+ All Categories

cc

Date post: 07-Nov-2015
Category:
Upload: petronelsilviu
View: 217 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
cc
32
CURS 12 Gavril MUSCĂ 1 11.2.4. Steering Wheel şi Live Rules Aceste două instrumente reprezintă nucleul tehnologiei sincrone; toate modificările care se pot realiza direct pe geometria 3D se realizează cu acestea două, mai exact, volanul (Steering Wheel) este folosit pentru manipulearea directă a feţelor, iar Live Rules guvernează felul în care se realizează aceste modificări. Volanul Volanul este instrumentul cu care utilizatorul manipulează geometria 3D. Cu ajutorul acestuia, el "trage" de feţele modelului solid. În figura 11.26 este prezentat volanul cu toate elemente sale: 1 - Nodul secundar; 2 - Axa secundară; 3 - Noduri cardinale; 4 - Torul; 5 - Nodul principal: 6 - Axa principală; 7 - Originea volanului; 8 - Planul volanului de lucru. Fig. 11.26 Axa principală, axa secundară, torul şi planul de lucru sunt elementele volanului cu care se execută mişcările feţelor selectate, în vreme ce nodul principal, nodul secundar şi nodurile cardinale sunt folosite pentru orientarea volanului. Pentru a face volanul să apară trebuie dat click pe oricare faţă a modelului şi în acel loc va apărea doar originea şi axa principală, care se va orienta mereu normal la suprafaţa selectată. Volanul are o afişare progresivă, de aceea trebuie apoi un click pe origine şi tot volanul este afişat (fig. 11.27). CURS 11 + 12 Gavril MUSCĂ PTAC 2014-2015
Transcript
  • CURS 12 Gavril MUSC 1

    11.2.4. Steering Wheel i Live Rules Aceste dou instrumente reprezint nucleul tehnologiei sincrone; toate modificrile care se pot realiza direct pe geometria 3D se realizeaz cu acestea dou, mai exact, volanul (Steering Wheel) este folosit pentru manipulearea direct a feelor, iar Live Rules guverneaz felul n care se realizeaz aceste modificri. Volanul Volanul este instrumentul cu care utilizatorul manipuleaz geometria 3D. Cu ajutorul acestuia, el "trage" de feele modelului solid. n figura 11.26 este prezentat volanul cu toate elemente sale:

    1 - Nodul secundar; 2 - Axa secundar; 3 - Noduri cardinale; 4 - Torul; 5 - Nodul principal: 6 - Axa principal; 7 - Originea volanului; 8 - Planul volanului de lucru. Fig. 11.26 Axa principal, axa secundar, torul i planul de lucru sunt elementele volanului cu care se execut micrile feelor selectate, n vreme ce nodul principal, nodul secundar i nodurile cardinale sunt folosite pentru orientarea volanului. Pentru a face volanul s apar trebuie dat click pe oricare fa a modelului i n acel loc va aprea doar originea i axa principal, care se va orienta mereu normal la suprafaa selectat. Volanul are o afiare progresiv, de aceea trebuie apoi un click pe origine i tot volanul este afiat (fig. 11.27).

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 2

    Fig. 11.27

    Afiarea progresiv a volanului depinde de tipul suprafeei selectate iar elementele afiate din cadrul acestuia sunt suficiente pentru realizarea tuturor modificrilor posibile pentru acea suprafa. n figura 11.27 a fost prezentat varianta minimalist de afiare precum i varianta ntreag de afiare a volanului iar n figura de mai jos sunt prezentate alte variante de afiare ale acestuia.

    Fig. 11.28

    Orientarea volanului Este foarte posibil ca atunci cnd se afieaz volanul, poziia acestuia s nu fie favorabil pentru modificrile pe care utilizatorul dorete s le realizeze. De aceea volanul trebuie reorientat; acest lucru se poate face n mai multe feluri:

    Orientarea volanului inversnd axa principal cu cea secundar i vice-versa: n momentul n care tot volanul este afiat se ine apsat tasta Shift i se face click pe planul volanului (fig. 11.28);

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 3

    ` Fig. 11.29

    Orientarea axei principale n jurul celei secundare cu 90o: n orice

    poziie a volanului, cnd este complet afiat, click pe oricare nod cardinal (fig. 11.30);

    Fig. 11.30

    Orientarea axei principale n jurul celei secundare cu un unghi

    oarecare: n orice poziie a volanului, cnd este complet afiat, se ine apsat tasta Shift i se face click pe nodul principal. Apoi se introduce valoarea unghiului dorit (fig. 11.31);

    Fig. 11.31

    Orientarea axei principale ctre un anume punct: n orice poziie a

    volanului, cnd este complet afiat, se face click pe nodul principal i apoi pe punctul ctre care se dorete a fi orientat volanul (fig. 11.32);

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 4

    Fig. 11.32

    Orientarea axei secundare n jurul celei principale cu 90o: n orice

    poziie a volanului, cnd este complet afiat, click pe nodul secundar i, dei aceast rotaie nu beneficiaz de noduri cardinale, volanului se va opri totui din 90 n 90 de grade (fig. 11.33);

    ` Fig. 11.33

    Orientarea axei secundare n jurul celei principale cu un unghi

    oarecare: n orice poziie a volanului, cnd este complet afiat, se ine apsat tasta Shift i se face click pe nodul secundar. Apoi se introduce valoare unghiului dorit (fig. 11.34);

    Fig. 11.34

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 5

    Orientarea axei secundare ctre un anume punct: n orice poziie a volanului, cnd este complet afiat, se face click pe nodul secundar i apoi pe punctul ctre care se dorete a fi orientat volanul;

    Mutarea volanului ntr-o alt locaie i pstrarea orientrii acestuia: n orice poziie a volanului, cnd este complet afiat, se ine tasta Shift apsat i se face click pe origine, apoi se plaseaz n locul dorit. Utilizatorul se poate folosi de punctele cheie specifice (KeyPoints).

    Live Rules Live Rules este instrumentul care funcioneaz n strns legtura cu volanul i care menine toate relaiile i constrngerile geometrice n timpul unei modificri. Implicit elementele Live Rules sunt afiate n partea de jos a zonei de modelare, n momentul n care se ncepe o modificare cu ajutorul volanului. n esen este vorba de un meniu cu o serie de butoane care activeaz i dezactiveaz relaiile de care trebuie s se in cont atunci cnd se execut o modificare. Acest meniu se prezint n figura de mai jos.

    Fig. 11.35

    De menionat c se poate afla scurttura fiecrei comenzi trecnd cursorul peste butonul acesteia. Astfel, comenzile cuprinse n Live Rules sunt: Pause Aceast opiune permite oprirea animaiei modificrilor astfel nct modelul este "ngheat" n forma curent. Restore Revine la setrile implicite ale Live Rules. Save Relationships Creeaz relaii care vor fi salvate i aplicate n continuare.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 6

    Suspend Este o bif care oprete influena pe care o are Live Rules asupra modificrilor efectuate. Mentain Concentric Faces Se menine relaia de concentricitate ntre diverse seturi de suprafee. Mentain Tangent Faces Se menine relaia de tangen ntre diverse seturi de suprafee curbe i o fa a modelului. Mentain Coplanar Faces Se menine relaia de complanaritate a diverselor seturi de fee. Mentain Parallel Faces Se menine relaia de paralelism a diverselor seturi de fee. Tangent Touching Se menine relaia de tangen ntre dou sau mai multe suprafee cilindrice. Mentain Perpendicular Faces Se menine relaia de perpendicularitate ntre dou fee. Mentain Simmetry About Base Reference Planes Se menine relaia de simetrie fa de planele de baz definite de sistemul de coordonate de baz XYZ. Prin dezactivarea acestei relaii se dezactiveaza urmatoarele trei relaii de simetrie. Mentain Simmetry About Base XY Plane Se menine relaia de simetrie fa de planul de baz XY. Mentain Simmetry About Base YZ Plane Se menine relaia de simetrie fa de planul de baz YZ. Mentain Simmetry About Base ZX Plane Se menine relaia de simetrie fa de planul de baz ZX.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 7

    Local Simmetry Se menine relaia de simetrie fa de un plan ales de utilizator. Mentain Coplanar Axes Se menine relaia de coplanaritate ntre axele ce sunt incluse n plane teoretice paralele cu planele de baz XYZ. Prin dezactivarea acestei relaii se dezactiveaza urmatoarele trei relaii de coplanaritate. Mentain Coplanar Axes Along X Se menine relaia de coplanaritate ntre axele ce sunt incluse n plane teoretice paralele cu planul de baz ce conine axa X. Mentain Coplanar Axes Along Y Se menine relaia de coplanaritate ntre axele ce sunt incluse n plane teoretice paralele cu planul de baz ce conine axa Y. Mentain Coplanar Axes Along Z Se menine relaia de coplanaritate ntre axele ce sunt incluse n plane teoretice paralele cu planul de baz ce conine axa Z. Custom Axis Se menine relaia de coplanaritate ntre axele ce sunt incluse ntr-un plan definit de utilizator paralel cu un plan de baz definit tot de utilizator. Same Radius if Possible n timpul modificrilor se menin pe ct posibil razele curente ale entitiilor cilindrice. Keep Orthogonal to Base if Possible n timpul modificrilor se menin pe ct posibil feele ortogonale la planele de baz. Lock to Base Reference Se menin blocate fa de planele de baz XYZ toate planele coplanare cu unul din ele sau toate axele entitilor cilindrice coplanare cu unul din aceste plane. Consider Reference Planes

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 8

    Se iau n calcul planele de referin folosite pentru crearea modelului. Consider Sketch Planes Se iau n calcul planele schielor folosite pentru crearea modelului. Consider Coordonate Systems Se iau n considerare sistemele de coordonate folosite pentru crearea modelului. Advanced Live Rules Este o subaplicaie cu care utilizatorul poate gestiona ntr-un mod avansat geometria selectat i relaiile implicate n modificarea respectiv. Acestea sunt afiate ntr-o structur arborescent (exemplu, figura 11.36).

    Fig. 11.36

    De aici utilizatorul poate s vad c faa selectat este cea aprins n verde iar celelalte fee aprinse n albastru sunt feele adiacente care au relaia de complanaritate cu faa selectat. Astfel el poate s aleag care din cele trei fee, spre exemplu, s fie afectate de modificarea curent. 11.2.5. Dimensionarea n Synchronous n mediul de modelare sincron utilizatorul nu este obligat (dei se recomand) s dimensioneze schia care genereaz o entitate solid. Totul, n Synchronous se poate dimensiona direct pe 3D folosind instrumentele de dimensionat deja cunoscute, Smart Dimension, Distance Between, Angle Between etc. n exemplul din figura 11.37 solidul respectiv nu are nici un fel de constrngere dimensional. Astfel dac se "trage" de faa frontal, partea de jos se alungete ca atare (a). ns dac se dimensioneaz latura treptei (b) i se ncearc nc o dat modificarea de mai devreme se va constata c modelul

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 9

    se va lungi cu totul, acum acea partea a piesei are o dimensiune iar Live Rules va ine cont de ea.

    a) b)

    Fig. 11.37 Dimensiunile au culori diferite, cele de roii sunt dimensiuni blocate, care nu pot fi modificate de o operaie sincron cu volanul, pot fi modificate explicit de ctre utilizator introducnd o alt valoare. Cele de culoare albastr nu sunt blocate i deci pot fi modificate de o operaie sincron cu volanul. Pentru a bloca sau debloca o dimensiune, click stnga la valoare cotei (nu pe linia de cot). Acum a aprut o fereastr de unde se poate introduce o nou valoare (figura 11.38) iar n partea dreapt simbolul de lact deschis indic o dimensiune neblocat iar simbolul de lact nchis indic o dimensiune blocat. De asemenea se mai observ n stnga i dreapta cmpului de introducere a valorii cotei, ctre o sgeat; cu ajutorul acestei sgei utilizatorul poate specifica sensul n care se mrete sau se micoreaz cota.

    Fig. 11.38

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 10

    11.2.6. Migrarea dintr-un mediu de modelare n altul (Synchronous - Ordered) n Solid Edge exist posibilitatea de a crea, n cadrul aceluiai model solid, entiti n mediul sincron sau/i n mediul tradiional. n figura 11.39 este exemplificat acest lucru: este vorba de un singur solid, paralelipipedul a fost creat n mediul sincron iar cilindrul n mediul tradiional. Pentru a putea trece dintr-unul n altului din tab-ul Tools / grupul Model / se bifeaz Synchronous sau Ordered. Se observ cum n arbore au aprut dou categorii corespunztoare celor dou medii, cel activ fiind cel iluminat cu culoare galben. Alt modalitate de a trece de la un mediu la altul este fcnd click dreapta pe titlul categoriei i Transition to Synchronous respectiv Transition to Ordered. 11.2.7. Importarea i modificarea reperelor Solid Edge ST6 cu Synchronous Technology prezint avantaje semnificate n ceea ce privete importarea modelelor 3D care provin din alte softuri, n formatul lor nativ. n exemplul urmtor se va importa un lagr de rulment construit n Catia V5 i i se va modifica geometria folosind Synchronous.

    Fig. 11.39

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 11

    Se deschide fiierul n format nativ Catia V5, Lagar.CATPart i se selectez feele dorite i cu ajutorul voloanului se modific:

    cota alezajului unde se monteaz rulmentul (a);

    se lete bosajul de aezare (b); se mut gaurile de prindere (c); se copiaz un set de guri (d); se lete montura rulmentulu (e); se nclin feele bosajului de prindere

    (f). Fig. 11.40

    a) b)

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 12

    c) d)

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 13

    e) f)

    Fig. 11.41 11.3. Synchronous Sheet Metal 11.3.1. Interfaa Interfaa general a mediului Synchronous Sheet Metal, fig. 11.42, prezint foarte puine diferene fa de interfaa Ordered Sheet Metal.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 14

    Fig. 11.42

    Ca o prim diferen se observ n partea de sus denumirea ferestrei n care e deschis softul "Solid Edge ST4 - Synchronous Sheet Metal - [Sheet Metal2]", fig. 11.43. Astfel este posibil identificarea mediului de lucru.

    Fig. 11.43

    De asemenea n partea stng, n arbore, toate entitile create se vor afia sub titlul principal scris pe fond galben "Synchronous", fig. 11.44. Fig. 11.44

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 15

    Cea mai important diferen la nivel de interfa o putem observa n Ribbon Bar, fig. 11.45. Aici grupul de comenzi specifice pentru desenarea 2D a schielor sunt afiate n mediul 3D la acelai nivel cu cele pentru generarea solidelor. De asemenea, specific mediului sincron este grupul de comenzi Face Relate, care este asemntor grupului Relate din mediul Sketch ns spre deosebire de acesta, utilizatorul poate s stabileasc relaii de paralelism, perpendicularitate, simetrie, tangen etc. ntre feele, suprafeele unui solid, nu ntre linii, cercuri sau arce de cerc.

    Fig. 11.45

    11.3.2. Setarea caracteristicilor reperului din tabl nainte de a ncepe modelarea efectiv a unui reper din tabl ndoit, trebuie setate caracteristicile specifice de material (fig. 11.46): materialul prorpiu-zis, grosimea tablei, raza de ndoire, lungimea i limea degajrii.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 16

    Fig. 11.46

    Aceast fereastr se acceseaz din Application Button / Proeperties / Material Table. 11.3.3. Blocarea planului de lucru i desenarea schielor. Regiuni

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 17

    Desenarea unei schie n mediul Synchronous Sheet Metal se face similar cu desenarea n Synchronous Part, urmrindu-se aceiai pai generali: se selecteaz o comand de desenare (Line, Arc, Rectangle, Circle etc), se blocheaz planul de lucru dorit cu tasta F3 i se deseneaz schia. De regul schia formeaz un contur nchis, adic o regiune. Cu aceast regiune se creeaz tabla de baz, entitatea de baz pentru modelul respectiv, fcnd click pe regiune, apoi pe una din sgeile ce apar. Regiunile se creaz, se folosesc i se comport n acelai fel n care se folosesc i n mediul de modelare Synchronous Part.

    11.3.4. Crearea entitilor solid folosind comenzi specifice Synchronous Sheet Metal

    Exist diferene semnificative de principiu de modelare a reperelor din tabl n cele dou medii de modelare, sincron i tradiional. Ca o prim observaie asupra interfeei, se observ ca n Synchronous Sheet Metal nu exist comenzile Tab i Flange. Asta nu nseamn ca ele nu exist, ns n contextul principiilor de modelare sincrone cu ajutorul volanului, aceste comenzi de sine stttoare nu i mai au rostul. Ele se apeleaz automat cnd utilizatorul folosete Steering Wheel-ul. Mai departe vom vedea cum se folosesc aceste comenzi n Synchronous Sheet Metal. Comanda Tab Denumire improprie, deoarece aceast comand nu mai exist ca i comand de sine stttoare n mediul sincron, ea se apeleaz automat. Exemplu: n figura 11.47 s-a desenat un dreptunghi ce formeaz o regiune. Se face click pe aceast regiune, apoi pe sgeata care a aprut i automat softul va crea un aa zis Tab (a). Tabla va avea grosimea specificat la nceput la Material Properties (b).

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 18

    a) b)

    Fig. 11.47 Comanda Flange La fel ca i Tab, i comanda Flange nu se mai gsete n meniul de comenzi. Ea a fost scoas pentru c poate fi apelat automat de ctre soft atunci cnd utilizatorul folosete volanul. Exemplu: n figura 11.48 se prezint tabla generat mai devreme la comanda Tab. Pentru a aduga perei acestei table, nu trebuie dect s se selecteze canturile unde voi fi pereii (dac e vorba de un singur cant este suficient un click ns dac sunt mai multe canturi atunci trebuie inut apsat tasta Ctrl), moment n care apare axa principal i cea secundar a volanului (a). Tot ce mai trebuie fcut este un click pe axa secundar, dup care utilizatorul definete nlimea peretelui fie oriunde dorete, fie prin introducerea unei valori exacte, fi il ridic pn ntr-un anumit punct cheie, vertex (b).

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 19

    a) b)

    Fig. 11.48 Comanda Hole Aceast comand se apeleaz i se folosete identic cu cea din Synchronous Part. Comenzile Pattern La fel ca i Hole, i comenzile de multiplicare din Sheet Metal se apeleaz i se folosesc identic cu cele din Synchronous Part. 11.3.5. Steering Wheel i Live Rules i n mediul Synchronous Sheet Metal aceste dou instrumente au o pondere ridicat n cadrul funcionalitilor de modelare. Volanul Volanul este instrumentul cu care utilizatorul manipuleaz geometria 3D. Cu ajutorul acestuia, el "trage" de feele modelului solid. De asemenea el este identic cu cel din mediul Part, se folosete la fel ns aplicabilitatea lui difer. i n aceste mediul volanul are o afiare progresiv aa cum am vazut la comenzile Tab i Flange. n continuare vor fi prezentate cteva exemple de folosirea a volanului n mediul sincron pentru table ndoite.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 20

    n figura de mai jos se exemplific cum se poate li o pies din tabl ndoit n forma "C", trgnd doar de o singur fa. Restul se modific datorit Live Rules.

    Fig. 11.49

    nclinarea pereilor se face foarte simplu cu ajutorul volanului (fig. 11.50): click pe faa care se dorete a fi nclinat apoi click pe originea volanului. Acum originea volanului este ataat de cursor. Trebuie dus volanul n zona racordrii iar acesta se va poziiona automat cu originea coaxial cu axa racordrii. Nu mai rmne fcut dect un click pe torul volanului i animaia modificrii se pornete, utilizatorul trebuie s specifice unghiul cu care dorete s ncline peretele respectiv.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 21

    Fig. 11.50

    Un alt tip de nclinare posibil n mediul sincron se prezint n figura 11.51. nclinarea cantului se face ducnd originea volanului pe muchia dintre cant i nceputul razei de racordare. Apoi se face click torul volanului i animaia modificrii se pornete, utilizatorul trebuie s specifice unghiul cu care dorete s ncline cantul respectiv.

    Fig. 11.51

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 22

    Live Rules Live Rules este instrumentul ctre funcioneaz n strns legtura cu volanul i care menine toate relaiile i constrngerile geometrice n timpul unei modificri. Implicit Live Rules sunt afiate n partea de jos e zonei de modelare, n momentul n care se ncepe o modificare cu ajutorul volanului. n esen este vorba de un meniu cu o serie de butoane care activeaz i dezactiveaz relaiile de care trebuie s se in cont atunci cnd se execut o modificare. Acest meniu se prezint n figura de mai jos.

    Fig. 11.52

    Live Rules funcioneaz la fel ca n mediul Part ns cu o comportare sepcific reperelor din tabl ndoit. Spre exemplu, n figura 11.49, sistemul a recunoscut simetria modelui i a aplicat n ambele pri modificarea facut doar ntr-o parte. De remarcat faptul c n meniul cu opiuni, exist n plus fa de mediul Part o nou opiune: Mentain Thickness Chain Atunci cnd se selecteaz un cant i se execut o operaie de alungire sau micorare, sistemul va recunoate lanul de canturi conectate prin raze de racordare i va aplica modificare pentru toate acestea. n figura 11.53 a) se face o alungire a tablei cu opiunea Mentain Thickness Chain activ, n vreme ce n figura 11.53 b) aceeai modificare se face cu opiunea inactiv.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 23

    a) b)

    Fig. 11.53 11.4. Synchronous Assembly Dac n modulele Part i Sheet Metal, tehnologia sincron ajut utilizatorul s creeze, s modeleze mai repede i mai flexibil reperele sale, n ansamblu (modului Assembly), aceasta ajut mai mult la modificarea i ajustarea reperelor, n funcie de piesele cu care vin n contact n cadrul ansamblului. 11.4.1. Interfaa. Activarea Synchronous n ansamblu Spre deosebire de celelalte dou medii unde sunt diferene clare la nivel de interfa ntre Synchronous i Ordered, n cazul interfeei din Assembly, nu exist nici o diferen (fig. 11.54). Mai exact butonul din Solid Edge Options pentru setarea softului fie pe sincron fie pe tradiional nu are efect asupra mediul de modelare a ansamblurilor.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 24

    Fig. 11.54

    n Assembly tehnologia sincron este valabil sau nu prin prezena respectiv absena volanului. Atunci cnd utilizatorul face un click pe un reper din ansamblu, acesta are opiunea ca n acel loc s apar sau nu volanul (Steering Wheel-ul). Cu ajutorul acestuia se pot face modificri ale reperelor direct n ansamblu ca i cum s-ar edita direct piesa. Pentru a face s apar sau s nu apar volanul atunci cnd se execut un click pe un reper, este suficient ca butonul Enable Component Select and Move (care se gsete n grupul Select din tabul Home) s fie apsat , respectiv neapsat . Aceast setare ns, nu este suficient pentru a face modificri sincrone asupra reperelor. Pentru asta ar trebui s se poate selecta una sau mai multe fee ale unui reper, sau ale mai multor repere, i apoi acele fee mutate cu volanul n stil tipic tehnologiei sincrone. Acest lucru se poate face setnd ca softul s selecteze n ansamblu fee i nu repere: din tabul Home, grupul Select, din butonul tip dropdown Select, se alege Face Priority (fig. 11.55).

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 25

    Fig. 11.55 Acum softul este setat s permit utilizatorului s realizeze modificri cu ajutorul tehnologiei sincrone; condiia este ca i reperele ansamblului respectiv s fi fost create tot n Synchronous. Dac instrumentul de selecie este setat pe Part Priority iar butonul Enable Component Select and Move este apsat, atunci Synchronous, n funcie de specificaile utilizatorului, va copia sau va muta piese n cadrul ansamblului. Avantajul aici este c sistemul recunoate, spre exemplu, o mutare a unui reper i va rupe vechile relaii ntre acesta i restul ansamblului crend automat noi relaii n noua locaie. 11.4.2. Exemplu de ajustare a unui ansamblu folosind Synchronous Pentru a putea nelege mai bine cum funcioneaz tehnologia sincron n Assembly, n figura 11.56 a) se prezint un ansamblu unde exist interferene ntre piese. Folosind setrile prezentate la subcapitolul anterior (butonul Enable Component Select and Move apsat i setat selecia pe Face Priority) se vor face ajustrile necesare.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 26

    Fig. 11.56 a) Fig. 11.56 b)

    n prim faz se vor selecta suprafeele indicate n figura 11.56 b), trebuie sa fie n total 4 fee. Apoi volanul se va poziiona pe faa cea nalt, orientat spre utilizator (cea indicat de prima sgeat orientat n jos). Mai departe pentru a ncepe modificarea se face click pe axa principal a volanului (fig. 11.56 c), acum se translateaz setul selectat astfel nct faa pe care s-a poziionat volanul s fie coplanar cu captul axului. Cu alte cuvinte se translateaz i se prinde punctul vertexul centrului cercului din captul axului (fig. 11.56 d). Deoarece Live Rules a detectat simetrie n model modificarea s-a fcut automat i n captul opus.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 27

    Fig. 11.56 c) Fig. 11.56 d)

    n continuare se dorete scurtarea pieselor verzi. Pentru asta selectate feele indicate n figura 11.56 e). Apoi se recomand mutarea volanului n centrul alezajului pentru arbore i, fcnd click pe axa principal se scurteaz piesa verde cu 30 de milimetri, ca n figura 11.56 f). Live Rules a ajustat i piesa din captul opus i a pstrat coaxialitatea ntre alezajului piesei verzi i arbore, actualiznd poziia acestuia (fig. 11.56 g).

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 28

    Fig. 11.56 e) Fig. 11.56 f) Fig. 11.56

    g)

    Ultima modificare se va face la carcas, la piesa transparent. Se va micora lungimea cilindrului ntruct este prea aproape de piesa verde. Pur i simplu se selecteaz faa frontal a cilindrului i se face click pe sgeata ce reprezint axa principal a volanului (fig. 11.56 h). Apoi se "trage" de faa respectiv undeva ntre piesa verde i prima fa din stnga a arborelui (fig. 11.56 i). Modificarea va avea efect i n captul opus datorit simetriei pe care Live Rules o recunoate i o aplic.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 29

    Fig. 11.56 h) Fig. 11.56 i)

    11.4.3. Exemplu de reconstruire a unui reper folosind Synchronous n acest exemplu se va reconstrui geometria unei piese n funcie alte piese din ansamblu, copiind practic geometria de la o pies la alta, apoi ajustnd pentru a da rezultatul optim. Mai exact n figura 11.57 a), flana de prindere a moto-reductorului de culoare albastr nu se potrivete deloc flana cilindric a piesei verzi. Se va modifica piesa verde astfel nct s aib o flan care s se potriveasc cu cea a motorului.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 30

    Fig. 11.57 a)

    Pentru a putea modifica piesa verde, ea trebuie editat folosind Edit In Place (fig. 11.57 b). Acum utilizatorul se afl n mediul Synchronous Part i poate s modifice modelul folosind instrumente specifice. De asemenea, folosind combinaia de taste Ctrl+Q, geometria nconjurtoare poate fi afiat i, mai mult dect att, poate fi folosit (fig. 11.57 c).

    Fig. 11.57 b) Fig. 11.57 c)

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 31

    n continuare trebuie copiat geometria flanei motorului. Pentru asta trebuie selectat comanda Extrude, apoi, din Command Bar, de la butonul tip dropdown se alege Face i se selecteaz faa frontal a flanei motorului. Se va crea astfel o extruzie pn la nivelul muchiei circulare din cadrul piesei curente (fig. 11.57 d). Acum piesa verde are o flan cu un complet alt design ns flana are o grosime prea mare. n urma extruziei a rezultat automat o cot care poate fi modificat foarte uor i repede la valoarea dorit, ajustnd astfel grosimea flanei (fig. 11.57 e).

    Fig. 11.57 d) Fig. 11.57 e)

    Dup ce grosimea flanei a fost ajustat la 10mm (fig. 11.57 f), utilizatorul se poate rentoarce n ansamblu unde se poate observa piesa verde refcut.

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015

  • CURS 12 Gavril MUSC 32

    Fig. 11.57 f) Fig. 11.57 g)

    CURS 11 + 12 Gavril MUSC PTAC 2014-2015


Recommended