Managementul stocurilor în condiţii - unitbv.ro · Cezara V. Faur Managemetul stocurilor în...

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: „Investiţie în dezvoltare durabilă prin burse doctorale (INED)”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/88/1.5/S/59321

Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorala Interdisciplinara

Centrul de cercetare: Tehnologii şi sisteme avansate de fabricaţie

Ing. Cezara V. FAUR

Managementul stocurilor în condiţii

de incertitudine

Inventory management under conditions

of uncertainty

Conducător ştiinţific

Prof. dr. ing. Nouraş Barbu LUPULESCU

BRASOV, 2012

Cezara V. Faur Managemetul stocurilor în condiţii de incertitudine Rezumat

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 5533 din 07.11.2012

PREŞEDINTE: - Prof.dr.ing. Ramona CLINCIU

Universitatea „Transilvania” din Braşov

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: - Prof.dr.ing.Nouraş-BarbuLUPULESCU


REFERENŢI: - Prof.dr.ing.ec. Ioan ABRUDAN

Universitatea „Tehnică” din Cluj Napoca

- Prof.dr.ing. Anca DRĂGHICI

Universitatea „Politehnica” din Timişoara

- Prof.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN


Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 07.11.2012, ora

13,00, sala VPA, corp V.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected].

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

mailto:[email protected]


3

CUPRINS

Pg.

teza

Pg.

rezumat

1. INTRODUCERE GENERALĂ 7 14

1.1 Introducere 7 -

1.2 Structura tezei de doctorat

1.3 Obiectivele tezei de doctorat

9

10

14

15

2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND

MANAGEMENTUL STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE INCERTITUDINE

ÎN INGINERIA INDUSTRIALĂ

11

16

2.1 Incertitudinea

2.1.1 Conceptul de incertitudine

11

11

-

-

2.1.2 Conturul incertitudinii

2.1.3 Incertitudinea în inginerie

2.2 Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine prin

dimensionarea planificării unui Supply Chain

12

14

15

-

-

-

2.2.1 Sursa incertitudinii

2.2.1.1 Proces de aprovizionare

16

17

-

-

2.2.1.2 Proces de fabricaţie

2.2.1.3 Cerere volatilă

17

17

-

-

2.2.2 Tipuri de probleme inerente din cadrul planificării Supply Chain

2.2.3 Modelări abordate cu scopul diminuării incertitudinii

2.2.3.1 Modele analitice

2.2.3.2 Modele bazate pe inteligenţă artificială

2.2.3.3 Modele de simulare

2.2.3.4 Modele hibrid

19

20

21

27

34

41

-

16

16

17

18

19

2.3 Concluzii 46 20

3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND LOGISTICA INDUSTRIALĂ,

SUPPLY CHAIN ŞI MANAGEMENTUL STOCURILOR

3.1 Logistica

3.1.1 Conceptul de logistică

3.1.2 Definirea termenului de logistică

3.1.3 Definirea termenului de logistică industrială

3.1.4 Evoluţia sistemului logistic integrat

3.1.4.1 Soluţie funcţională tradiţională

49

49

49

49

50

51

51

21

-

-

-

21

-

-


4

3.1.4.2 Soluţie de integrare funcţională

3.1.4.3 Integrare internă

3.1.4.4 Integrare externă

3.1.5 Managementul logistic

3.1.6 Inovaţia incorporează tehnologia

3.1.6.1 Third Part Logistic (3PL)

3.1.7 Concluzii

3.2 Supply Chain

3.2.1 Conceptul de Supply Chain

3.2.2 Definirea termenului de Supply Chain

3.2.3 Integrarea planului strategic al Supply Chain

3.2.4 Planificarea Supply Chain

3.2.5 Managementul Supply Chain

3.2.5.1 Teoria deciziilor în managementul Supply Chain

3.2.5.2 Decizii bazate pe negocieri

3.2.5.3 Decizii bazate pe strategii

3.2.5.4 Decizii bazate pe activităţi

3.2.5.5 Clasificarea deciziilor

3.2.5.6 Metode şi tehnici de fundamentare a deciziilor

3.2.5.6.1 Metoda AHP

3.2.5.6.2 Tehnici decizionale în condiţii de incertitudine

3.2.5.7 Tipologia modelelor utilizate în SIAD

3.2.5.8 Scurt istoric al managementului stocurilor în Supply Chain

3.2.5.8.1 EOQ

3.2.5.8.2 MRP

3.2.5.8.3 JIT

3.2.5.8.4 CPFR

3.2.5.8.5 MRP II

3.2.6 Concluzii

3.3 Managementul stocurilor

3.3.1 Stocul

3.3.2 Diagrama gestiunii stocului

3.3.3 Principalele metode şi modele de gestiune

3.3.4 Lotul economic şi punctul de reaprovizionare EOQ/ROP

51

52

53

55

56

57

58

59

59

59

61

62

64

65

66

67

68

69

70

70

72

75

77

77

79

79

81

83

83

83

83

85

86

86

-

-

-

22

-

-

22

-

23

-

23

-

24

25

25

26

26

-

26

26

27

-

28

-

-

-

-

-

29

29

-

30

-

30


5

3.3.4.1 Descrierea grafică a modelului EOQ/ROP

3.3.5 Perioadă fixă FP (Fixed Period)

3.3.5.1 Descrierea grafică a modelului FP

3.3.6 Metode de control ale inventarului

3.3.6.1 Analizele ABC,VED, FSN, XZY, HML, SOS, SDF, GOLF

3.3.7 Criterii de gestiune a stocurilor

3.3.8 Obiectivele menţinerii stocurilor

3.3.9 Motive pentru menţinerea stocurilor

3.3.10 Analiza stocurilor

3.3.11 Optimizarea stocurilor

3.3.12 Concluzii

87

92

93

94

94

97

98

99

100

102

104

-

31

-

-

-

-

31

-

-

32

32

4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND MODELAREA

MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR DE

PIESE/COMPONENTE/MATERIALE OBŢINUTE ÎN URMA

DEZASAMBLĂRII UNOR PRODUSE RETURNATE

4.1 Recuperarea produselor ieşite din uz

4.2 Conceptul Lean

4.2.2 Sistemul „Lean” în activitatea de recuperare a produselor

4.2.2.1 Scopurile recuperării flexibile de produse (Lean Recovery)

4.2.2.2 Scopurile dezasamblării flexibile (Lean Disassembly)

4.2.3 AHP – metodă lean de modelare

4.3 Evaluarea centrelor de colectare pentru produsele returnate

4.4 Evaluarea facilităţilor de recuperare

4.5 Procesul de dezasamblare

4.6 Remanufacturarea

4.6.1 Caz special al modelului EOQ în remanufacturare

4.6.1.1 Modelarea matematică pentru minimizarea costului mediu

4.7 Concluzii

5. CONTRIBUŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI MODEL DE

OPTIMIZARE MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE

INCERTITUDINE – STUDII DE CAZ

5.1 Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deşeuri şi de a încuraja

reciclarea

5.2 Recuperarea maşinilor unelte convenţionale

105

105

110

111

112

112

112

113

114

115

116

117

118

122

123

123

126

33

33

36

-

-

-

-

-

-

37

38

38

-

40

40

41

43


6

5.2.1 Reutilizarea în domeniul maşinilor unelte

5.3 Configuraţia optimă pentru o reţea de piese/componente/materiale

rezultate din produse recuperate

5.3.1 Modul de luare a deciziilor în condiţii de incertitudine

5.3.2 Metoda AHP utilizată în cazul luării deciziilor în condiţii de

incertitudine

5.3.2.1 Aplicarea algoritmului AHP

5.3.2.2 Proiectarea cercetării prin intermediul unui chestionar

privind managementul stocurilor în condiţii de incertitudine

5.4 Diferenţa dintre un Supply Chain tradiţional şi un Supply Chain

revers

5.5 Modelarea matematică a unui Supply Chain revers

5.5.1 Definirea stocurilor propriu-zise

5.5.2 Constrângeri ale cererii

5.5.3 Formularea costului total de dezasamblare

5.5.4 Formularea costului total de sortare

5.5.5 Formularea costului total de stocare (holding cost)

5.5.6 Formularea costului de eliminare a deşeurilor

5.5.7 Formularea costului total de intervenţie

5.5.8 Formularea Beneficiului

5.5.9 Cifra de Afaceri

5.5.9.1 Formularea cifrei de afaceri

5.6 REMAT – „O forţă în domeniul reciclării”

5.7 Third Party (3P)

5.8 Reutilizează din trecut, Reciclează în prezent, Salvează viitorul –

Studiu de caz 1

5.9 Utilizarea neconvenţională a maşinilor unelte ieşite din uz – Studiu de

caz 2

5.10 Armonia în designul de produs

5.11 Concluzii

128

129

129

132

134

135

138

138

141

141

142

142

142

142

142

142

142

143

144

153

154

163

166

168

-

-

44

45

45

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

47

-

53

56

57

59

6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE. MODALITĂŢI

DE VALORIFICARE A REZULTATELOR. DIRECŢII VIITOARE DE

CERCETARE

6.1 Concluzii finale

169

169

59

59


7

6.2 Contribuţii originale

6.3 Modalităţi de valorificare a rezultatelor

6.4 Direcţii viitoare de cercetare

170

171

171

60

61

62

BIBLIOGRAFIE 173 63

ANEXE

Anexa 1 – CHESTIONAR privind managementul stocurilor în condiţii de

incertitudine

183

-

Anexa 2 – Lucrarea: Optimizing management decisions under uncertainty-

Case Study

Anexa 3 – Lucrarea: Optimizing decisions under uncertainty in companies

producing heating

Anexa 4 – Lucrarea: Land stock management and solar energy production by

promoting and stimulating renewable sources-Case study

Anexa 5 – Lucrarea: Unconvenţional use of obsolete machine tools

Anexa 6 – Lucrarea: Methods and technologies used in manufacturing bakery

products to the methods and technologies used in paper processing

Anexa 7 – Scurt rezumat al tezei de doctorat în limba română şi limba engleză

Anexa 8 – Declaraţie

Anexa 9 – Curriculum Vitae (Română / Engleză)

185

190

197

204

210

219

220

222

-

-

-

-

-

66

-

67


8

CONTENTS

Pg.

thesis

Pg.

abstract

1. GENERAL INTRODUCTION 7 14

1.1 Introduction 7 -

1.2 Thesis structure

1.3 Thesis objectives

9

10

14

15

2. CURRENT STATE OF RESEARCH ON INVENTORY MANAGEMENT

UNDER UNCERTAINTY IN INDUSTRIAL ENGINEERING

11

16

2.1 Uncertainty

2.1.1 Uncertainty concept

11

11

-

-

2.1.2 Uncertainty profile

2.1.3 Unceratinty in engineering

2.2 Inventory management under uncertainty by sizing a Supply Chain

Planning

12

14

15

-

-

-

2.2.1 Source of uncertainty

2.2.1.1 Procurement process

16

17

-

-

2.2.1.2 Manufacturing process

2.2.1.3 Volatile demand

17

17

-

-

2.2.2 Types of problems inherent in the Supply Chain Planning

2.2.3 Models approach in order to reduce uncertainty modeling

2.2.3.1 Analytical models

2.2.3.2 Models based on artificial intelligence

2.2.3.3 Simulation models

2.2.3.4 Hibrid models

19

20

21

27

34

41

-

16

16

17

18

19

2.3 Conclusions 46 20

3. THEORETICAL RESEARCH ON INDUSTRIAL LOGISTICS, SUPPLY

CHAIN AND INVENTORY MANAGEMNT

3.1 Logistics

3.1.1 Logistics concept

3.1.2 Definition of logistics

3.1.3 Definition of industrial logistics

3.1.4 The evolution of integrated logistics system

3.1.4.1 Traditional functional solution

3.1.4.2 Functional integration solution

49

49

49

49

50

51

51

51

21

-

-

-

21

-

-

-


9

3.1.4.3 Internal integration

3.1.4.4 External integration

3.1.5 Logistics management

3.1.6 Inovation incorporates the technology

3.1.6.1 Third Part Logistic (3PL)

3.1.7 Conclusions

3.2 Supply Chain

3.2.1 Supply Chain concept

3.2.2 Definition of Supply Chain

3.2.3 Strategic Plan of Supply Chain Integration

3.2.4 Supply Chain planning

3.2.5 Supply Chain management

3.2.5.1 Decision Theory in Supply Chain Management

3.2.5.2 Decisions based on negotiations

3.2.5.3 Decisions based on strategies

3.2.5.4 Decisions based on activities

3.2.5.5 Classification decisions

3.2.5.6 Methods and techniques underlying the decision

3.2.5.6.1 AHP method

3.2.5.6.2 Techniques of decision under uncertainty

3.2.5.7 Typology models used in SIAD

3.2.5.8 History of stocks in Supply Chain Management

3.2.5.8.1 EOQ

3.2.5.8.2 MRP

3.2.5.8.3 JIT

3.2.5.8.4 CPFR

3.2.5.8.5 MRP II

3.2.6 Conclusions

3.3 Inventory management

3.3.1 Stock

3.3.2 Diagram stock management

3.3.3 The main management methods and models

3.3.4 Economic lot and replenishment point EOQ/ROP

3.3.4.1 Graphic description of the model EOQ/ROP

52

53

55

56

57

58

59

59

59

61

62

64

65

66

67

68

69

70

70

72

75

77

77

79

79

81

83

83

83

83

85

86

86

87

-

-

22

-

-

22

-

23

-

23

-

24

25

25

26

26

-

26

26

27

-

28

-

-

-

-

-

29

30

-

30

-

30

-


10

3.3.5 Fixed Period

3.3.5.1 Graphic description of the model FP

3.3.6 Inventory control methods

3.3.6.1 Analyses ABC,VED, FSN, XZY, HML, SOS, SDF, GOLF

3.3.7 Criteria for inventory management

3.3.8 Objectives of maintaining stocks

3.3.9 Reasons for keeping stock

3.3.10 Stock analysis

3.3.11 Stock optimization

3.3.12 Conclusions

92

93

94

94

97

98

99

100

102

104

31

-

-

-

-

31

-

-

32

32

4. THEORETICAL CONTRIBUTIONS ON MODELING MULTI-

CRITERIA STOCKS PARTS / COMPONENTS / MATERIALS

OBTAINED FROM ANY GOODS RETURNED DISASSEMBLY

4.1 Recovery of obsolete products

4.2 Lean concept

4.2.2 "Lean" system in the recovery of products

4.2.2.1 Lean Recovery goals

4.2.2.2 Lean Disassembly goals

4.2.3 AHP – lean method of modeling

4.3 Evaluation of collection centers for returned products

4.4 Evaluation of recovery facilities

4.5 Disassembly process

4.6 Remanufacturing

4.6.1 Special case of EOQ model in remanufacturing

4.6.1.1 Mathematical modeling to minimize the average cost

4.7 Conclusions

5. CONTRIBUTIONS ON DEVELOPING A MULTI-CRITERIA

OPTIMIZATION STOCK MODEL UNDER UNCERTAINTY - CASE

STUDIES

5.1 The best way to reduce waste and encourage recycling

5.2 Recovery conventional machine tools

5.2.1 Reuse in machine tools

5.3 Optimal configuration for a network of parts / components / materials

from recovered products

105

105

110

111

112

112

112

113

114

115

116

117

118

122

123

123

126

128

129

33

33

36

-

-

-

-

-

-

37

38

38

-

40

40

41

43

-

-


11

5.3.1 Decision making under uncertainty

5.3.2 AHP method used for decision making under uncertainty

5.3.2.1 Applying the algorithm AHP

5.3.2.2 Design research through a questionnaire on inventory

management under uncertainty

5.4 The difference between a traditional Supply Chain and Reverse

Supply Chain

5.5 Mathematical modeling of reverse supply chain

5.5.1 Defining the actual stock

5.5.2 Demand constraints

5.5.3 Total cost of disassembly formulation

5.5.4 Total cost of sorting formulation

5.5.5 Holding cost formulation

5.5.6 Cost of waste disposal formulation

5.5.7 Total cost of intervention formulation

5.5.8 Benefit formulation

5.5.9 Turnover

5.5.9.1 Turnover formulation

5.6 REMAT – „A force into recycling”

5.7 Third Party (3P)

5.8 Reuse the past, Recycle the present, Save the future - Case Study 1

5.9 Using unconventional obsolete machine tools - Case Study 2

5.10 Harmony in product design

5.11 Conclusions

129

132

134

135

138

138

141

141

142

142

142

142

142

142

142

143

144

153

154

163

166

168

44

45

45

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

47

-

53

56

57

59

6. FINAL CONCLUSIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. WAYS TO

CAPITALIZE ON THE RESULTS. FUTURE RESEARCH DIRECTIONS

6.1 Final conclusions

6.2 Original contributions

6.3 Ways to capitalize on the results

6.4 Future research directions

169

169

170

171

171

59

59

60

61

62

BIBLIOGRAPHY 173 63

ANNEXES

Annex 1 – QUESTIONNAIRE on inventory management under uncertainty 183 -

Annex 2 – Paper: Optimizing management decisions under uncertainty-Case


12

Study

Annex 3 – Paper: Optimizing decisions under uncertainty in companies

producing heating

Annex 4 – Paper: Land stock management and solar energy production by

promoting and stimulating renewable sources-Case study

Annex 5 – Paper: Unconvenţional use of obsolete machine tools

Annex 6 – Paper: Methods and technologies used in manufacturing bakery

products to the methods and technologies used in paper processing

Annex 7 – Brief summary of the thesis (Romanian / English)

Annex 8 – Statement

Annex 9 – Curriculum Vitae (Romanian/English)

185

190

197

204

210

219

220

222

-

-

-

-

-

66

-

67


13

* * *

Doresc în mod deosebit să exprim respectul şi mulţumirile mele domnului prof. dr. ing.

Nouraş Barbu Lupulescu, pentru competenta îndrumare, înţelegerea, răbdarea şi sprijinul moral

acordat pe durata elaborării tezei, pentru indicaţiile şi sugestiile de înalt nivel ştiinţific, precum şi

pentru tactul manifestat în calitate de CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC, de DASCĂL şi de OM.

Mulţumesc distinşilor membri ai Comisiei de evaluare şi susţinere a tezei de doctorat,

referenţi ştiinţifici, prof. dr. ing. ec. Ioan Abrudan, prof. dr. ing. Anca Drăghici şi prof. dr. ing.

Vladimir Mărăscu-Klein, pentru bunăvoinţa şi răbdarea cu care au analizat lucrarea, pentru

sugestiile şi observaţiile acordate, precum şi pentru acceptul de participare în comisia de susţinere a

prezentei teze.

Mulţumesc, totodată, conducerii Departamentului de Cercetare Ştiintifică - Tehnologii şi

Sisteme Avansate de Fabricaţie, domnului prof. dr. ing. Mircea Viorel Drăgoi, pentru că mi-a

împărtăşit din timpul, cunoştinţele şi experienţa domniei sale, precum şi cadrelor didactice: prof.

dr. ing. Gheorghe Oancea, prof. dr. ing. Constantin Buzatu, şef lucr. dr. ing. Luminiţa Pârv, prof.

dr. ing. Şerban Bobancu, pentru amabilitatea, sfaturile şi sugestiile acordate pe parcursul studiilor

doctorale.

Aduc cuvenitele mulţumiri specialiştilor companiei REMAT SA, domnilor: Director

General ing. Gheorghe Dumitru, Director financiar-contabilitate ec. Mădălin Bîcîin,

gestionar depozit neferoase Ioan Ghiuş şi gestionar depozit feroase Ioan Necşa, pentru

colaborare şi pentru sprijinul valoros şi competent acordat în perioada de realizare a

cercetărilor mele în cadrul firmei REMAT SA.

În final, dar nu în ultimul rând, exprim toată recunoştinţa părinţilor mei şi fiului meu cel

mic, pentru răbdarea, înţelegerea, încrederea şi sprijinul necondiţionat, acordate în aceşti ani, pe

durata derulării programului de doctorat.

Tuturor le mulţumesc!

Cezara FAUR

Programul de doctorat a fost susținut prin Programul Operațional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), ID59321, finanțat din Fondul Social European și de

Guvernul României.


14

1. INTRODUCERE GENERALĂ

“Tempora labuntur“ – “Timpul se scurge“, afirmă Ovidiu în lucrarea sa ‘Fastele’ şi

continuă… “zilele fug, nici un frâu nu le-ar putea zăbovi”. Timpul nu doar se scurge, ci mai

mult, se schimbă... se schimbă întâietăţile, se schimbă interesele, se schimbă noţiunile cu care

operăm, se schimbă izvoarele din care ne „adapăm”, se schimbă expresiile, exprimarea,

preferinţele, înclinaţiile, se schimbă mereu vehiculul motor; se schimbă convoiul, trena, ataşul...

Exemplu al schimbării, al evoluţiei, este şi Logistica Industrială care se încadrează în

domeniul Ingineriei Industriale şi care propune tema tezei de doctorat de faţă: ˝Managementul

stocurilor în condiţii de incertitudine˝.

Tema este abordată în contextul definit de Logistica Industrială Integrată, aceasta fiind o

metodologie care permite minimizarea costului total a activităţilor logistice văzute în

complexitatea lor, avându-se stabilit obiectivul nivelului serviciului de garantat. Pentru

reducerea incertitudinii cererii, pentru identificarea cauzelor şi reducerea efectelor variabilităţii

ofertei şi a cererii în cadrul fiecărei etape logistice, acestea trebuie să fie, de asemenea, integrate

şi să fie în strânsă legătură unele cu altele pentru identificarea în cele din urmă a relaţiilor cauză-

efect de-a lungul lanţului de aprovizionare (Supply Chain), din aval în amonte şi din amonte în

aval, precum şi de disponibilitatea orientării către rezultate tactice.

1.2 Structura tezei de doctorat

Lucrarea este structurată în 6 capitole prezentate în cele ce urmează:

Capitolul 1 – evidenţiază preocupările esenţiale ale autoarei privind tema tezei de

doctorat ca parte integrantă a logisticii industriale, evidenţiază structura tezei de doctorat şi

descrierea pe scurt a capitolelor acesteia.

Capitolul 2 – descrie stadiul actual al cercetărilor în domeniul managementului

stocurilor în condiţii de incertitudine în ingineria industrială. Pe baza cercetării materialului

bibliografic, se prezintă cele mai avute în vedere surse ale incertitudinii şi totodată modelări

abordate cu scopul diminuării acestor incertitudini; efectele incertitudinii cererii asupra modului

în care funcţionează un Supply Chain sunt cunoscute ca fiind în legătură cu Bullwhip Effect

"efectul lovitură de bici " sau" efect Forrester " după cum este şi relaţia sa cu profitul şi nivelul

de customer service. Celelalte surse de incertitudine sunt la fel de importante în ceea ce priveşte

examinarea lor în cadrul modelelor analizate în Capitolul 2.

Capitolul 3 – tratează cercetările teoretice privind logistica industrială, supply chain şi

managementul stocurilor, prezentând concepte, tehnici, practici şi metodologii care consolidează


15

între ele aspectele specifice logisticii, lanţului de aprovizionare-distribuţie şi gestiunii stocurilor,

cu scopul de a evidenţia faptul că stocurile au o importanţă crucială în activităţile societăţilor

comerciale.

Capitolul 4 – prezintă contribuţiile teoretice privind modelarea multicriterială a

stocurilor de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării unor produse

returnate în vederea reciclării. În acest cadru se propune o tehnică a deciziilor multicriteriale,

tehnică bazată pe modelarea cantitativă care permite decidenţilor flexibilitate în construirea unei

ierarhii care se potriveşte necesităţilor lor. Analiza oferă de asemenea un cadru şi o metodologie

de determinare a unui număr de decizii cheie.

Capitolul 5 – este consacrat contibuţiilor privind elaborarea unui model de optimizare

multicriterială a stocurilor în condiţii de incertitudine, ca o nouă metodologie de luare a

deciziilor privind compararea importanţei structurii stocurilor de piese/componente/materiale

recuperate, din punct de vedere al relaţiei Beneficiu-Cost şi a eficacităţii cu care acestea pot

îndeplini diferitele cereri de piaţă. Studiu de caz.

Capitolul 6 – înglobează concluziile generale, contribuţiile personale şi perspectivele

viitoare de cercetare.

1.3 Obiectivele tezei de doctorat

În acord cu titlul tezei de doctorat, Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine,

actuala lucrare îşi propune realizarea următoarelor obiective:

1. Identificarea incertitudinii în domeniul managementului stocurilor din industrie;

2. Evidenţierea importanţei stocurilor într-un lanţ logistic industrial;

3. Analiza metodelor şi modelelor de optimizare a stocurilor în condiţii de incertitudine;

4. Aplicarea metodei de modelare cantitativă AHP în luarea deciziilor multicriteriale,

determinând astfel alternativa optimă, prin atribuiri de valori numerice pentru fiecare

variabilă a problemei;

5. Configurarea unui lanţ logistic revers pentru o reţea de piese/componente/materiale

obţinute în urma dezasamblării unor produse returnate;

6. Elaborarea unui model matematic de optimizare multicriterială a stocurilor în condiţii

de incertitudine ca urmare a dezasamblării;

7. Analiza criteriului de performanţă numit beneficiu prin intermediul veniturilor totale

respectiv a cifrei de afaceri obţinute din activităţile de revânzare a stocurilor de

piese/component/materiale remanufacturate, reparate, reciclate, cu scopul de a

satisface un anumit nivel al cererii.


16

2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL

MANAGEMENTULUI STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE INCERTITUDINE

ÎN INGINERIA INDUSTRIALĂ

2.2.3 Modelări abordate cu scopul diminuării incertitudinii

Se iau în considerare patru metode de modelare, figura 2.7:

Fig. 2.7 Metode de modelare

2.2.3.1 Modele analitice

Conform [AMA 09] autorii privesc asupra deciziilor de planificare a lanţului de

aprovizionare, care ţin cont de incertitudinea privind cererea de produse şi a preţurilor. Este

dezvoltat un model de planificare multi-perioadă, caz în care deciziile operaţionale ale lanţului

de aprovizionare în funcţie de producţie, transport şi distribuţie, iau în considerare incertitudinea

privind cererea de produse şi preţuri.

Sunt analizate diferitele scenarii de decizie, care implică evaluarea performanţei

economice a lanţului de aprovizionare (de exemplu, costurile globale de exploatare / profitul

realizat) pentru criterii diferite, privind importanţa partenerilor în cadrul lanţului global (şi

anume structura partenerilor). Este formulat un model Mixed Integer Linear Programming

(MILP) pentru fiecare scenariu de planificare şi soluţia optimă este atinsă folosind o procedură

standard Branch şi Bound (B & B). Rezultatele finale furnizează detalii cu privire la lanţul de

aprovizionare cu partenerii de producţie, de transport şi de inventar, la fiecare perioadă de


17

planificare, în acelaşi timp luând în considerare importanţa fiecărui partener din lanţul global

precum şi incertitudinea cererii şi a preţului.

Un profit actualizat este de asemenea considerat ca fiind şi incertitudinea legată de cerere

şi preţ pentru fiecare produs cu coeficient de elasticitate. Pe baza acestor noi concepte, a fost

studiată influenţa incertitudinii cererii asupra preţului, cu privire la alocarea operaţiunilor unui

Supply Chain global. Abordarea autorilor ia în considerare integrarea simultană a aspectelor

operaţionale, economice şi de piaţă care reprezintă un avantaj important de modelare a formulării

propuse.

Fig. 2.12 Supply Chain buclă-închisă [AMA 09]

2.2.3.2 Modele bazate pe inteligenţă artificială

În lucrarea [FAS 10] se arată că problema-cheie pentru luarea deciziilor în domeniul

stocurilor este selectarea materialelor potrivite la momentul potrivit. În scopul de a selecta

stocurile superioare (alternative) pentru investiţii, un număr finit de alternative trebuie să fie

luate în considerare, mai multe criterii şi uneori contradictorii, care sunt adesea vagi şi în condiţii

de incertitudine. Prin urmare, ne confruntăm cu problema luării deciziilor MCDM (Multiple

Criteria Decision Making). În această lucrare, se va dezvolta un sistem expert fuzzy pentru

selectarea nivelului stocurilor cu scopul de a face faţă recomandării portofoliului de stocuri în

condiţii de incertitudine.

Această lucrare descrie o nouă metodă pentru proiectarea unui sistem expert fuzzy de

recomandare de portofoliu într-o companie. Şapte parametri critici de recomandare de portofoliu

au fost luaţi în considerare, care au fost obţinuţi prin distribuirea de chestionare în rândul


18

experţilor din companie, societăţilor de investiţii, companiilor de brokeraj: piaţa stocurilor, de

vanzare, proiecte, acţionări, raport de audit juridic.

Comparând acest sistem cu unul conventional, sistemul conceput în acest articol este un

˝consumator˝ de timp redus şi este omisă necesitatea de a avea întâlniri cu diferite comisii de

tranzacţii pentru luarea deciziilor.

Opiniile experţilor au fost obţinute prin utilizarea Fuzzy Delphi Method care a făcut

gândirea lor convergentă in condiţiile unei incertitudini imense. Feedback-ul si comentariile

colectate de la respondenţi au fost utilizate pentru a face ajustările necesare pentru a satisface

nevoile potenţialilor utilizatori.

Fig. 2.16 Arhitectura sistemului suport de decizii expert fuzzy Fig. 2.17 Portofoliul recomandat [FAS 10].

pentru recomandarea portofoliului de stocuri [FAS 10].

2.2.3.3 Modele de simulare

[KAT 08] au structurat acest studiu de cercetare în două părţi principale; clasificarea

materialelor şi modele de inventar. Metodele clasificării materialelor sunt utilizate pentru a găsi

datele de intrare pentru a efectua a doua parte a acestei cercetări, selectând modelul de inventar.

Din investigaţiile preliminare, clasificarea materialelor ar trebui să înceapă prin efectuarea unei

analize ABC-analiză pe datele colectate. A doua parte a acestei cercetări este costul total al

sistemului de inventariere. Cel mai simplu model care reprezintă acesta, este modelul cantitatăţii

economice de comandat (EOQ).

In aceast studiu este folosit modelul de inventar de analiză pe perioade determinate,

analizând sistemul actual şi extragerea unor concluzii. În cazul în care natura datelor impune

inclusiv factorul de incertitudine, atunci va fi utilizat un model stochastic. Modelele stochastice

de inventar sunt utilizate ori de câte ori există o incertitudine considerabilă cu privire la cererile

viitoare. Pentru un model stocastic de analiză periodică, sistemul este monitorizat periodic pentru

a decide ce cantitate trebuie comandată cu scopul de a reaproviziona pentru perioada următoare.


19

În această cercetare efectul incertitudinii va fi testat mai degrabă ca date variabile de

intrare într-un interval definit decât valori constante. Valorile minime şi maxime vor fi alocate

unora dintre variabilele de intrare în sistemul de inventariere care ar putea fi afectate de

incertitudine. Sistemul de inventariere stocastic va fi testat apoi prin instrumentele metodei de

simulare Monte Carlo. Este o tehnica care implica folosirea de numere aleatoare şi probabilitatea

de a rezolva problemele.

Rezultatele vor fi comparate cu cele găsite după model de inventar determinist pentru a

vedea efectul de incertitudine. Conceptul de pregătire tehnică (disponibilitate) va fi introdus la

constatările din sistemele de inventariere. In această cercetare, nivelul dorit de pregătire tehnică

va fi folosit ca intrare în calculul costului total de inventar. A examina mai multe niveluri de

pregătire tehnică este o necesitate pentru a vedea variaţia costului total în funcţie de

disponibilitate.

Fig. 2.26 Combinarea analizei ABC cu analiza-123 [KAT 08]. Fig. 2.27 Diagrama inventarului pentru modelul

EOQ cu deficit planificat [KAT 08].

2.2.3.4 Modele hibrid

[SCH/b 10] autorii evidenţiază că Supply Chain Management (SCM) se referă la

circulaţia eficientă a mărfurilor printr-o reţea de furnizori şi comercianţi cu amănuntul. Ca

sisteme dinamice întârziate şi nesigure, lanţurile de aprovizionare oferă o ocazie excelentă pentru

a demonstra beneficiile principiilor inginereşti de control a ceea ce este în mod tradiţional

percepută ca o problemă de afaceri.

Acest articol prezintă o abordare fundamentală de aplicare a principiilor teoretice de

control la problemele managementului tactic al inventarului într-un sistem de inventar al

producţiei, unitate de bază într-un lanţ de aprovizionare. Autorii folosesc o analogie cu dinamica

fluidului şi prezintă modelul intern de control (IMC-Internal Model Control) şi model predictiv

de control (MPC) ca mijloace pentru a genera o serie de politici de decizie din ce în ce mai

sofisticate pentru managementul inventarului.

În această lucrare au fost dezvoltate o serie de politici decizionale de control asupra

creşterii dificultăţilor în funcţionare, pe baza conceptelor de control intern IMC şi a modelului


20

MPC. Eficienţa lor a fost evaluată în simulările care implică schimbări în obiectivele de stoc net

(setpoint tracking) ca răspuns la cererea prognozată (respingerea perturbărilor măsurate) şi ca

răspuns la cererile neprognozate (respingerea perturbărilor nemasurate).

Potrivit formulării bazată pe optimizare, politicile modelului MPC se pot efectua ca şi

IMC dar cu capabilitatea de adaptare pentru a integra constrângerile. Politicile MPC pot fi

reglate pentru a minimiza abaterea de la referinţă a inventarului, modificării în începerea

fabricaţiei sau o combinaţie ponderată.

Lucrarea a prezentat un studiu comparativ care a aratat că MPC a fost capabil să

efectueze SRR (Smoothing Replenishment Rule) cu privire la ambele valori. Performanţa optimă

a politicilor decizionale MPC cu privire la calitatea semnalelor sale exogene, articulează în

special previziunile cererii. Efectele negative ale erorii prognozei pot fi atenuate prin aplicarea

unei proceduri de prognozare contextualizată pentru politicile de decizie.

Fig. 2.41 Analogia Mecanicii Fluidelor pentru un sistem clasic producție-inventariere [SCH/b 10].

2.3 Concluzii

Puţine sunt metodele şi tehnicile decizionale utilizate în practica economică care pot fi

aplicate în sistemele economice reale. Acest număr relativ mic este reprezentat de dificultatea de

modelare completă a unui Supply Chain în realitate, în special acele lanţuri de aprovizionare

care implică mai mulţi actori (sisteme economice) având în vedere volumul mare de informaţii

necesare, care în plus generează unele dificultăţi în a lucra cu ele în termeni de timp şi de calcul

al capacităţii.

Lucrarea de faţă prezintă o abordare promiţătoare de optimizare a

managementului stocurilor în condiţii de incertitudine, denumit în continuare model hibrid

AHP-CA (Analytic Hierarchy Process – Cifra de afaceri). Trebuie precizat că modelele

matematice nu elimină procesul de gândire al decidentului. Scopul modelelor matematice


21

este să pună la dispoziţia celui ce ia o decizie, metode care să îi sporească propria

capacitate de a face judecăţi şi de a lua hotărâri, nelăsând acest lucru numai pe baza

intuiţiei sau modului personal de a raţiona. Problema managementului stocurilor în

condiţii de incertitudine stă la baza formulării modelului euristic definit în cadrul

capitolului 5 al acestei lucrări.

3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND LOGISTICA INDUSTRIALĂ,

SUPPLY CHAIN ŞI MANAGEMENTUL STOCURILOR

3.1.2 Definirea termenului de logistică industrială

Logistica Industrială constă în ansamblul modelelor, procedeelor şi mijloacelor de

manipulare, stocare, depozitare, transport intern şi gestionare a semifabricatelor şi a altor materii

prime şi materiale, în cadrul unei intreprinderi, necesare desfăşurării procesului de producţie.

Fig. 3.2 Sistem logistic industrial

Astăzi, logistica industrială integrată în strategia unei întreprinderi, este larg recunoscută

ca un mijloc de reducere a costurilor, intrarea pe pieţe şi crearea de servicii pentru clienti.

Multe întreprinderi caută să-şi perfecţioneze capacitătile de integrare, ca modalitate de a-

şi atinge obiectivele în afaceri. Aceste întreprinderi îşi manifestă de asemenea preocuparea în

legătură cu soluţiile existente aflate la dispoziţia lor, pentru a rezolva această provocare numită,

integrare.

În acelaşi timp, tendinţe precum globalizarea, digitalizarea, regulamente elastice precum

şi nevoia de securitate sporită, fac integrarea şi mai importantă pentru întreprinderi, în fiecare zi.

Companiile se confruntă cu schimbări rapide şi din ce în ce mai complexe, astfel apărând

probleme în afaceri care nu pot fi rezolvate cu tactica “una-câte-una”, gestionarea acestor

probleme impunând soluţia integrării.


22

Tabelul 3.1 Tipuri de logistică [w 1]

3.1.5 Managementul logistic

Managementul logisticii este o funcţiune integrantă care coordonează şi optimizează

toate activităţile logistice, dar şi integrează activităţile logistice cu alte funcţiuni, incluzând

marketing, vânzări, producţie, finanţe şi tehnologia informaţiei.

Activităţile de management al logisticii includ de regulă:

managementul transporturilor, managementul parcului auto;

depozitarea, manipularea materialelor;

satisfacerea comenzilor;

proiectarea reţelei logistice;

managementul inventarelor;

planificarea ofertei/cererii;

managementul furnizorilor de servicii logistice;

funcţiunea logistică include de asemenea aprovizionarea şi procurarea,

planificarea şi programarea producţiei, ambalarea şi asamblarea şi serviciile

pentru clienţi;

este implicată la toate nivelurile planificării şi executării – strategice, operaţionale şi

tactice.


23

3.1.7 Concluzii

În mod ironic, în ciuda mediilor complexe de afaceri de astăzi, cele mai multe săli de

consiliu din cadrul companiilor, nu dau atenţia cuvenită părţii logistice în afaceri, în primul rând

pentru că funcţia sa în mod tradiţional a fost privită doar ca un cost de afaceri.

Profesioniştii în logistică din multe companii nu au reuşit să ˝educe˝ executivii cu privire

la modul de gestionare logistică, care poate adăuga valoare – un management logistic eficient

poate fi o armă în sine.

Companiile care incorporează managementul şi planificarea logistică pe termen lung, a

strategiilor de afaceri, pot obţine câştiguri enorme. Vizualizarea logistică la nivel strategic este

cel mai bun şi eventual, singura modalitate de a produce competitiv avantaje din achiziţionare şi

distribuţie.

3.2.1 Conceptul de Supply Chain

Supply Chain reprezintă totalitatea furnizorilor, centrelor de producţie, depozitelor,

centrelor de distribuţie şi punctelor de vânzare en-detail şi totalitatea materiilor prime, stocurilor

de semifabricate şi produse finite care circulă între diversele puncte.

Fig. 3.13 Structura generală a unui Supply Chain

Supply Chain este o filieră logistică, acest ‘lanţ logistic’ de aprovizionare-distribuţie are

ca obiect de activitate transformarea resurselor naturale, a materiilor prime şi a componentelor

într-un produs finit destinat clientului final.


24

3.2.3 Integrarea planului strategic al Supply Chain

Fig 3.15 Integrarea planului strategic al Supply Chain

3.2.5 Managementul Supply Chain

Ceea ce diferă între Supply Chain Management şi logistică este punctul de vedere în care

sunt luate în considerare aceleaşi activităţi:

- Logistica, într-o concepţie mai evoluată, este totalitatea activităţilor cu privire la fluxul

de materiale, produse şi a informaţiilor din interiorul societăţii, dintre societate şi furnizorii şi

clienţii săi, concentrându-se de la fiecare tip de activitate (aprovizionare, depozitare, distribuţie,

…) la gestiunea integrată a acestora.

- SCM, în afara integrării tuturor activităţilor logistice ale societăţii, o lărgire a graniţelor

societăţii până la includerea furnizorilor şi clienţilor, stabindu-se cu aceştia colaborări strategice

şi operative cu obiectivul atingerii unui cost global minor a aşa numitului sistem al extended

enterprise, concept mereu mai important în urma extinderii modelului societăţii reţea în care

gesiunea raporturilor dintre actorii aparţinători diverselor entităţi, devine fundamentală.


25

Fig. 3.18 Arhitectura unui Supply Chain tradiţional

3.2.5.1 Teoria deciziilor în managementul Supply Chain

Conceptele şi metodele tradiţionale de management de afaceri axate pe optimizarea

activităţilor interne ale companiei, cum ar fi MRP, se adresează îmbunătăţirii, funcţionării şi

reducerii de cost printr-o mai bună planificare şi execuţie a activităţilor interne.

Aceste metode au limitări în relaţiile cu incertitudinile din mediul de afaceri extern şi prin

urmare, implică necesitatea de sisteme de suport ale deciziei care pot ajuta managerii pentru a

înţelege costurile, beneficiile şi riscurile asociate respecitv diverselor alternative.

3.2.5.2 Decizii bazate pe negocieri


26

3.2.5.3 Decizii bazate pe strategii

3.2.5.4 Decizii bazate pe activităţi

3.2.5.6 Metode si tehnici de fundamentare a deciziilor

3.2.5.6.1 Metoda AHP

Metoda AHP are trei paşi:

1. Compararea perechilor de alternative decizionale în funcţie de fiecare criteriu de

decizie, pentru a le ierarhiza în raport cu factorul respectiv [w 19];


27

Fig. 3.20 Calculul sumelor pe coloane [w 19] Fig. 3.21 Împărţirea fiecărui element [w 19]

Fig. 3.22 Calculul consecinţelor [w 19]

2. Compararea perechilor de criterii de decizie în acelaşi mod în care am comparat

alternativele; se obţine o ierarhizare relativă a acestora;

3. Crearea matricii performanţelor şi calculul scorurilor alternativelor pentru toate

criteriile de decizie folosind ierarhizarea variantelor obţinută la pasul 1şi ierarhizarea criteriilor

de la pasul 2.

Fig. 3.23 Calculul scorurilor alternativelor [w 19]


28

3.2.5.6.2 Tehnici decizionale în condiţii de incertitudine

În conditii de incertitudine, pentru alegerea variantei optime de actiune, se pot folosi mai

multe tehnici (criterii, reguli) de decizie:

Fig. 3.24 Tehnici de decizie în condiţii de incertitudine

3.2.5.8 Scurt istoric al managementului stocurilor in Supply Chain

Inventarul este peste tot. Inventarul este foarte important pentru o unitate de producţie

care produce mărfuri. De la revoluţia industrială, producătorii au favorizat pe scară largă

producţia, care creează cantităţi mai mari decât consumul şi generează inventar. Ca atare, multe

modele de gestiune a stocurilor au fost dezvoltate. Tabelul 3.11 oferă un scurt rezumat al câtorva

modele care influenţează atât teoriile cât şi practicile de inventar.

Tabel 3.11 Istoria managementului materialelor [LI 07]


29

3.2.6 Concluzii

Ţinta Supply Chain Management este cooperarea şi încrederea şi recunoaşterea că

planificarea este gestionată corect şi că Supply Chain Management începe şi se sfârşeşte

cu clientul.

Programele Supply Chain Management se concentrează intens asupra efectivei cereri a

clienţilor, mai mult decât asupra forţării pietei cu cantităţi de produse ce pot fi sau mai

puţin vândute rapid şi care reacţionează la efectiva cerere a clienţilor minimizând fluxul

de materiale şi produse finite în fiecare nod al lanţului.

Supply Chain Management are ca obiectiv creşterea profitabilităţii întreprinderii prin:

Reducerea costurilor operative

Creşterea productivităţii

Reducerea timpului ciclului comenzii

3.3 Managementul stocurilor

Stocul de produse este detinut pentru a satisface cererile viitoare.

Pentru ca întreprinderea să poată asigura întotdeauna satisfacerea cererii pe un interval de

timp dat, este necesar să se realizeze un stoc de produse rezultate în urma procesului de

producţie.

Dacă întreprinderea menţine un stoc prea mare de produse, poate apărea o pierdere,

constând din imobilizarea fondurilor băneşti investite în aceste produse, precum şi în eventuala

depreciere a produselor sau recondiţionarea lor periodică.

Dacă stocul nu ar putea să satisfacă cererea înregistrată de întreprindere pe o perioadă de

timp, ar apărea din nou pierderi datorate penalizărilor plătite, pentru nesatisfacerea comenzilor.

Fig. 3.31 Stocurile în procesele de producţie [w 5]


30

3.3.2 Diagrama gestiunii stocului

Managementul stocurilor este factorul decisiv pentru reusita unei intreprinderi.

Managementul corect si eficace al stocului poate facilita livrarea productiei cu calitatea necesara,

la timpul dorit si la pret rentabil.

Fig. 3.33 Diagrama gestiunii stocului [w 5]

Din punct de vedere al managementului, stocul este o lista (inventar) a tuturor

materialelor necesare procesului de productie intr-o anumita perioada de timp.

Inventarul este stocul oricărui element sau a resurselor utilizate într-o întreprindere.

Un sistem de inventariere este un set de politici şi proceduri care determină nivelurile de inventar

care ar trebui să fie menţinute, când ar trebui să fie alimentat stocul şi cât de mari ar trebui să fie

comenzile.

3.3.4 Lotul economic şi punctul de reaprovizionare (EOQ/ ROP)

Fig. 3.35 Lotul economic si punctul de reaprovizionare (EOQ/ ROP) [W 5]


31

3.3.5 Perioadă fixă (FP = Fixed Period)

Fig. 3.44 Perioadă fixă [w 5]

3.3.8 Obiectivele menţinerii stocurilor

Funcţia de management a stocurilor este o funcție de colectivă și trebuie să sprijine

obiectivele întreprinderii ca un întreg, acestea sunt [MUR 05]:

• supraviețuire și creștere economică;

• satisfacţie maximă a clienţilor;

• condiții bune de muncă ale angajaţilor;

• avans tehnologic față de concurenți.

În plus, obiectivele menţinerii stocurilor sunt:

Menținerea continuității operațiunilor productive prin asigurarea unui flux uniform

de materiale;

Reducerea costurilor materiale prin utilizarea unor tehnici sistematice de control;

Eliberarea de capital de lucru pentru scopuri productive, prin controlul eficient al

stocurilor;


32

Creșterea competitivității produselor finite prin asigurarea calității potrivite, la

prețul potrivit;

Stabilirea bunelor relaţii cu cumpărătorul şi cu furnizorul;

Asigurarea costurilor scăzute şi eficienţă maximă;

Stabilirea unor standarde etice înalte;

Menţinerea unui volum optim de stocaj pentru păstrarea eficienţei operaţiunilor de

producţie şi de vânzare;

Menţinerea unui minim de investiţii în stocuri pentru a maximiza rentabilitatea;

Furnizare eficientă -> 7 “right conditions”: clientul potrivit, produsul potrivit, locul

potrivit, momentul potrivit, cantitatea potrivită, calitatea potrivită, costul potrivit.

Prin analiza financiară atentă, se poate demonstra că o reducere de 5% a costurilor materiale va

duce la profituri crescute echivalente cu o creștere de 36% a vânzărilor. Reducerea costurilor

materialelor este de preferat mai mult de un manager decat realizarea unei creșteri a vânzărilor.

Pentru a crește vânzările, trebuie să se facă multe eforturi și de asemenea eforturi în confruntarea

cu mediul extern și incertitudinile, de aceea va fi mai ușor rezolvarea problemei reducerii

costurilor materiale [MUR 05].

3.3.11 Optimizarea stocurilor

Optimizarea stocurilor are în vedere determinarea unei astfel de strategii încât cheltuielile

prilejuite de procesul stocajului să fie minime . Aceasta presupune găsirea soluţiilor pentru

următoarele două probleme:

cu ce frecvenţă trebuie efectuată aprovizionarea

cu ce cantitate de mărfuri trebuie realizată aprovizionarea de fiecare dată

Optimizarea stocurilor presupune ca o primă etapă determinarea şi măsurarea lor în

vederea minimizătii costului total şi nu a unuia sau altuia din cele două costuri parţiale implicate,

respectiv, cheltuielile ocazionate de aprovizionare sau de existenţa stocului de mărfuri în depozit.

Atunci când cele două tipuri principale de cheltuieli rămân constante, politica de aprovizionare a

depozitului se realizează în funcţie de volumul previzionat al vânzărilor.

3.3.12 Concluzii

Rezolvarea problemelor legate de determinarea stocurilor optime se face cu ajutorul unor

modele matematice ale teoriei stocurilor.

Modelele de teoria stocurilor se pot clasifica după mai multe criterii:


33

1. După modul cum evoluează în timp

− modele dinamice,

− modele statice.

2. După natura aleatoare sau nu a elementelor sale

− modele stochastice,

− modele deterministe.

3. După valorile posibile ale unor variabile (de exemplu, cererea)

− modele cu cerere continuă,

− modele cu cerere discretă.

4. După numărul de stocuri de materiale distincte (se mai numesc şi staţii) –criteriu

topologic

− modele de stocare cu o singură staţie – stocarea unui singur tip de material, produs etc.

− modele de stocare cu mai multe staţii – stocarea mai multor tipuri de materiale,

produse.

Toate mărfurile, în procesul trecerii lor de la producător la consumator rămân pentru o

perioadă de timp sub formă de stocuri; uneori cănd trec prin mai multe verigi ele pargurg această

fază de mai multe ori. Alegerea criteriilor de optimizare a stocurilor se face în funcţie de natura

şi obiectul activităţii întreprinderii comerciale şi de locul pe care îl ocupă întreprinderea în cadrul

canalelor de distribuţie a mărfurilor [BĂŞ 04].

4. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND MODELAREA

MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR DE PIESE/COMPONENTE/

MATERIALE OBŢINUTE ÎN URMA DEZASAMBLĂRII UNOR PRODUSE

RETURNATE

4.1 Recuperarea produselor ieşite din uz

„Într-o lume cu resurse naturale limitate, paradigma dominantă până acum a fost aceea a

creşterii infinite. Este necesar să se schimbe această paradigmă înainte de a fi striviţi de limitele

pe care le are natura”, remarca profesorul Serge Latouche. Economistul francez demonstrează cu

argumente originale că nu mai este sustenabilă creşterea economică de tip actual, că natura în

care trăim are limite evidente de care, în sfârşit, trebuie să se ţină seama.

Recuperarea de produse şi tehnicile de gestionare a deşeurilor au devenit populare ca

urmare a creşterii gradului de conştientizare asupra impactul ecologic a oricărei activităţi


34

industriale. Atâta timp cât cererea de materii prime creşte la nivel mondial, trebuie să se facă

eforturi mai mari în direcţia reciclării.

Pentru întreprinderile ale căror produse sunt deosebit de costisitoare şi sofisticate,

reutilizarea produselor sau componentelor poate reprezenta o reducere de 50% din costurile de

producţie (Fontanella, 1999).

Fig. 4.1 Maşini unelte ieşite din uz (dotarea Univ.Transilvania Braşov)

Fig. 4.2 Recuperarea autovehiculelor (SC Remat SA Braşov)


35

Fig. 4.3 Recilarea deşeurilor Al, Cu, Zn, Bz. (SC Remat SA Braşov)

Fig. 4.4 Recuperarea altor produse (SC Remat SA Braşov)

Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a

contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al

resurselor.


36

Fig. 4.5 Colectarea de produse în vederea reciclării (SC Remat SA Braşov)

Recuperarea şi reutilizarea resurselor reciclabile reprezintă mijloace de soluţionare a

contradicţiei dintre cerinţele procesului de creştere economică şi caracterul restrictiv al

resurselor. Recupararea fiind procesul în care un număr de componente/subansamble sunt

extrase dintr-un produs pentru recuperare. Reutilizarea implică reprocesarea materialului

înglobat în produs sau în componentele acestuia care după aceea sunt utilizate în fabricarea unor

produse noi [GHE 09].

4.2 Conceptul Lean (flexibilitate, zvelteţe)

Sistemul Lean subliniază prevenirea generării de „deșeuri” derivate din timpi

suplimentari şi consumuri de materiale sau munci care nu aduc valoare produselor sau

serviciilor. Eficienţa sistemului Lean furnizează produse şi servicii la valori corecte, locul

potrivit, momentul potrivit, condiţia potrivită.

Originile Lean Manufacturing pot fi regasite in sistemul de productie adoptat de Toyota

(Toyota Production System - TPS) având drept obiectiv reducerea şi eliminarea acolo unde este

posibil a cheltuielilor inutile.


37

4.5 Procesul de dezasamblare

Fig. 4.9 Structura produselor recuperate

Activitatea de recuperare de produse nu este simplă, acestea fiind recepţionate într-o

varietate de condiţii şi este dificil să ştii dinainte exact cât de multe produse ar fi necesare pentru

dezasamblare şi a îndeplini cererea pentru piese şi materiale pe piaţa second-hand.

Atunci când îndeplinesc standardele de calitate cerute, piesele/componentele/materiale

recuperate în urma dezasamblării, pot fi folosite în asamblarea unui nou produs final ca o

alternativă low-cost pentru cele nou fabricate, astfel, o parte a valorii economice integrate a

produselor returnate pot fi salvate de remanufacturare.

Alte opţiuni profitabile după remanufacturare ar fi repararea sau reciclarea. În reciclare,

materialul este recuperat, pentru ca piesele/componentele/materialele obţinute din produsele


38

ieşite din uz să nu fie pur şi simplu eliminate, preferându-se tehnici de reciclare prin care se evită

complet obţinerea de deşeuri.

4.6 Remanufacturarea

Remanufacturarea este un proces industrial care presupune transformarea produselor

utilizate, într-o stare de „ca nou”. Acest proces începe cu colectarea de produse ieşite din uz şi

includerea lor unui nou ciclu de fabricaţie, în cazul în care acestea sunt demontate în piese. După

curăţare şi inspecţie, piesele dezasamblate sunt supuse operaţiunilor de reparaţii şi înlocuire a

părţilor defecte, în cele din urmă, toate piesele sunt re-asamblate într-un produs recondiţionat. În

plus faţă de reparare şi înlocuire, unele piese pot fi de asemenea adăugate, astfel

remanufacturarea înseamnă obţinerea unui nou produs diferit de cel iniţial.

Fig 4.10 Sistem de reciclare în vederea remanufacturării [OH 06]

4.6.1 Caz special al modelului EOQ în remanufacturare

Considerăm cazul în care, produsele sunt remanufacturate cu o rată p pe unitatea

de timp şi o rata a cererii q pe unitatea de timp, remanufacturarea şi cererea pot avea loc

simultan. Având în vedere satisfacerea cererii, este deci necesar ca:

q < p (4.1)

Produsele sunt fabricate doar pe parcursul timpului τ1 şi nu este permis deficitul.

Producţia este oprită în momentul în care stocul ajunge la un nivel S.

Obiectivul este bineînţeles o politică optimă de gestiune a remanufacturării. Ne

propunem să minimizăm costul mediu/unitatea de timp, C, pentru un orizont de timp

nedefinit.


39

Fig. 4.11 Graficul inventarului

Tabel 4.1 Notaţii utilizate în vederea formulării matematice

S maximul stocului pe durata unei perioade T (acolo unde producţia se opreşte)

p rata producţiei (nr.produse/unitatea de timp)

q rata cererii (nr.produse/unitatea de timp)

τ1 timpul necesar pentru a construi nivelul de inventar de la 0 la S

τ2 timpul necesar cererii pentru epuizarea stocurilor (atâta timp cât producţia este

oprită)

c1

setup cost/ciclu de producţie, este vorba de costul unei secvenţe oprire-pornire a

producţiei. Acest cost este legat de creşterea ritmului de producţie de la nivel 0 la

un nivel dat S

c2 holding cost/buc./unitate de timp; este costul de stocare

Politica optimă poate fi stabilită în mai multe moduri. O astfel de formulare poate fi

că:

- producţia începe când minimul este atins şi producţia se opreşte când maximul

pe durata unei perioade, este îndeplinit, sau

- (4.17)

apoi, poate fi determinat:

(4.18)

Aceeaşi politică optimă de gestiune poate fi enunţată astfel:

„Începutul unui ciclu de producţie să se efectueze la fiecare unităţi de timp şi să se

producă pe durata .”

În formatul uzual „câte” şi „când”, politica poate fi formulată astfel:

„Începutul unui ciclu de producţie are loc la fiecare unităţi de timp şi se vor produce

p produse pe durata fiecărui ciclu.


40

4.7 Concluzii

“Reutilizarea presupune depăşirea obsesiei de risipă a bunurilor învechite şi a tendinţei

continue de dotare cu produse noi şi adoptarea obiceiului de a repara şi a nu arunca în stare

funcţională iar reciclarea urmăreşte ca orice produs din categoria deşeurilor şi rebuturilor ce

derivă din activităţile economice şi nu mai poate fi descompus, să fie recuperat pentru a putea fi

reintrodus în circuitul economic” (Latouche, 2006).

În activitatea de refolosire directă (as-is), nici un proces suplimentar de producţie pentru

producţia iniţială, nu este necesar, iar principala problemă este o problemă de management a

inventarului în condiţii de incertitudine.

Pentru reciclarea materialelor, sunt necesare procese noi de producţie pentru a transforma

produsele returnate în materii prime. Cu toate acestea, este mai mult o problemă tehnologică

decât o problemă de management iar metodele conventionale pot fi utilizate pentru a planifica şi

controla operaţiunile de reciclare.

5. CONTRIBUŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI MODEL DE

OPTIMIZARE MULTICRITERIALĂ A STOCURILOR ÎN CONDIŢII DE

INCERTITUDINE

Raportul Comisiei Europene de la Brussels din 02.02.2011 [w 4], arată că pe pieţele de

mărfuri s-au afişat volatilitatea crescută şi variaţia fără precedent a preţurilor în ultimii ani.

Preţurile, în toate pieţele de materii prime importante incluzând energia, metalele şi mineralele,

agricultura şi alimentaţia, au crescut brusc în 2007 pentru a ajunge la un vârf în 2008, scăzând

puternic din a doua jumătate a anului 2008 şi au avut o tendinţă de creştere din nou din vara

anului 2009. La diferite grade, aceste modificări ale preţurilor s-au reflectat în preţurile de

consum conducând uneori la tulburări sociale şi lipsuri.

Acest raport prezintă o imagine de ansamblu a ceea ce a fost realizat în fiecare dintre

aceste domenii şi a paşilor care sunt planificaţi pentru a fi făcuţi de acum înainte. Această

planificare este parte a strategiei Europei 2020 pentru a asigura o creştere inteligentă şi durabilă

şi este strâns legată de iniţiativa emblematică pentru o Europă eficientă a resurselor.

Protecţia mediului are ca obiective ecologizarea prin implementarea de surse de energii

neconventionale (panouri solare, pompe de caldură [FAU 12/1]) urmărind reducerea consumului

de resurse de combustibili şi optimizarea consumului de energie şi orientările către iniţiativa UE

privind materiile prime, prin creşterea eficienţei resurselor şi promovarea reciclării.


41

5.1 Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deșeuri și de a încuraja reciclarea

Fig. 5.1 Munţi de deşeuri

Îndepărtarea produselor ieşite din uz, poluează mediul înconjurător atunci când nu se mai

pot refolosi sau nu se pot elimina fără a polua. Pentru a salva mediul e nevoie de efort, de voinţă

şi conştiinciozitate. Cel mai bun mod de a reduce cantitatea de deșeuri și de a încuraja reciclarea

este că aceste produse ieşite din uz pot deveni atractii, pot deveni utile pentru părţi ale societăţii

care nu au nevoie de înaltă tehnologie, design impunător sau adaptări inutile.


42

Fig. 5.2 Mod de reutilizare a produselor recuperate [w 8 – w 18, w 20]

Dacă vrem să putem trece prin aceste vremuri turbulente trebuie să fim capabili să ne

adaptăm la schimbare. Toate lucrurile se schimbă, inclusiv aspectele noastre sociale.

„Nu putem rezolva problemele folosind acelaşi mod de gândire pe care l-am folosit atunci când

le-am creat” spunea Albert Einstein.


43

5.2 Recuparearea maşinilor unelte convenţionale

Domeniul industrial a prezentat şi continuă să înregistreze o dinamică accentuată pe plan

mondial îndeosebi în ultimele decenii, contribuind la creşterea economică mondială. Dintre

produsele industriale, maşinile-unelte, principalele maşini producătoare de mijloace de producţie

şi bunuri de consum, constituie factori determinanţi în procesul dezvoltării economice şi sociale.

[GHE 09]

Fig. 5.3 Maşini unelte din dotarea Universităţii Transilvania din Braşov (a)

Conceptul de reutilizare se aplică la nivel de component sau subansamblu al maşinii

unelte.

Utilizarea unor componente desprinse din maşinile unelte care şi-au încheiat ciclul de

viaţă prezintă numeroase avantaje:

valorificarea superioară a componentelor rezultate din dezasamblare comparativ cu

topirea acestora;

reducerea impactului asupra mediului;

micşorarea costurilor de producţie ale maşinilor unelte;

majorarea profitului în condiţiile unor costuri mai mici de producţie;


44

calitatea mai bună a unor componente uzate, cum ar fi batiul, prin echilibrarea în timp a

tensiunilor interne rezultate în urmă turnării.[GHE 09]

5.3.1 Model de luare a deciziilor în condiţii de incertitudine

Inginerii şi oamenii de ştiinţă se confruntă de multe ori cu decizii prin care prioritatea este

de a atribui factori de importanţă pentru diferite opţiuni bazate pe un set de criterii multiple.

Necesitatea de a atribui o valoare numerică pentru fiecare variabilă a unei probleme, ajută

factorii de decizie să menţină modul de gandire coeziv prin derivarea ponderii relative a fiecărei

componente a ierarhiei: criterii şi alternative. În acest mod, o alternativă determinată este optimă

[SAA 89].

Obiectivul este acela de a modela multicriterial problema incertitudinii prin luarea unor

decizii astfel încât piesele/componentele/materialele obţinute în urma dezasamblării să fie

recuperate spre reutilizare, reciclare sau eliminarea propriuzisă. Eliminarea deşeurilor este

opţiunea cea mai puţin de dorit în recuperarea de produse. Există diferite moduri de a gestiona

activităţile de eliminare, cum ar fi depozitarea şi incinerarea.

În aceste condiţii se obţin si alte criterii de performanţă, inclusiv cel al beneficiului prin

veniturile totale obţinute din revânzarea acestor piese/componente reparate, remanufacturate sau

reciclate, în scopul de a satisface un anumit nivel al cererii.

Fig. 5.5 Îmbrăţişarea incertitudinii


45

În contextul incertitudinii, vom prezenta un model de optimizare multicriterială a

procesului recuperării de produse ieşite din uz, urmărind determinarea cantităţilor de

piese/componente/materiale reutilizabile, în funcţie de costuri de dezasamblare, sortare, stocare,

intervenţii, eliminare deşeuri şi vânzarea lor, în scopul de a satisface un anumit nivel al cererii

supuse unor varietăţi de constrângeri fizice, financiare şi de mediu.

5.3.2 Metoda AHP utilizată în cazul luării deciziilor în condiţii de incertitudine

În figura 5.6 am ilustrat metoda AHP pentru problema de decizie multicriterială enunţată

anterior. Ierarhia decizională pentru acest model este compusă dintr-un obiectiv global, şase

criterii şi cinci alternative.

AHP presupune că factorii de decizie au posibilitatea de a evalua contribuţia fiecărei

alternative şi a fiecărui criteriu de ansamblu asupra funcţiei obiectiv. AHP este folosită ca o

metodă judicioasă în alegerea influenţei acestora cu ajutorul cunoaştinţelor factorilor de decizie.

Fig. 5.6 Descompunerea problemei într-o ierarhie

5.3.2.1 Aplicarea algoritmului AHP

Lucrarea oferă o perspectivă în ceea ce priveşte proiectarea unei reţele formată din

cinci grupe de stocuri de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării


46

produselor returnate. Astfel, selecţia (sortarea) stocurilor de piese/componente/materiale

este în mare măsură dependentă de potențialul de a maximiza beneficiile datorate

satisfacerii cererii, dar această decizie nu este sensibilă la importanța costurilor.

Proiectarea reţelei de stocuri de piese/componente/materiale este în mare măsură

determinată de importanța relativă a considerentelor de cost dar nu este sensibilă la

considerente ale cererii. De asemenea, decizia de proiectare a reţelei favorizează şi

implicarea unei părţi terţe în cazul în care este nevoie să se externalizeze funcţia de

remanufacturare şi atunci considerentele în ceea ce priveşte cererea, sunt foarte

importante.

Un model pentru a sprijini procesul decizional în condiții de incertitudine ale

selecţiei stocurilor şi a proiectării reţelei de stocuri este demonstrat cu ajutorul studiului de

caz aplicat în lumea reală, respectiv la compania Remat Braşov.

Fig. 5.8 Matricea comparării alternativelor funcţie de Vt Fig. 5.9 Matricea comparării alternativelor funcţie de Cd

Fig. 5.15 Matricea performanţelor, ponderea gi


47

Fig. 5.16 Graficul matricei performanţelor

Coeficientul poate fi interpretat în acelaşi timp ca performanţă aşteptată în

termeni de câştig. Această pondere de creştere a beneficiului este dificil de evaluat, ea

depinzând de potenţialul de flexibilitate exprimat îndeosebi prin luarea deciziilor cheie.

5.6 REMAT - „O forţă în domeniul reciclării”

Fig. 5.17 Activitatea de dezasamblare şi reutilizare la Remat

S.C. REMAT S.A. este unul din cei mai mari furnizori de materii prime secundare şi

deşeuri din România, firma dispune de depozite specializate pentru comercializarea de produse

siderurgice, materiale de construcţii, scule, dispozitive, vopsele, echipament de protecţie,

instalatii sanitare şi dispune de programul „Rabla 2012” preluând vehiculele scoase din uz, prin


48

punctele sale de lucru autorizate din ţară. Prin activitatea sa de bază, reciclarea deşeurilor

refolosibile industriale, se realizează o depoluare considerabilă a mediului prin colectare,

depozitare temporară, pregătirea şi livrarea unei întregi game de deşeuri reciclabile metalice şi

nemetalice [w 7].

S.C. REMAT BRASOV S.A. asigură menţinerea unui mediu de lucru şi viată, curat şi

sănătos, ajută la conservarea resurselor naturale şi a materiilor prime, la protecţia mediului local

şi global şi reduce la minim orice impact asupra mediului. Obiectivul său permanent îl reprezintă

protecţia mediului şi a sănătăţii populatiei, adoptând practici economice din ce în ce mai

eficiente şi în acord cu mediul [w 7].

Fig. 5.18 Reciclarea conductorilor

Fig. 5.19 Sortarea şi reciclarea deşeurilor din alamă


49

Fig. 5.20 Sortarea şi reciclarea deşeurilor din cupru

Fig. 5.21 Balotarea/brichetarea şpanului

Fig. 5.24 Reciclarea lemnului


50

Fig. 5.22 Reciclarea deşeurilor rezultate din placi electronice

Fig. 5.23 Reciclarea plasticului

Fig. 5.25 Diferite alte produse recuperate în vederea reciclării


51

Fig. 5.26 Deşeuri destinate eliminării

Cu ocazia deplasării la compania Remat SA Braşov în vederea documentării, s-au

solicitat informaţii referitoare la activitatea logistică a acestei întreprinderi şi putem concluziona

că programele de recuperare a produselor ieşite din uz, demonstrează un interes economic pentru

industrie [BOS 05], asigurând:

o reducerea costurilor materiilor prime datorată recilcării;

o reducerea costurilor de fabricaţie datorată reutilizărilor;

o scăderea costurilor de piese eliminate datorată reducerii cantităţilor acestora.

Unele organizaţiile lucrează activ pentru a îmbunătăţi funcţiile "logisticii inverse", pentru

a gestiona fluxul de produse si servicii care se "întorc" prin intermediul Supply Chain.

Remanufacturarea nu face parte din activităţile societăţii Remat SA Braşov de

aceea asocierea prezentei lucrări cu această funcţie atribuită de noi companiei, motivează

cercetarea noastră asupra unor aspecte din realitate.

Poate că în practică produsele remanufacturate nu pot fi vândute din cauza

scepticismului cu privire la calitatea acestora iar unitățile nevândute, trebuie să fie

eliminate. De asemenea, ar putea exista mai mult de un nivel de calitate al produselor

remanufacturate, o incertitudine a cererii sau dificultatea în determinarea cantităților de

produse returnate de clienți, afectând în mod negativ planificarea remanufacturării, toate

acestea motivând lucrarea de faţă şi conducând la gestionarea veniturilor totale (adică a

prețurilor produselor remanufacturate de niveluri de calitate diferite, astfel încât veniturile

totale să fie maximizate) şi la stabilirea unei politici de inventar cu proprietatea -> costul

mediu/unitatea de timp să fie minim.


52

Produsele returnate sunt colectate la punctele de colectare al companiei Remat SA,

figura 5.27 iar după inspecția detaliată dacă sunt găsite ne-reciclabile, produsele sunt

eliminate. În caz contrar, acestea sunt trecute a facilitatea de remanufacturare, unde

produsele pot fi modificate. Produsele care trec prin procesul de remanufacturare trebuie

să fie vândute în piețele secundare, iar ciclul se repetă. Produse remanufacturate, care nu

au putut fi vândute, trebuie să fie eliminate.

În mod ideal, activitățile logisticii inverse ar putea fi integrate cu activitățile de

remanufacturare în cadrul firmei Remat SA dar acest lucru se adaugă la complexitatea

sistemului, deoarece există un nivel ridicat de incertitudine în ceea ce privește Lead Time,

cantitatea și calitatea produselor returnate.

Tot in mod ideal dacă după inspecţia detaliată, Remat constată că produsele pot fi

recuperate în veredrea remanufacturării, acestea să fie redirecţionate către o terţă parte (3P),

partener de afaceri, (finanţare-> din fonduri UE pentru energii nepoluante

http://www.fondurieuropene2012.eu/t/) care are ca obiect de activitate oferirea de servicii de

manufacturare/remanufacturare.

Fig. 5.27 Schiţa logisticii inverse

http://www.fondurieuropene2012.eu/t/


53

5.8 Reutilizează din trecut, Reciclează în prezent, Salvează viitorul - STUDIU CAZ 1

Produsele remanufacturate care au la bază activitatea de recuperare şi reciclare a

pieselor/componentelor/materialelor obţinute din bunurile materiale ieşite din uz, pot oferi o

performanţă superioară ca urmare a înlocuirii de piese uzate şi modernizare a unor părţi

esenţiale. Se poate ca înlocuirea unor părţi în urma opţiunii de reparare să nu însemne neapărat o

modernizare, dar aceste produse remanufacturate vor îndeplini gradul de calitate impus de noile

lor întrebuinţări.

Luarea deciziilor în asemenea circumstanţe, sunt decizii luate în condiţii de incertitudine.

Procesul decizional se complică, astfel că optimalitatea deciziei poate fi obţinută prin diferite

metode probabilistice tradiţionale: metode statistice de estimare şi testare a variantelor posibile,

lanţuri Markov, metode bazate pe teoria cozilor de aşteptare, metode de simulare şi analiza

Bayesian.

Pentru optimizarea deciziilor în condiţii de incertitudine, se folosesc tehnicile următoare

[NIC 00]:

o tehnica pesimistă,

o tehnica optimistă,

o tehnica optimalităţii,

o tehnica probabilităţii (proporţionalităţii),

o tehnica minimizării regretelor.

Care este cel mai profitabil segment de piaţă?

Presupunem că managerul companiei Remat SA trebuie să decidă tipul de segment de

piaţă pentru tipurile de piese/componente/materiale obţinute din produs returnate, din patru

posibilități.

Tabelul 5.6 Niveluluri de profit pentru toate tipurile de segmente de piaţă și cantități de piese/comp./

materiale vândute într-o lună

Cantităţi piese/componente/materiale recuperate (buc/lună)

Nivelul

cererii

As-Is Recondiţionate Remanufacturate Reciclate

Segmente de

piaţă (unităţi monetare)

7.000 8.000 6.000 5.000

V1

290 u.m. 750 u.m. 460 u.m. 150 u.m.

V2 45 u.m. 380 u.m. 490 u.m. 265 u.m.

V3 530 u.m. 810 u.m. 630 u.m. 400 u.m.

V4 660 u.m. 950 u.m. 1.010 u.m. 0 u.m.


54

V1 -> Spaţii interioare/exterioare ale spitalelor/căminelor de bătrâni/case de copii

V2 -> Artă industrială & Agrement


55

V3 -> Cluburi sportive pentru juniori

V4 -> spaţii amenajate pentru copii


56

Decidentul, managerul companiei de succes Remat SA, știe că cele mai mari oportunități

pentru avantajul competitiv constă în incertitudinea pieței. Firma funcționează pe piețele haotice

prin cercetare atentă a posibilităților, pe baza succesului și prin crearea de oportunități ofensive

prin flexibilitate, după cum dictează împrejurările. Decidentul recunoaște necesitatea

proceselor strategice cheie și a regulilor simple pentru a-l ghida prin haos, astfel analizând

rezultatele celor cinci tehnici utilizate în luarea deciziilor în condiţii de incertitudine, se poate

decide că varianta optimă este V3.

5.9 Utilizarea neconvenţională a unor MU ieşite din uz – STUDIU DE CAZ 2

Conducerea SC Remat SA decide să pună în aplicare V3 -> varianta optimă de

valorificare a produselor reparate/remanufacturate/reciclate, prin obţinerea aparatelor de forţă din

produse returnate, pentru cluburile sportive de juniori.

Presupunem că Remat SA poate produce echipamente de forţă la o rată de 7 buc./zi, din

materiale/piese/componente reutilizabile obţinute în urma dezasamblării produselor returnate

(maşini unelte).

Aceste aparate se adresează pieţei secundare, potenţiali clienţi fiind cluburile sportive

(Rugby) pentru juniori.

Setup cost per ciclu de producţie este 2.077 u.m. iar costul de stocare (holding cost) per

aparat pe zi este de 3 u.m. Ce politică de producţie va minimiza stocul din punct de vedere,

costuri zilnice?

Avem deci , , ,

Costul total pentru cele 28 de zile este atunci:


57

Fig. 5.35 Reutilizarea maşinilor unelte ieşite din uz

În acest timp 114 aparate sunt produse, tranşa din preţul unui astfel de aparat, atribuită

costurilor de inventar fiind aproximativ de:

5.10 Armonia în designul de produs

Una din principalele cerinţe ale designului de produs este aceea de a fi bazat pe

construcţii grafice armonioase din punct de vedere al proporţiilor. Armonia este indusă de

rapoarte, proporţii, corelaţii multiple ale dimensiunilor liniare, corelaţii unghiulare guvernate de

numărul de aur.


58

Raportul este extrem de răspândit în natură. Inginerii-designeri şi artiştii diferitelor

epoci au utilizat raportul şi derivatele lui, instinctiv, dar în marea majoritate a cazurilor

căutate, studiate [BOB 02].

D

D este diametrul roţii dinţate

L este lungimea halterei

L = f(D,φ)

φ este numărul de aur

Segmentul AB = L, a fost divizat după numarurul de aur

Fig. 5.36 Proiectarea în designul de produs


59

5.11 Concluzii

În ceea ce privesc procesele de producţie, un supply chain revers durabil, trebuie să

implice schimbări în aprovizionarea cu materii şi materiale, ceea ce determină modificări de

intrare pentru producţie, cum ar fi producţia de „reformulare” a produselor, procesul de

schimbări, de control al inventarului, precum şi activităţi administrative şi organizatorice, cum ar

fi de şcolarizare. Pentru a pune în aplicare în mod corespunzător noile metodele de producţie,

organizaţiile trebuie să stabilească strategii, structuri şi sisteme pentru a ajuta efectiv manageri

de producţie în a lua decizii responsabile, fără a sacrifica însă, interesele economice.

Aplicabilitatea planificărilor tradiţionale de producţie şi a metodelor de programare

pentru sistemele de recuperare a produselor, este foarte limitată din cauza incertitudinilor

(cantitate, timing şi calitatea retururilor) şi a specificului activităţilor de recuperare (operaţiunile

dezasamblării trebuie să fie planificate pentru a îndeplini cererea de componente

remanufacturate).

6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE.

MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR. DIRECŢII

VIITOARE DE CERCETARE

6.1 Concluzii finale

Întreaga societate structurată monetar şi orientată materialist, este o societate falsă.

Societatea noastră va intra în istorie ca cea mai josnică construcţie a omului atâta

timp cât oamenii, tehnologia şi natura nu mai pot coexista. Doar plângându-ne, fără a

propune o alternativă, nu înseamnă nimic. Luând în cosiderare daunele aduse deja

mediului, ne îndraptăm către un punct fără întoarcere în care natura va dicta cursul

evenimentelor şi toate acestea se datorează în primul rând inegalităţii economice iar cele

mai multe războaie se duc pentru controlul resurselor. Problemele sociale şi de mediu vor

rămâne de neînvins atâta vreme cât doar câteva popoare controlează majoritatea

resurselor Pământului şi principalul scop este profitul. Pentru a menţine economia, trebuie

ca produsele să fie vândute în mod continuu. Ca să poată fi vândute în mod continuu,

produsele sunt intenţionat proiectate să se uzeze şi să se defecteze imediat după ce le expiră

garanţia. Aceastră practică este numită „uzură planificată” şi constă în reducerea

conştientă a eficienţei. Acest lucru cauzează o risipă imensă de resurse şi energie.

Obiectivele prezentului şi viitorului trebuie să fie:


60

Salvarea resurselor naturale: prin realizarea de produse folosind materiale și componente

recuperate, nu materii prime virgine;

Economisirea energiei: este nevoie de mai puțină energie pentru a produce bunuri din

materiale şi componente recuperate decât din materiale virgine;

Protejarea mediului: realizarea produselor din materiale recuperate creează mai puțină

poluare aerului și apei;

Salvarea spațiilor de depozitare a deșeurilor: materialele recuperate şi reprelucrate sunt

reutilizate pentru a remanufactura un nou produs astfel acestea nu intră în depozitele de

deșeuri;

Economie prin remanufacturare: costurile de remanufacturare sunt mult mai mici pentru

a obţine produse din materiale şi componente reutilizabile decât din materiale virgine.

6.2 Contribuţii originale

Analiza stadiului actual al cercetărilor privind managementul stocurilor în condiţii de

incertitudine prin prisma modelărilor analitice, de inteligenţă artificială, de simulare şi

hibrid în Supply Chain.

Analiza şi sinteza privind logistica industrială, Supply Chain şi managementul stocurilor.

Rezumat de analiză a literaturii de specialitate în privinţa unor criterii importante.

Elaborarea unui model de optimizare a managementului stocurilor în condiţii de

incertitudine denumit model hibrid AHP-CA (Analytic Hierarchy Process – Cifra de

afaceri).

Atribuirea unei noi dimensiuni îmbunătăţirii continue a recuperării de produse prin

prisma Sistemului „Lean” în activitatea de recuperare a produselor.

Atribuirea unei noi dimensiuni îmbunătățirii oportunităţilor în acţiunea de recuperare de

produse & dezasamblarea acestora “din timp în timp” şi rezultatul acestei acţiuni Lean

Recovery Management, prin prisma Sistemului „Lean” în activitatea de recuperare a

produselor.

Evidenţierea structurii produselor recuperate în procesul de dezasamblare.

Caz special al modelului EOQ în remanufacturare şi studiu de caz al remanufacturării

prin utilizarea neconvenţională a maşinilor unelte.

Configurarea optimă pentru o reţea de piese/componente/materiale rezultate din produse

recuperate şi proiectarea unei reţele formată din cinci grupe de stocuri obţinute în urma

dezasamblării produselor returnate.


61

Elaborarea unui model de optimizare multicriterială a procesului recuperării de produse

ieşite din uz, urmărind determinarea structurii de piese/componente/materiale

reutilizabile, în funcţie de costuri de dezasamblare, sortare, stocare, intervenţii, eliminare

deşeuri şi vânzarea lor cu scopul de a satisface un anumit nivel al cererii (descompunerea

problemei într-o ierarhie).

Elaborarea unei scheme logice a aplicaţiei în vederea analizei structurii stocurilor.

Aplicarea algoritmului AHP şi obţinerea ponderii de structură aferentă cifrei de afaceri,

gi.

Configurarea şi modelarea matematică a unui Supply Chain revers.

Elaborarea unei schiţe a logisticii inverse la Remat Braşov, a funcţiei de remanufacturare.

Promovarea ideii de externalizare a activităţii de remanufacturare către o terţă parte, 3P şi

finanţarea afacerii din Fonduri Europene.

Utilizarea a cinci tehnici de optimizare a deciziilor în condiţii de incertitudine pentru

exemplificarea unui studiu de caz, în vederea valorificării produselor

reparate/remanufacturate/reciclate pe fiecare segment de piaţă.

Utilizarea numărului de aur φ în designul de produs în cazul remanufacturării de produse

din piese/componente/materiale recuperate – exemplu de proiectare;

Adaptarea algoritmului AHP pe platforma Excel şi reprezentarea grafică.

6.3 Modalităţi de valorificare a rezultatelor

Pe parcursul programului doctoral, autoarea a susţinut următoarele referate ştiinţifice:

referatul I: Managementul stocurilor în condiţii de incertitudine.

referatul II: Analiza modelelor de optimizare a stocurilor în condiţii de

incertitudine.

referatul III: Elaborarea unui model de optimizare multicriterială a stocurilor în

condiţii de incertitudine.

Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au

fost valorificate prin publicarea unui număr de 5 lucrări ştiinţifice după cum urmează:

2 lucrări ştiinţifice, publicate în volumele unor conferinţe internaţionale; dintre acestea 1

a fost publicată ca unic autor indexată ISI [FAU 12/1] şi 1 în calitate de prim autor [FAU

11].

3 lucrări ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi internaţionale; 2 dintre

acestea publicate în calitate de prim autor [FAU 12/2], [FAU 12/3] şi 1 in calitate de

coautor [CIR 12].


62

6.4 Direcţii viitoare de cercetare

Cercetările şi documentările efectuate în vederea elaborării prezentei lucrări, au permis

identificarea anumitor zone de investigare care ar putea fi dezvoltate in viitor:

1. În mod imperios se cere creșterea rapidă a cercetărilor în ceea ce priveşte planificarea

strategică a Supply Chain-urilor reverse şi a managementului stocurilor în condiţiile

incertitudinii factorilor aferenţi logisticii reverse, prin abordări tot mai eficiente a metodelor de

luare a deciziilor pentru reprocesarea deşeurilor, remanufacturarea, recondiţionarea, reciclarea,

reutilizarea pieselor/componentelor/materialelor obţinute din produse recuperate, folosind

tehnici cantitative adecvate.

2. Costul de eliminare a deşeurilor (rebuturi, şpan, resturi) utilizat în modelări, ar putea

avea valoare negativă, indicând astfel existenţa veniturilor încasate din vanzarea acestora,

evitând eliminarea lor. Astfel, managementul veniturilor pentru produsele recuperate este un

subiect important care nu a fost profund analizat până în prezent.

3. Dezvoltarea modelelor care contemplă diferite surse de incertitudine într-o manieră

integrată, de exemplu, incertitudinile în cadrul fluxului invers. Acest lucru implică incertitudinea

factorilor cum ar fi: cantitatea şi calitatea produselor returnate, selecţia privind metodele de

recuperare, furnizarea de produse returnare, precum şi cererea de produse recuperate. În

literatura de specialitate aceşti factori nu sunt abordaţi într-o formă integrată.

4. Importanţa includerii mai multor opțiuni de recuperare şi incorporării mai multor

strategii flexibile de reciclare cu privire la calitatea produselor returnate, care să dezvolte diferite

metode de soluţionare a unor sisteme hibrid manufacturare - remanufacturare pentru fabricarea

la scară largă a unor bunuri obţinute din piese/componente/materiale recuperate din produsele

returnate.

5. Generarea unei platforme informatice pentru modelul matematic propus, care să ajute

la stabilirea într-o manieră cât mai eficientă a beneficiului în funcţie de structura cifrei de afaceri.


63

BIBLIOGRAFIE (selectivă)

[ABR 02] Abrudan, I., Cândea, D., „Manual de inginerie economică – Ingineria şi

Managementul Sistemelor de producţie”, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002,

ISBN 973-35-1588-4.

[AGA 06] Agarwal, A., Shankar, R., Tiwari, M.K., „Modeling the metrics of lean, agile and

leagile supply chain: An ANP based approach”, European Journal of Operational

Research 173:211–25, 2006.

[ALA 10] Alamri, A.A., “Theory and methodology on the global optimal solution to a

General Reverse Logistics Inventory Model for deteriorating items and time-

varying rates”, Computers & Industrial Engineering 60 (2011) 236–247,

disponibil: www.elsevier.com/locate/caie, 2010.

[BER 06] Bertsimas D., Thiele, A., „A Robust Optimization Approach to Inventory Theory”,

Operations Research, Academic Research Library pg. 150, 2006.

[BOB 02] Bobancu, Ş., Cioc, V., „Inovare inginerească în design”, Curs universitar,

Universitatea Transilvania din Braşov, 2002.

[BOS/a 05] Bostel, N., Dejax, P., Lu, Z., „The Design, Planning, and Optimization of Reverse

Logistics Networks”, Logistics Systems: Design and Optimization, Pages 171-

212, disponibil online: www.springerlink.com, 2005.

[BOS/b 11] Bose, I., Pal, R., “Do green supply chain management initiatives impact stock

prices of firms?”, Decision Support Systems, www.elsevier.com/locate/dss, 2011.

[CHE 10] Chen, J.M., Lin, I.C., Cheng, H.L., “Channel coordination under consignment

and vendor-managed inventory in a distribution system”, Transportation Research

Part E 46 (6), 831–843, 2010.

[DRĂ/a 10] Drăghici, A., Dobrea, R.C., „Ingineria şi managementul investiţiilor”, Editura

„Politehnică”, ISBN 9786065540682, Timisoara, 2010.

[DRĂ/b 77] Drăghici, G., „Tehnologia construcţiilor de maşini”, Editura „Didactică şi

Pedagogică”, Bucureşti, 1977.

[FAS 10] Fasanghari, M., Montazer, G.A., „Design and implementation of fuzzy expert

system for Tehran Stock Exchange portfolio recommendation”, ELSEVIER,

Expert Systems with Applications, disponibil: www.sciencedirect.com, 2010.

[FAU 12/1] Faur, C., „Land stock management & solar energy production by promoting and

stimulating renewable sources-case study”, International Conference in Heat

Transfer, Thermal Engineering and Environment, ISBN 978-1-61804-114-2,

pag,153-158 Istanbul, Turcia, 2012

http://www.elsevier.com/locate/caie

http://www.springerlink.com/

http://www.elsevier.com/locate/dss

http://www.sciencedirect.com/


64

[FAU 11] Faur, C., Lupulescu, N.B., “Optimizing management decisions under

uncertainty-case study”, International Conference on Manufacturing Science and

Education, ISSN 1843-2522, pag.209-212, Sibiu, Romania, 2011.

[FAU 12/2] Faur, C., Lupulescu, N.B., „Optimizing decisions under uncertainty in

companies producing heating”, Academic Journal of Manufacturing Engineering,

ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania, 2012.

[FAU 12/3] Faur, C., Lupulescu, N.B., “Unconvenţional use of obsolete machine tools”

Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and Solutions in

Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.

[GAL 10] Galbreth, M.R., Blackburn, J.D., “Offshore remanufacturing with variable used

product condition”, Decision Sciences 41 (1), 5–20, 2010.

[GHE 08] Gheorghe, C., “Analiza economic-financiară a întreprinderii”, Editura

“Universităţii Transilvania”, 2008.

[GHE 09] Gheorghe, C., “Dimensionarea ecologică a produselor industriale”, Editura

˝Tehnica-Info˝, Chişinău, 2009.

[GO 10] Go, T.F., Wahab, D.A., Ab. Rahman, M.N., Ramli, R., Azhari, C.H.,

“Disassembly for Reuse: Implementation in the Malaysian Automotive Industry”,

INSInet Publication “Australian Journal of Basic and Applied Sciences”, 4(10):

4569-4575, 2010.

[GRI 67] Grigorescu, H., Grigorescu O., „Maşini-unelte şi dispozitive”, Editura „Didactică

şi Pedagogică”, Bucureşti, 1967.

[GUN 10] Gunalay, Y., “Efficient management of production-inventory system in a multi-

item manufacturing facility: MTS vs. MTO”, Int J Adv Manuf Technol (2011)

54:1179–1186, Springer-Verlag London Limited, 2010.

[GUP 04] Gupta, Surendra M., "Multi-criteria decision making for disassembly-to-order

system under stochastic yields", Paper 76. http://hdl.handle.net/2047/d1000340x,

2004.

[HAL 11] Hall, D.C., Saygin, C., “Impact of information sharing on supply chain

performance”, Int J Adv Manuf Technol, Springer-Verlag London Limited, 2011.

[HAR 11] Harrington L., H., Boyson, S., Corsi, T., M., „X-SCM The New Science of X-treme

Supply Chain Management”, Editura Taylor & Francis, New York, 2011.

[HAS 11] Saman Hassanzadeh S.A., Zhang G., “A proposed mathematical model for closed-

loop network configuration based on product life cycle”, Int J Adv Manuf

Technol (2012) 58:791–801, DOI 10.1007/s00170-011-3407-2, Springer-Verlag

London Limited, www.springerlink.com, 2011.

http://hdl.handle.net/2047/d1000340x

http://www.springerlink.com/


65

[HNA 09] Hnaien F., Delorme, X., Dolgui A., „Multi-objective optimization for inventory

control in two-level assembly systems under uncertainty of lead times”,

ELSEVIER, Computers & Operations Research, disponibil: Sciencedirect, 2009.

[KES 10] Kesen, S.E., Kanchanapiboon, A., Das, S.K., „Evaluating supply chain flexibility

with order quantity constraints and lost sales”, ELSEVIER, Int. J. Production

Economics, disponibil: www.sciencedirect.com, 2010.

[KIM 04] Kim, C.O., Jun, J., Baek, J.K., Smith, R.L., Kim, Y.D., „Adaptive inventory

control models for supply chain management”, Int J Adv Manuf Technol (2005)

26: 1184–1192, Springer-Verlag London Limited, 2004.

[LOU 05] Louis, G., Shih, J.S., „A flexible inventory model for municipal solid waste

recycling”, Socio-Economic Planning Sciences 41 (2007) 61–89,

www.elsevier.com/locate/seps, 2005.

[LUP 02] Lupulescu, N.B., Folea, M.F. – „Teoria sistemelor economice; Metode de analiză

destinate deciziilor manageriale”, Editura Universităţii Transilvania din Braşov,

2002 ,157 pagini, ISBN 973-9474-23-3.

[LUP 05] Lupulescu, N.B., Barna, A., Folea, F.M., Pârv, A.L. – „METHODES ET OUTILS

POUR LA GESTION INDUSTRIELLE”, Editura Universităţii Transilvania din

Braşov, 2005, 172 pagini, ISBN 973-635-526-8.

[NAN 11] Nandola, N.N., Rivera, D.E., “Hybrid Model Predictive Control Applied to

Production-Inventory Systems”, 18th IFAC World Congress, August 28 - Sept. 2,

Milan, Italy, 2011.

[NIC 00] Nicolescu, O., „Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei”,

„Economic” Editor, Bucuresti, Romania, 2000.

[MAR 09] Marquès, G., Lamothe, J., Thierry, C., Gourc, D., “A supply chain performance

analysis of a pull inspired supply strategy faced to demand uncertainties”, J

Intell Manuf, Springer Science+Business Media, LLC, 2009.

[MĂR 03] Mărăscu Klein, V., Limbăşan G., Micu, A., „Aplicarea unor modele economico-

matematice în procesul de decizie multicriterial la S.C. Koyo Romania S.A.”,

Revista de Management şi Inginerie Economică, vol.2/nr.4 (8), Cluj Napoca,

pag.57-63, 2003.

[MEA 07] Meade, L., Sarkis, J., Presley, A., ”The theory and practice of reverse logistics”,

International Journal of Logistics Systems and Management 3:56–84, 2007.

http://www.sciencedirect.com/

http://www.elsevier.com/locate/seps


66

REZUMAT

Principalele preocupări pe parcursul derulării studiilor şi cercetărilor realizate în vederea

elaborării tezei de doctorat, au vizat aspectele cheie care în contextul incertitudinii, privesc

eficientizarea managementului stocurilor prin luarea unor decizii cu scopul de a optimiza o reţea

de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării produselor recuperate ieşite din

uz şi modurile de reutilizare ale acestor stocuri cu scopul fundamental de protejare a mediului şi

a resurselor terestre virgine. Operaţiunile de recuperare pot duce la profituri suplimentare, de

aceea activitatea de colectare a produselor ieşite din uz şi vânzarea componentelor recuperate ca

refolosibile sau reciclabile, devin activităţi foarte profitabile. Atunci când îndeplinesc

standardele de calitate cerute, piesele/componentele/materiale recuperate în urma dezasamblării,

pot fi folosite în asamblarea unui nou produs ca o alternativă low-cost, astfel, o parte a valorii

economice integrate a produselor returnate pot fi salvate de remanufacturare.

Iniţiem şi afirmăm în prezenta lucrare că sistemul „Lean” în activitatea de recuperare a

produselor, Lean Recovery Management (LRM) se diferențiază de alte metodologii prin

accentuarea oportunităţii de a îmbunătăți acţiunea de recuperare de produse & dezasamblarea

acestora “din timp în timp” şi rezultatul acestei acţiuni. Accentul se pune pe reciprocitatea

recuperare-dezasamblare, nu pe termene (deadlines).

În lucrare se prezintă un model matematic pentru minimizarea costului mediu într-un caz

special al modelului EOQ în remanufacturare, obiectivul fiind bineînţeles o politică optimă de

gestiune a remanufacturării. Lucrarea oferă de asemenea modelarea matematică a unui Supply

Chain revers, o perspectivă în ceea ce priveşte proiectarea unei reţele formată din cinci grupe de

stocuri de piese/componente/materiale obţinute în urma dezasamblării produselor returnate, o

configuraţie optimă care se adresează în mod direct maximizării preţurilor de vânzare folosind

structura cifrei de afaceri. Această pondere de creştere a beneficiului este dificil de evaluat, ea

depinzând de potenţialul de flexibilitate exprimat îndeosebi prin luarea deciziilor cheie.

Cuvinte cheie: recuperare, remanufacturare, reciclare, cost, beneficiu.

ABSTRACT The main concerns during the course of studies and research conducted to develop this

thesis, focused on key issues in the context of uncertainty regarding inventory management

efficiency in decision making in order to optimize a network of parts / components / materials

arising from recovered End-of-Life products and reuse patterns of these stocks with the ultimate

aim of protecting the environment and virgin land resources. Recovery operations can lead to

more profits, so the collection of obsolete products and selling parts reusable or recyclable of

recovered, become very profitable activity. If parts / components / materials of recovered

products meet the standards required quality, its can be used in a new product as a low cost

alternative thus an integrated part of the economic value of products returned can be saved by

remanufacturing.

We initiate and highlight in this paper that the "Lean" in the recovery of products, Lean

Recovery Management (LRM) differs from other methodologies by emphasizing opportunity to

improve product recovery action & disassemble them "from time to time" and result of this

action. The focus is on recovery, disassembly reciprocity, not on time (deadlines).

This paper presents a mathematical model to minimize the average cost in a particular

case in remanufacturing EOQ model, the objective being of course, an optimal policy

remanufacturing management. The paper also provides a mathematical model of a reverse

Supply Chain insight into design of a network, composed of five groups of stocks of parts /

components / materials arising from disassembly returned products, the optimal configuration is

addressed directly to maximize the selling prices using the structure of turnover. The growing

share of the benefit is difficult to assess, so it depends on the potential flexibility expressed

particularly through decision keys.

Keywords: recovery, remanufacturing, recycling, cost, benefit.


67

CURRICULUM VITAE

CEZARA V. FAUR Date personale:

Nume: Faur

Prenume: Cezara Vasilica

Data naşterii: 14 August 1967

Adresa: Brasov, Romania

Contact:

Phone: 0040-721-114116

E-mail:

[email protected]

EDUCAŢIE

Universitatea Transilvania din Brasov (2009 – present)

Doctorand la Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial, domeniul

Inginerie Industrială

Universitatea Transilvania din Brasov (2002 – 2008)

Facultatea de Inginerie Tehnologică, specializarea Inginerie Economică Industrială

INTERESE DE CERCETARE

Sisteme de suport ale deciziilor în condiţii de incertitudine

Analiza modelelor matematice de optimizare pentru managementul supply chain

Tehnici de analiză multicriterială pentru managementul stocurilor în condiții de

incertitudine

Dezvoltarea unui model de optimizare a stocurilor în condiţii de incertitudine

TEME DE INTERES ŞI CERCETĂRI ÎN CURS

• Tehnologia informaţiei în domeniul cercetării

• Etica în cercetarea ştiinţifică

• Creativitate şi inventică

• Logistica industrială

• Stadiul actual al cecetărilor privind managementul stocurilor în condiţii de incertitudine

• Teoria deciziilor în logistică, în condiţii de incertitudine

• Modelări multicriteriale privind managementului stocurilor

• Managementul stocurilor

mailto:%20%20%20%[email protected]


68

CONFERINŢE ŞI JURNALE DE SPECIALITATE INTERNAŢIONALE

o Faur, C., Lupulescu, N.B., „Optimizing management decisions under uncertainty - case

study”, International Conference on Manufacturing Science and Education, ISSN 1843-

2522, pp.209-212, Sibiu, Romania, 2011.

o Faur, C. , „Land stock management & solar energy production by

promoting and stimulating renewable sources - case study”, International

Conference in Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment,

ISBN 978-1-61804-114-2, pp,153-158 Istanbul, Turkey, 2012.

o Faur, C . , Lupulescu, N.B., „Optimizing decisions under uncertainty in

companies producing heating”, Academic Journal of Manufacturing

Engineering, ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania,

2012.

o Faur, C . , Lupulescu, N.B., “Unconvenţional use of obsolete machine

tools” Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and

Solutions in Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.

o Circo J., Faur, C. , Manolescu A., “Methods and technologies used in

manufacturing bakery products to the methods and technologies used in

paper processing”, Journal of International Scientific Publication:

Ecology & Safety, Vol.4, Bulgary, 2012.

EXPERIENŢA

Mondo Instal, Brasov, Ro. (2004 – 2008)

Asistent Director Comercial

Contor Zenner SA, Brasov, Ro. (1999 – 2004)

Consultant tehnic

R.J.Reynolds, Brasov, Ro. (1995 – 1999)

Manager Assistant & Coordonator vănzări

Astra Trading SA, Brasov, Ro. (1987 – 1995)

Consultant tehnic

Technician

updated 11/2012


69

CURRICULUM VITAE

CEZARA V. FAUR Personal data:

Last name: Faur

First name: Cezara Vasilica

Date of birth: 14th of August 1967

Address: Brasov, Romania

Contact:

Phone: 0040-721-114116

E-mail:

[email protected]

EDUCATION

Transilvania University of Brasov (2009 – present)

PhD student in Technological Engineering & Industrial Management Faculty

Industrial Engineering field

Transilvania University of Brasov (2002 – 2008)

Technological Engineering Faculty

Graduated in Economical & Industrial Engineering field

RESEARCH INTERESTS

Decisions support systems under uncertainity

Analysis of mathematical optimization models for Supply Chain management

Multi Criteria techniques for inventory management under uncertainty

Development of stock optimization model under uncertainity

TOPICS OF INTEREST AND RESEARCH IN PROGRESS

• Information technology in research field

• Law and ethics in scientific research

• Creativity and Inovate

• Industrial Logistics

• State of art regarding Inventory Management under uncertainty

• Logistics Decision Support Systems under uncertainty

• Multicriteria modeling inventory management

• Inventory management under uncertainty

mailto:[email protected]


70

INTERNATIONAL CONFERENCE PROCEEDINGS & JOURNALS

o Faur, C., Lupulescu, N.B., “Optimizing management decisions under uncertainty-case

study”, International Conference on Manufacturing Science and Education, ISSN 1843-

2522, pag.209-212, Sibiu, Romania, 2011.

o Faur, C. , „Land stock management & solar energy production by

promoting and stimulating renewable sources - case study”, International

Conference in Heat Transfer, Thermal Engineering and Environment,

ISBN 978-1-61804-114-2, pp,153-158 Istanbul, Turkey, 2012.

o Faur, C . , Lupulescu, N.B., „Optimizing decisions under uncertainty in

companies producing heating”, Academic Journal of Manufacturing

Engineering, ISSN 1583 -7904, Volume 10, Issue 1, Bucureşti, Romania,

2012.

o Faur, C . , Lupulescu, N.B. , “Unconvenţional use of obsolete machine

tools” Academic Journal of Manufacturing Engineering, Computing and

Solutions in Manufacturing Engineering, Braşov, Romania, 2012.

o Circo J., Faur, C. , Manolescu A., “Methods and technologies used in

manufacturing bakery products to the methods and technologies used in

paper processing”, Journal of International Scientific Publication:

Ecology & Safety, Vol.4, Bulgary, 2012.

WORK EXPERIENCE

Mondo Instal, Brasov, Ro. (2004 – 2008)

Comercial Manager Assistant

Contor Zenner SA, Brasov, Ro. (1999 – 2004)

Technical Consultant

R.J.Reynolds, Brasov, Ro. (1996 – 1999)

Sales Coordinator & Manager Assistant

Astra Trading SA, Brasov, Ro. (1987 – 1996)

Technical Consultant

Technician

updated 11/2012

Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	44 times
Download:	1 times

Managementul stocurilor în condiţii - unitbv.ro · Cezara V. Faur Managemetul stocurilor în...

Documents