoţii sfinţi, cari s'au dedicat pastoraţiei sufletelor,
exercitând o blândă presiune asupra Inimii lui Isus, prin
mortificarea trupului lor, au obţinut favoruri uimitoare pentru
suflete.
Iar tu, sărmane preot, care n'ai cunoscut numai decepţii şi
injurii, t i care de atâtea ori ai fost dat la o parte şi terfelit
de un
a Iui Isus va înceta să mai iubească sufletele, — această zi
însă, nu va fi niciodată. De aceea, Dumnezeul meu, o dumnezeiască
Inimă a Stăpânului meu, fă să dispară de pe buzele preotului
cuvintele acestea atât de reci, atât de triste şi, dupăce vei fi
umplut sufletul lui de focul sacru al iubirii Tale, in-spiră-i
aceste cuvinte: „Iară eu cu bucurie
Pr. Aure l A l d e a
zilnic bunele noastre Surori dela Blaj. Dacă j s a j e
indefectibile şi eterne. Atunci când le
popor brutal şi nerecunoscător sau de inte- | voiu cheltui, şi
mă voiu cheltui şi pe mine lectualii neopăgâni ai parohiei tale,
priveşte j pentru sufletele voastre" (II Cor. 12-15)'). spre
Tabernacol. Pune-ţi inima şi urechea ta aproape do'Isus şi vei auzi
aceste cuvinte: „Iată eu cu voi sunt*. Privirea ochilor Lui va îi
asupra ta şi-ţi va surîde; mâinile Lui te vor binecuvânta şi-ţi vor
mângâia fruntea ta ostenită. Dar vei găsi, mai ales acolo în
Tabernacol, Inima lui Isus, cu spinii şi cu flăcările ei, cu spinii
uitărilor, nepăsărilor, in-pratitudinilor, sacrilegiilor, cu
flăcările iubirii
tu eşti cu adevărat român, fie-ţi nulă de poporul tău cel
insetat şi flămând după Hristos. Dar mai ales tu preotule cu suflet
cald încă, tu, care mai poţi fi trântit la pământ de graţia
dumnezeiască pe via cu lespezi a Damascului apostolici tale,
gândeşte-te că neamul tău îl vrea pe Hristos, . . că Hristos vrea
sfinţi şi din neamul tău. Mai ales tu, care poate eşti încă la
etatea când Isus a 'nceput a. propovădui, nu uita de obligaţii e
tale sfinte şi alungă apatia şi pesimismul pastoral . din mima ta.
Viaţa ta, aşa cum se dapănă ea, acolo depar te în anonimatul rustic
şi sărac al parohiei tale, de cele mai multeori este un martiriu,
dar vai, un martiriu involuntar. Tu care trăeşti adesea în sărăcie
şi privaţiuni, nu lăsa ca aceste mortificaţii ale tale să s e "
..scurgă în eternitate fără nici un merit. Oferă suferinţele
tale cotidiane pentru definitiva ta
3) R. Plus S. I. „înfruntă viata" pag. 15, sq.
simţi prea slab fn faţa atacurilor duşmane, | ai dreptul să
contezi pe puterea Lui. Când ' nepăsarea oamenilor şi propriile
tale păcate
îţi vor stoarce lacrimi din ochi, ai dreptul să te prosterni la
picioarele Lui să-i cuprinzi genunchi: şi să ceri ca mâna Lui să te
bine-cuvinteze şi să te ierte, pe tine şi pe ei
Munceşte cu dăruire şi încredere, căci : „atâta vreme cât va fi
un Isus Hristos, care ne porunceşte să mergem, înzestrându-ne cu
puterea sa, încredinţându-ne mis iunea . sa , a tâ ta vreme cât
preotul va avea o gură şi o limbă pentru a putea vorbi, mâini
pentru a putea munci, picioare pentru a se putea mişca, un trup
pentru a-1 putea mortifica, un suflet pentru a ş i putea vărsa
înaintea Chivotului durerea şi iubirea; de altă parte, atâta vreme
cât vor fi suflete moarte de înviat, su • flete bolnave de
vindecat, suflete slabe de sprijinit, neştiutori de învăţat, atâta
vreme cât vor fi nevoi de a ju ta t . . . preotul nu va
tarea Bibliei româneşti dela Petersburg, există un studiu scris
de Martin Jugin : Philaréte Drozdov, métropolite de Moscou
(1782—1857). Sa vie, ses écrits, sa doctrine (in Échos d'Orient,
1933, Tom XXXII, p. 447-479J. E considerat filoprotestant, duşman
al scolasti-cismului teologic (Mauricius Gordilio. Compendium
theologiae orientalis. Romae, 1939, p. 3 2 - 3 3 ) .
Dintre clericii basarabeni e cunoscut la Blaj mai ales
Protoiereul Ieremia Cecan, (ssu Ciocan). S'a născut în 1867. A
studiat la Seminarul din Chişinău (înainte avea 10 clase). A fost
preot la Nişcani, în judeţul Orheiu. Din primii ani de preoţie se
impune ca luptător naţional, ajungând în conflict cu Arhiepiscopul
rus Serafin Ciciegov al Chişinăului.
•A avut curajul de a ataca pe preotul Const. Parfemieo (dela
fabrica de lumânări), pe preoţii N. Stoicov, Ţ. Volovei, etc.
Toată vieaţa sa a militat pentru Sfânta Uuire. In 1909 a început
să publice o re «/istă bisericească: Unirea Noastră La început avea
binecuvântarea Vlădicilor Serafim, Nicodim şi
" G-avril, dar după 2 ani nu i-s'a permis s'o *ai editeze. în
1911 începe să apară Unirea S a b conducerea doamnei E. Ciocan.
Articolele unioniste ale răposatului Pă-! m t e Cecan au fost
comentate de multe ori
presa bisericească din Transilvania.
In istoria culturală a Basarabiei au avut rol important păstori
ardeleni, cari erau colportori de cărţi româneşti. Episcopul
Dionisie Erihan al Ismailului a învăţat să citească după o carte pe
care i-a adus-o \ n colportor a rde . lean (O. Ghibu: Dela
Basarabia Rusească la Basarabia Românească. Vălenii de munte.
Anexe.). Prin aceşti colportori ardeleni se răspândiau şi
tipăriturile blăjene.
Când a fost atacat un ierarh al Basarabiei, I. P. S. Gurie
Grosu, numai Unirea dela Blaj i-a luat apărarea.
Fiii Blajului au avut rol important şi în revoluţia din 1918,
care a dus la marea unire.
In Basarabia au fost uniţi, dar numai răsleţi. N'au ajuns să
întemeieze parohii. Erau şi ucraineni uniţi, dar nici aceştia n'au
reuşit să întemeieze parohii. Abia în ultimii ani s'a reuşit să se
întemeieze paroh e unită în Basarabia. Se fac Liturghii orientale
in bisericile catolice de rit latin.
E îmbucurător faptul, că în ultimul timp au început să apară în
unele reviste bisericeşti basarabene ariicvole despre unirea
bisericilor. Revista Teologică dela Sibiu a protestat, dar
protestul de acolo n'a ajuns până în Basarabia. Basarabenii admiră
Blajul, cum 1-a admirat şl boerul V. Stroescu.
Iosif E. N a g h l u
] Sa nu uitam biblioteca Bíajulur) i \ Am scris titlul acestei
cronici cu un \ sentiment de sfială, pe care vrem să-1 îm-i
părtăşim cât mai multor oameni. Strângerea i de inimă este în
legătură cu Biblioteca Cen-j trală a Blajului, cu cea mai veche şi
va lo-| roasă bibliotecă românească. ! Ea a fost înfiinţată de
călugării Iui Micu \ Klein, odată cu întemeierea cetăţii
eclesiastice | şi culturale. De atunci şi până astăzi, gene-\ raţie
după generaţie a contribuit Ia complec-i tarea şi îmbogăţirea ei.
Mitropoliţii şi dascăiii j şi-au trimis pe rând dulapurile cu cărţi
şi • manuscrise acestei biblioteci. Aşa s'a adunat, î în decurs de
mai bine de două secole, o co-l moară neasemuit de preţioasă, în
care teolo
gia, istoria, precum şi toate disciplinele ştiinţifice găsesc un
izvor nesecat de informaţie şi documentare.
Rămâi aproape uluit de setea de cultură pe care au avut-o
oamenii trecutului, de pasiunea lor de tezaurizare în cărţi şi mai
ales de stăruinţa cu care au adunat un vast material istoriografie
pentru a justifica dreptul poporului român la libertate. Dacă am fi
puşi într'o zi în situaţia de a demonstra unui for internaţional că
suntem o naţiune creatoare de valori, nu va trebui să facem decât
un singur efort, invitând pe arbitri de a vizita Biblioteca
Centrală a Blajului. Ei vor vedea cum primii călugări români s'au
chinuit ani îndelungaţi să adune cărţi masive cu tainele
învăţăturii, cum au citit mii de nopţi la pâlpăiala opaiţului şi
cum au scris tomuri întregi, ridicând spiritul unui popor de iobagi
peste nivelul tuturor popoarelor înconjurătoare. Aceiaşi onoraţi
domni ar mai putea vedea dulapurile bătrâne cu cărţi ale lui
Timoteiu Cipariu, Simion Bărnuţiu, Aron Pumnul şi a unui lung şir
de cărturari, preocupaţi să adune din toate limbile pământului
volume rare şi colecţii cu publicaţii, care abia se găsesc la
câteva academii ale occidentului.
Şi acum, după această introducere, să destăinuim şi amărăciunea.
Biblioteca aceasta are nevoe de mijloace de întreţinere şi de o
instalaţie indispensabilă conservării. Iar mijloacele acestea nu le
are. Cărturarul Au-gustin Popa, care se strădueşte să organizeze
această bibliotecă până la rangul unei instituţii prestigioase,
abia a putut să procure sumele necesare improvizării unor dulapuri,
prin generozitatea unui donator particular.
4) Mgr. M. Gonzales y. Garcia Op. cit. pag. 59. sq. *) Reţinem,
fără nici un comenta r, din „Uni
versul" (15-XI-43) aceste rânduri, pe cât de judicioase pe atât
de dureros adevărate, alo cunoscutului publicist ardelean care
semnează V(asile) M(unteanu). —
N. R.
-
Pag. 4 U N I R E A
Fireşte, a tâ t e prea puţin. Tot ceeace es te necesar ca
investiţie, credem că trebue să-*cadă în sarcina bugetului
statului, ca o datorie de onoare. In faţa străinătăţii vom putea
pune astfel în valoare un tezaur care v a răsturna elocvent toate
străduinţele unei propagande piezişe, iar în cadrul vieţii noastre
culturale deschidem deopotrivă tineretului şi cercetătorilor
izvoare fecunde de pregătire, activitate şi maturizare
intelectuală.
Nu putem lăsa în s tarea în care se găseşte Biblioteca Centrală
a Blajului. Şi nici nu este de conceput că ea poate fi pusă în
condiţiuni optime de conversare, prin alte mijloace decât ale
Statului.
Această bibliotecă e un patrimoniu al naţiunii şi el t rebue
conservat în primul rând prin grija ei.
V. M.
CoSţu I A G R U - E u i
„ A s t r u " d ! n C l u j - S i b i u ş i - a inaugurat M i e
r c u r i , 10 N o v . sub p r e ş e d i n ţ i a de o n o a r e a D
l u i P r o f . Dr. C. Tătaru, ce l de a l d o i l e a a n a l act
iv i tă ţ i i sa le d i n ref u g i u . In p rezenţa R e c t o r u
l u i U n i v e r s i t ă ţ i i , P ro f . Dr. I. Haţieganu, R e v
. Păi- . /. Agârbiceanu, Păr . Orduna, P ă r . spir i tual A.
Ciunganu.a d - l o r asistenţi Dr.Fodor şi Dr. Petru Radu, a u n u
i n u m ă r neobişnui t de s tudenţ i ş i s tudente , P r e ş e d .
A s t r u l u i , d . Nicolae Pop, s tud . m e d . a n . V . a
expus, î n c u v â n t a r e a sa , p r o g r a m u l d e l u c r u
a i act iv i tă ţ i i pen t ru n o u l an univers i tar , a ră tând
n e c e s i t a t e a ca tegor ică de a t ră i c o n f o r m E v a
n g h e l i e i ' f ă r ă a n e c o m p l a c e într 'o ca le m i j
l o c i e pl ină d e c o m p r o m i s u r i : „ O r i c u Hr is
tos , o r i î m p o t r i v a L u i " . T i n e -r e ţ a , p r i m
ă v a r a v i e ţ i i , t r e b u e t ră i tă aşa fel, c a t o a m
n a să p u t e m spera r o d î m b e l ş u g a t . Z u g r ă v i n
d por t re tu l r e g r e t a t u l u i preşedin te al „ A s t r u
l u i " L i v i u L u p a n , , P r e ş e d i n t e l e arată c a m
o d e l de u r m a t pe Ing. Iustin N i -c o a r ă , L i v i a S â
r b u şi m a i a les p e tânărul s tudent i n g . P i e r Q i o r g
i o Frassat i . T i n e r e t u l să n u uite î n ţ e l e p t e l e
î n d e m n u r i ale D l u i .Rector l a d e s c h i d e i e a n o
u l u i a n u n i v e r s i t a r : „ U n i v e r s i t a t e a n u
v r e a să p r e g ă t e a s c ă n u m a i o a m e n i de a d â n c
ă şt i inţă , c i c u aceeaşi a r d o a r e m i s i o n a r ă .vrea
să p r e g ă t e a s c ă puternice caractere... S ă a v e ţ i
idealu l na ţ iona l unit cu c e l r e l ig ios ş i c u c e l sp i
r i tua l care porunceş te a c u l t i v a va lor i l e s p i r i t
u a l e ş i a l e împăr tăş i n e a m u l u i , pe c a i e să le î
n c o r o n a ţ i c u i d e a l u l umani tă ţ i i " .
T r e c e apoi Ia e x p u n e r e a p r o g r a m u l u i de a c
t i v i tate care se va r e z u m a la p a t r u s e c ţ i i : 1. S
e c ţ i a p e n t ru v i a ţ a suf letească şi i n te r ioa ră , a
căre i c u l t i v a r e r e c l a m ă spirit de jertfă, de r e n u
n ţ a r e la u n e l e c a p r i c i i t inereşt i şi la respectu l
u m a n , a c c e n t u â n d c ă a c e a s t a se câş t igă n u m
a i p r in r u g ă c i u n e ş i adăparea d e a s ă la S f . T a i
n e . T r e c e în rev is tă a p o i toate p u n c t e l e n e c e
sare cu l t ivăr i i aceste i v i e ţ i , a d r e s â n d u n i m n
S f . F e c ioare , pe care o r e c l a m ă în l u p t a noast ră ,
i a ră d e a căre i ajutor nu v o m p u t e a face n i m i c . C i
t e a z ă a p o i c u v i n t e l e Ing. Iustin N i c o a r â : „ N
u m a i u n c o r p c a l d poate să î n c ă l z e a s c ă pe u n u
l m a i r e c e . T r e b u e d a r s ă n e î n c ă l z i m pe n o
i , să n e c o n v e r t i m pe no i ş i p e u r m ă p e a l ţ i i
" . A c e s t a t r e b u e să f ie A s t r u l . — 2. S e c ţ i a
v i e ţ i i car i ta t ive , după m o d e l u l c o n f . Sf . V i
n c e n ţ i u d e P a u l . — 3. S e c ţ i a de p r o p a g a n d ă
, c o l p o r t a j u l că r ţ i lo r b u n e , p u b l i c i s t i
c ă la Unirea. — 4. S e c ţ i a a d m i n i s t r a t i v a , î n c
red in ţa tă c o m i t a t u l u i şi c o n s i l i e r i l o r . —
C a o î n c o r o nare a acestui p r o g r a m , p r e ş e d i n t
e l e îş i e x p r i m ă d o r i n ţ a c a la sfârşitul a n u l u i
să se f a c ă u n „ C o n g r e s E u har is t ie" naţ iona l .
Ia a p o i c u v â n t u l R e v . P ă r . / . Agârbiceanu, care
îş i a ra tă deosebi ta sa t is fac ţ ie p e n t r u aceste p r e o
c u p ă r i s i n c e r e ale t inere tu lu i d e a s t ă z i c a r
e , d u p ă c u m s p u n e D - S a , n 'au fost şi a le g e n e r
a ţ i i l o r anter ioare . A r a t ă a p o i neces i ta tea a b s
o l u t ă a c r e d i n ţ e i , fără d e c a r e n u p o a t e
exista o v i a ţ ă de c reş t in a d e v ă r a t , o f e r i n d u
- n e tot c o n c u r s u l b i n e v o i t o r p r i n c o n f e r
i n ţ e l e atât d e p l ă c u t e a le D - S a l e . — P ă r .
Ciunganu, sp i r i tua lu l s t u d e n -ţ i m i i , e x p u n e c
h e s t i u n i a d m i n i s t r a t i v e . D e l a D l Rector,
Dr. [uliu Haţieganu a m ascu l ta t c u v i n t e c a r e — r e c u
n o a ş t e m sincer — n u l e - a m m a i auzi t d e l a n i c i u
n s a v a n t r o m â n . D - S a îşi a ra tă m i r a r e a de fe
lu l c u m e v o l u e a z ă sen t imentu l r e l i g i o s l a o m
, d i n c o p i l ă r i e , c â n d e foarte desvol tat ,"~slăbmd î
n v i a ţ a a d u l t ă şi r e v e n i r e a l u i în p e r i o a d
a c â n d o m u l se a p r o p i e d e m o a r t e . In Un ivers i
ta te t r e b u e re lua t acest fir, a c c e n -
. t u â n d u - s e educa ţ ia r e l i g i o a s ă . C a r e m e
d i u , D - S a î n d e a m n ă t inere tu l să se î n t o a r c ă
la b iser icuţe le d e l e f v n d e l a ţară, u n d e se păst
rează a t m o s f e r a sănătoasă a c r e d i n ţ e i . A p o i îş
i e x p r i m ă d e o s e b i t a m u l ţ u m i r e p e n -
t r u p r e o c u p ă r i l e A s t r u l u i e x p u s e de p r
e ş e d i n t e ş i , c a o încurajare, p u n e la d i s p o z i ţ
i a A s t r u l u i f r u m o a s a s u m a
d e 15.000 l e i . • „
. Şed in ţa s 'a î n c h e i a t într 'o c a l d ă a t m o s f e
r a , t re -
z i n d u - s e în su f le tu l f i e c ă r u i astrist e n t u
s i a s m p e n t r u
s i n g u r a rea l i t a te : Isus Hristos. B e i u ş . D i n i
n i ţ i a t i v a d-Iui Ioan C i o n c a , d i r e c t o
ru l B ă n c i i N a ţ i o n a l e ş i v i f e - p r e ş e d i a
t e l e A g r u l u i E e i u ş s'a înfi inţat, î n c a d r e l e a
s o c i a ţ i e i , u n n o u c o r l a c a t e d r a l a oraşulu i
, c o m p u s d i n in te lec tua l i i d e s e a m ă b e -i u ş e
n i . A c e s t a a debuta t î n 7 N o e m v r i e a . c , î n p r
e z e n ţ a I. P. S . S a l e D r . V a l e r i u T r a i a n F r e
n ţ i u , E p i s c o p u l O r ă z i i şi A d m i n i s t r a t o
r A p o s t o l i c a l M i t r o p o l i e i d e A l b a - I u l i
a şi F ă g ă r a ş . — C o n d u c e r e a c o r u l u i o a r e
păr . profesor M i h a i B r u c h e n t a l de la l i c e u i S a
m u i l V u l c a n , (n. c,)
P e r s o n a l e . V e n . O r d i n a r i a t a l M a r a m u
r e ş u l u i a f ă c u t m a i n o u u r m ă t o a r e l e n u m i
r i d e a d m i n i s t r a t o r i p a r o h i a l i : Dr Găurii
Bălan . l a S a t u - M a r e V ; Augustin Babiciu d e l a B o r ş
a III, l a C i o l t ; Petru Pop d e l a C a v n i c u l d e S u s
, l a R e m e ţ i ; Nicalae Cotofiu ( c o n v e r t i t d e l a o r
t o d o x i e ) l a T ă m ă ş e ş t i ; n o u h i r o t o -n i ţ i
i : Ion Maruşceac l a R e p e d e a ; Gh. Pop l a P e t e a ; Ion
Brehaiţala B ă i ţ a ; Gh. Pop-Mogoşeşti l a V a r a i u ; Ioan F.
Câmpeanu l a C a v n i c u l de J o s .
D ă r u i ţ i o c h e l a r i p e n t r u o s t a ş i ! M a j .
S a R e g i n a M a m ă Elena roagă p e to ţ i o a m e n i i d e b
i n e s ă d ă r u i a s c ă ochelari vechi ( a l b i , c o l o r a
ţ i , l e n t i . e d e o c h e l a r i , r a m e ) p e n t r u o s
t a ş i i s u f e r i n z i d e o c h i . A c e ş t i - c h e i a r
i v o r f i r e p a r a ţ i î n i r ' u n a t e l i e r s p e c i a
l ş i p r e d a ţ i o s t a ş i l o r . D ă r u i t o r i i s u n t
i n v i t a ţ i a d e p u n e o c h e l a r i i l a P a l a t u l R
e g a l d i n C a l e a V i c t o r i e i ( B i r o u l d e I n f o
r m a ţ i i ) , i a r p e r s o a n e l e c a r i n u s e p o t d e
p l a s a , s u n t î n d e m n a t e a î n ş t i i n ţ a l a - a c
e e a ş i a d r e s ă p r i n t r ' o c a r t ă p o ş t a l ă , s p
r e a î i t i i m i s c i n e v a s â r i d i c e o b i e c t e l e
d ă r u i t e .
M i s i u n i p o p o r a l e . P ă r . Vasile Dardai ş i p ă r
. A r h i m a n d r i t Daniil Ciubotarii/, i e r o m o n a h i b a
' s i l i a n i d e l a O b r e j a , a u ţ i n u t s f i n t e
misiuni poporale î n p a r o h i i l e : Cut (31 X — 6 XI) . A p r
o p i e r i de s f i n t e l e t a i n e 786. A u fost p r i m i t
e s o l e m n î n R e u n i u n e a m a r i a n ă 1 0 f e m e i . A
j u t o r l a m ă r t u r i s i r i a u d a t p ă r . l o s i î C u
t a a n u şi I l ie M i r i o n . — L a Cipăeni ,6—1-1 N o v . ) s
' a u î n r e g i s t r a t 1559 a p r o p i e r i de sf . t a i n
e , b o t e z u l u n u i p o c ă i t , ş i 405 m e m b r e a u fos
t p r i m i t e s ă r b ă t o r e ş t e î n R e u n i u n e a m a r
i a n ă . L a m ă r t u r i s i r i a u m a i a j u t a t p ă r . M
a r c u ş i p a r o h u l l o c u l u i p ă r . A l e x . C a i a n
. L ă u d a t ş i p r e a m ă r i t î i e D o m n u l p e n t r u t
o a t e .
L o c a l e . D u m i n e c a v i i t o a r e , a s ă p t ă m â
n i i XIII d u p ă î n ă l ţ a r e a S f . C r u c i , va piedica î
n c a t e d r a l ă p ă r . Traian Jacodi, p r o f e s o r .
- O n o m a s t i c a M a j . S a l e R e g e l u i Mihai I a f
o s t p r ă s n u i t ă p r i n t r ' u n T e d e u m s l u j i t l
a c a t e d r a l ă d e II. S a Dr. Vittor Macaveiu î n s o b o r d
e _preo{ i . T o a t e a u t o r i t ă ţ i l e l o c a l e , b i s
e r i c e ş t i , ş c o l a r e , a d m i n i s t r a t i v e ş i m
i l i t a r e ş i - a u a v u t r e p r e z e n t a n ţ i i l a a c
e a s t ă s o l e m n i t a t e r e l i g i o a s ă . D u p ă î n c
h e e r e a s e r v i c i u l u i r e l i g i o s , p u b l i c u l
ş i t r u p a a u a s c u l t a t , î n f a ţ a c a t e d r a l e i
, u n î n s u f l e ţ i t c u v â n t o c a z i o n a l r o s t i t
d e d . c o l . Alex. Fărcaşiu, c o m a n d a n t u l c e r c u l u
i d e r e c r u t a r e T â r n a v a - M i c ă . S e r b a r e a s
' a î n c h e i a t p r i n d e f i l a r e a t r u p e i î n f a ţ
a a u t o r i t ă ţ i l o r .
C u „ A s t r a " l a B u c e r d e a G r â n o a s ă . î n d e
m n a ţ i d e g â n d u l de a l u a c o n t a c t c u p o p o r u
l î n m i j l o c u l c ă r u i a vt>r m e r g e c â t d e c u r
â n d , e l e v i i c l . V I I a Ş c N o r m a l e d e b ă i e ţ i
d i n B l a j , a u c e r c e t a t B u c e r d e a G r â n o a s ă
, s u b c o n d u c e r e a P r o f V . P o p p ş i a i n s t i t u
t o r u l u i A l . P o p . P r o g r a m u l a î n c e p u t c u
sf . L i t u r g h i e u n d e a v o r b i t p ă r . V . P o p p ş
i u n d e a u c â n t a t n o r m a l i ş t i i b l ă j e n i . D u
p ă m a s ă , î n ş c o a l a t i x i t ă de i u n i e , a v o r b
i t d . A l . P o p d e s p r e „ T r e c u t u l ş i v i i t o r u
l n e a m u l u i " , i a r e l e v i i D . M i r c e a , V N a n u
ş i M . V e s a , a u j u c a t p i e s a „ f t r v i n t e ş i P e
p e l e a " . P r o g r a m u l b o g a t î n d e c l a m ă r i ş i
c â n t ă r i 1-a î n c h e i a t p â r . A n c a , p r e o t u l l
o c a l , c a r e î n n u m e l e p o p o r u l u i ş i - a i n t e
l e c t u a l i l o r , toţ i d e f a t ă , a m u l ţ u m i t o a s
p e ţ i l o r p e n t r u f r u m o a s ă c o n t r i b u ţ i e a d
u s ă c u l t u r i i p o p o r u l u i .
S e r b ă r i c o m e m o r a t v e . „ f l s o c i a ţ i u n e
a p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă ş i c u l t u r a p o
p o r u l u i r o m â n " a t r i m i s t u t u r o r p r e ş e d i
n ţ i l o r de d e s p ă r ţ â m i n ' e ş i c e r c u r i c u l t
u r a l e a l e Astrei o c i r c u l a r ă , c u î n d r u m a r e
a s ă f ie s ă r b ă t o r i t a împlinirea unui sfert de veac dela
Unire. C e e a c e s e v a f a c e p r i n „ s e r b ă r i c o m e
m o r a t i v e î n i i e c a r e d e s p ă r ţ ă m â n t c e n t r
a l j u d e ţ e a n , de p l a s ă ş i c e r c c u l t u r a l , c
u c o n c u r s u l t u t u r o r i n s t i t u ţ i i l o r ş i a s
o c i a ţ i i l o r c u l t u r a l e ş i p a t r i o -
T i p o g r a f i a Seminarului B l a j
t ice . D i n p r o g r a m u l a c e s t o r s e r b ă r i n u
l i p s e a s c ă u n p a r a s t a s , î n a m â n d o u ă b l s e
r ^ - S i
m â n e ş t i , p e n t r u p o m e n i r e a R e g e l u i F e
r d i n l 0 * R e g i n e i M ă r i a , a o r g a n i z a t o r i l
o r ş i a dele ? ' 5
d e l a A l b a - I u l i a , t r e c u ţ i l a c e l e v e ş n
i c e a 1 8 at' i c' r
r i l o r p e n t r u U n i r e d e p e î n t r e g p ă m â n t
u l " n e s c ; a s o l d a ţ i l o r c a r e î n r ă s b o i u l t
r e c u t ş i - g 0 ^ ' s â n g e l e p e n t r u î n f ă p t u i r
e a e i ; p r e c u m ş j a | a a U , d a ţ
c a r e , î n r ă s b o i u l a c t u a l , şi-1 v a r s ă c u a
tâ ta s i n ţ ă p e n t r u a o r e s t a u r a . R e s t u l s e r
b ă r i i v a ^ 0
d e a s e m e n e a u n c a r a c t e r c â t s e p o a t e de s
f^" ş i d e s o b r u . In c u v â n t a r e a , s a u c o n f e r
i n ţ a , care™* v a r o s t i c u a c e s t p r i l e j , v a f i
e v o c a t ă adun ^ d e l a 1 D e c e m v r i e 1918, c u î n t r
e a g a e i s e m n i u v ' ^ p e n t r u t i m p u r i l e d e a s
t ă z i . ' I e
A s t r a î n B i h o r . S o c i e t a t e a „ A s t r a " î n
r i t m , , v r e m i l o r c e l e t r ă i m , s u b c o n d u c e
r e a h a r n i c u l u i / r e c t o r a l l i c e u l u i S a m u
i l V u l c a n d i n B e i u ş , Dr c o l a e F l u e r a ş , s e
d e p l a s e a z ă î n f i e c a r e D,urninecj d u p ă a m e a z
ă î n c o m u n e l e d i n j u d e ţ p e n t r u lumina r e a s ă
t e n i l o r d e l a a c e a s t ă g r a n i ţ ă . P â n ă a c u m
s'a» ţ i n u t c o n f e r i n ţ e î n u r m ă t o a r e l e c o m
u n e : Roşia Damiş, d - n i i B o t a , S t a n c i u ş i C r i s
t e a ; î n Criştl d - n i i D u m i t r e a n u , D r . E m i l P
o p ş i fl. Briscar Târcăiţa d . T r . T ă m a ş ; Vârciorog d - n
i i B o t a , flndrc ş i S t a n c i u ; Sebiş d . I. M M i h e l e
; Prisaca d . Dr. X F l u e r a ş ; Belejeni P . C . S a Z . M o g
a , d - n i i Bogdanşl C . S a v a ; Meziad d . B r i s c a n ;
Mizieş d . E . P 0 p-Hoiod d n i i T ă m a ş ş i B u t a r u . (n.
c.)
„Albina" Institut de credit şi de econ.,
A v i z „Albina", institut de credit şi de eco
nomii, Sibiu, aduce şi pe calea aceasta la cunoştinţa
acţionarilor săi, că acţiunile noui (definitive) din ultima
emisiune fiin i tipărite, se eliberează în schimbul prezentării
Titlurilor Provizorii.
Acţionarii cu domiciliul în oraşele unde institutul are
sucursale, vor depune Titlurile Provizorii la sediiie sucursalelor,
de unde urmează a ridica acţiunile noui (definitive).
M i t r o p o l i a R o m â n ă U n i t a — U
No. 7000—1943.
CONCURS La Cancelaria mitropolitană este vacani
un post de actuar. Doritorii de a ocupa acest post îşi vor
înainta cererea către Ordinariatnl Arhiepiscopesc până la data de
26 Noemvrk 1943, alăturând absolutoriii teologic, extrasul de botez
şi de naştere, şi certificatul de na" ţionalitate. Salarul lunar
este fixat la 11.000 lei
Blaj, 12 Noemvrie 1943.
Comunicat Se face cunoscut că orariul de camufal
prevăzut în art. 4 din Ordonanţa Nr. 30 a & 6. 1. se
modifică, cu începere dela 16NoerH-vrie 1943, astfei : Camuflarea
luminelor in modul arătat prin ordonanţa Nr. 30 a C. se va face
dela orele 17.30 până Ia orele 6$ pe întreg teritorul
jurisdicţional al acesta' Comandament. — Comandantul Corpului "
Armată, General de Corp de Armată, Effl*nf Leoveanu — Procuror
Instructor Militar Mai°r
Magistrat, Ctin Gheorghe.
A apărut
„BIBLIA COPIILOR" m a n u a l ic re l ig ie p e n t r u cl.
W'& P f , m * de Prof. A U G U S T I N P O P A -desface prin
Librăria Seminar ia l i
Preţul 60 Lei .
