CCF - Impozit Cu Reținere La Sursă Pe Veniturile Nerezidenților_20 Iunie 2014

Jhg

Hkj

jhgj

Impozitul cu reţinere la sursă pe veniturile din România obținute de nerezidenți

Diana Oprescu

Membră:

Confederaţia FiscalăEuropeană

Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia

Bucureşti, 20 iunie 2014

Agenda

1. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile nerezidenţilor obținute din România

2. Convenţiile de evitare a dublei impuneri

3. Impozitul cu reţinere la sursă şi legislaţia comunitară

Membră:


Uniunea Profesiilor Liberale dinRomania

Jhg

Hkj

jhgj

Membră:



1. Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenţi

Contribuabilii

Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România

Sfera de aplicare

Veniturile impozabile brute obţinute de la:

• rezidenţi români

• sediile permanente din România ale nerezidenţilor, pentru venituri de natura dobânzilor, redevențelor și comisioanelor dacă acestea reprezintă cheltuieli ale sediului permanent.

Membră:




Venituri impozabile obţinute din România (art. 115 Cod Fiscal):

- dividende

- dobânzi

- redevenţe

- comisioane

- venituri din servicii prestate în România, de orice natură

- veniturile din servicii prestate în afara României constând în servicii de management, servicii de consultanţă în orice domeniu, servicii de marketing, servicii de asistenţă tehnică, servicii de cercetare şi proiectare în orice domeniu, servicii de reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate şi servicii prestate de avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari, contabili, auditori (exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport)

- venituri din profesii independente desfăşurate în România

- etc.

Membră:




Veniturile impozabile din servicii – evoluţii recente

Membră:




Februarie 2013

servicii prestate în România

servicii prestate în România şi în afara

României

Iunie 2013

servicii prestate în România (oricare) şi în afara României – doar cele specific menţionate

Cota de impozit

•Regula: 16% impozit cu reţinere la sursă

•Excepţie:

- 0% dividende în anumite condiţii

- 0% dobânzi şi redevenţe în anumite condiţii

- 25% jocuri de noroc

- 50% dacă nu există instrument pentru schimb de informaţii cu tara către care se plătește venitul. Această prevedere se aplică în cazul în care plățile sunt efectuate în legătură cu tranzacții calificate drept artificiale.

! Lista țărilor cu care România are instrument de schimb de informaţii:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/lista_instrum_jurid_sch_inf_state.pdf

Membră:




Definire tranzacţii artificiale

•Art. 11 – Codul Fiscal

o Prin tranzacţii artificiale se înţelege tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

•Propunerea Comisiei Europene de modificare a Directivei Societate mamă – filială

o caracterizarea juridică a paşilor de implementare a unei structuri este neconcordanta cu substanţa juridică a structurii în integralitatea sa

o structura este implementată într-un mod care nu ar fi utilizat în mod obişnuit în condiţii de afaceri normale

o structura include elemente sau paşi care au ca efect anularea reciproca

o tranzacţiile încheiate sunt circulare

o Structură rezultă într-un avantaj fiscal semnificativ care nu este reflectat în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în cash-flow-ul acestuia.

Membră:




Sumar cotă standard impozit cu reţinere la sursă

Membră:



• Dividende 16% / 0%

• Dobânzi şi redevenţe 16% / 0%

• Comisioane 16%

• Venituri din servicii prestate în România sau anumite servicii prestate în afara României

16%

• Venituri din activităţi independente 16%

• Venituri din jocuri de noroc 25%

• Alte venituri specific menţionate 16%


Calculul impozitului datorat în România:

• Exemplul 1 - În contract se prevede plata după deducerea impozitului:

o suma datorată: 100 EUR

o impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16%= 16 EUR

o suma plătită către nerezident: 84 EUR

o sau convenţie de evitare a dublei impuneri – a se vedea capitolul următor

• Exemplul 2 - În contract se prevede plata fără deducerea impozitului:

o suma datorată: 100 EUR

o impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16% / (100% - 16%)= 19 EUR

o suma plătită către nerezident: 100 EUR

o ! nu se aplică prevederile convenţiei – a se vedea capitolul următor

o ! cheltuiala cu impozitul este nedeductibilă

Membră:




Plata impozitului

• Impozitul cu reținere la sursă se datorează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

• Excepţie. În cazul dividendelor, dacă au fost distribuite dar nu au fost plătite până la sfârşitul anului, impozitul se declară şi se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor celui în care au fost distribuite.

• Cursul de schimb aplicabil este cel valabil pentru ziua plăţii către nerezident.

Membră:




Declararea impozitului

• Declaraţia 100 – impozitul reţinut / plătit – lunară, depunere până pe 25 a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul

• Declaraţia anuală informativă se depune până în ultima zi a lunii februarie a anului următor

Certificate de atestare a impozitului cu reţinere la sursă

• Necesare pentru evitarea dublei impuneri, atât în România, cât şi în ţara de rezidenţă (credit, scutire)

• Ordinul MF nr. 724 / 2011

• Cererea se depune de nerezident la organul fiscal unde este înregistrat plătitorul de venit

Membră:




Definirea plăţii venitului

• Îndeplinirea obligaţiei de a pune fonduri la dispoziţia creditorului, în maniera stabilită prin contract sau prin alte înţelegeri convenite între părţi care conduc la stingerea obligaţiilor contractuale (norme metodologice pct. 95 c)

• Iertarea de datorie

• Capitalizarea dobânzilor

Exemplu

• Ro Co are un împrumut de la o bancă din Ungaria. Ro Co înregistrează cheltuiala cu dobânda însă nu a relizat nicio plată. Obligaţia de plată a dobânzii către bancă este îndeplinită de acţionarul Ro Co, o companie din Olanda.

• Implicaţii privind impozitul cu reţinere la sursă?

Membră:




Studiu de caz 1

O societate românească distribuie dividende în valoare de 100 EUR către societatea mamă din Franţa.

Cum calculăm impozitul datorat în România?

Exemplu de calcul

•suma datorată: 100 EUR•impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16%= 16 EUR •suma plătită către societatea mamă: 84 EUR

Membră:




Studiu de caz 2

O societate rezidentă în România încheie un contract de licenţă pentru utilizarea unei mărci de comerţ în scop de producţie cu o companie din Irlanda. Marca este deţinută de societatea din Irlanda. Condiţiile contractuale prevăd o plată de 100 EUR lunar.


Exemplu de calcul

•suma datorată: 100 EUR•impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16% = 16 EUR•suma plătită către nerezident: 84 EUR

Membră:




Studiu de caz 3

O societate românească primeşte servicii de asistenţă tehnică de la o societate din Franţa; serviciile sunt prestate în Franţa.


Exemplu de calcul

•suma datorată: 100 EUR•impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16%= 16 EUR •suma plătită către compania mamă: 84 EUR

Membră:




Studiu de caz 4

O societate românească primeşte servicii de management în valoare de 1.000 EUR de la o societate afiliată din grup.

Care este impozitul datorat în România în cazul în care:

•Plata este efectuată în Hong Kong (ţara de rezidenţă a societăţii afiliate) cu care România nu are un acord de schimb de informații?

•Dar în cazul în care autoritățile califică tranzacția drept artificială?

Membră:




Studiu de caz 4 (continuare)

Plata este efectuată în Hong Kong, iar tranzacţia nu este considerată artificială

•suma datorată: 1.000 EUR

•impozit cu reţinere la sursă datorat: 1.000 x 16%= 160 EUR

•suma plătită către compania mamă: 840 EUR

2. Plata este efectuată în Hong Kong, iar tranzacţia este considerată artificială.

•suma datorată: 1.000 EUR

•impozit cu reţinere la sursă datorat: 1.000 x 50%= 500 EUR

•suma plătită către compania mamă: 500 EUR

Membră:




Jhg

Hkj

jhgj

Membră:



2. Convenţii de evitare a dublei impuneri

Membră:




Principii de bază

• Prevederile convenţiilor prevalează asupra legislaţiei interne (art. 1, alin. (4) Cod Fiscal)

• Dacă există diferenţe între cota din legislaţia română, cota prevăzută de convenţie şi cota prevăzută de legislaţia europeană, se aplică cota mai favorabilă

• Aplicarea convenţiilor este condiţionată de existenţa certificatului de rezidenţă fiscală

Dubla impunere

•Tipuri de dublă impunere

- Dubla impunere juridică = un contribuabil este taxat de două state pentru același venit

- Dubla impunere economică = același venit este taxat la două persoane diferite (ex. o societate este taxată cu impozit pe profit, iar acţionarul cu impozit pe dividende)

• Dubla impunere juridică apare în următoarele cazuri:

- conflicte sursă – rezidenţă (cel mai frecvent caz)

- conflicte sursă – sursă

- conflicte rezidenţă – rezidenţă

Membră:




Dubla impunere

Conflicte sursă – rezidenţă – cel mai comun caz de dublă impunere

Membră:



Ro Co

Fin Co

ÎmprumutDobândă

16% Impozit cu reținere la sursă

Impozit pe profit


Dubla impunere

Membră:




Conflicte sursă – sursă

O proprietate imobiliară situată în ţara A este deţinută în co-proprietate de persoane rezidenţe în ţările A, B, C. Proprietatea imobiliară este ipotecată iar co-proprietarii plătesc o dobândă către creditor.

Întrebare: care ţară poate impune impozit cu reţinere la sursă asupra plăţii de dobândă?

• Locul unde se află proprietatea imobiliară – ţara A – întrucât dobânda este legată de o proprietate din ţara respectivă

• ţara de rezidenţă a fiecăruia dintre proprietari / debitori ce plăteşte dobânda – ţările A, B, C

B A C

Y

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&frm=1&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&docid=ng2bdNJxk79FtM&tbnid=zQM4EIgXtivKLM:&ved=0CAUQjRw&url=http://sweetclipart.com/little-house-line-art-623&ei=ARdxU6bqN8bk4QSm6ICwDA&bvm=bv.66330100,d.bGE&psig=AFQjCNHaw8FScoLLmTAjXzeGKQPTwDYK8w&ust=1400006749525772

Studiu de caz 6

Situaţia de fapt

O societate rezidentă în România contractează un împrumut de la o societate rezidentă din Japonia. Convenţia de evitare a dublei impuneri încheiată între România şi Japonia prevede un impozit cu reţinere la sursă de 10% pentru veniturile din dobânzi.

Clauzele contractuale prevăd o dobânda trimestriala de 100 EUR.

Întrebarea:

Cum calculăm impozitul datorat în România dacă:

1. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda creditului fiscal.

2. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda scutirii.

3. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda deducerii.

Membră:




Studiu de caz 6 (continuare)

1. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda creditului fiscal

• În Japonia, se va achita un impozit de EUR 10: 100 x 10%

• În România se va achita un impozit de EUR 6: (100 x 16%) – 10

• Impozit total: EUR 16

2. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda scutirii


• În România venitul este scutit de impozit.

• Impozit total: EUR 10

3. Convenţia de evitare a dublei impuneri prevede metoda deducerii


• În România impozitul cu reținere la sursă este tratat ca o cheltuială deductibilă şi se va achita un impozit de EUR 14.4: (100-10) x 16%.

• Impozit total: EUR 24.4

Membră:




Eliminarea dublei impuneri

Membră:



Credit Scutire Deducere

Venit obţinut din străinătate 100 100 100

Impozit cu reținere la sursă străin (10%)

10 10 10

Deducere pentru impozit cu reținere la sursă

- - 10

Venitul intern net 100 - 90Impozit profit intern înainte de credit (16%)

16 - 14.4

Fără: credit pentru impozit cu reținere la sursă extern

10 - -

Impozit intern final 6 - 14.4

Total: impozit intern plus impozit extern

16 10 24.4


Planificare fiscală şi aplicarea abuzivă a tratatelor – conceptul de “beneficiar efectiv”

Membră:



US Co

Ro CoCo NL

Ro Co

Co SUA

ÎmprumutÎmprumut

Împrumut

Dobândă10% IRS

Dobândă0% IRS

Dobândă0% IRS

• IRS intern Ro = 16%• IRS în baza convenţiei Ro-US = 10%


• IRS intern Olanda= 0%• IRS în baza convenţie Ro-Olanda = 0%

Conceptul de “beneficiar efectiv”

• Nu există o definiţie acceptată la nivel internaţional

• Beneficiarul efectiv trebuie să aibă drept de proprietate, fără a fi subiectul drepturilor şi obligaţiilor altor persoane

• Comentariile OCDE – agenţii şi intermediarii / reprezentanţii legali nu sunt beneficiari efectivi.

• Scopul tratatelor – evitarea dublei impozitări, deci beneficiarul efectiv este cel căruia i se atribuie venitul în scopul impozitării.

• Literatura de specialitate – dacă unei persoane îi lipseşte libertatea de a decide asupra capitalului, cât şi libertatea de a decide asupra câştigului aferent, atunci această persoană nu poate fi beneficiarul efectiv.

Membră:




PwC

Planul de acţiune BEPS (“Base erosion and profit shifting” - Erodarea artificiala a bazei de impunere si mutarea profiturilor) emis de OCDE

• Raportul privind prevenirea abuzurilor prin conventiile de evitare a dublei impuneri (martie 2014):

• Aspecte vizate

o prevenirea practicilor abuzive de evitare a limitărilor din tratate sau de ocolire a legislaţiilor domestice prin intermediul tratatelor;

o introducerea unor precizări conform cărora tratatele de evitare a dublei impuneri nu sunt menite să genereze o dublă ne-impozitare;

o adăugarea unor recomăndări noi pentru statele care doresc să adopte un tratat.

• Soluţii referitoare la aspectele de mai sus:

o includerea unei clauze de limitare a beneficiilor - “Limitation of Benefit” conform abordării SUA

o includerea în tratatele de evitare a dublei impuneri a unor reguli generale anti-abuz;

o includerea unor reguli specifice anti-abuz (ex. modificari ale regulilor de stabilire finală a rezidenţei în cazul dublei rezidenţe).

Membră:




Aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri - recapitulare

• se aplică cotele mai favorabile

• aplicarea convenţiilor este condiţionată de existenţa certificatului de rezidenţă fiscală

• nerezidenţii pot obţine credit fiscal pentru impozitul plătit în România sau veniturile pot fi scutite în ţara lor

• rezidenţii beneficiază de credit fiscal pentru impozitul plătit în străinătate

• nerezidenţii pot beneficia de restituirea impozitului cu reținere la sursă pe care o pot solicita direct autoritaţilor fiscale

• ! Impactul prevederilor contractuale asupra aplicabilității Convențiilor de evitare a dublei impuneri

Membră:




Certificatul de rezidenţă fiscală

• necesar pentru a beneficia de prevederile mai favorabile ale convenţiei

• alt document prin care se atestă rezidenţa fiscală, document vizat de organul fiscal al statului de rezidenţă

• reînnoit anual – în cazul în care plățile sunt recurente de la an la an

• valabil şi în primele 60 de zile calendaristice ale anului următor

• original / copie, tradus şi legalizat

• certificatul emis in format electronic sau online este considerat original

• trebuie să fie disponibil la momentul plăţii

!! Exemple

Membră:




Certificatul de rezidenţă fiscală

• Decizia Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 4/2006 - prezentarea certificatului ulterior plăţii venitului

• În situaţia prezentării, în termenul de prescripţie, a certificatului de rezidenţă fiscală care atestă că beneficiarul venitului are rezidenţa fiscală într-un stat semnatar al convenţiei de evitare a dublei impuneri cu România, veniturile obţinute de acest nerezident din România sunt impozabile potrivit convenţiei, în condiţiile în care certificatul de rezidenţă fiscală menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în acel stat contractant pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile, producând efecte inclusiv asupra calculului de obligaţii fiscale accesorii aferente, acestea calculându-se numai pentru impozitul calculat conform convenţiei şi neachitat în termen."

Membră:




Studiu de caz 7 – impactul prevederilor contractuale

Situaţia de fapt

O societate românească contractează un împrumut de la o societate rezidentă în Franţa.

Clauzele contractuale prevăd o dobândă trimestrială de 100 EUR.

Compania din România deţine certificatul de rezidenţă a companiei din Franţa.

Există Convenție de Evitare a Dublei Impuneri între România şi Franţa care prevede o cotă de 10% pentru impozitarea dobânzilor.

Întrebare:

Cum calculăm impozitul datorat în România dacă:

1. Contractul prevede plata celor 100 EUR după deducerea impozitului (brut, in timp ce suma neta va reprezenta suma bruta minus impozitul ce urmeaza a fi retinut).

2. Contractul prevede plata celor 100 EUR fără deducerea impozitului (net).

Membră:




Studiu de caz 7 – impactul prevederilor contractuale (continuare)

1.În contract se prevede plata după deducerea impozitului (brut)

Se aplica Convenția de evitare a dublei impuneri dintre România şi Austria.

•suma datorată: 100 EUR

•impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 10%= 10 EUR

•suma plătită către nerezident: 90 EUR

2.În contract se prevede plata fără deducerea impozitului:

•suma datorată: 100 EUR

•impozit cu reţinere la sursă datorat: 100 x 16% / (100% - 16%)= 19 EUR

•suma plătită către nerezident: 100 EUR

! nu se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri

! cheltuiala cu impozitul nu este deductibilă

Membră:




Dividende

Cota de 16% din legislaţia internă poate fi redusă la:

• cota din convenţie – de. ex. tratatul cu Franţa – 10%

• 0% în baza legislației interne care a transpus Directiva UE privind relaţiile societate mamă – filială dacă:

- procentul de deţinere este minim 10%

- perioada de deţinere este de minim 1 an (modificare 1 ianuarie 2014)

- există certificat de rezidenţă fiscală.

! Dacă condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere nu este îndeplinită, există obligaţia plăţii impozitului, dar se poate obţine restituirea

Membră:




Dobânzi

Dobândă = orice suma ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor:

• plătită sau primita în cadrul unei datorii

• în legătură cu un depozit

• în conformitate cu un contract de:

◦ leasing financiar

◦ vânzare cu plata în rate

◦ sau orice vânzare cu plata amânată

Dobânzile capitalizate sunt asimilate dobânzilor plătite

Membră:




Dobânzi (continuare)

Cota standard de 16% poate fi redusă la:

• cota din convenţie – beneficiar efectiv

• 0% (după 1 ianuarie 2011, în cazul deţinerii directe), în baza Directivei UE privind dobânzile şi redevenţele:

◦ procentul de deţinere este minim 25%

◦ perioada de deţinere este de minim 2 ani

◦ societatea care primeşte dobânda este beneficiarul efectiv

! În cazul în care condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere nu este îndeplinită, există obligaţia plăţii impozitului (16%), dar se poate obţine restituirea la îndeplinirea condiţiilor.

Membră:




Exemplu de calcul

Plata se face către un nerezident cu domiciliul fiscal în Italia.

Există convenţie între România şi Italia.

Membră:



Procent în capitalul social

Cota de impozit

Legislaţia internă

Convenţie Directivă

< 25% înainte 16% 10% N/A

>25% după 2011 16% 10% 0%

! În cazul în care condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere nu este

îndeplinită, Directiva nu se aplică; se poate obţine restituirea ulterior.


Redevenţe

Redevenţă: orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricărui drept de autor, brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ, franciză, know-how, etc.

Cota standard de 16% poate fi redusă la

• cota din convenţie – beneficiar efectiv

• 0% (dupa1 ianuarie 2011, în baza deţinerii directe), în baza Directivei UE privind dobânzile şi redevenţele:

◦ procentul de deţinere este minim 25%

◦ perioada de deţinere este de minim 2 ani

◦ compania care primeşte redevenţa este beneficiarul efectiv

! în cazul în care condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere nu este îndeplinită, există obligaţia plăţii impozitului dar se poate obţine restituirea ulterior

Membră:




Exemplu de calcul

Plata se face către un nerezident cu domiciliul fiscal în Italia

Există convenţie între România şi Italia

Membră:



Procent în capitalul social

Cota de impozit

Legislaţia internă

Convenţie Directivă

< 25% 16% 10% N/A

>25% după 2011 16% 10% 0%

! În cazul în care condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere nu este

îndeplinită, Directiva nu se aplică; se poate obţine restituirea.


Servicii vs. redevenţe

Clasificarea unui venit ca serviciu sau redevenţă trebuie făcută pe baza contractului, între acestea existând o linie foarte fină în unele cazuri

Redevenţa presupune transfer de know-how (know-how = informaţie cu privire la experienţa industrială / comercială / ştiinţifică necesară pentru fabricarea unui produs / aplicarea unui proces)

Software

Comentariile asupra modelului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) al Convenţiei de evitare a dublei impuneri:

• transferul tuturor drepturilor asura unui software– profiturile întreprinderii

• transferul parţial al drepturilor pentru doar pentru a putea utiliza acel program intern – profiturile întreprinderii.

• transferul parţial al drepturilor pentru scopuri comerciale – integrarea software-ului respectiv într-o soluție ERP complexă cu scopul revânzării– redevenţe

• “contracte mixte” – o împărţire rezonabilă aplicând pentru fiecare parte tratamentul fiscal adecvat

Membră:




Servicii vs. redevenţe – exemplu

Situația de fapt

Licenţa asupra softului pentru un program de contabilitate plătită de o companie românească către o companie rezidentă în Franţa (există certificat de rezidenţă fiscală)

Valoarea contractului 250.000 EUR brut

Beneficiarul va utiliza programul pentru:

a) Propria activitate

b) În scopul integrării întru-un alt produs software modular pentru revânzare

Întrebare

Impozit cu reținere la sursă datorat?

Soluţie

a) Propria activitate – 0% IRS (art. 7 „Profiturile întreprinderii”)

b) Integrare şi revânzare – 10% IRS (art. 12 – „Redevenţe”)

250.000 EUR *10%= 25.000 EUR

Membră:




Servicii

Cota de 16% se aplică pentru:

- servicii prestate în România, de orice natură;

- veniturile din servicii prestate în afara României constând în servicii de management, servicii de consultanţă în orice domeniu, servicii de marketing, servicii de asistenţă tehnică, servicii de cercetare şi proiectare în orice domeniu, servicii de reclamă şi publicitate indiferent de forma în care sunt realizate şi servicii prestate de avocaţi, ingineri, arhitecţi, notari, contabili, auditori, exclusiv transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport.

Cota poate fi redusă la 0% prin aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri (art. 7 – Profiturile întreprinderii)

Membră:




Restituirea impozitului plătit în plus

• Reglementare de Codul de Procedură Fiscală (OG 92/2003)

• Nerezidentul depune o cerere de restituire la plătitorul de venit român

• IRS plătit în plus este calculat şi restituit de plătitorul de venit

• Plătitorul de venit român depune, în termenul de prescripţie, o cerere de restituire la autorităţile fiscale, împreună cu documentaţia aferentă

• Autorităţile analizează cererea şi compensează obligaţia de plată către persoana juridică română cu obligaţii fiscale de acelaşi tip datorate în perioada fiscală în care se solicită restituirea. Diferenţele se compensează cu alte obligaţii fiscale sau se restituie efectiv de autorităţi

• Plătitorul de venit trebuie să corecteze declaraţia informativă privind IRS; nu se mai depune declaraţie rectificativă.

• Nerezidentul poate solicita direct autorităţilor IRS plătit în plus doar dacă plătitorul de venit nu mai există.

Membră:




Studiu de caz:

Membră:




Ro Co

Plăţi pentru servicii de consultanţă

UK LLP

Parteneriat transparent

fiscal

Persoane fizice rezidente fiscal

în Anglia

Persoane fizice rezidente fiscal în alte state

Jhg

Hkj

jhgj

Membră:




PwC

Directiva societate mamă – filială

Aplicare: distribuiri de profituri între companii situate în state membre diferite

Scop: facilitarea grupării şi cooperării între companii din state membre diferite şi evitarea obstacolelor care apar în situaţia distribuirii profiturilor între companii din state membre diferite

Efect

• eliminarea impozitului cu reţinere la sursă asupra profiturilor distribuite de filială către societatea mamă

• eliminarea dublei impozitări la nivelul societăţii mamă, fie prin scutirea de impozit a veniturilor din dividende, fie prin acordarea de credit fiscal pentru impozitul plătit de filială asupra profiturilor

Membră:




Co 1 Franţa

Co 2 România

0% impozit cu reţinere la sursă

Scutire venituri de impozit pe profit / credit fiscal

PwC


Condiţii

• deţinere directă de minim 10%

• perioadă minimă de deţinere, în funcţie de implementarea directivei în legislaţia naţională

Discuţie - condiţie perioadă vs. momentul plăţii

• forma de organizare a companiilor trebuie să fie una din cele menţionate în Anexa la directivă

• companiile trebuie să fie rezidente într-un stat membru, conform legislaţiei naţionale şi să nu fie rezidente în afara UE conform unui tratat de evitare a dublei impuneri

Exemplu – Companie înfiinţată în Germania dar având conducerea efectivă în Rusia

• Companiile trebuie să subiectului uneia din taxele listate în directivă (impozit pe profit) fără posibilitatea unei opţiuni sau scutiri.

Propunerea Comisiei Europene de modificare a directivei (25.11.2013)

• negarea beneficiilor oferite de directivă în cazul tranzacţiilor artificiale – linii directoare privind definirea tranzacţiilor artificiale

Membră:




PwC


Comparaţie tratament

Membră:



Co 1 Franţa

Co 2 România

0% impozit cu reţinere la sursă

Scutire venituri de impozit pe profit / credit fiscal

Co 1 Franţa

Co 2 România

Cotă redusă de impozit cu reţinere la sursă

credit fiscal pentru impozitul plătit

Directiva Convenția de evitare a dublei impuneri


Directiva dobânzilor şi redevenţelor:

Aplicare

• plăţi de dobânzi şi redevenţe între companii asociate din state membre diferite

• definiţii pentru „dobânzi” şi „redevenţe” similare cu cele din Convenţia Model OCDE

Scop: stabilirea unui sistem de impozitare comun pentru plăţile de dobânzi şi redevenţe între companii asociate din state membre diferite

Efect:

• eliminarea impozitului cu reţinere la sursă în statul de rezidenţă al societăţii care efectuează plata – atenţie la perioadele de tranziţie

• un sediu permanent este plătitor dacă plata reprezintă o cheltuială deductibilă pentru acesta

Cerinţe:

• companii asociate

• perioada minimă de deţinere, în funcţie de implementarea directivei

• condiţia de beneficiar efectiv

• cele trei condiţii pentru calificarea de companie dintr-un stat membru (formă juridică, rezidenţă, subiect de impozitare)

Membră:




Regula de bază - Art. 1(1)

Dobânzile şi redevenţele (definite în Art.2) plătite de:

a) o societate dintr-un Stat Membru (“SM”) sau

b) un Sediu Permanent (“SP”) aflat intr-un SM

Către:

c) o societate asociată dintr-un alt SM sau

d) un SP al unei societăți asociate dintr-un SM, stabilit într-un alt SM

Membră:




Companii asociate:

•Societatea plătitoare sau societatea al cărei SP este tratat ca plătitor; şi

•Societatea care este beneficiar efectiv sau societarea al cărei SP este tratat ca beneficiar efectiv

Þtrebuie să fie companii asociate:

• prima companie are o participaţie directă de minim 25% în capitalul celei de-a doua companii sau

• cea de-a doua companie are o participaţie directă de minim 25% în capitalul primei companii; sau

• o companie terţă are o participaţie directă de minim 25% atât în capitalul primei companii, cât şi în al celei de-a doua.

Membră:




Eu Co 1

EU Co 2

EU Co 3

EU Co 1 EU Co 2

>25% >25%

>25%>25%

Sfera de aplicare

• Venitul din creanţe de orice fel, fie că sunt însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului, si

• In special, venituri din efecte publice, titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de astfel de efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni

• Excluse – penalităţile pentru plata cu întârziere

Membră:




Sfera de aplicare – Redevenţe

Plăţile de orice fel primite pentru:

• folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor - opere literare, artistice sau ştiinţifice, filmelor de cinematograf şi software

• orice patent, marcă de comerţ, desen ori model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie

• pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial ori ştiinţific

• pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori ştiinţific vor fi considerate redevenţe.

Membră:




Beneficiarul efectiv - criterii

Compania

• primeşte plăţile pentru beneficiul său propriu

• nu ca intermediar (agent, mandatar, semnatar autorizat)

Sediul permanent

• împrumutul/dreptul de utilizare - efectiv legate de acel sediu permanent

• dobânzile şi redevenţele - venituri taxabile în statul membru în care SP este situat

• dacă un SP este considerat beneficiar efectiv, nici o altă parte a întreprinderii nu va fi tratată ca beneficiar efectiv

Membră:




PwC

Subiectul impunerii – Cazul SP ca beneficiar efectiv

Membră:



Împrumut atribuibil SP al

P Co

Sub

P CO

SP

Stat R

Non-UE

Stat S

≥ 25%Dobanda


PwC

Subiectul impunerii – Cazuri

Participaţiile indirecte nu se califică pentru beneficiile directivei

Membră:



FR CO

NL CO

100%

LUX CO

100%

RO CO

100%


Documente pentru aplicarea legislaţiei europene

• Certificatul de rezidenţă fiscală

• Declaraţie pe proprie răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar – modele prevăzute de Ordinul 724/2011

• Documentele trebuie să fie disponibile la momentul plăţii venitului

Membră:




Jhg

Hkj

jhgj

Membră:



Vă mulţumesc!

Date post:	14-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	miagheorghe25
View:	39 times
Download:	1 times

CCF - Impozit Cu Reținere La Sursă Pe Veniturile Nerezidenților_20 Iunie 2014

Documents