STEFAN VICOLEANU

CONTROLUL CALITATIIPROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE

DE DRUMURI

2001

1

Multumesc conducerii societatii Costructii Feroviare S.A. din Iasi

pentru sprjinul acordat, fara de care nu ar fi fost posibila elaborarea

acestei lucrari.

2

PREFATA

Lucrarea de fata se adreseaza categoriei de oameni cunoscatori si executanti lucrari de drumuri poduri, piste de aviatie, cat si lucrari conexe acestora. Conceperea si realizarea lucrarii este rezultatul unor nesecitati impuse de conceptia actuala potrivit careia, in societatile executante de drumuri, pe primul plan, trebuie sa se situieze calitatea proceselor de executie si a produselor specifice realizate. La intocmirea lucrarii s-au luat in consideratie principalele procese de executie intalnite in lucrarile de drumuri. In societatile executante de drumuri, procesele de executie sunt adoptate in functie de resursele mecanice si umane de care dispun, scopul fiind realizarea calitatii prescrise si a unor conditii avantajoase din punct de vedere economic. La elaborarea acestei lucrari s-a luat in consideratie, in mod prioritar, noile conceptii si reglementari internationale ISO de management al calitatii privind controlul proceselor, care in ultimul timp sunt imperios necesare a se aplica la noi in tara in acest domeniu de activitate. Lucrarea trateaza numai procesele de executie la lucrarile de drumuri, lucrarile de poduri, considerate ca lucrari de arta, se vor trata intr-o lucrare viitoare. Ea este alcatuita din doua capitole, prin care sunt prezentate principalele procese de executie la cele doua parti ale drumului, infrastructura si suprastructura. Fiecare proces de executie contine, in prima parte, cateva notiuni introductive generale indispensabile si descrierea lui, in mod succint si condensat, in stilul autorului. Urmeaza apoi prezentarea monitorizarii procesului, prin verificari si incercari specifice, dupa care sunt prezentate tabelar planurile de control calitate incercari si verificari pe fluxurile de desfasurare a proceseselor. In monitorizarea proceselor sunt prezentate verificarile si incercarile ce trebuie realizate, cine trebuie sa le realizeze, cand si la ce frecventa, sistemele referentiale care le impun si inregistrarile calitatii care trebuie intocmite. Modul efectiv al realizarii incercarilor si verificarilor, sunt specificate in

3

normative si standarde romanesti sau proceduri, specifice fiecarui executant in parte. Problemele tratate in aceasta lucrare, sunt prezentate in mod succint, fara calcule matematice, in scopul de a fi intelese, aplicate si de cadrele medii de executie adica maistri, tehnicieni, laboranti ce-si desfasoara activitatea pe santiere. Prin lucrarea de fata nu se acrediteaza ideea de a se fi epuizat toata problematica, privind controlul proceselor de executie la lucrarile de drumuri, aceasta se poate dezvolta, in continuare, functie de stadiul dezvoltarii managementului calitatii la lucrarile de drumuri. Lucrarea exprima prin continutul ei si rezultatul experientei autorului in executie si management al calitatii, experienta care trebuie transmisa generatiilor de executanti, in special celor tineri (ingineri, tehnicieni, maistri), care termina scolile de specialitate si merg imediat in executie. In final, lucrarea se doreste a fi un ,,MANUAL DE LUCRU,, de mare ajutor, in permanenta consultat in desfasurarea proceselor de executie, un ghid practic pentru intocmirea ,,PLANURILOR CALITATII,, in societatile executante din domeniul drumurilor. Iasi 1 ianuarie 2001

AUTORUL

CUPRINS pag. NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. Definirea principalilor termeni specifici calitatii 2. Controlul proceselor de executie la lucrarile de drumuri I. Controlul proceselor de executie la lucrarile de infrastructura drumuri

4

1.1. Controlul proceselor de executie terasamente 1.1.1. Notiuni introductive 1.1.2. prezentarea procesului tehnologic 1.1.3. monitorizarea procesului tehnologic 1.1.4. planul de control calitate verificari si incercari 1.2 . Controlul proceselor de executie podete dalate monolite din beton armat 1.2.1. Notiuni introductive 1.2.2. prezentarea procesului tehnologic 1.2.3. monitorizarea procesului tehnologic 1.2.4. planul de control calitate verificari si incercari

1.3. Controlul proceselor de executie podete din elemente prefabricate din beton 1.3.1. Notiuni introductive 1.3.2. prezentarea procesului tehnologic 1.3.3. monitorizarea procesului tehnologic 1.3.4. planul de control calitate verificari si incercari

1.4. Controlul proceselor de executie ale lucrarilor pentru protectia impotriva apelor pluviale la lucrarile de drumuri 1.4.1. Notiuni introductive 1.4.2. prezentarea procesului tehnologic 1.4.3. monitorizarea procesului tehnologic 1.4.4. planul de control calitate verificari si incercari

2. Controlul proceselor de executie la lucrarile de suprastructura drumuri

2.1. Controlul procesului de executie fundatii drumuri 2.1.1. Notiuni introductive 2.1.2. prezentarea procesului tehnologic 2.1.3. monitorizarea procesului tehnologic 2.1.4. planul de control calitate verificari si incercari

2.2. Controlul procesului de executie strat de baza drumuri 2.2.1 Notiuni introductive

5

2.2.2. prezentarea procesului tehnologic 2.2.3. monitorizarea procesului tehnologic 2.2.4. planul de control calitate verificari si incercari

2.3. Controlul procesului de executie imbracaminti din mixturi bituminoase executate la cald 2.3.1. notiuni introductive 2.3.2. prezentarea procesului tehnologic 2.3.3. monitorizarea procesului tehnologic 2.3.4. planul de control calitate verificari si incercari

2.4. Controlul procesului de executie imbracaminti rutiere din beton rutier de ciment in cofraje fixe 2.4.1. notiuni introductive 2.4.2. prezentarea procesului tehnologic 2.4.3. monitorizarea procesului tehnologic 2.4.4. planul de control calitate verificari si incercari

2.5. Controlul procesului de executie acostamente si montare parapet metalic de protectie directional 2.5.1. notiuni introductive 2.5.2. prezentarea procesului tehnologic 2.5.3. monitorizarea procesului tehnologic 2.5.4. planul de control calitate verificari si incercari

Bibliografie

ANEXA - Planul de asigurarea calitatii

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. Definirea principalilor termenilor specifici calitatii

Termenii referitori la calitate, intalniti in lucrarea de fata, sunt definiti in acceptiunea standardului SR ISO 8402 editia iulie 1995 si sunt prezentati in continuare. 1. produs - rezultat al activitatilor sau proceselor.

6

2. calitate - ansamblu de caracteristici ale unui produs care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitati exprimate si implicite. 3. conformitate - satisfacerea unor conditii specificate privind calitatea (conditiile specificate sunt definite de clienti prin proiect, caiete de sarcini, standarde normative etc.)

5. sistem calitate - structuri organizatorice , proceduri, procese si resursele necesare pentru realizarea politicii si obiectivelor calitatii. 6. politica pentru calitate - obiectivele si orientarile generale ale unei societati in ceea ce priveste calitatea , asa cum sunt ele exprimate in mod oficial de conducerea de la nivelul cel mai inalt 7. structura organizatorica - responsabilitati, autoritati, si relatii dispuse intr-o schema prin care societatea isi exercita functiile 8. managenmentul calitatii - ansamblul functiilor generale de mana-gement care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele , responsabilitatile; care le implementeaza in cadrul sistemului calitatii prin mijloacele : planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si inbunatatirea calitatii. 9. planificarea calitatii - activitati care stabilesc obiectivele si conditi-ile referitoare la calitate, precum si conditiile referitoare la aplicarea elementelor sistemului calitatii.

11. asigurarea calitatii - ansamblu activitatilor planificate si sistematic implementate in cadrul sistemului calitatii si demonstrate atat cat este necesar, pentru furnizarea increderii corespunzatoare ca un produs va satisface conditiile referitoare la calitate. 12. inspectie - activitate de masurare, examinare, incercare sau verificare, cu un calibru a uneia sau a mai multor caracteristici ale unui produs si compararea rezultatelor cu conditiile specificate in scopul de a se stabili daca este realizata conformitatea pentru fiecare caracteristica.

13. verificare - confirmare prin examinare si furnizare de dovezi obiective a faptului ca au fost satisfacute conditiile specificate.

7

4. proces - ansamblu de resurse si activitati care transforma datele de intrare in date de iesire (resursele includ: personal materiale, echipamente, metode, finante etc.)

10. controlul calitatii - tehnici si activitati cu caracter operational care au ca scop monitorizarea unui proces, eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare, in toate etapele buclei calitatii, in vederea realizarii eficacitatii economice

14. procedura - mod specificat de efectuarea unei activitati (procedurile sunt documentate). 15. furnizor - societate care furnizeaza un produs clientului. 16. client - destinatarul unui produs 17. subfurnizor - societate care furnizeaza un produs furnizorului. 18. inregistrare - document care furnizeaza dovezi obiective ale activi-tatilor efectuate sau a rezultelor obtinute.

2. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE DRUMURI

In intelesul definitiei data de standardul ISO 8402, procesul reprezinta un ansamblu de resurse (umane, materiale mecanice, documentatie,

8

finante etc.) si activitati care transforma anumite caracteristici initiale ale unor resurse, in caracteristici noi specifice unor produse utile oamenilor. Pentru realizarea lucrarilor de drumuri, in societatile de executie din acest domeniu, se intalnesc toata gama de procese specifice pentru realizarea unui produs: aprovizionare, planificare, identificare si trasabilitate, executie, inspectii, control calitate, control produs neconform, actiuni corective si preventive etc. Procesele de aprovizionare, planificare, identificare si trasabilitate etc. preced si se realizeaza de fapt in scopul demararii si realizarii proceselor de executie. O serie de procese cum sunt: inspectii si incercari, controlul produsului neconform, actiuni corective si preventive, manipulare depozitare etc, au o deosebita importanta in reglarea si controlul in permanenta a proceselor efective de executie. In termeni specifici de specialitate, aceste procese realizeaza activitatea de feedback. (reglarea caracteristicilor datelor de intrare intr-un proces, functie de caracteristicile datelor de iesire). In acest context, se poate observa importanta deosebit de mare pe care o au procesele de executie in realizarea lucrarilor de drumuri. CONTROLUL proceselor de executie reprezinta actiuni de monitorizare a fluxurilor tehnologice, in scopul indeplinirii unor conditii specificate si inlaturarii starilor de neconformitate. Controlul proceselor de executie este conditionat de o serie de actiuni si criterii indeplinite de toti factorii implicati in realizarea lor. Factorii implicatii in controlul proceselor sunt resursele umane si materiale. Conditiile necesare pentru a tine sub control procesele de executie sunt prezentate in continuare. a. Procesele de executie care influenteaza in mod direct calitatea produsului final, trebuie sa se realizeze numai in baza unor planuri ale calitatii si proceduri scrise. Aceste documente trebuie sa exprime desfasurarea reala a procesului ; criteriile de executie trebuie stipulate intr-un mod cat mai practic inteligibil si clar. Specificatiile acestor documente trebuie sa fie respectate intocmai de factorii umani implicati in procesele de executie. b. In procesele de executie trebuie utilizate echipamente mecanice adecvate, de productie si incarcari verificari, din punct de vedere al realizarii nivelului de calitate specificat si a productivitatii ; realizarea unor conditii specificate de mediu (spatii adecvate, conditii de temperatura, umiditate, comportament uman etc.). c. Toate procesele de executie trebuie sa se desfasoare numai prin control de calitate incercari si verificari ai parametrilor tehnici specifici procesului. Aceste activitati trebuie realizate de personalul implicat in mod

9

direct in proces si de personal specializat in control calitate, incercari si verificari specifice de laborator. Activitatile de control calitate incercari si verificari trebuie realizate in baza unor planuri de calitate intocmite aprioric inceperii procesului de executie. Depistarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective trebuie sa fie eficienta, incat sa nu fie afectata calitatea produsului final. d. Toate procesele de executie trebuie aprobate, inainte de desfasurarea lor, de catre o comisie formata din specialisti apartinand managementului tehnic. De asemena, toate echipamentele mecanice, de incercari verificari etc., inainte de a fi folosite in procese, trebuie inspectata si aprobata conformitatea folosirii acestora. Activitatea trebuie realizata tot de aceeasi comisie a managementului tehnic. e. Toate echipamentele mecanice trebuie sa prezinte mentenanta corespunzatoare incat sa se poata asigura capabilitatea permanenta a proceselor de executie. In scopul realizarii unei continuitati si eficiente economice, in procesele de executie, trebuie folosite numai echipamentele moderne, fiabile. In acest sens, echipamentele uzate moral si fizic, trebuie abandonate imediat cand mentenabilitatea lor scade sub limitele prestabilite. f. Echipamentele de inspectii incercari ai parametrilor tehnici din procesele de executie, trebuie sa se inscrie in clasele de toleranta admisibile prin normele referentiale, trebuie sa fie tinute sub control prin verificari si etalonari planificate. Echipamentele care ies din parametrii tehnici prestabiliti de functionare, trebuie imediat identificate, marcate si abandonate in vederea repararii si reetalonarii. g. Procesele de executie speciale (rezultatele nu pot fi verificate prin inspectii si incercari ulterioare; deficientele datorate procesarii pot apare numai cand produsul este in exploatare.), trebuie realizate numai cu personal instruit si autorizat. Instruirea si autorizarea trebuie realizate periodic, in mod organizat, de catre comisii speciale formate din factori apartinand managementului tehnic din societate. In acest sens trebuie intocmite inregistrari adecvate privind instruirea examinarea si autorizarea personalului.

I. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE LA LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA DRUMURI

10

Infrastructura reprezinta totalitatea lucrarilor de terasamente si alte lucrari conexe (de consolidare,amenajare etc), care sustin suprastructura drumul, transmitand terenului natural incarcarile provenite din aceasta si incarcarile din greutatea proprie. Din punct de vedere functional aceasta parte a drumului este deosebit de importanta deoarece ea sprijina de fapt drumul in sine si tot ceea ce se afla la un moment dat deasupra lui. Sarcinile exterioare principale, care actioneaza asupra infrastructurii, provin din greutatea proprie si in mod esential, din actiunea traficului rutier. Actiunea traficului rutier se exercita numai prin sarcini mobile fapt ce determina o crestere, a solicitarilor, deosebit de mare in comparatie cu actiunile statice. De asemenea, infrastructura drumului este supusa in permanenta la solicitari din actiunea unor factori din mediul exterior (ploaie, vant, inghet - dezghet in stare saturata etc.) care produc in permanenta eroziuni si degradari importante in aceasta parte a drumului. Interventiile in timpul exploatarii drumului, constand in reparatii, consolidari etc, sunt deosebit de greu de executata si foarte costisitoare, deoarece presupun mai intai inlaturarea suprastructurii, pe anumite portiuni, cu implicatiile deosebite tehnico-economice si sociale. Inlaturarea suprastructurii (decaparea, inlaturarea materialelor rezultate etc.) si apoi reconstruirea ei dupa interventiile realizate la infrastructura, necesita costuri suplimentare mari. De asemenea, activitatea se realizeaza numai prin intreruperea totala a traficului rutier si deci inchiderea drumului pe perioade importante de timp, acest lucru ducand la aparitia unor probleme de ordin social (intreruperea legaturilor dintre localitati, sau devierea traficului pe alte rute ocolitoare ). Acestea sunt doar cateva din argumentele importante care impun executia unei infrastructuri conforme, pe tot sectorul de drum proiectat, rolul foarte important in realizarea conformitatii avandu-l tinerea sub control al tuturor proceselor de executie. Partile importante ale infrastructurii drumului, care sunt luate in consideratie si tratate in continuare, sunt : terasamentele, podetele dalate, prefabricate si amenajarile specifice de scurgere a apelor pluviale.

Tinerea sub control al proceselor de executie infrastructura drumuri impune, mai intai, cunoasterea din punct de vedere tehnic al tuturor proceselor specifice pentru fiecare parte ce o alcatuieste. De asemenea, toate problemele tehnice si de control calitate privind executia, trebuie descrise prin documente specifice de lucru (proceduri tehnice si operationale, instructiuni). Urmeaza apoi, in timpul desfasurarii procesului, activitatea de monitorizare permanenta a fluxului tehnologic, in ordinea

11

cronologica de desfasurare. Concret, activitatea se realizeaza prin observatii, verificari si incercari specifice in situu, sau prin corpuri de proba prelevate din lucrare. Activitatea de monitorizare, este realizata de o serie de factori umani din compartimentele societatii, acestia fiind implicati direct sau indirect in procesele de executie. Ei sunt: sefii santiere, sefii punctelor de lucru, sefii de echipe, mecanicii de pe utilaje, controlorii calitate, etc. Pentru a se realiza obiectivele calitatii promovate de firma executanta, referitor la acest tip de lucrari, si pentru a stabili conditiile referitoare la calitate (rezistenta, stabilitate, protectia vietii si mediului inconjurator) si conditiile referitoare la aplicarea sistemului calitatii, inainte de inceperea lucrarilor de infrastructura la drumuri, este imperios necesara planificarea calitatii. Aceasta activitate se concretizeaza prin Planul de asigurarea calitatii. Un model posibil de adoptat si aplicat la lucrarile de drumuri, in general, este prezentat in anexa de la sfarsitul lucrarii. Referitor la planificarea calitatii, in acest capitol, sunt prezentate numai Planurile de control calitate, verificari si incercari (P.C.C. V. I), pe fluxurile de executie. Acestea reprezinta partile din planurile calitatii care trateaza in exclusivitate controlurile calitatii, adica verificarile si incercarile care se realizeaza pe fluxurile de executie, cat si alte elemente specifice managementului calitatii.

1.1. CONTROLUL PROCESULUI DE EXECUTIE TERASAMENTE

1.1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

In cadrul drumurilor terasamentele reprezinta totalitatea lucrarilor ce se executa avand ca material de baza pamantul. Procesul de executie este complex, cuprinzand in esenta activitati de sapaturi, transporturi, asternere in straturi succesive si nivelari, compactari, finisari, amenajari, etc. Daca luam in consideratie cota rosie a viitorului drum, in comparatie cu cota medie a pamantului natural din vecinatatea lui, executia terasamentelor se poate clasifica in trei grupe de lucrari: a. executie terasamente in rambleu; b. executie terasamentelor in debleu. c. executie terasamentelor in profil mixt Executia terasamentelor in rambleu presupune lucrari de umpluturi cu pamant. In sectiune drumul apare numai in rambleu, adica cota rosie a viitorului traseu se afla deasupra cotei medii a pamantului natural din zona.

12

Executia terasamentelor in debleu impune sapare in terenul natural. In sectiune drumul apare numai in debleu, adica cota rosie a viitorului traseu se afla sub cota medie a terenului natural din zona. Executia terasamentelor in profil mixt, presupune lucrari de sapaturi si umpluturi de pamant concomitente. In sectiune drumul apare cu portiuni de debleu si rambleu (profil mixt). Acest tip de lucrari, ale terasamentelor, este specific drumurilor de coasta dealuri sau munte. In practica, executia traseelor de drumuri presupun in permanenta alternarea celor trei grupe de lucrari, atit in profilul longitudinal cat si in diferite profile transversale. Din motive justificate tehnic si in special economice, in executia terasamentelor se practica in permanenta metoda de compensare a terasamentelor. Prin aceasta metoda, in timpul executiei terasamentelor, pamanturile din zonele de deblee se folosesc ca materiale de umplutura pentru zonele de ramblee.

1.1.2. PREZENTAREA PROCESULUI DE EXECUTIE TERASAMENTE Procesul de executie al terasamentelor, cuprinde activitati si resurse, aflate intr-o permanenta interdependenta. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt: forta de munca, materialele, echipamentele mecanice de executie si de verificari incercari, documentatie tehnica de excutie referentiala. Resursele umane, sunt reprezentate de echipe specializate (muncitori specialisti in executie terasamente, mecanici utilaje, etc.), cat si de personal de coordonare si conducere a diferitelor activitati. Fiecare societate, specializata in executia terasamentelor alege si dimensioneaza echipele de lucru in functie de conditiile tehnice si naturale existente in zonele de lucru, nivelul de calitate necesar de realizat si cantitatea lucrarilor ce trebuie executate. De asemenea, realizarea conforma a procesului de executie, depinde si de calitatea dispozitivelor mecanice folosite si nu in ultimul rand de politica calitatii promovata de conducerile acestor societati. Resursele materiale sunt reprezentate de materialele specifice folosite (pamanturi, lianti de stabilizare, prefabricate din beton, beton etc). Din ratiuni economice si tehnice, in majoritatea cazurilor, materialul de baza folosit, adica pamantul de umplutura terasamente, este local (rezultat din deblee sau din gropi imprumut din jurul zonei de lucru). Problema importanta care apare , in majoritatea cazurilor, este de a determina calitatea pamantului in scopul folosirii lui ca pamant pentru terasamente. In cazul cand pamantul este la un nivel inferior, pentru a fi folosit la terasamente, trebuie sa se stabileasca metodele tehnice, de imbunatatire,

13

inainte de a se demara procesele de executie efectiva. Ele trebuie sa fie specificate prin caietele de sarcini. Resursele de echipamente sunt reprezentate de totalitatea utilajelor, dispozitivelor terasiere (budozere, autogredere, compactori, placi de compactare etc.) si mijloace de transport. In aceasta categorie intra si echipamentele specifice de verificari, incercari in situu si de laborator. Conducerile societatilor executante trebuie sa doteze punctele de lucru cu utilaje si dispozitive performante care determina, in mod direct, calitatea executiei si a produsului final (ex. utilaje si dispozitive de nivelat, compactat, finisat etc.), De asemenea, laboratoarele de incercari si verificari, pe materiale si fluxurile de executie, trebuie dotate cu aparatura performanta care trebuie sa exprime , in mod real, rezultatele testelor de incercari si verificari specifice. Resursele de documentatie tehnica, sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, normative si standarde specifice adoptate de clienti. In aceasta categorie se considera cuprinse si procedurile tehnice, operationale si instructiunile de lucru. Atit resursele cat si activitatile specifice executiei terasamentelor, trebuie sa fie conforme unor conditii specificate prin sistemele referentiale impuse de clienti (proiecte caiete de sarcini, standarde normative etc). Conformitatea principalelor resurse materiale si mecanice folosite la executia terasamentelor, sunt prezentate in lucrarea ,, Conformitatea resurselor materiale si mecanice in executia lucrarilor de drumuri poduri si cai ferate,,. Procesul de executie terasamente se deruleaza printr-o serie de activitati, desfasurate in mod cronologic, ele fiind prezentate in continuare.

1. Executia lucrarilor de trasare si materializare a principalelor elemente

Lucrarile de trasare se realizeaza dupa primirea planselor din proiect (planuri de situatie, profile in lung, profile transversale, planuri trasare etc.) si predarea amplasamentului lucrarilor de terasamente de client, executantului. Amplasamentul lucrarii este reprezentat, in zona de lucru, prin bornele, pichetii ce marcheaza varfurile de unghi dintre aliniamente si reperii de nivel. Dupa predarea amplasamentului se intocmeste procesul verbal de predare-primire amplasament lucrare. De obicei, in actiunea de predare amplasament, participa si proiectantul lucrarilor. Trasarea lucrarilor de terasamente consta in urmatoarele actiuni tehnice:

14

- trasarea si materializarea axului; - trasarea si materializarea amprizelor; - amplasarea reperelor de trasare in afara terasamentului. Trasarea axului terasamentelor se realizeaza avand ca sistem de referinta procesul verbal de predare primire amplasament, planul general de trasare si profilul in lung al lucrarii. Pe directiile stabilite, prin pichetii de amplasament lucrare, se traseaza pichetii de reper, specificati prin profilul in lung. In mod obligatoriu, se stabilesc si se materializeaza prin repere pichetii importanti obligatorii care marcheaza intrarile, centrele si iesirile din curbe, intrari si iesiri de pe podete sau poduri, punctele care marcheaza trecerile de la portiunile de debleu la cele de rambleu, schimbarile de panta in planul vertical. Materializarea reperilor se realizeaza prin baterea unor tarusi din lemn, sau cupoane din otel beton. Dupa batere, pe acestea , se noteaza numerele sau respectiv simbolurile, dupa care, daca este necesar se vopsesc in culori contrastante cu mediul exterior. Trasarea axului terasamentelor se realizeaza pe anumite sectoare, stabilite de executant, in functie de volumul de lucrari, ritm de executie si alte criterii tehnice. Trasarea este executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente. Trasarea amprizelor terasamentelor se realizeaza imediat dupa trasarea axului, avand ca sisteme referentiale profilele transversale . Se vor materializa intai amprizele in pichetii obligatorii, prezentati mai sus, dupa care urmeaza materializarea amprizelor din zonele intermediare. Marginile amprizelor din zonele intermediare se stabilesc prin unirea marginilor amprizelor din pichetii obligatorii. Amprizele trasate vor cuprinde zonele de ramblele cat si zonele de deblee. Pentru a se inlatura unele probleme nedorite in executia viitoare a terasamentelor, este bine ca fiecare ampriza sa se mareasca cu aproxmativ 0,5 pina la 1,0 m, functie de inaltimea rambleului sau adancimea debleului. Materializarea marginilor amprizelor de realizeaza prin tarusi si sabloane. Sabloanele sunt asezate in amprizele din pichetii obligatorii, tarusii sunt batuti in amprizele din pichetii intermediari. Sabloanele sunt realizate din lemn, functia lor fiind si de a fi in permanenta sisteme referentiale pentru realizarea pantelor, taluzelor sau cotelor finale. (vezi figura 1). Dupa montare, pe aceste dispozitive, se noteaza pozitiile pichetilor, cotele terasamentului (rambleulu sau debbleului), dupa care daca este necesar se vopsesc in culori contrastante cu mediul exterior. Trasarea amprizelor terasamentului se realizeaza pe anumite sectoare, stabilite de executant, in functie de volumul de lucrari, ritm de executie si alte criterii tehnice. Trasarea si materializarea amprizelor este

15

executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente. Amplasarea reperelor de trasare, in afara amprizelor terasamentelor, se realizeaza in majoritatea sectiunilor deoarece, la drumuri, terasamentele se executa in totalitate mecanizat, fapt ce duce la deteriorarea lor in procesele de executie. Aceasta activitate are un rol foarte important in refacerea imediata a punctelor de trasare in ax si margini amprize. In majoritatea cazurilor, reperelor de trasare, se amplaseaza in afara amprizelor in special pentru marcarea pichetilor principali specificati mai sus. Activitatea se realizeaza in lateral , in afara zonei amprizelor, prin introducerea in terenul natural a cel putin doi tarusi din metal sau lemn, pentru fiecare pichet ce trebuie reconstituit , in locuri ferite de actiunea utilajelor sau altor factori care-i pot deteriora. In cazul cand, in zona de lucru, se afla anumite elemente din mediul natural, (copaci stalpi telegraf, garduri etc.) acestia pot fi folosite cu succes pentru aceasta activitate. Dupa realizarea si stabilirea acestor elemente pentru fiecare pichet ( ce trebuie reconstituit), se masoara distantele de la ele, pana la pichetii in cauza, dupa care se scriu pichet, numarul si distanta respectiva. (vezi figura 2). Activitatea de scoatere in afara amprizei, a reperelor pichetilor de trasare, este documentata prin carnetul de trasare. Aceasta inregistrare se intocmeste in momentul derularii activitatii, constituind in executie un mijloc foarte important pentru identificarea si materializarea imediata a punctelor principale ale terasamentului. Trasarea si materializarea reperilor inafara amprizelor este executata de seful punctului de lucru sau topograful santierului, impreuna cu seful de echipa executie terasamente.

2. Executia lucrarilor pregatitoare

Lucrarile pregatitoare, in vederea executiei terasamentelor, trebuie sa se desfasoare in functie de conditiile naturale sub care se prezinta terenul natural si pe care se vor desfasura aceste lucrari. In caz generalizat aceste lucrari constau in:

- defrisari;

profil rambleu

16

sablon

profil debleu sablon

FIGURA 1

- curatire teren de resturi vegetale; - decapare si curatire pamant vegetal; - asanarea zonei de lucru prin indepartarea apelor de suprafata, adancime si eventual de materiale explozibile ramase din timpul razboaielor. Defrisarea zonei de lucru consta in taierea arborilor, arbustilor, pomilor, scoaterea radacinilor si indepartarea materialului lemnos din zona. Scoaterea radacinilor si buturugilor este obligatorie la deblee si ramblee sub 2 m inaltime. In cazul rambleelor, gropile rezultate din scoaterea buturugilor si radacinilor, se umple si compacteaza cu pamant din zona. Actiunea de scoatere a radacinilor si buturugilor se realizeaza cu buldozere sau excavatoare, iar pentru compactari se pot folosi placi compactoare manuale.

17

Curatirea terenului, de resturi vegetale, se realizeaza pe intregul sector si consta in indeprtarea frunzisurilor, maracinisurilor, etc. Decaparea si curatirea pamantului vegetal consta in indepartarea unei grosimi de pamant vegetal, existent pe intreaga suprafata, pana la o adancime la care se constata ca pamantul este bun pentru a fi folosit la executia terasamentelor. Activitatea se realizeaza mecanizat, cu ajutorul buldozerelor. Materialul rezultat se impinge in cordon lateral, in afara amprizei drumului, sau se poate depozita in gramezi, dupa care se transporta in alte zone. In cazul cand, in zona amprizelor terasamentelor, pe anumite sectoare, exista, sau se constata aparitia apei, se procedeaza la actiuni de asanare. Metodele folosite sunt: crearea de pante laterale, sapare, in afara amprizei drumului, a gropilor de colectare si santuri de scurgere. Lucrarile de asanare, daca este posibil, trebuie realizate inaintea inceperii lucrarilor pregatitoare mentionate mai sus. De asemenea, in cazul cand exista informatii potrivit carora in aceste zone ar pute exista materiale explozibile, echipe specializate al M.A.N. se vor ocupa de depistarea acestora si marcarea zonelor. Scoaterea lor se va face numai in prezenta acestor organisme. Lucrarile de terasamente se pot demara dupa verificarea stabilitatii stratului suport, in cazul cand este o cerinta a proiectului de executie. Activitatea se realizeaza, de un laborator autorizat angajat de societatea executanta, prin determinarea deformatiilor specifice, folosindu-se metoda deflectrometrica specifica in caietul de sarcini. Lucrarile pregatitoare trebuie demarate numai in momentul cand s-au obtinut formele legale privind taierea tuturor arborilor sau pomilor si scoaterea terenului din circuitul forestier sau agricol.

3. Stabilirea amplasamentelor gropilor de imprumut pamant Inainte de inceperea lucrarilor de executie efectiva a terasamentelor, trebuie stabilit locul de unde se va extrage si transporta pamantul pentru a se realiza, in completare, anumite zone de terasament. Acest pamant este necesar pentru executia terasmentelor in zone unde exista ramblee lungi, cu inaltimi mari. Situatia se intalneste la rambleele care traverseaza anumite vai, sau la majoritatea rampelor podurilor sau viaductelor.

zona exterioara amprizei zona ampriza terasament rambleu sau debleu

18

d2, d1

pichet P1

elemente de reconstituire repere picheti

d1

pichet P1

d2

FIGURA 2

La stabilirea amplasamentelor gropilor de imprumut se are in vedere urmatoarele criterii fundamentale: - calitatea pamantului folosit ca material pentru terasamente; - distantele de transport care dicteaza, de fapt, costurile rezultate din transportul pamantului. Din aceste doua criterii, in stabilirea amplasamentului gropii de imprumut, trebuie sa se puna pe primul plan, calitatea pamantului pentru a fi folosit la executia terasamentelor. Calitatea pamantului se determina prin extragere de corpuri proba din diferite zone din perimetrul gropii, de la diferite adancimi, dupa care probele sunt analizate in laboratoare de specialitate autorizate. Se vor accepta gropi de imprumut, cu pamant mediocru pentru a fi folosit la

19

executia rambleelor, numai cand in executie se aplica diferite solutii de consolidare, stabilite de proiectant, prin proiectele de executie si caiete de sarcini. Numai dupa determinarea conformitatii pamantului si incadrarea in categoria de pamant, acceptat pentru executia terasamentelor, se poate trece la activitatile de obtinere a aprobarilor necesare de explaatare. Aprobarile legale se obtin in majoritatea cazurilor de la persoane juridice sau fizice, proprietare ale acestor terenuri. In majoritatea cazurilor, gropile de imprumut sunt alese in zone de deal sau colinare, alaturate drumului sau din apropierea lui. Activitatea de stabilire a gropilor de imprumut este realizata de seful de santier si aprobata de client prin dirigintele lucrarii. 4. Alegerea utilajelor si mijloacelor de transport

Alegerea utilajelor de lucru se realizeaza in functie de urmatoarele criterii principale: - complexitatea lucrarilor de terasamente ce urmeaza a fi executate (mod de sectorizare, volumul de sapaturi in deblee cu impingerea sau cu transportul pamantului, volumul de ramblee ce trebuie executate, transportul la diferite distante etc. - categoria , tipul de pamant, ce trebuie sapat (in groapile de imprumut, in deblee) si compactat in rambele; - dotarea cu utilaje terasiere a societatii, uzura lor fizica si morala; - politica pentru calitate promovata de conducerile societatilor executante; - durata programata pentru executia terasamentelor. Avand in vedere faptul ca terasamente la drumuri se executa liniar, in spatii relativ inguste, sectorizarea lucrarilor de terasamente se realizeaza in functie de relieful terenului natural. Se vor demara, in prima faza, lucrarile de terasamente, in portiunile de deblee cu inaltimi mici (sub 2 m inaltime), urmate imediat de ramblee unde pamantul rezultat din acestea, prin sapare, poate fi folosit la executia lor. In aceste sectoare pot fi folosite buldozerele de mare capacitate cu posibilitati de impingere pana la 50 m distanta. In zonele unde exista sapaturi la inaltimi mici (sub 1m ), in debelee si spatii foarte intinse (mii de metri patrati), se pot folosi cu succes autoscrepere. Aceste utilaje prezinta avantajul ca pot transporta pamantul sapat, la distante mari, in zonele de ramblee. In zonele de terasamente , cu volume mari de sapaturi si in deblee, se pot folosi excavatoare de diferite capacitati a cupei. Pamantul sapat este incarcat in mijloace de transport concomitent cu realizarea sapaturii.

20

In zonele gropilor de imprumut, pentru sapat si incaract pamant, se pot folosi excavatoare cu brat normal sau echipament de draglina, functie de pozitia de sapare (de pe mal sau din groapa). Concomitent cu saparea, aceste utilaje, realizeaza si incarcarea pamantului in mijloacele de transport. In zonele cu ramblee mari, alegerea utilajelor se realizeaza in functie de natura pamantului si grosimea in care trebuie imprastiat, in vederea compactarii . In cazul unor pamanturi, asternute in straturi subtiri (sub 50 cm grosime), pentru imprastiere si realizarea pantelor, se pot folosi cu succes autogrederele. In cazul asternerii in straturi groase (peste 50 cm grosime) se pot folosi buldozerele. Alegerea utilajelor de compactare se realizeaza functie de natura pamantului. Pentru pamanturi necoezive se pot folosi cu succes compactorii pe pneuri. In cazul pamanturilor coezive se pot folosi cilindri compactori cu suprafete metalice netede , sau profilate (picior de oaie), cu sau fara vibrare. Indiferent de categoria pamantului, se pot folosi cu succes compactorii care contin ambele tipuri de elemente de compactare (pneuri si cilindri metalici), avand si posibilitati de vibrare pentru elementele de cilindrare metalice. Zestrea utilajelor terasiere din societatile executante de drumuri, are un rol decisiv in alegerea lor pentru executia terasamentelor. Rolul important fiind detinut si de uzura fizica si morala a acestora. Totusi in ultima instanta, in alegerea utilajelor pentru executia terasamentelor, in mod decisiv actioneaza politica pentru calitate promovata de conducerile societatilor. In cazul cand conducerea unei societati promoveaza o politica normala pentru calitate, punand pe primul plan criteriile calitatii, nu numai pe cele economice, aceasta va folosi utilaje performante care vor asigura nivelul de calitate cerut de client. Pentru acest lucru, socitatea, chiar daca nu are in dotare, va procura utilaje performante, prin diferite modalitati (cumparare, inchiriere etc). Tehnologia de executie adoptata de executant, trebuie sa impuna de fapt alegerea utilajelor. Executia terasamentelor concomitenta pe mai multe sectoare de lucru, determina cantitatea utilajelor. Calitatea si cantitatea mijloacele de transport folosite la executia terasamentelor se aleg functie de volumul de pamant ce trebuie transportate, distantele de transport, productivitatea utilajelor de sapare, imprastiere si de compactare. De regula, transportul pamantului se realizeaza cu autobasculante de diferite capacitati (10, 16, 24 To).

5. Executia lucrarilor de sapare

21

Lucrarile de terasamente ,la drumuri, sunt liniare, in spatii inguste sau largi, functie de latimile amprizelor in diferitele sectoare de drum. Tinand cont de finalitatea lor, operatiile de sapare realizate la executia terasamentelor se diferentiaza in doua categorii : - sapare si incarcare in mijloacele de transport, urmate de transportul pamantului: - saparea si impingerea pamantului in zonele de ramblee. Activitatea de saparea si incarcare, in mijloacele de transport, se realizeaza la gropile de imprumut si in deblee cu inaltimi de peste 2 m. La gropille de imprumut saparea se poate realiza de pe malul gropii sau din groapa la piciorul taluzului, in terase, cu ajutorul excavatoarelor de diferite capacitati a cupei de sapare. Cupa de sapare poate fi pe brat cu fata in jos, atunci cand se sapa de pe mal, sau cu fata in sus (cupa cu descarcare prin spate), cand excavatorul sapa in groapa la piciorul taluzului (vezi figura 3). La sapaturile de pe mal se pot folosi si excavatoarele echipate cu brat de draglina. Inainte de inceperea sapaturilor, in gropile de imprumut, pentru fiecare platforma de lucru, se realizeaza decopertarea de pamant vegetal. Aceasta operatie se realizeaza, in majoritatea cazurilor, cu ajutorul buldozerelor. Pamantul rezultat din decopertare nu se foloseste la executia rambleelor. Saparea si impingerea pamantului se intalneste numai in zonele de deblee pina la 2 m inaltime. Operatia se realizeaza, in exclusivitate, cu buldozere de mare capacitate si putere. Impingerea pamantului se poate realiza, in mod succesiv, pana la distante de max.50 m. (vezi figura 4). Pentru distante mai mari de 50 m, este necesar realizarea unor depozite , din care pamantul se incarca in autobasculante si se transporta in zonele de deblee. In deblee peste 2 m inaltime saparea se realizeaza cu excavatoare, iar pamantul rezultat se transporta cu autobasculantele, in zonele de ramblee, sau in exteriorul drumului. In timpul sapaturii se urmareste in permanenta, cu ajutorul sabloanelor laterale fixe montate in afara amprizelor, sau cu tiparele portabile de masurare, realizarea pantelor taluzelor. Lucrarile de sapaturi in deblee sunt in permanenta urmarite de seful de echipa executie terasamente. Toate lucrarile de sapaturi se executa numai in pante transversale si longitudinale, in scopul evacuarii imediate a apelor pluviale provenite din precipitatii.

22

a. sapare in gropi de imprumut platforma de sapare 1 platforma de sapare 2

fata cupa

spate cupa

FIGURA 3

b sapare si impingere din deblee

23

A

A

max. 5O m

sectiune A - A

max. 2m

FIGURA 4

6. Transportul pamantului

Inaintea inceperii transportului si pe toata perioada cat se desfasoara aceasta activitate, drumurile din santier (din zonele de incarcare si pana la descarcare), trebuie amenajate si intretinute in permanenta. In cazul cand pe traseele pe care circula basculantele sunt incluse si drumuri publice, toate autobasculantele trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe aceste drumuri si sa nu piarda material din incarcatura in timpul transportului. In timpul lucrului autobasculantele trebuie sa prezinte siguranta si fiabilitate, in special pentru sistemul de basculare.

24

7. Executia lucrarilor de compactare

Compactarea terasamentelor se realizeaza imediat dupa lucrarile de sapare, la lucrarile de deblee si dupa asternerea fiecarui start de pamant, la lucrarile de ramblee. Prin compactare se actioneaza asupara pamantului cu o energie mecanica, perpendiculara pe suprafata compactata, care trebuie sa produca indesarea acestuia pe toata grosimea de pamant asternut, in cazul executiei rambleelor si pe toata inaltimea de pamant infoiat in cazul executiei debleelor. Compactarea la terasamente se evaluiaza prin gradul de compactare. Gradul de compactare, se exprima in procente si reprezinta un raport intre doua greutati specifice in stare uscata astfel:

d

N = x 100 d max. unde:

N - gradul de compactare d - greutatea specifica in stare uscata a pamantului compactat din terasament d max. - greutatea specifica in stare uscata maxima determinata dupa metoda PROCTOR (Proctor normal pentru pamanturi coezive si Proctor modificat pentru pamanturi necoezive) In mod practic gradul de compactare se determina printr-o procedura de laborator specifica. In executia terasamentelor factorii care influenteaza compactarea terasamentelor sunt: - tipul si categoria pamantului ; - umiditatea pamantului in timpul compactarii; - performantele tehnice ale utilajului de compactare; - grosimea stratului de pamant supus compactarii. Categoriile de pamanturi folosite la executia terasamentelor au carecteristici specifice de compactare. Chiar in cadrul acelorasi categorii de pamanturi, gradul de compactare variaza functie de tipurile de pamant aflate in amestec, deoarece, in natura, acestea se intalnesc intr-o mare varietate de amestecuri. Se cunoaste faptul ca pamanturile necoezive se compacteaza mult mai bine decit cele coezive In laboratorele de constructii drumuri, pentru toate pamanturile folosite la executia terasamentelor, se determina in mod practic greutatea specifica uscata in stare maxima de compactare si umiditatea optima de

25

compactare, folosindu-se metoda PROCTOR. Rezultatele sunt documentate prin buletine de analiza specifice. Umiditatea in timpul compactarii, este factorul care poate influenta considerabil realizarea gradului de compactare prescris. In executie umiditatea pamantului trebuie sa se apropie de umiditatea optima a pamantului in stare maxima de compactare, dupa metoda PROCTOR. Din acest motiv, in timpul compactarii, trebuie sa se verifice in permanenta umiditatea stratului de pamant, corectindu-se prin actiuni de udare cu apa, atunci cand este cazul. Performantele tehnice ale utilajelor de compactare influenteaza in mod decisiv realizarea gradului de compactare prescris la executia terasamentelor. Determinante, in acest sens, sunt greutatea si tipul elementelor de compactare ale utilajelor. Pentru pamanturi necoezive este recomandat a se folosi compactori pe pneuri cu greutati peste 16 tone. Pentru pamanturile coezive este recomandat a se folosi compactorii cu cilindri metalici netezi sau profilati. In ambele cazuri, se pot folosi compactorii care contin elemente vibratoare pentru compactare, fapt ce mareste considerabil energia de compactare. Grosimile straturilor de pamant, supuse compactarii, influenteaza realizarea compactarii pe intreaga inaltime de strat. Grosimea unui strat trebuie aleasa in asa fel incat in conditiile tehnice existente, stratul de pamant sa se compacteze pe toata inaltimea lui, la gradul de compactare prescris. In mod practic pe santier, inainte de inceperii lucrarilor, pentru stabilirea inaltimii stratului de pamant asternut in ramblee, trebuie sa se realizeze un sector experimental de compactare,. Executia sectorului experimental de compactare. Sectorul experimental are scopul de a determina grosimea optima a stratului in care trebuie asternut pamantul si numar de treceri, pentru realizarea unui grad de compactare prestabilit, cunoscandu-se caracteristicie mecanice ale utilajului si caracteristicile tehnice ale pamantului supus compactarii. El se realizeaza inaintea demararii executiei rambleelor, intr-o zona de rambleu, pe o portiune de teren in palier de aprox. 50 m lungime (vezi figura 5). Modul de executie este prezentat in continuare. Se stabilesc o serie de fasii succesive cu latimi de aprox. 4 m (dar nu mai putin decit latimea compactorului). Pe fiecare fasie se asterne pamant in straturi de grosimi variabile cunoscute. Se procedeaza la compactarea pamantului pe fiecare fasie, pana la realizarea unor grade de compactare prestabilite. Se inregistreaza numarul de treceri realizate, de compactor, pentru gradele de compactare prestabilite.

26

Pentru fiecare fasie de pamant, realizarea diferitor grade de compactare va corespunde unor treceri ale compactorului, in aceleasi conditii tehnice de functionare (greutate, viteza de deplasare etc.). Aceste conditii tehnice se vor stabili inainte de inceperea compactarii si se vor pastra pe intreaga durata de timp a executiei terasamentelor. Dupa terminarea experimentului si inregistrarea tuturor datelor, se procedeaza la o analiza, prin care se stabileste grosimea maxima de asternere pamant pentru un numar minim de treceri realizate de compactor, in conditiile realizarii gradului de compactare prescris. Analizarea datelor scoate in evidenta faptul ca, pentru realizarea gradului de compactare necesar, numarul de treceri ce trebuie sa le realizeze compactorul este invers proportional cu marimea grosimii in care se asterne stratul de pamant.Grosimile mari de strat pamant, pentru a fi compactate la gradul de compactare prescris, impun o energie mare de compactare si in consecinta un numar mai mare de treceri. Din practica se constata ca grosimi mai mari de 50 cm strat pamant , se pot adopta in cazul folosirii compactorilor a caror elemente de compactare sunt cu vibrare.

In timpul compactarii terasamentelor, trebuie respectate urmatoarele principii tehnice: a. in toate situatiile, compactarea trebuie sa se realizeze de la marginea terasamentului spre centru, adica de in sensul urcarii in panta; b. fiecare trecere a compactorului trebuie sa se suprapuna pe trecerea alaturata cu minimum 10 cm; c. deplasarea compactorului in timpul lucrului trebuie sa se realizeze cu viteza constanta; d. in cazul folosirii compactorilor cu vibrare, la inceperea compactarii primele treceri se realizeaza fara vibrare. In mod obligatoriu, dupa compactarea patului drumului, se verifica cotele in ax si in alte puncte importante din fiecare profil transversal, in special la profilele obligatorii (intrari iesiri curbe bisectoare, schimbari pante, lucrari arta etc.).

sector experimental

27

A A

compactor

€ € pamant asezat in straturi cu grosimi variabile

g1 g2

g3 g4

vedere A - A 4 m 4 m 4 m

FIGURA 5

8. Executia terasamentelor in debleu

28

Debleele se executa pe sectoarele de drumuri care trebuie sa traverseze anumite denivelari pronuntate ale scoartei terestre (munti, dealuri, mameloane etc), sau cand drumul trebuie sa fie executat pe coasta unui munte sau deal. Executia efectiva a debleelor, impune doua etape succesive: - sapaturi pana la cota prescrisa din proiect; - compactarea platforma debleu (stratului suport sistem rutier). Sapatura se executa pe sectoare bine determinate, in straturi succesive, orizontale, pe toata inaltimea debleului (vezi figura 6). Ea incepe de la partea superioara si se termina la partea inferioara, la cota prescrisa, in conditia respectari pantelor taluzelor. Pantele taluzelor la deblee cu inaltimi pina la 12 m, se realizeaza functie de natura pamantului astfel: - max. 1 : 5 pentru pamanturi argiloase (argile, nisipoase, prafoase), nisipuri argiloase , prafuri argiloase inclinare maxima; - 1 : 1 ..... 1 : 5 pentru pamanturi marnoase ; - max.1 : 1 pentru pamanturi loessoidale ; -1 : 1 ..... 1 : 5 pentru roci stancoase alterabile; - max.1 :1 pentru roci stancoase nealterabile; -1 : 1 – vertical, pentru roci stancoase nedegradabile, stratificatie favorabila stabilitatii. In deblee mai mari de 12 m inaltime, sau conditii nefavorabile in ceea ce priveste umiditatea, inclinarea taluzelor se va stabili prin calcule de stabilitate. In cazul cand inaltimea debleului este sub 2 m, modul de sapare se realizeaza conform specificatiilor de la punctul 5 alineatul 5. In cazul cand inaltimea debleelor este peste 2 m, sapatura se executa conform specificatiilor de la punctul 5 alineatul 6. Dupa realizarea sapaturii, se procedeaza la o corectie si finisare a suprafetei platformei debleului, respectandu-se pantele prescrise in proiect atat in plan transversal cat si longitudinal traseului de drum. De asemenea, se trece si la o finisare primara a taluzelor pentru corectarea inclinarii lor. In scopul protejarii, la picioarele celor doua taluze, se executa imediat santuri de scurgere a apelor pluviale, pe toata lungimea sapaturii. Daca este necesar se executa si casiuri pentru dirijarea apelor pluviale ce se scurg pe taluze. Compactarea platformei debleului se executa imediat dupa finisare. Modul efectiv de realizare a compactarii, este prezentat la punctul 7,partea finala.Gradul de compactare ce trebuie realizat pe platforma debleului finalizata la cota din proiect, este de 100 %.

29

saparea in debleu

S1 S2 S3

S4 S5

S6 S7 S8 S9 S10 FIGURA 6

In mod practic, in sensul longitudinal drumului, portiunile de terasament deblee se realizeaza sectorizat. In fiecare sector de lucru se realizeaza succesiv operatiile prezentate mai sus, astfel: in partea din fata a sectorului se afla zona de sapatura, urmat imediat de zonele unde se realizeaza finisarile primare si compactarea. 9. Executia terasamentelor in ramblee

Rambleele se executa in cazurile cand drumurile trebuie sa traverseze vai sau alte forme de relief specifice. In acest caz, pe aceste sectoare de drum, executia terasamentului impune numai umpluturi cu pamant. Executia efectiva a terasamentelor in ramblee, impune urmatoarele etape: - descarcarea pamantului; - imprastierea si asezarea pamantului in straturi succesive; - compactarea straturilor de pamant. Descarcarea pamantului se realizeaza, la inceputul lucrarilor, pe stratul suport, apoi, in timpul lucrului, pe platforma fiecarui strat de pamant dupa ce acesta s-a amenajat si compactat la gradul prescris. Locurile unde se descarca autobasculantele cu pamant, sunt repartizate uniform pe suprafata platformei si simetric fata de axul acesteia. Ele sunt alese in

30

functie de dimensiunile geometrice ale platformei de lucru, incat gramezile de pamant sa se poata aseza in lungul ei, in doua sau mai multe randuri (vezi figura 7). Distanta dintre gramezi, in lungimea si latimea platformei, se alege functie de cantitatea de pamant din ele si posibilitatile tehnice a utilajului de imprastiere incat cu efort minim, al acestuia (numar mic de treceri), sa se realizeze grosimea de strat pamant stabilita prin sectorul experimental. In timpul descarcarilor, pentru a se evita rasturnarea masinilor in timpul bascularilor, in permanenta, zona platformei terasamentului pe care se lucreaza trebuie sa fie compactata si cu pante transversale de max. 3 %. Imprastierea si asternerea pamantului se realizeaza imediat dupa descarcare. Asternerea se realizeaza in straturi paralele cu linia rosie a proiectului. De obicei, in realizarea activitatii, se folosesc buldozerele pentru imprastierea din gramezi si autogrederele pentru realizarea pantelor in special a celor transversale. In desfasurarea activitatii, esential este realizarea permanenta si uniforma a grosimii stratului de pamant, stabilit prin sectorul experimental, in pantele necesare. Suprafetele trebuie sa fie plane, fara existenta unor concavitati care ar facilita stagnarea apelor pluviale in caz de ploaie. In timpul imprastierii trebuie sa se tina cont si de realizarea pantelor taluzelor. Acest lucru se va urmari in permanenta, cu ajutorul tiparelor fixe laterale sau cu ajutorul tiparului mobil de masurat pante. Pantele taluzelor rambleelor, asezate pe terenuri cu capacitate portanta corespunzatoare, trebuie sa fie de 2 : 3. Inaltimile maxima a rambleelor, care se pot executa cu aceasta panta, sunt in functie de tipurile de pamanturi din care sunt realizate, astfel: - 6 m pentru argile prafoase sau nisipoase; - 7 m pentru nisipuri argiloase sau praf argilos; - 8 m pentru nisipuri ; -10 m pietrisuri, bolovanisuri; Pentru inaltimi mai mari de 10 m, dar numai pina la 12 m, pantele taluzelor se vor realiza de 2 :3 pe inaltimea de 10 m pornind de la nivelul platformei drumului in jos si in continuare de 1 :2 pina la baza rambleului (terenul suport rambleu). Pentru inaltimi de rambleu peste 12 m, asezate in albii majore riuri, vai, sau unde terenurille suport sunt alcatuite din particule fine,sau terenurile suport care sunt cu capacitate portanta redusa

31

pozitionarea gramezilor in timpul descarcarii

d1

randul 1 randul 2

A A

d1/2 d1/2 vedere A - A

d2

FIGURA 7

32

pantele se aleg in baza unui calcul de stabilitate si sunt specificate prin proiectele de executie. In cazul cand, in timpul executiei, intervin situatii de ploaie, lucrarile de imprastiere, ca dealtfel toate lucrarile de executie terasamente, se opresc. Reluarea lucrarilor se realizeaza, in mod obligatoriu, numai dupa evacuarea tuturor apelor pluviale, uscarea stratului suport, pana la umiditatea optima de compactare. Compactarea fiecarui strat de pamant din alcatuirea rambleului, se realizeaza imediat dupa asternerea si uniformizarea pamantului. Pe intreaga durata de executie se vor folosi numai utilajele de compactare stabilite prin sectorul experimental. In cazul cand se impun unele inlocuiri cu utilaje de alte tipuri, datorate unor cauze obiective (defectare utilaje, inchirieri, dotari etc.) sau de alta natura, se procedeaza la executia unui nou sector experimental folosindu-se noile utilaje de compactare. Din acest motiv, pe sectorul experimental este bine a se folosi, inca de la inceputul lucrarilor de terasamente, mai multe tipuri de utilaje compctoare, daca acest lucru este posibil. Compactarea rambleelor se realizeaza la grade diferite pe inaltimea lui functie de natura pamantului din care este executat (vezi figura 8). Din acesta cauza numarul de treceri pe diferitele straturi din structura terasamentului sunt diferite. Ele sunt stabilite prin sectorul experimental. In mod practic, in sensul longitudinal drumului, portiunile de terasament in rambleu se realizeaza sectorizat, incat toate activitatile specificate mai sus sa se desfasoare concomitent pe aceste sectoare. In partea din fata se afla sectorul de descarcare, urmate imediat de sectoarele unde se realizeaza imprastierea si compactarea.

10 Executia terasamentelor in profil mixt

Executia terasamentelor in profil mixt se impune de obicei atunci cand traseul drumului trebuie executat pe coasta unui munte sau deal. In acest caz, executia impune urmatoarele etape (vezi fig 9): - executia treptelor de infratire pe suprafata zonelor unde se vor executa umpluturi de pamant, adica ramblee; - executia sapaturilor si impingerii laterale a pamantului rezultat din portiunile de de teren care vor fi supuse sapaturilor, adica debleele, in zonele de umpluturi, adica rambleele ; - executia compactarii pamantului in zonele de ramblee si deblee. Treptele de infratire se executa cand panta terenului de pe coasta este peste 1 : 5. Latimea lor trebuie realizata de minimum 1 m si inclinare de 2 %, spre vale. Saparea lor se realizeaza manual sau mecanizat.

33

(vezi figura 9). Situatiile sunt specifice fiecarui terasament in parte. Fiecare treapta de infratire se compacteaza separat. Compactarea se realizeaza, dupa caz, manual sau mecanizat.

realizarea gradului de compactare pe inaltimea rambleelor

in corp rambleu 0,5 m 100 %

2,00 m 100 % pt. -pam. necoezive min.75 pt.% - pam. coezive H

min 95 % pt. -pam. necoezive - strat suport min. 92 % pt. - pam. coezive

in strat suport rambleu

a. pamant necoeziv 100 % pentru H mai mic sau egal cu 2m 95 % pentru H mai mare sau egal cu 2 m

b. pamant coeziv 97 % pentru H mai mic sau egal cu 2m 92 % pentru H mai mare sau egal cu 2 m FIGURA 8

Sapaturile in profilul mixt se executa functie de volumul de pamant ce trebuie dizlocat si functie de natura lui. Utilajele folosite, in majoritatea cazurilor, sunt buldozerele. Ele sapa pamantul in mal, concomitent cu impingerea laterala, in zona de rambleu. In cazul pamanturilor stancoase (in special in zonele de munte), inainte de a se realiza impingerea laterala a materialului, este necesar, mai intai, o dizlocare a acestuia, prin impuscare. Sapatura in mal, din profilul mixt, se realizeaza pana se ajunge la cota stabilita prin proiect pe portiunea de debleu. Dupa ce se ajunge la cota si pe portiunea de rambleu, din profilul mixt, se realizeaza o finisare provizorie pe ambele tipuri de taluze (debleu si de rambleu).

34

Urmeaza apoi executia amanajarilor la partile inferioare, ale taluzelor, in scopul scurgerii apelor pluviale.

terasamente in profil mixt

portiune de debleu portiune de rambleu

sapatura umplutura trepte infratire

FIGURA 9

Compactarea pamantului in zona de rambleu, din profilul mixt, se realizeaza pe straturi, acestea fiind executate in continuare si la nivelul treptelor de infratire (vezi figura 9). Gradele de compactare ce trebuie realizate pe inaltimea portiunii de rambleu, sunt in functie de, inaltimea lui si natura terenului din aceasta zona. (vezi figura 8). In functie de latimea straturilor, se pot folosi compactori, sau placi de compactare manuale. Modul de de compactare se realizeaza conform specificatiilor de la punctul 7, partea finala. In cazul cand pamantul rezultat din sapatura nu ajunge pentru completarea portiunii de rambleu, se procedeaza la aducerea de pamant din gropile de imprumut, sau de la alte sectoare de rambleu unde acesta este in exces.

35

Dupa executia platformei drumului, in profil mixt, pe tot sectorul, la cotele si formele specificate in profilele proiectului de executie, se procedeaza la compactarea intregii platforme. Gradul de compactare ce trebuie realizat trebuie sa fie de 100 % pe toata platforma terasamentului. Modul efectiv de compactare, este prezentat la punctul 7, partea finala. 10. Finisarea si protectia terasamentelor

a. Finisarea terasamentelor

Dupa incheierea lucrarilor de executie deblee si ramblee, taluzele acestora, trebuie finisate. Lucrarile de finisare constau in actiunile de - politura terasmente; - indreptare si uniformizarea suprafetelor. Lucrarile de politura constau in indepartarea de pe suprafetele taluzelor a pamantului necompactat, care se desprinde usor. Lucrarile au scopul si de a corecta pantele taluzelor. Politura rambleelor este deosebit de importanta pentru realizarea stabilitatii acestor lucrari. Activitatile de politura se realizeaza manual sau cu utilaje de sapat la care s-au adaptat pe brat dispozitive speciale. De obicei pamantul rezultat din aceste operatii, ramane la picioarele taluzelor, in cazul rambleelor, si se evacueaza in cazul debleelor. La ramblee, acest pamant, daca este cazul, poate sa fie folosit pentru activitatile de indreptare si uniformizare. Lucrarile de indreptare si uniformizare, constau in corectarea eventualelor concavitati sau convexitati aflate pe suprafetele taluzelor terasamentelor si crearea planeitatii . Lucrarile sunt deosebit de importante in cazul rambleelor. Corectarea concavitatilor (gropilor), se realizeaza cu pamant. Inainte de asejarea pamantului in aceste zone, unde exista adancituri mai mari de 0,5 m, este necesara crearea unor trepte de infratire, iar dupa aseazarea lui manuala, se procedeaza imediat la operatia de compactare. Compactarea poate fi realizata tot manual cu maiuri sau placi vibratoare. Lucrarile de finisare sunt specifice functie si de natura pamantului din aceste terasamente. In cazul terasamentelor formate din pamanturilor coezive, opertiile de finisare se pot desfasura usor, pamantul fiind curatat si modelat fara eforturi deosebite. Problemele dificile se intalnesc la rambleele realizate din materiale necoezive pietroase. Astfel in cazul debleelor stancoase, finisarea reprezinta de fapt o desprindere a unor fragmente de roca sau, balasturi, care pot cadea in drum in timpul exploatarii. Indreptarea si uniformizarea taluzelor rambleelor din pamanturi necoezive este anevoioasa deoarece prin natura lor aceste tipuri de

36

pamanturi au adeziune mica in cazul completarilor si uniformizarilor pe taluze. Din acest motiv trebuie acordata o deosebita atentie realizarii conforme a pantelor si suprafetelor taluzelor in timpul executiei sapaturilor sau a umpluturilor.

b. Protectia terasamentelor

Protectia terasamentelor consta de fapt in protejarea taluzelor acestora. Metodele uzuale folosite pentru protejarea taluzelor constau in realizarea urmatoarelor solutii posibile: - insamantarea simpla; - imbracarea cu pamant vegetal si insamantare; - caroiaje; - plantatii; - pereuri; - plase din materiale sintetice; - rigole de acostamente; - combinatii de lucrari specificate mai sus. Solutiile prezentate se adopta in functie de natura pamanturilor din structura terasamentelor si de inaltimile taluzelor in ramblee sau in deblee, astfel: 1. pentru pamanturi necoezive (pietroase, balasturi, nisipoase, blocuri de piatra, grohotisuri etc.) cu inaltimi: a. mai mici sau egle cu 2 m - imbracare cu pamant vegetal si insamantare; b.mai inalte de 2 metri - caroiaje cu imbracaminti de pamant vegetal, si plantatii 2. pentru pamanturi coezive prafoase (nisipuri, nisipuri prafoase, argiloase etc)cu inaltimi: a. mai mici sau egle cu 2 m - insamintare simpla, imbracare cu pamant vegetal si insamantare; b. mai inalte de 2 metri - imbracare cu pamant vegetal si insamantare, plantare sau combinatii ale acestora ; 3. pamanturi coezive argiloase (argile simple, prafoase, nisipoase grase) cu inaltimi: a. mai mici sau egle cu 2 m - imbracare cu pamant vegetal si insamantare; b. mai inalte de 2 metri - imbracare cu pamant vegetal, plantatii sau combinatii ale acestora. Insamintarea simpla consta in actiunile de afinare ale suprafetelor taluzelor si aruncarea semintei. Dupa aceste operatii se realizeaza o fixare

37

prin greblare si udare, daca este cazul. In unele cazuri se poate imprastia si ingrasaminte chimice organice pentru favorizarea cresterii imediate a ierburilor. Imbracarea taluzelor cu pamant vegetal si insamantare, se executa cu pamant in grosimi de 10 pina la 20 cm, functie de natura pamantului ce trebuie imbracat. In cazul pamanturilor argiloase grosimea poate sa fie de peste 20 cm; de obicei aceasta caracteristica se stabileste prin proiectul de executie. Procesul tehnologic cuprinde: realizarea treptelor de stabilitate pe suprafata taluzului de jos in sus si asternerea pamantului uniform, in strat constat, pe intreaga suprafata. Treptele de stabilitate se realizeaza la aproxmativ 1 m distanta si la latimea de aprox. 20 cm (vezi figura 10). Ele trebuie compactate. Dupa asternerea stratului de pamant vegetal se procedeaza la insamantarea cu samanta de iarba, conform specificatiilor de mai sus. Caroiajele se executa, pe taluze, din prefabricate din beton sau din gardulete de nuiele impletite pe tarusi. Ele sunt in forme patrate cu laturi de aproxmativ 1 m, sau in diferite forme specificate in proiectele de executie. Prefabricatele se executa din beton clasa Bc15. Ele sunt fixate pe taluz prin intermediul unor tarusi prefabricati, tot din beton, de aceeasi clasa. Pentru relizarea stabilitatii caroiajele se umplu cu pamant vegetal insamantat. Un exemplu de protectie, prin caroiaje prefabricate, este prezentat un figura 11. Garduletele de nuiele impletite pe tarusi, se executa de asemenea in caroiaje. Dupa baterea tarusilor, in forma de caroiaj, se realizeaza impletiturile cu nuiele (vezi figura 12). Plantatiile care trebuie sa realizeze stabilitatea taluzelor, se constituie din puieti de varste cuprinse intre 1 si 3 ani. Se aleg specii care au radacini cat mai rasfirate, pentru a se realiza o retea subterana deasa, care poate sa realizeze scopul propus. Pereurile care trebuie sa realizeze stabilitatea taluzelor se constituie din dale beton. Aceasta solutie se adopta cu precadere in situatiile cand pantele taluzelor sunt de 1:1. Procesul de executie cuprinde: realizarea stratului de nisip, turnarea fundatiei de sprijin de la baza taluzului, asezarea dalelor si rostuirea lor. Dalele de beton se aseaza cu rosturi verticale alternative, in grosimi de aprox. 2 pina la 3 cm. Rostuirea se realizeaza cu mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Dalele sunt dreptunghiulare, latura uzuala folosita fiind de 0,5 m. Plasele din materiale sintetice se folosesc pentru realizarea stabilitatii taluzelor din materiale necoezive formate din fragmente de pietrisuri stancoase. Utilitatea lor este necesara in portiunile de deblee, deoarece in aceste zone, de regula muntoase, pantele sunt deosebit de mici ( chiar pereti verticali), existand in permanenta pericolul blocarii drumului cu

38

aluviuni si fragmente de stanca care se pot desprinde in permanenta. Aceste dispozitive, de diferite dimensiuni si cu ochiuri de diferite forme, se fixeaza pe portiunile de taluz cu ajutorul unor ancore executate din otel beton OB 37 ,diametrele fiind de la 20 la 30 mm. In scopul realizarii conti-

imbracarea taluzelor cu pamant vegetal si insamantare

strat de pamant vegetal treapta stabilitate

aprox. 20 cm

10 ... 20 cm aprox. 1m

FIGURA 10

nuitatii la margini ele se suprapun, functie de marimea ochiurilor. In unele cazuri specificate, suprafetele de taluz protejate cu plase sintetice se torcreteaza. Procesul tehnologic cuprinde intinderea plaselor si baterea ancorelor. Rigolele de acostamenete se folosesc la protejarea taluzelor pentru drumurile modernizate, cu 2 sau mai multe benzi de circulatie, dupa cum urmeaza: - la ramblee cu inaltimi de 3 .. 4 m - se amenajeaza rigole de acostament in interiorul curbelor, pentru drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie, se realizeaza si in aliniament, pe ambele parti de drum; - la rambleele peste 4 m inaltime -se realizeaza pe acostamente in ambele parti de drum, indiferent de numarul de benzi de circulatie.

39

CAROIAJE DIN PREFABRICATE BETON tarus din beton

prefabricat din beton

umplutura cupamant vegetal

aprox. 1 m

FIGURA 11

CAROIAJE DIN GARDULETE DE NUIELE impletituri din nuiele tarusi din lemn

aprox. 1m

FIGURA 12

40

Scurgerea apelor din rigole se realizeaza prin casiuri de taluz. Sectiunile rigolelor si casiurilor se adopta functie de situatiile existente in teren si sunt specificate in proiectele de executie. Protejarea rigolelor se realizeaza prin pereuri uscate sau prin prefabricate din beton, sub forma de dale. Solutiile sunt dictate de pantele de scurgere astfel: - pentru pante de scurgere de maximum 5 % se folosesc pereuri uscate din piatra bruta, rostuite; - pentru pante de scurgere de maximum 12 %, se folosesc dale de beton, asezate pe stat de nisip de 5 cm, dupa care se rostuiesc. - pentru pante de scurgere de maximum 15 %, se folosesc zidarii cu mortar de ciment din piatra bruta, sau dale din beton asezate pe pat din beton Marca de beton folosita la executia dalelor este B150. Piatra bruta folosita trebuie sa fie cu rezistenta mare la gelivitate. Protejare terasamentelor, la lucrarile de drumuri, prin rigole, casiuri si santuri de scurgere, este prezentata la sfarsitul cap. I in subcap. 1.4. Controlul proceselor de executie ale lucrarilor pentru protectia impotriva apelor pluviale la lucrarile de drumuri, 1.4.2. prezentarea procesului tehnologic. 1.1.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie terasamente, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a intregului proces, prin activitati de verificari, incercari tehnice specifice, comparand rezultatele obtinute cu prevederile unor sisteme referentiale. Scopul monitorizarii procesului este de a elimina unele cauze imediate constatate care ar putea duce la o executie neconforma in diferitele etape ale desfasurarii procesului de executie terasamente. De asemenea, constatarea imediata si inlaturarea unor cauze reale, in aceste conditii, are si importantul scop de realizare a eficacitatii economice a procesului respectiv. Aplicarea unor actiuni corective duc la aparitia unor costuri suplimentare care se considera si se stocheaza in categoria celor de noncalitate. Avind in vedere aspectele prezentate consideram ca monitorizarea procesului de executie terasamente este o parte a activitatii de management al calitatii cu eficienta maxima, preventiva si economica. Prezentam in continuare verificarile si incercarile specifice in situu ,sau pe anumite corpuri prelevate din lucrare, care trebuie realizate

41

in ordinea desfasurarii tuturor etapelor procesului tehnologic, prezentat anterior.

1. Executia lucrarilor de trasare si materializare a principalelor elemente specifice trasarii

Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de trasare si materializare, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. Verificarea pichetilor de predare - primire amplasament lucrare. Activitatea se realizeaza inainte de inceperea lucrarii si consta in inspectarea modului de materializare si a modul de conservare. O deosebita atentie trebuie acordata verificarii conservarii pichetilor care marcheaza cotele de referinata. Verificarile se execurta avand ca sistem referential procesul verbal de predare - primire amplasament lucrare. Aceasta inregistrare se intocmeste de client si executant dupa derularea activitatii de predare - primire amplasament lucrare. La predarea - primirea amplasamentului, din partea executantului, trebuie sa participe seful santierului. 2. Verificarea concordantei dintre specificatiile planselor proiectului si situatia intalnita in teren. Activitatea se realizeaza imediat dupa primirea planselor proiectului, (plan de situatie, profilul in lung, profile transversale etc.) acestea trebuind sa fie stampilate de verificatorul de proiect, conditie obligatorie pentru a fi folosite in executie. Concordanta trebuie sa se realizeze pentru valorile cotelor masurate in anumiti picheti principali din terenul natural si cei specificati in profilul in lung si in general , pozitionarea sectorului de drum in cadrul natural. In cazul cand se gasesc neconcordante majore, in maximum 15 zile, executantul poate aduce la cunostinta proiectantului,in mod oficial, aceste probleme. Proiectantul este obligat sa verifice veridicitatea observatiilor si sa realizeze corectiile necesare, pentru piesele desenate si partea economica din proiectul de executie. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru terasamente pentru verificare, iar pentru relatia cu proiectantul, de seful de santier. 3. Verificarea trasarii lucrarii. In aceasta activitate se verifica modul de trasare ax terasament si latimi amprize, in portiunile de ramblee si deblee. De asemenea se verifica si modul de materializare a pichetilor, in special a celor care marcheaza amprizele si modul de inscrisuri realizate pentru identificarea lor. In mod deosebit se verifica inscrisurile prin care se pot identifica cotele finale ae sapaturilor sau ale umpluturilor cu pamant. Verificarea este realizata, la demararea lucrarilor de terasamente, de seful

42

punctului de lucru, continuind-o apoi pe toata perioada de executie, avand ca sistem de referinta caietul de trasare. 4. Verificare amplasare sabloanelor de panta. Actvitatea consta in verificarea punctelor unde sunt amplasate aceste dispozitive si a modului lor de protejare pe timpul desfasurarii activitatii de executie. Ea este realizata inaintea inceperii lucrarilor, cat si pe parcursul lor, de seful punctului de lucru si seful de echipa. 5. Verificarea reperelor de trasare in afara zonei de lucru. Activitatea consta in a identifica si verifica prin masuratori, reperii martori ai pichetilor din punctele principale (varfuri de unghi, tangente si bisectoare curbe, schimbari de pante in sens transversal, puncte de marcare a lucrarilor de podete, poduri etc). De asemenea se verifica si modul lor de conservare pe toata durata executiei, cat si modul de identificare a inscrisurilor realizate pe acestia, in scopul identificarii pozitionarii rapide a pichetilor susmentionati. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si seful de echipa executie terasamente, inainte si pe parcursul executiei.

2. Executia lucrarilor pregatitoare

Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor pregatitoare impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. Verificarea obtineri formelor legale pentru defrisari si scoatere teren din circuitul agricol sau din fondul forestier, dupa caz. Activitatea este realizata de seful de santier. Formele legale trebuie obtinute prin grija clientului lucrarilor de terasamente. Activitatea trebuie sa se desfasoare inaintea demararii lucrarilor pregatitoare, fiind in sarcina sefului de santier terasamente. 2. Verificarea modului de defrisare (taiere arbori, scoatere radacini, buturugi, mod de umplere gropi, mod de curatare a terenului de resturi vegetale. Activitatea este realizata pe diferite sectoare, dupa terminarea activitatiilor, de seful punctului de lucru. 3. Verificarea modului de curatire a stratului vegetal. Activitatea consta in verificarea grosimii pe care se indeparteaza stratul vegetal si a modului de depozitare a materialului rezultat, in afara amprizei terasamentului. Activitatea este aplicabila numai la straturile suport ramblee si este realizata de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor, pe anumite sectoare prestabilite. 4. Verificarea modului de asanare a zonei de lucru. Activitatea consta in verificarea pozitionarii santurilor de scurgere, pantelor acestora si pantelor platformelor din zona. Ea este realizata dupa terminarea activitatii de asanare, de seful punctului de lucru.

43

In cazul cand se impune asanarea zonei si de materiale subterane explozibile (cazul sapaturilor in deblee si gropi de imprumut), se verifica mai intai existenta acestor materiale prin metode specifice, de catre echipe specializate ale M.Ap.N. In timpul realizarii sapaturilor de scoatere a acestor materiale explozibie se verifica in permanenta modul de sapare si adancimea la care se sapa. Activitatea este monitorizata de seful punctului de lucru impreuna cu organul specializat din M.Ap.N.

3. Stabilirea amplasamentului gropilor de imprumut pamant

Controlul calitatii in etapa de stabilire a amlasamentului gropilor de imprumut pamant, impune activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. Verificarea calitatilor fizico-mecanice a pamantului din groapa de imprumut. Activitatea consta in extragerea de corpuri de proba din diferite locuri si adancimi din zona gropii de imprumut si trimiterea la un laborator de specialitate. Laboratorul determina tipul de pamant, si caracteristicile specifice (indicile de plasticitate, granulometrie, umflare libera, grad maxim de compactare etc.) pentru a fi incadrat in una din categoriile de pamant folosit la executia terasamentelor. 2. Verificarea obtinerii formelor legale pentru scoaterea din circuitul agricol al terenului de amplasament groapa de imprumut. Activitatea este realizata de seful de santier, inaintea inceperii activitatilor de exploatare.

4. Executie sector experimental

Controlul calitatii in etapa de executie sector experimental, in vederea stabilirii elemenelor de compactare terasamente (grosime strat, numar de treceri ale utilajului de compactare ), impune activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. Verificarea dimensiunilor geometrice (latimi, inaltimi, latimi) ale straturilor din alcatuirea sectorului experimental. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul si dupa alcatuirea sectorului. 2. Verificare caracteristici tehnice ale utilajului de compactare (greutate, viteza medie de deplasare). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, inainte de inceperea activitatii de compactare. 3. Determinarea gradului de compactare pe fiecare strat, dupa anumite treceri prestabilite. Activitatea se continua pana la obtinerea gradului maxim de compactare pe fiecare strat din sector si se realizeaza de laboratorul din santier. Gradul maxim de compactare prin metoda Proctor,

44

pentru pamantul folosit la executia sectorului experimental, se realizeaza de un laborator de specialitate de grad superior, autorizat. 4. Verificarea grosimii fiecarui strat de pamant, dupa realizarea gradului maxim de compactare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru dupa terminarea lucrarilor pe acest sector. Dupa aceasta activitate, se intocmeste un proces verbal de analiza, in care se specifica rezultatele obtinute pe parcursul desfasurarii lucrarilor si in faza finala.

5. Executia lucrarilor de sapaturi

Activitatea de control se realizeaza in zonele de debleu, zonele unde este necesar numai indepartarea pamantului vegetal, si in gropile de imprumut. In acest sens se impun activitatile de verificari si incercari prezentate in continuare. 1. Verificarea grosimii stratului de pamant vegetal indepartat. Activita-tea se realizeaza, pe sectoare de terasamente, unde se indeparteaza numai stratul de pamant vegetal si la gropile de imprumut, de seful punctului de lucru, in timpul desfasurarii lucrarilor. Dupa terminarea lor se incheie procese verbale de constatare. 2. Verificarea realizarii pantelor taluzelor. Activitatea se realizeaza, de seful punctului de lucru, in sectoarele de terasament, in timpul desfasurarii lucrarilor deblee, ramblee, trepte de infratire si la gropile de imprumut. Sunt folosite sabloane de panta fixe sau portative. Verificarile se realizeaza ,avand sisteme de referinta, plansele proiectului de executie. 3. Verificarea planeitatii, cotelor si pantelor longitudinale, transversale, pe platformele de lucru. Activitatea se realizeaza, de catre seful de punctului de lucru, in portiunile de debleu, rambleu, in special, cand se ajunge la cote finale, dar si la gropile de imprumut pe platformele de lucru. 4. Verificarea modului de realizare a finisarilor primare si de corectie a pantelor taluzelor in deblee. Activitatea este realizata, de catre seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor de sapaturi. 5. Verificarea exeutiei modului de scurgere a apelor pluviale din deblee. Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, in timpul desfasurarii lucrarilor , dar in mod special dupa ce se ajunge la cota finala a sapaturilor. Verificarile sunt realizate avand sisteme de referinta , specificatiile caietului de sarcini, referitor la aceasta problema.

45

6.Transportul, descarcarea si asternerea pamantului in ramblee

Activitatea se realizeaza in zonele de terasament din rambleu. Controlul calitatii in aceasta etapa, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. Verificarea in permanenta a starii tehnice a drumului, de la groapa de imprumut, pana la locul de executie terasamente. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si conducatorii auto. 2. Verificarea zilnica, din punct de vedere tehnic, a autobasculantelor pentru transportul pamantului. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si conducatorii auto. La baza acestor verificari se afla instructiunile de lucru. 3. Verificarea modului de descarcare si asternerea a pamantului (distantele dintre gramezi, modul de imprastiere). Activitatea este realizata la executia rambleelor, in permanenta de persoana responsabila cu aceasta activitate si periodic de seful punctului de lucru. La baza acestor verificari se afla procedura tehnica de lucru. 4. Verificarea uniformitatii si grosimii stratului de pamant asternut. Activitatea este realizata, la executia rambleelor, in permanenta de seful de echipa si periodic de seful punctului de lucru. La baza acestor verificari se afla procedura tehnica de lucru. 5. Verificare planeitatii, pantelor laterale si longitudinale ale platformelor de pamant asternut. Activitatea este realizata pe fiecare sector, imediat dupa asternere, de seful de echipa executie terasamente. 6. Verificarea umiditatii pamantului din straturile executate anterior. Activitatea este realizata de laboratorul din santier in perioada de uscare a stratului suport rambleu suport dupa fiecare ploaie.

7. Executia lucrarilor de compactare terasamente

Controlul calitatii compactarii terasamentelor se realizeaza in deblee, ramblee si pe portiunile unde se indeparteaza numai pamantul vegetal. Activitatea cuprinde etapele prezentate in continuare. 1. Verificarea umiditatii pamantului din terasament. Activitatea este realizata de laboratorul santierului, pe fiecare sector, inaintea inceperii activitatii de compactare. 2. Verificarea tehnologiei de compactare ( numar de treceri, suprapu-nere treceri, sensul de compactare in sectiune transversala etc.). Activitatea este realizata permanent pe fiecare sector, de seful de echipa, pe durata de executie, la inceputul unei zile de lucru aceasta verificare

46

este realizata de seful punct lucru. La baza acestor verificari se afla instructiunea de lucru. 3. Verificare pante transversale si longitudinale. Activitatea este realizata, pe fiecare sector, de seful punctului de lucru, dupa realizarea compactarii, avand ca sisteme de referinta profilele transversale din proiectele de executie. 4. Verificarea gradului de compactare. Activitatea este realizata pe fiecare strat rambleu, trepte de infratire, suport rambleu, de laboratorul de santier, in minimum trei puncte defavorabile la 2000 mp. suprafata, dupa realizarea compactarii. Pentru straturile suport ramblee, punctele de verificare a gradului de compactare, sunt la maximum 250 ml distanta intre ele. Verificarile se realizeaza avand sistem de referinta specificatiile buletinului de analiza Proctor.

8. Executia lucrarilor de finisare terasamente

Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de finisare terasamente, impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. Verificarea modului de desprindere a fractiunilor de pamant de pe taluze. 2. Verificarea pantelor finale taluze, dupa lucrarile de politura terasa-mente . 3. Verificarea modului de compactare a taluzelor in activitatile de indreptare si uniformizare si realizarea planeitatii taluzelor. Activitatile se executa de seful de echipa si seful punctului de lucru, in timpul si dupa terminarea finisarii fiecarui sector de terasamentelor, avand sistem de referinta specificatiile caietelor de sarcini.

9. Executia lucrarilor de protectie terasamente

Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de protectie terasamente impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1.Verificarea latimii si adancimii treptelor de infratire executate pe taluze. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, pe fiecare sector, inaintea asternerii pamantului vegetal. 2. Verificarea uniformitatii si grosimii pamantului vegetal asternut pe taluze, mod de compactare, planeitate si mod de imprastiere , greblare seminte pentru iarba. Activitatea este realizata, de seful punctului de lucru, pe fiecare sector, in timpul si dupa realizarea lucrarilor. 3. Verificarea modului de imbinare si fixare a caroiajelor din beton, in cazul protectiei cu aceste elemente, planeitate suprafete. Activitatea se

47

realizeaza de seful punctului de lucru dupa montarea lor pe sectoare stabilite anterior. 4. Verificarea modului de batere tarusi ( distante intre ei si adancime de batere), mod de impletire a nuielelor, in solutia caroiaje din nuiele. Activitatea este realizata pe fiecare sector de seful de echipa si punct de lucru. 5. Verificarea distantelor dintre puieti, in solutia protejarii cu impadu-rire. Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, in timpul plantarii acestora, pe sectoare de lucru. 6. Verificarea grosimii stratului de nisip, trasarii si turnarii fundatiei de sprijin, asezarii dalelor si rostuirii, in solutia protejarii cu pereuri din dale prefabricate. Activitatea este realizata de seful de punct lucru, pe fiecare sector, in timpul executiei si in faza finala. 7. Verificarea suprapunerii plaselor de metal sau plastic, modul lor de de prindere prin ancore (distante, adancimi de batere),cand se foloseste solutia protejarii taluzelor cu plase intinse pe suprafata lor. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, pe fiecare sector. 8. Verificarea dimensiunilor geometrice prefabricate rigole si casiuri, grosimii stratului de nisip sub acestea, pante de scurgere dupa montare, etanseitate, in cazul aplicarii protectiei taluzelor prin solutia cu rigole si casiuri prefabricate. Activitatea este realizata, de seful punctului de echipa, si seful de punct de lucru, in timpul executiei, respectiv in faze finale, pentru fiecare sector executat. Toate activitatile de verificari, prezentate mai sus, se realizeaza in baza specificatiilor din caietul de sarcini.

1.1.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI IN TIMPUL EXECUTIEI TERASAMENTELOR (P.C.C.V.I.)

Planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I.) este un document specific planificarii calitatii. El reprezinta o parte importanta din Planului de asigurarea calitatii. Prezentam in tabelul urmator planul de control calitate verificari si incercari (P.C.C.V.I.), in procesul de executie terasamente la lucrarile de drumuri.

48

P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE TERASAMENTE

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

1. EXECUTIA LUCRARILOR DETRASARE SI MA-TERIALIZAREA TRASARII

a. Verificarea picheti-lor de predare pri-mire amplasamentlucrare

dupa predare amplasament lucrare

seful punctului de lucru

minim o ve-rificare pe sector dinlucrare

procesul verbal de predare -primire lucr.

-

b. Verificarea concor-dantei dintre speci-ficatiile planselor din proiect si tere-nul natural

inainte de ince-perea lucrarilor

seful punctului de lucru

Minim o ve-rificare pe sector dinlucrare

proiect deexecutie

observatiiscrise pentruproiectant

c. Verificare trasarelucrare ( ax, mar-gini amprize, coteetc.)

in timpul si du-pa desfasura-rea lucrarilor detrasare

topografulsantierului res-pectiv sefulpunctului de lucru

minim o verificaredupa trasa-re si per-manent intimpul des-fasurariilucrarilor

profilul inlung si profile tran-sversale din proiect

-

d. Verificarea reperelor de trasare inafara zonelor de lucru(materializare repere si inscriptio-nare)

in timpul si du-pa desfasura-rea lucrarilor detrasare

topografulsantierului res-pectiv sefulpunctului de lucru

minim o verificaredupa trasa-re si per-manent intimpul des-fasurariilucrarilor

caietul de trasare

-

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

2. EXECUTIA LUCRARILORPREGATITOARE

a. Verificarea forme- inaintea ince- sef santier Verificare reglemen-

49

lor legale pentruscoaterea din cir-cuitul agricol sauforestier al terenuri-lor necesare lucrarilorde terasamente

perii lucrarilorpregatitoare

pentru fie-care sectoraflat in aceastasituatie

tari legaleromanesti -

b. Verificarea moduluide defrisare (taierearbori, scoatere ra-dacini, umplere gropi, curatire de resturi vegetale).

in timpul si du-pa terminareaactivitatii dedefrisare

sef echipa ,respectiv se-ful de punct delucru

Verificare permanenta cand se lucreaza, si la terminare, pe fiecare sector

specificatiicaiet de sarcini -

c. Verificarea moduluide curatire a stra-tului vegetal (grosi-me decapata, de-pozitare in afara amprizei drumului)

in timpul si du-pa terminarea activitatii decuratire

sef echipa ,respectiv se-ful de punct delucru

Verificare Permanenta cand se lucreaza, si la terminare, pe fiecare sector

specificatiicaiet desarcini

-

d. Verificarea moduluide asanare (pantesi adancimi santuride scurgere a ape-lor)

dupa realizareaactivitatii de asanare

seful punctului de lucru

minim o ve-rificare pefiecare sec-tor

specificatiicaietde sarcini -

e. Verificare existentamateriale explozibile sau coductori e-lectrici de inalta tensiune, la sectoa-rele de deblee si gropi de imprumut

inainte de in-ceperea lucra-rilor de sapa-turi

organe M.A.N.respectiv Renel locale

minim o ve-rificare pefiecare sec-tor

specificatiicaiet desarcini

proceseverbale deconstatare

3. STABILIREA AM-PLASAMENTULUIGROPILOR DEIMPRUMUT

a. Verificarea confor-mitatii pamantului din groapa de im-prumut

inainte de obti-nerea aproba-rilor de explua-tare

laborator despecialitateautorizat

minim o verificarepe pamantprelevat dindiferite locuri pre-stabilite

caiet desarcini, STAS 2914/ 86

buletine deanaliza

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

b. Verificarea docu-mentelor legale deexploatare

inaintea ince-perii exploata-rii

seful de san-tier,

O verificarepentru fie-care groapade imprum.

legislatiespecifica

-

50

4 EXECUTIE SEC-TOR EXPERI-MENTAL

A Verificarea dimen-siunilor geometricea sectorului exp.(grosimi, latimi silungimi straturi depamant ).

dupa executie sector exp.

seful punctuluide lucru tera-samente

minim o verificarepe fiecarestrat dinsector

procedurade lucru

-

b. Verificarea caracte-risticilor tehnice autilajului de com-pactare.

inainte de com-pactare

seful punctuluide lucru tera-samente

minim o ve-rificare pefiecare uti-laj

instructiunede lucru -

c. Verificarea gradu-lui de compactarein timpul lucrului pesector, pina la obti-nerea celui maxim,pe fiecare strat depamant din sector

in timpul desfa-surarii lucrarilorexperimentale

laborator de santier

minim o ve-rificare pefiecare stratdupa un numar de treceri prestabilit

buletinPROCTORemis de un laboratorde speciali-tate autori-zat

buletine deanaliza

d. Analiza rezultatelorsi stabilirea para-metrilor de com-pactare.

dupa termina-rea lucrarilorexperimentale

sef santier minim o analiza

caiet sar-cini

proces verbal deanaliza

5. EXECUTIA LUCRARILOR DESAPATURI

a. Verificarea pantelortaluzelor in deblee,gropi imprumut sitrepte de infratire

in timpul des-fasurarii lucra-rilor si in fazefinale

seful de echiparespectiv sefulpunctului delucru

permanentin timpul desfasurariilucrarilor siminim o verificare pe fiecare sector in faza finala

planse cu profile transversa-le din proiectul de executie

-

b. Verificarea pantelor longitudinale, transversale si cote in ax la platformedin sapaturi

dupa termina-rea lucrarilor desapare in debleesi indepartarepamant vegetaldin platforme

seful punctuluide lucru

minim o ve-rificare pe fiecare sec-tor de debleu siplatformastrat suport

planse cu profile transversa-le din proiectul de executie

-

c. Verificarea moduluide realizare a fini-sarilor taluzelor sia lucrarilor de scur-gere ape pluviale(santuri, casiuri )

dupa termina-rea lucrarilor desapare in deb-lee

seful punctuluide lucru

minim o ve-rificare pe fiecare sec-tor de debleu

planse cu profile transversa-le din proiectul de executie

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

51

6. TRANSPORTULDESCARCAREASI ASTERNEREAPAMANTULUI INRAMBLEE

a. Verificarea starii tehnice a drumuluipe care se tran-porta pamantul dela groapa de impru-mut

in timpul desfasurariilucrarilor detransportpamant

seful punctuluide lucru si conducatoriiautobasculan-telor

minim o verificare la inceputul fiecarei zilede lucru

- -

b. Verificarea umidita-tii stratului suport

dupa fiecareploaie

laborator desantier

min o verif.la 200 mp.Strat

buletinProctor

buletinanaliza

c. Verificarea tehnicaa mijloacelor detransport pamant

la inceputulfiecarei zile delucru

sef pct lucru siconducatoriiauto

minim o ve-ificare

instructiunede lucru -

d. Verificarea moduluide descarcare si asternere (distanteledintre movile, mari-mea lor, etc)

intimpul desfa-surarii lucrarilorde ramblee

persoana numita cu urmarirea lucrarilor si seful de echipa

Verificare permanentain fiecare sector deexecutieramblee

procedurade lucru

-

e. Verificarea unifor-mitatii grosimii, pla-neitatii , pantelortransversale, longi-tudinale a straturilor de pamant asternut

dupa asterne-rea fiecarui strat de pa-mint

seful de echipaterasamente

minim overificare pe fiecaresector

procedurade lucru.

-

7. EXECUTIA LUCRARILOR DECOMPACTARE

a. Verificarea umidita-tii pamantului aster-nut in straturi

inainte de com-pactare

laborator desantier

minim o ve-rificare la200 mp pe fiecare strat din sector

buletinProctor

buletinede analiza

b. Verificarea caracte-risticilor tehnice autilajului de com-pactare

la inceputul fiecarei zile delucru

seful punctuluide lucru si me-canicul deser-vent

minim o ve-rificare pe utilaj

carte teh-nica utilaj -

c. Verificarea moduluiefectiv de compac-tare (numar treceri,sens in plan trans-versal, suprapu-neri treceri etc.)

in timpul fieca-rui ciclu de compactare

seful de echipasi seful punctu-lui de lucru

Verificare permanentacand selucreaza

procedurade lucru

52

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

d. Verificarea graduluide compactare pe straturile suport sistem rutier in deblee , in ramblee pe fiecare strat asternut

dupa terminareacompactarii

laborator de santier

minim o ve-rificare la 250 ml dis-tanta in straturi su-port si minim la 2000 mp instraturi din ramblee,dinpunctele defavora-bile comp.

Buletingrad ma-xim decompactareProctornormal saumodificat functie denaturapamantului

buletine deanaliza grad decompactare

e. Verificarea pantelor transversale, longi-tudinale si uniformitatii suprafetelor

dupa compac-tare in faze finale

seful de santiersi reprezentan-tul clientului

minim o verificare pe fiecaresector su-pus recep-tiei in prin-cipalii pi- cheti

Profile transver-sale dinproiectexecutie

proces ver-bal pentrulucrari ce devin as-cunse

8. EXECUTIALUCRARILOR DEFINISARE

a. Verificarea modu-lui de desprinderefragmente de pe taluze si a modu-lui de compactare, suprafatare si pla-neitate taluze

dupa termina-rea lucrarilor deterasamente

seful punctuluide lucru

minim o ve-rificare pe sectoare deterasamen-te

profile transversa-le din proiect exe-cutie

-

9. EXECUTIA LUCRARILOR DEPROTECTIE TE-RASAMENTE IN SOLUTIILE:

- acoperire cu strat vegetal si insaman- tare

- caroiaje din elemente prefabricate- caroiaje din impletituri

- plantare puieti- pereuri din dale de beton

-acoperire cu plase- casiuri si rigole

a. Verificarea latimii siadancimii treptelorde infratire pentrusustinerea paman-tului vegetal

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

procesverbal pen-tru lucrarice devinascunse

b. Verificarea unifor-mitatii si grosimiistratului de pamintvegetal asternut petaluze, compactare,imprastiere semin-te, greblare.

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

-

53

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

c. Verificarea moduluide imbinare si fi-xare a caroiajelor din beton, planeita-tea lor.

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini -

d. Verificarea moduluide batere tarusi simod de impletirenuiele

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

-

e. Verificarea distan-telor dintre puieti

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

-

f. Verificarea moduluide executie pereuridin dale prefabrica-te (strat nisip, aasezare, rosturi,planeitate, rostuire,fundatie de sprijin

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

-

g. Verificarea supra-punerii plaselor siprinderilor in anco-re

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

specificatiicaiet sar-cini

-

h. Verificarea dimen-siunilor geometrice,strat de nisip subdale, pantede scurgere, etan-seitati la rigole sicasiuri.

in timpul si du-pa terminarealucrarilor

seful de echiparespectiv se-ful punctului delucru

permanent in executie si minim o verificare pe sector infaza finala

procesverbal pen-tru lucrarice devinascunse

54

1. 2. CONTROLUL PROCESELOR DE EXECUTIE AL PODETELOR DALATE MONOLITE DIN BETON ARMAT

1.2.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Podetele dalate monolite din beton armat sunt constructii executate pe sectoarele de ramblee din cadrul drumurilor. Ele au scopul de a proteja drumul impotriva apelor pluviale care pot stagna lateral, in apropierea infrastructurii. In majoritatea cazurilor, podetele dalate colectionaza apele de viitura sau faciliteaza intersectia rambleelor cu unele cursuri de ape care au debite mici, sau foarte mici. Pozitionarea in zonele de terasamente si deschiderile podetelor dalate, se realizeaza prin activitatea de proiectare, in baza unor calcule specifice privind situatia hidrografica din zona. Acest tip de podete se numesc dalate deoarece suprastructura lor contine o dala din beton armat asezata pe doua elevatii. Deschiderile podetelor dalate se pot realiza pina la 6 m (in unele cazuri speciale chiar pana la 10 m). Inaltimile lor se aleg functie de debitul apelor ce trebuie colectionate si inaltimea rambleului. Din acest punct de vedere, se intalnesc doua situatii. In prima situatie (fig. 1, a) imbracamintea rutiera se afla asezata pe dala de beton; in a doua situatie (fig. 1, b) pe dala de beton se afla asezata o portiune de rambleu (podetul este inglobat in rambleu). Din puncte de vedere constructiv, podetele dalate contin urmatoarele parti tehnice distincte (vezi figurile 2 , 3, 4). - suprastructura (dala din beton, imbracaminte, coronamentele); - infrastructura ( elevatiile, si fundatiile acestora); - aripi laterale pentru protectie rambleu (doua perechi, in majoritatea cazurilor, simerice fata de axa drumului); - amenajari pentru protectia albiei de sub podet (pereere zona amonte si aval, executie zona pentru decantare). Dimensionarea , stabilirea claselor de beton si alcatuirea armaturilor pentru toate elementele din beton armat, prezentate mai sus, se realizeaza in faza de proiectare, avandu-se la baza urmatoarele cerinte minime:

55

- functionalitate (evacuarea rapida si totala a apelor, imposibilitatea de colmatare); - stabilitate si rezistenta in timp pe toata perioada de exploatare; - posibilitati de verificare si interventii pentru intretineri curente (curatare in caz de infundare cu materiale aluvionare sau defectiuni la suprastruc-tura). Podetele dalate se executa pe drumuri noi, sau pe cele existente in cazul aparitiei unor necesitati impuse de transformarea aspectului hidrologic din zona. In primul caz, podetele dalate se executa inaintea executiei rambleului, iar in al doile caz situatia impune sapaturi in rambleu pina la cotele de fundare podet. In ambele cazuri, fundarea podetelor dalate se realizeza in straturile bune pentru fundare.

a b

FIGURA 1

Fundatiile elevatiilor podetelor dalate, cat si a aripilor laterale de protectie, sunt de forma dreptunghilara, avand dimensiunile impuse din considerente de stabilitate si rezistenta. Sunt executate din beton simplu clasa minima fiind Bc 15. Elevatiile sunt de obicei de forma paralelipipedica avand lungimile egale cu cele ale fundatiilor, inaltimile sunt impuse de inaltimea podetului, iar grosimile lor rezulta din calcule pentru stabilitate . Ele sunt realizate din beton armat, marca minima fiind Bc 20.

56

Dala podetului este de forma paralelipipedica avand latimea impusa de latimea platformei drumului si lungimea impusa de deschiderea podetului. Grosimea se stabileste din considerente de stabilitate si rezistenta in timp, sub actiunea sarcinior statice si dinamice. Este realizata din beton armat marca minima fiind Bc 30. Aripile laterale de protectie sunt de forma trapezoidala, dimensiunile lor fiind in functie de inaltimea podetului si panta taluzelor. Sunt asezate in mod simetric fata de axa podetului, sub un unghiuri minime de 45 0. In unele cazuri, pot fi si perpendiculare pe axa podetului. Sunt executate din beton armat, clasa minima fiind Bc 20.

aripa laterala amenajare in amonte podet (pereu din dale beton, etc.)

B coronament

A inbracaminte rutiera A

amenajare in aval podet camera de decantare (pereu din dale beton, etc.)

B

57

FIGURA 2

sectiunea A - A imbracaminte coronament dala podet straturi din sistem rutier

rambleu elevatii rambleu

teren de fundatie fundatie

FIGURA 3

sectiunea B - B

aripa laterala coronament imbracaminte dala podet elevatie

amenajare albie amonte fundatie amenajare albie aval camera decantare

58

FIGURA 4 Amenajarile de protectie, in amonte si aval podete, sunt realizate prin pereerea albiei, de obicei, cu dale prefabricate, sau monolite. Portiunile amenajate sunt realizate in baza unor considerente de protectie a podetelor. In zona aval, imediat la iesirea apei de sub podet, se realizeaza camera de decantare. Aceasta are o forma paralelipipedica , cu baza dreptunghiulara. Inaltimea ei este realizata avand la baza considerente privind cantitatile de material ce pot fi transportate de ape si modul de curatire. De obicei are latimea egala cu latimea podetului. Este captusita cu beton. Coronamentele sunt executate din beton armat marca minim Bc 15, au lungimile egale cu lungimea totala a podetului. Ele marcheaza podetul in peisajul rutier. Au inaltimi variabile, avandu-se in vedere considerente de protectie si vizibilitate. Nu sunt vizibile la podetele excutate in solutia b, fig.1. Imbracamintea pe podete, este o continuare a stratului de uzura din imbracamintea sistemul rutier al drumului pe care se afla podetul. Inainte de asternerea imbracamintii (vezi fig. 1 a ), pe dala se executa o hidroizolatie, adoptandu-se diferite solutii tehnice (straturi de bitum in alternanta cu cele de carton, sau alte materiale specifice). Pe toate suprafetele de beton verticale si orizontale, care intra in contact cu pamantul, se realizeaza hidroizolatie constand din aplicarea unui strat de bitum fierbinte. La podetele executate in curbe, panta necesara amenajarii in plan vertical cat si supralargirea lui se realizeaza prin elevatii. In mod obigatoriu suprafata betonului fundatiilor de sub podete (fundul podetelor) pe care circula apele, se va realiza cu o panta minima de 1 %, in sensul aval. Pentru a intelege in totalitate succintele elemente tehnice prezentate mai sus, analizati cu atentie figurile 2 , 3, 4.

1.2.2. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Procesul de executie al podetelor dalate, cuprinde activitati si resurse, aflate intr-o permanenta interdependenta, in timpul desfasurarii lui. Resursele necesare desfasurarii procesului sunt: forta de munca, materialele, echipamentele mecanice de executie, de verificari incercari si documentatia tehnica de excutie referentiala.

59

Resursele umane, sunt reprezentate de echipe specializate (dulgherie, fierari, betonisti etc.), mecanici utilaje si dispozitive mecanice, cat si personal de coordonare si de conducere a diferitor activitati specifice. Fiecare societate specializata in executia acestor genuri de lucrari, alege si dimensioneaza resursele umane in functie de conditiile tehnice si naturale existente in zonele unde se afala aceste lucrari, nivelul de calitate necesar de realizat si volumul lucrarilor ce trebuie executate. Resursele materiale, sunt reprezentate de materialele specifice folosite, acestea fiind: elemente de cofrare, otel beton, betoane de diferite clase, prefabricate din beton armat, betoane asfaltice, etc. Resursele de echipamente, sunt reprezentate de totalitatea utilajelor, dispozitivelor mecanice (de sapat fundatii, betonat, etc.) cat si echipamentele specifice de verificari , incercari in situu si de laborator. Realizarea conforma a procesului de executie podete dalate, este influentata in mare masura de calitatea acestor resurse si nu in ultimul rand de managementul calitatii realizat de conducerile acestor societati. Resursele de documentatie tehnica, sunt reprezentate de proiectele de executie, caiete de sarcini, normative si standarde specifice adoptate de clienti. In aceasta categorie se considera cuprinse si procedurile tehnice, operationale , instructiunile de lucru. Atat resursele cat si activitatile specifice de executiei, trebuie sa fie conforme unor conditii specificate prin sistemele referentiale impuse de clienti (proiecte caiete de sarcini, standarde normative etc). Conformitatea principalelor resurse materiale si mecanice folosite la executia podetelor dalate, sunt prezentate in lucrarea ,, Conformitatea resurselor materiale si mecanice in executia lucrarilor de drumuri poduri si cai ferate ,,. Procesul de executie podete dalate se deruleaza printr-o serie de activitati specifice, desfasurate in mod cronologic. Aceste activitati sunt prezentate, in mod succint, in continuarea lucrarii.

1. Executia lucrarilor de predare - primire amplasament lucrare, trasarea si materializarea principalelor elemente

Prin actiunea de predare primire, clientul lucrarii preda amplasamentul lucrarii. Predarea amplasamentului consta in materializarea axului si centrului podetului prin trei picheti succesivi (vezi fig. 5). De asemenea in zona de lucru se stabileste si se materializeaza printr-o borna fixa sigura si definitiva, reperul de nivelment. Dupa realizarea acestei activitati se

60

incheie in prezenta reprezentantilor clientului si executantului, procesul verbal de predare - primire amplasament lucrare. Activitatea de trasare a lucrarii, consta in stabilirea centrelor celor doua elevatii, in prima faza, dupa care se stabilesc directiile axelor acestora. Materializarea trasarii se realizeaza prin baterea unor picheti in locurile ce marcheaza centrele elevatiilor, dupa care se materializeaza fiecare directie, prin doua borne laterale, scoase din zona lucrarii, dreapta si stanga. Fiecare borna se protejeaza pentru a putea exista pana in faza finala a lucrarilor. De asemenea, pe borne se scriu si distantele pana la centrele elevatiilor, pentru ca acestea sa fie usor de reconstituit in timpul desfasurarii lucrarilor. (vezi fig. 5). Dupa terminarea lucrarilor de trasare si materializare a trasarii, se intocmeste caietul de trasare. Activitatea de trasare este realizata de topometristul lucrarii, sau seful punctului de lucru, in prezenta sefului de echipa executie podete.

borna pentru reper de nivel

borne materializare directii centre elevatii

picheti predare - primire amplasament lucrare

ax podet

borne materializare directii centre elevatii

FIGURA 5

2. Executia fundatiilor

61

Executia fudatiilor podetelor dalate, este prima si una ditre cele mai importante activitati. Ea cuprinde operatii complexe cum sunt: sapaturi, cofrari, si betonari. Etapele specifice executiei fundatiilor podetelor dalate, sunt prezentate in continuare.

a. Executia lucrarilor de sapatura pentru fundatie

Activitatea incepe cu trasarea contururilor sapaturilor. In prima faza se traseaza pe terenul natural conturul fundatiei elevatiilor, porninduse de la fixarea centrului acesteia. Trasarea se materializeaza prin patru tarusi stabiliti cu ajutorul echerelor (vezi fig. 6) Cunoscandu-se cota de fundare proiectata si cota terenului natural din zona, se poate calcula inaltimea de sapatura ce trebuie realizata. Aflandu-se aceasta, se calculeaza apoi, pentru fiecare dimesiune a fundatiei proiectata (latime si lungime), cu cat se vor mari acestea pe suprafata terenului natural, avandu-se in vedere panta 2/3 a taluzului ce trebuie realizata in sapatura. Astfel se va trasa conturul de la care se va porni sapatura, la suprafata terenului, incat ajungandu-se la cota finala, sa se obtina dimensiunile fundatiei proiectate. La trasarea conturului de la suprafata terenului natural, se va lua in calcul si distantele necesare pentru cofrare (asezare cofrag si circulatie in jurul acestuia in procesele de executie). Conturul se va materializa prin patru picheti. (vezi figura 6). Trasarea fundatiilor aripilor intoase, se realizeaza in acelasi mod. In majoritatea cazurilor, sapaturile pentru fundatia elevatiilor, se executa mecanizat in trepte, cu ajutorul excavatoarelor. Pamantul rezultat, se depoziteaza in vecinatatea zonei de lucru, la lucrarile noi (unde nu exista inca rambleul executat), sau se incarca in autobasculante si se transporta in afara zonei de lucru, la lucrari executate in ramblee existente. Sapaturile aripilor laterale, se executa manual sau mecanizat, functie de adancimea de fundare. In cazul sapaturii mecanizate se foloseste de obicei un excavator cu cupa ingusta, folosita la saparea santurilor. Dupa ce se aunge la cota proiectata, se realizeaza suprafatarea si planeitatea stratului de baza pe care se va sprijini fundatia podetului. Cota de fundare se verifica cu ajutorul reperului de nivel din apropierea lucrarii. Urmeaza apoi activitatea de compactare a stratului suport, realizata cu ajutorul placilor vibratoare, pana la gradul de compactare de 100 %. Dupa terminarea acestor activitati, se convoaca organul Inspectiei in Constructii si dirigintele lucrarii, pentru a se realiza faza determinanta pentru receptia cotei de fundatie a podetului. Rezultatele sunt

62

documentate prin procesul verbal de lucrari ascunse si faza determinanta, incheiat cu aceasta ocazie.

A contur sapatura fundatii la cota teren natural

ax fundatie

contur sapatura fundatii la cota proiect

A

sectiunea A - A

contur sapatura fundatie la cota teren

2/3 2/3 taluz sapatura

contur sapatura fundatie la cota proiect

63

FIGURA 6

b. Executia cofrarii fundatiilor Activitatea de cofrare a fundatiilor podetelor dalate se realizeaza in urmatoarele faze distincte: - trasarea fundatiilor; - montarea elementelor de cofrare; - legarea si sprijinirea cofrajului; - tratarea cofrajului cu decofrol. Inaintea trasarii fundatilor, intreaga suprafata a sapaturii, este acoperita cu un strat de aprox 10 cm grosime, de beton clasa Bc 10, in scopul uniformizarii si facilitarii executiei in conditii optime a lucrarilor de montare cofraj. Suprafata betonului se va realiza la cota de fundare. Lucrarile de trasare se pot demara imediat dupa doua sau trei zile de la turnarea betonului si constau, la inceput, in trasarea centrului de simetrie a podetului, pe suprafata suport. Trasarea centrului fundatiei elevatiilor se realizeaza cu ajutorul aparatelor optice de trasare, prin reconstituire celor doua axe, axa longitudinala drumului si axa podetului. Aceste axe se vor materializa pe suprafata suport prin intinderea unor sarme sau sfori de trasare. Dupa aceasta activitate, se marcheaza pe cele doua sarme sau sfori de trasare, dimensiunile fundatiei in axe. Colturile se stabilesc cu ajutorul echerelor de trasare si se materializeaza prin cuie de metal, batute in beton, sau semne realizate cu vopsea. Dupa materializarea colturilor se traseaza cu vopsea conturul fundatiei. Trasarea fundatiilor aripilor laterale incepe mai intai cu trasarea axelor lor, dupa care urmeaza contururile, materializarea lor, facandu-se in acelasi mod. La baza trasarii se afla ca sistem referential plansa de trasare din proiectul de executie. Montarea elementelor de cofrare se realizeaza functie de tipul si marimea acestora. La montarea primului rand, in contact cu stratul suport, elementele se vor aseza in afara liniei de trasare, incat aceasta sa se poata vedea dupa montare. Se va acorda o deosebita atentie, solidarizarii elementelor de cofrare intre acestea, pentru a impidica deformarea cofrajului pe suprafata. De asemenea, toate imbinarile care prezinta pericolul curgerii laptelui de ciment, se colmateaza cu chit sau aplicare benzi adezive, fasii de tabla batuta in cuisoare. Pe ultimul rand de panouri (partea superioara a cofrajului) se traseaza cu creionul conturul superior al

64

fundatiei. La trasarea ei se va avea in vedere si panta de scurgere a apelor de sub podet. (directia perpendiculara pe deschiderea podetului). Legarea cofrajului se realizeaza prin interiorul lui cu sarma, diametrul de 6 sau 10 mm. In acest sens, pe lateral si directia lunga, se aseaza tevi metalice de diferite profile, peste care se trece si strange sarma de legare. Legarea se realizeaza progresiv, de la baza cofrajului spre partea superioara. Dupa legare, cofrajul se sprijina in lateral, cu ajutorul unor spraituri, executate din manele, sau tevi din tabla etc. Tratarea cofrajului, este recomandat a se realiza inaintea betonarii. Materialele specifice sunt decofrolul si alte materiale minerale sau organice. Suprafetele de cofraj trebuie tratate uniform, pana la imbibare. Dupa terminarea lucrarilor de cofrare seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarii (reprezentantul clientului) receptioneaza lucrarea si se incheie procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.

c. Executia betonarii fundatiilor

Activitatea de betonare a fundatiilor podetului dalat, se realizeaza in urmatoarele etape: - pregatirea betonarii; - betonarea; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. Pregatirea betonarii este activitatea prin care se realizeaza curatarea stratului suport, udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare (vibratoare, de adancime, bene de betonare, uluce jgeaburi acolo unde este cazul). Curatarea stratului suport de impuritati, se realizeaza prin spalare cu apa, si suflare cu aer. Pregatirea mijloacelor mecanice se realizeaza functie de adancimea si accesul mjlocului de transport la cofraj. Atunci cand accesul la cofraj este anevoios si mijlocul de transport nu se poate apropia, se poate folosi benele de betonare manevrate de macarale. In cazul cand cofrajul este la adancime mare fata de suprafata de pe care se betoneaza, se pot monta uluce sau jgheaburi de betonare. Betonarea efectiva a fundatiilor podetului, se realizeaza asternand betonul in straturi orizontale succesive. Dupa asternerea fiecarui strat se realizeaza vibrarea betonului, cu ajutorul vibratoarelor de adancime cu buterola. In timpul vibrarii buterola se introduce succesiv la distante de pana la 20 cm distanta , patrunzind si in stratul turnat anterior. Dupa ce se ajunge la cota superioara, suprafata betonului se uniformizeaza si se suprafateaza. O deosebita atentie, in timpul betonarii, trebuie acordata

65

ancorelor de fier beton care vor realiza legatura cu elevatiile podetului (daca acestea sunt prevazute prin proiectul de executie). Dupa betonare, suprafata de beton proaspat este acoperita (fara a o atinge), cu umbrare in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 7 zile. Dupa o zi de la turnare, se pot demonta elementele de sprijinire si legaturile cofrajului, astfel permitand apei sa intre si pe langa cofraj pe partile laterale ale fundatiei. In cazul cand betonarea se executa pe timp friguros este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de + 5 0 C, in timpul betonarii si pana la inceputul prizei betonului. In acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice (executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica etc.). Decofrarea fundatiilor podetului se poate realiza in totalitate dupa 5 sau 6 zile de la turnarea betonului. Activitatea consta in indepartarea totala a elementelor de cofrare. In timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa terminarea activitatii seful de lot, impreuna cu dirigintele lucrarii, realizeaza receptia suprafetelor laterale ale fundatiei si intocmesc procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.

2. Executia elevatiilor si aripilor laterale

Elevatiile si aripile laterale se executa imediat dupa executia fundatiilor. Pentru realizarea conformitatii privind stabilitatea si rezistenta in timp a intregii structuri si datorita faptului ca aripile laterale sunt o continuare a elevatiilor in zona taluzelor rambleelor, aceste elemente trebuie sa se execute impreuna. Fazele executiei, sunt prezentate in continuare.

a. Executia trasarii elevetiilor si aripilor laterale

Activitatea de trasare a elevatiilor podetului, consta in trasarea axelor de simetrie ale acestora, urmata apoi de conturarea marginilor. Trasarea axelor de simetrie se realizeaza prin reperele de trasare, montate lateral pentru fiecare elevatie si axa longitudina a podetului, reconstituita prin pichetii stabiliti in activitatea de predare primire amplasament lucrare. (vezi figura 7). Coborarea directiilor celor doua axe de simetrie, la nivelul fundatiei, se realizeaza cu ajutoru teodolitului sau prin mijloace clasice (intindere de sfori de trasare, coborare puncte cu ajutorul firului cu plumb etc.). Axele celor doua elevatii, se materializeaza prin intinderea a doua

66

sarme sau sfori de trasare. Pe ele se marcheaza , mai intai centrele de simetrie (intersectiile dintre axele de simetrie ) apoi marginile, dupa care cu ajutorul echerelor se stabilesc colturile. Ele se materializeaza prin baterea unor cuie de metal sau realizarea unor semne cu vopsea. Conturul elevatiilor, se materializeaza prin linii trasate cu creionul sau cu vopsea, pe suprafata betonului fundatiei. Trasarea aripilor laterale, incepe cu trasarea axelor lor de simetrie, sub unghiul prevazut in plan cofraj. Dupa trasarea acestor axe, se marcheaza contururile, in acelasi mod (vezi fig. 7).

contur aripa laterala

ax aripa laterala reperi trasare axe elevatii fundatii

pichet trasare ax podet pichet trasare ax podet

contur elevatii fundatii

FIGURA 7

b. Executia armarii elevatiilor si aripilor laterale

Activitatea de armare se executa inaintea activitatii de cofrare deoarece elevatiile si apirile laterale sunt elemente de beton considerate inguste, fapt pentru care acest lucru duce la desfasurarea foarte anevoioasa sau chiar imposibile a acestei activitati dupa incheierea cofrajului. Activitatea se desfasoara in urmatoarele etape succesive:

67

margini elevatii

centre simetrie elevatii

- fasonarea armaturii; - montarea si legarea armaturiilor. Fasonarea armaturii, se realizeaza avand ca sistem referential plansa de armare elevatii. In desfasurarea acestei etape se taie otelul beton pe categorii de armatura ( tipuri si diametre) la lungimile prevazute in tabelul de armaturi din plansa. O deosebita atentie trebuie sa se acorde intinderii armaturii (pentru diametrele mici pina la 10 mm) si indoirii conforme a ciocurilor. Armaturile fasonate se aseaza in zona elevatiilor, in legaturi, pe categorii si in ordinea montarii. Montarea armaturii consta in asezarea tuturor barelor verticale, etrierilor si barelor orizontale, in contururile elevatiilor. In desfasurarea activitatii se afla , ca sistem referential, plansa de armare elevatii. Se monteaza in prima faza armaturile de la colturi apoi etrierii, dupa care urmeaza montarea celorlalte bare verticale si orizontale. O deosebita atentie trebuie acordata respectarii distantelor dintre armaturi si in mod special respectarii acoperirii cu beton. La suprafetele de beton in contact cu pamantul, acoperirea cu beton trebuie sa fie de cel putin 5 cm. Distantierii de la partea inferioara se confectioneaza din mortar. Este interzis a se folosi, indiferent de zona, distantieri metalici. Legarea armaturilor se realizeaza concomitent cu montarea. Legaturile trebuie realizate la fiecare intersectie, pe primele doua randuri de pe conturul elevatiilor si in sah pe restul campurilor. Legarea barelor se realizeaza cu sarma neagra de 1,5 mm, in cruce, prin fixate, incat armaturile sa nu se deplaseze intre ele in timpul betonarii.

c. Executia cofrarii elevatiilor si aripilor laterale

Cofrarea elevatiilor si aripilor laterale, cuprinde urmatoarele etape: - tratarea cu decofrol si montarea elementelor de cofrare; - legarea si solidarizarea cofrajului. Intrucat nu exista posibilitatea ca dupa executie cofrajul sa fie tratat cu decofrol datorita armaturii, elementele de cofrare se trateaza separat inainte de montare cu decofrol sau un material similar. Montarea elementelor de cofrare, se realizeaza functie de tipul si marimea acestora. Ele pot fi din lemn sau din metal. La montarea primului rand, in contact cu stratul suport, elementele se vor aseza inafara liniei de trasare, incat aceasta sa se poata vedea dupa montare. Se va acorda o deosebita atentie solidarizarii elementelor de cofrare intre ele, pentru a impiedica deformarea cofrajului pe suprafata. De asemenea, toate imbinarile care prezinta pericolul curgerii laptelui de ciment, se colmateaza cu chit, aplicare benzi adezive sau fasii de tabla batuta in cuisoare. Pe ultimul

68

rand de panouri (partea superioara a cofrajului) se traseaza cu creionul conturul superior al elevatiei. O deosebita atentie trebuie acordata realizarii acoperirii cu beton. Pentru a se asigura distanta necesara, in anumute locuri pe suprafetele laterale, se por monta distantieri din mortar sau material plastic. Legarea cofrajului se realizeaza prin interiorul lui, cu sarma diametrul de 6 sau 10 mm. In acest sens, pe lateral directia lunga, se aseaza tevi metalice de diferite profile, peste care se trece si strange sarma de legare. Legarea se realizeaza progresiv, de la baza cofrajului spre partea superioara, incat in timpul turnarii betonului si dupa turnare, sa nu apara deformatii locale (burdusiri ale cofrajului), in special la baza unde impingerea laterala a betonului are valoare maxima. Dupa legare cograjul se sprijina in lateral cu ajutorul unor spraituri executate din manele sau tevi din tabla etc. Aceasta solutie de legare este valabila in cazul folosirii elementelor de cofrare din lemn. In cazul folosirii elementelor de cofrare metalice, prin constructia lor, acestea sunt prevazute cu elemente de solidarizare si cu margini care se imbina prin suruburi. In acest caz trebuie montate suruburi la dimensiunile prevazute, in toate gaurile, dupa care urmeaza strangerea lor pana la disparitia rosturilor de imbinare. Dupa terminarea lucrarilor de armare si cofrare, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor (reprezentantul clientului), receptioneaza lucrarea si se incheie procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.

d. Executia betonarii elevatiilor si aripilor laterale de protectie

Activitatea de betonare a elevatiilor si aripilor laterale, se realizeaza in urmatoarele etape: - pregatirea betonarii; - betonarea; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. Pregatirea betonarii este activitatea prin care se realizeaza, curatarea stratului suport (la nivelul fundatiei), udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare (vibratoare, de adancime, bene de betonare etc.). Curatarea stratului suport de impuritati se realizeaza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Deoarece in majoritatea cazurilor accesul la cofraje este anevoios si mijlocul de transport beton nu se poate apropia, se folosesc benele de betonare manevrate de macarale. Benele trebuie sa fie curate si udate cu apa, inainte de a fi folosite.

69

Betonarea efectiva a elevatiilor si aripilor laterale, la podetele dalate, se realizeaza asternand betonul in straturi orizontale succesive. In cazul cand accesul betonului pe la partea superioara este anevoios, se poate demonta o serie de bare din otel beton, pentru a crea locuri de introducere a betonului. Dupa asternerea fiecarui strat, se realizeaza vibrarea cu ajutorul vibratoarelor de adancime cu buterola. In timpul vibrarii, buterola se introduce succesiv la distante de pana la 20 cm, patrunzind si in stratul turnat anterior. Este interzis a se atinge armatura cu buterola vibratorului, in procesul de vibrare. Dupa ce se ajunge la cota superioara, suprafata betonului se uniformizeaza si se suprafateaza. In cazul cand betonarea se executa pe timp friguros, este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de + 5 0 C, in timpul betonarii si pana la inceputul prizei betonului. In acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice (executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica etc.). Dupa betonare, suprafata de beton proaspat de la partea superioara, se acopera (fara a o atinge) cu umbrare, in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 7 zile. Dupa o zi se pot demonta elementele de sprijinire si legaturile cofrajului astfel permitand apei sa intre in partile laterale ale elevatiilor si aripilor laterale. In cazul folosirii cofrajelor metalice este necesar slabirea tuturor suruburilor imediat dupa inceperea intaririi betonului (aproxmativ dupa 6 pana la 8 ore). In caz contrar elementele de cofraj metalice se desprind foarte greu de pe suprafetele betonului intarit. Decofrarea elevatiilor si aripilor laterale ale podetului, se poate realiza in totalitate dupa 6 sau 7 zile de la turnarea betonului. Activitatea consta in indepartarea in totalitate a elementelor de cofrare. In timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa decofrare, pe toate suprafetele cu fata vazuta, se taie toate sarmele de legare cofraj, la nivelul betonului. Dupa terminarea activitatii seful de santier realizeaza receptia suprafetelor impreuna cu dirigintele lucrarii (reprezentantul clientului) si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.

3. Executia lucrarilor de hidroizolatie prin acoperire cu pelicule impermeabile

Dupa maturizarea betonului, in spatele elevatiilor si aripilor laterale le si pe dala de beton, la podetele inglobate total in corpul rambleului (vezi fig 1 b), se realizeaza hidroizolatia. Acesta consta in asternerea unui strat

70

dintr-un material impermeabil care, in majoritatea cazurilor este bitum de tipul D 40/60, specific pentru hidroizolatii. Executia impune, mai intai, topirea si incalzirea bitumului pana la temperatura de aprox. 150 0 C, in preajma lucrarii, sau aducerea lui in stare incalzita, dupa care urmeaza asternerea pe suprafetele de beton. Intrucat suprafetele sunt , in majoritatea lor, verticale (exceptie facand dala de beton atunci cand este cazul), asternerea este anevoioasa. Ea se poate realiza manual, prin aruncare cu canciocul, sau mecanizat, prin pulverizarea cu ajutorul unui dispozitiv special. Este recomandata a doua solutie tehnica, datorita realizarii unei lucrari conforme si economie de material. Asternerea se realizeaza in minim doua straturi, uniforme pe intregile suprafete de beton. Dupa realizarea lucrarilor de hidroizolatie, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia pe faza si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. Dupa incheierea lucrarilor de hidroizolatie, in spatele elevatiilor se executa o zidarie din piatra bruta, care are rolul de a reduce impingerea pamantului si a drena apa la parte inferioara a elevatiilor si aripilor intoarse. In majoritatea cazurilor, aceasta zidarie se ralizeaza concomitent cu executia terasamentului.

5. Executia dalei podetului Dala podetului, reprezinta principalul element de rezistenta, care asigura lucrarii stabilitate si rezistenta in timp. Executia ei impune fazele prezentate in continuare.

a. Cofrarea dalei

Dala podetului se cofreaza din elemente de cofrare de lemn sau metal. Pentru a se sustine intregul cofraj, implicit betonul proaspat, este necesar a se construi pe fundatie un esafodaj, din lemn sau metal. In anumite cazuri, cand sunt conditii tehnice asigurate, se poate realiza un sistem de sustinere a cofrajului pe la partea superioara, acesta sprijinandu-se in lateral pe ramblee (cazul este specific la executia unor podete pe ramblee existente). Modul de alegere si dimensionare a elementelor de sustinere longitudinale cat si transversale, ramane la latitudinea si experienta executantului, avandu-se in vedere si posibilitatile de asigurare cu materialele necesare. In ambele cazuri trebuie executata mai intai o podina peste care se vor aseza elementele de cofrare. Cu ajutorul podinei, se vor crea si pantele necesare, transversala sau longitudinala, in cazuri

71

cand sunt prevazute a se realiza. De asemenea, podina trebuie dimensionata si pentru circulatia oamenilor, care participa la executia betonarii. Elementele de cofrare orizontale (suport pentru betonul proaspat) , trebuie realizate etans pentru a impiedica curgerea laptelui de ciment. Pentru realizarea etanseitatii, zonele de imbinare pot fi chituite, acoperite cu banda adeziva, sau fasie de tabla batuta in cuisoare.

b. Armarea dalei

Armarea dalei podetului dalat, se desfasoara in etapele urmatoare: - fasonarea armaturii; - montarea si legarea armaturii. Fasonarea armaturii se realizeaza avand ca sistem referential plansa de armare dala podet. In desfasurarea acestei etape se taie otelul beton pe categorii de armatura ( tipuri si diametre), la lungimile prevazute in tabelul de armaturi din plansa. O deosebita atentie trebuie sa se acorde, intinderii armaturii (pentru diametrele mici sau pana la 10 mm) si indoirii conforme a ciocurilor. Armaturile fasonate se aseaza in legaturi, pe categorii si in ordinea montarii. Montarea armaturii, consta in asezarea barelor pe doua randuri si a etrierilor in pozitiile si la distantele specificate in plansa de armare. Se monteaza, in prima faza, armatura de la partea inferioara a dalei, dupa care urmeaza montarea etrierilor si a randului de armatura de la partea superioara. O deosebita atentie trebuie acordata respectarii distantelor dintre armaturi si in mod special, respectarii acoperirii cu beton la partea inferioara a dalei. In acest sens, pentru aceste categorii de elemente acoperirea cu beton trebuie sa fie de cel putin 2,5 cm. Acoperirea cu beton este realizata prin distantieri realizati din mortar sau material plastic. Este interzis a se folosi distantieri metalici. Distantierii se aseaza la distante apreciabile, incat in faza finala, sa nu existe bare de armatura apropiate de cofraj la mai putin de 2,5 cm. Legarea armaturilor, se realizeaza concomitent cu montarea. Legaturile trebuie realizate la fiecare intersectie pe primele doua randuri de pe conturul placii si in sah, pe restul suprafetei. Legarea barelor se realizeaza cu sarma neagra de 1,5 mm, in cruce, bine fixate, incat armaturile sa nu se deplaseze intre ele in timpul betonarii. Dupa terminarea lucrarilor de armare, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor (reprezentantul clientului), receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru cofrare armare dala podet.

72

c. Betonarea dalei

Activitatea de betonare a dale podetului, se realizeaza in urmatoarele etape: - pregatirea betonarii; - betonarea; - tratarea betonului dupa turnare; - decofrarea. Pregatirea betonarii, este activitatea prin care se realizeaza, curatarea si udarea din abundenta a cofrajului cu apa, amenajarea si punerea in functiune a mijloacelor mecanice de betonare (vibratoare, cu placa de vibrare, bene de betonare etc.). Curatarea stratului suport de impuritati, se realizeaza prin spalare cu apa si suflare cu aer. Deoarece in majoritatea cazurilor accesul la cofraje este anevoios si mijlocul de transport beton nu se poate apropia si descarca in mod direct, se folosesc benele de betonare manevrate de macarale. Benele trebuie sa fi curate si udate cu apa inainte de a fi folosite. Betonarea efectiva a dalelor de la podetele dalate, se realizeaza asternand betonul in doua straturi succesive. Avand in vedere dimensiunea relativ mica in inaltime (grosime dala), dupa asternerea betonului, se realizeaza vibrarea, pe suprafata betonului, cu placa de vibrare, pe sectoare. In timpul vibrarii placa de vibrare se aseaza succesiv la distante apreciabile, pana cand deasupra betonului apare laptele de ciment. Dupa vibrare, pe suprafata betonului proaspat, se realizeaza planeitatea cu ajutorul unei rigle de lemn. Este recomandat ca in timpul desfasurarii activitatii, rigla de lemn sa se sprijine pe marginile cofrajului, in sensul transversal. In timpul betonarii betonisti nu trebuie sa calce pe armaturi, in acest sens se realizeaza podine din dulapi de lemn, pe suprafata armaturii. In cazul cand betonarea se executa pe timp friguros, este necesar a se asigura in jurul cofrajului temperatura minima de + 5 0 C, in timpul betonarii si minim pana la inceputul prizei betonului. In acest sens, se vor aplica masuri tehnice specifice (executie incinte incalzite, acoperire cu materiale pentru protectie termica imediat dupa betonare, apa folosita la fabricarea betonului trebuie sa fie calda, etc.). Dupa betonare, suprafata de beton proaspat este acoperita (fara a o atinge), cu umbrare in zile calduroase, pana la inceperea intaririi betonului, dupa care urmeaza umezirea timp de minimum 7 zile. Pentru a mentine umiditatea, cat mai mult timp deasupra suprafetei, este

73

recomandat ca dala sa se acopere cu un strat de minim 4 cm de nisip fractiune maxima pina la 1 mm, dupa care urmeaza umezire lui, timp de 7 zile. Asternerea nisipului se poate realiza numai dupa inceperea intaririi betonului. Decofrarea dalei podetului se poate realiza numai dupa 28 zile de la betonare. Activitatea consta in indepartarea in totalitate a elementelor de sustinere si cofrare, de la partea inferioara si de pe cele laterale. In timpul derularii activitatii trebuie avut in vedere mentinerea intacta a tuturor muchiilor. Dupa decofrare, pe suprafetele cu fata vazuta de la nivelul betonului, se taie toate sarmele de legare cofraj.

6. Executia coronamentelor podetului

Coronamentele sunt structurile de beton, sub forma dreptunghiulara, asezate la suprafata podetului, prin ele semnalizandu-se existenta lui,. In cazul podetelor cu lungimi apreciabile (peste 5 sau 6 m lungime), ele se pot inlocui cu parapete din beton sau metal.Dimensiunile geometrice ale coronamentelor sunt prezentate in proiectul de executie. Executia lor se desfasoara in urmatoarele etape: - cofrare; - armare; - betonare. Cofrarea se realizeaza din elemente de cofrare metalice sau din lemn (panouri tego, scinduri etc.). Modul efectiv de realizare este similar cu cel prezentat la punctul c (executia cofrarii elevatiilor si aripilor laterale). Armatura care se realizeaza in coronamente, consta dintr-un cadru de armatura, montat in afara cofrajului, dupa care se aseaza in cofraj. Etapele efective privind fasonarea, montareasi legarea barelor de metal, este similara cu cele prezentate la punctul b. (executia armarii elevatiilor si aripilor laterale ). Betonarea coronamentelor se realizeaza imediat dupa montarea armaturii. Etapele sunt similare cu cele prezentate la punctul d. (executia betonarii elevatiilor si aripilor laterale de protectie). Deosebit fata de betonarea elevatiilor si aripilor laterale este faptul ca betonarea se poate realiza fara probleme deosebite deoarece accesul mijlocului de transport beton la cofraj, este deosebit de usoara.

7. Executia hidroizolatiei dalei si imbracamintii asfaltice pe podet Activitatea de executie a hidroizolatiei dalei, se desfasoara in etapele urmatoare:

74

- executia mortarului de uniformizare si panta; - executia propriuzisa a hidroizolatiei; - executia protectiei hidroizolatiei. Pe suprafata dalei se asterne un mortar de ciment, prin care se uniformizeaza suprafata si se creeaza pantele transversale, sau panta unica in cazul celor exeutate in curbe. Mortarul se asterne manual si se uniformizeaza, suprafateaza cu ajutorul dreptarelor. Hidroizolatiei podetului dalat se realizeaza in functie de solutia specificata in proiectul de executie. In cazul solutiei clasice (straturi de bitum in alternanta cu cele de carton bitumat), pe suprafata mortarului se va asterne intai stratul de bitum topit, dupa care se asterne primul strat de carton, transversal pe directia de circulatie pe dala. Fasiile de carton se suprapun pe o suprafata de cel putin 10 cm si se intind pe toata suprafata dalei, ridicandu-se pe coronament aprox. 10 cm. Pe acest strat se asterne un nou strat de bitum topit, peste care se asterne fasii de carton perpendicular pe directia pe care s-a asternut primul strat (in lungul dalei, sau axei podului). Suprapunerea fisiilor este aceeasi. Activitatea se repeta alternativ, in aceleasi conditii tehnice, functie de numarul de straturi de bitum si carton cat se specifica in proiectul de executie. Ultimul strat din hidroizolatie trebuie sa fie cel de bitum. In cazul executiei hidroizolatiilor la rece , unde se folosesc unele materiale speciale, se vor aplica tehnologiile specificate de fabricantul produsului prin instructiunile de utilizare. Dupa executia hidroizolatiei, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor (reprezentantul clientului), receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. Protectia hidroizolatiei se realizeaza printr-un strat de mortar in grosime de aproxmativ 3 cm. El se asterne manual, uniform, pe toata suprafata hidroizolatiei Imbracamintea asfaltica pe podetul dalat se realizeaza de obicei dintr-o mixtura asfaltica etansa, sau comuna cu stratul de uzura existent pe sectorul de drum unde se afla podetul. La executia drumurilor noi aceasta se realizeaza odata cu asternere stratului de uzura din imbracaminte pe intregul sector de drum. In cazul podetelor executate pe drumurile existente, imbracamintea rutiera se asterne de obicei manual.

8. Executia lucrarilor de amenajare albie

Pentru protejarea, in amonte si in aval al podetelor dalate albia trebuie amenajata pe distantele prevazute in proiectul de executie (vezi

75

figurile 2 si 4 din prezentul subcapitol). Solutia folosita in mod curent, este pereerea cu dale din beton monolit sau prefabricate. De asemenea, in aval langa podet se executa o camera de decantare, avand dimensiunile stabilite prin proiectul de executie. Activitatea de amenajare cuprinde doua faze: - executia lucrarilor de terasamente; - executia lucrarilor de pereere.

Lucrarile de terasamente constau in crearea unei forme geometrice simetrice a zonei, prin taluzarea pamantului. Pantele laterale ale taluzelor sunt de 1:1 sau 2:3, functie de natura pamantului din terasamente. In unele cazuri, pe aceste portiuni, se amenajeaza si fundul albiei. Pamantul este uniformizat si compactat cu maiurile manuale sau placile vibrante. Pereerea consta, mai intai in asezarea, pe pamant, a unui strat de nisip de aproxmativ 3 sau 4 cm, dupa care urmeaza asezara dalelor din beton. In cazul pereerii monolite, betonul proaspat se aseaza in strat de grosimea prevazuta in proiectul de executie. In aceasta solutie o deosebita atentie trebuie data executiei caroiajului de rosturi longitudinale si transversale. Acestea se pot realiza prin taiere cu panza rotativa, sau prin inglobarea in timpul turnarii a unor sipci din lemn, dupa care se scot si locurile ramase se colmateaza cu mastic bitumunos. In cazul folosirii dalelor din beton prefabricate, o deosebita atentie trebuie acordata asezarii acestora si crearii rosturilor. Rosturile se pot colmata cu mortar de ciment sau mastic bituminos. Ordinea asezarii dalelor este intotdeauna de la partea inferioara a taluzului, spre partea superioara. Primul rand de dale, se aseaza pe un strat de fundatie, din beton. Camera de decantare, in majoritatea cazurilor, este captusita cu beton pe toate fetele, inclusiv fundul ei.

1.2.3. MONITORIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

In mod practic, monitorizarea procesului tehnologic de executie al podetelor dalate, trebuie inteleasa ca fiind actiunea de parcurgere pas cu pas a intregului proces, prin activitati de verificari, incercari tehnice specifice, comparand rezultatele obtinute cu prevederile unor sisteme referentiale (proiect executie, caiete de sarcini standade, normative aplicabile). Scopul monitorizarii procesului este de a elimina unele cauze imediate constatate, care ar putea duce la o executie neconforma, in diferitele

76

etape ale desfasurarii procesului de executie. De asemenea, constatarea imediata si inlaturarea unor cauze reale, in aceste conditii, are si importantul scop de realizarea eficacitatii economice a procesului respectiv. Aplicarea unor actiuni corective duc la aparitia unor costuri suplimentare care se considera si stocheaza in categoria celor de noncalitate. Avand in vedere aspectele prezentate, consideram ca monitorizarea procesului de executie podete dalate, este o parte a activitatii de management al calitatii cu eficienta maxima, preventiva si economica. Prezentam in continuare verificarile si incercarile specifice in situu, sau pe anumite corpuri prelevate din lucrare, care trebuie realizate in ordinea desfasurarii tuturor etapelor procesului tehnologic, prezentat mai sus.

1. Executia lucrarilor de trasare si materializare a principalelor elemente ale trasarii

Controlul calitatii in etapa de executie a lucrarilor de trasare si materializare impune activitatile de verificari prezentate in continuare. 1. Verificarea modului de trasare si a materializarii acesteia. In aceasta activitate se verifica pichetii predati de client in axul podetului, modul lor de materializare. De asemenea, se verifica bornele prin care se poate reconstitui in orice moment axele celor doua elevatii (stabilitatea si mod inscriptionate). Activitatea se realizeaza in timpul predarii amplasamentului si inainte de inceperea lucrarilor, de seful punctului de lucru, avand ca sisteme referentiale procesul verbal de predare - primire amplasament lucrare si caietul de trasare. 2. Verificarea reperului de nivel. Activitatea consta in a vedea modul de materializare, stabilitatea in timp, modul de protejare, acolo unde este cazul. Activitatea se realizeaza in aceleasi conditii descrise la punctul 1.

2. Executia fundatiilor podetului

Controlul calitatii in etapa de executie a fundatiilor podetelor dalate impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie ( sapaturi, cofrari, betonari). Ele sunt prezentate in continuare.

77

a. Executia sapaturii fundatiilor 1. Verificarea trasarii conturului zonei, ce urmeaza a fi supusa sapaturii, la nivelul terenului natural. Activitatea consta in verificarea pozitionarii acestei zone si a dimensiunilor geometrice. In defasurarea activitatii se folosesc ca sisteme de referinta plansele de trasare fundatii. Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa trasare si in mod special, inaintea inceperii sapaturii. 2. Verificarea modului de realizare a sapaturii si a modului de depozitare sau evacuare a pamantului. Activitatea consta in a se verifica permanent treptele in care se realizeaza sapaturile si cotele la care s-a ajuns. Pentru sapaturi la adancimi mari (peste 4 m), se verifica in permanenta panta taluzului rezultat dupa sapare si stabilitatea malurilor. Activitatea este realizata de seful de echipa dulgheri, cu ajutorul latei si bolobocului si echerelor de panta. In faza finala actiunea este realizata de seful punctului de lucru, cu ajutorul aparatelor optice de nivelment. 3. Verificarea cotei finale de fundare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, in faza finala, cand se considera ca s-a ajuns la cota din proiect, in prezenta unei comisii formata din seful de lot, dirigintele lucrarii, proiectant si organul Inspectiei in Constructii. Aceasta activitatea este considerata ca o activitate de verificare pe faza determinanta. Rezultatele si hotarirea privind posibilitatea executantului de a trece la faza urmatoare, sunt prevazute prin procesul verbal stabilire cota fundare si faza determinanta, incheiat cu aceasta ocazie. 4. Verificarea realizarii gradului de compactare a stratului suport fundatii. Activitatea se realizeaza de laboratorul de santier, avand ca sistem referential buletinul cu gradul maxim de compactare al pamantului din stratul de baza, determinat dupa metoda Proctor, intr-un laborator autorizat de grad superior. Inregistrarile calitatii intocmite, pentru aceasta faza, sunt buletinele de analiza grad compactare, respectiv buletinul de analiza Proctor.

c. Executia cofrarii fundatiilor

1. Verificarea planeitatii betonului de egalizare la partile inferioare ale fundatiilor si ale cotelor de fundare. Actiunea consta in a se verifica cu ajutorul dreptarelor denivelarile de suprafata, orizontalitatea si suprafatarea betonului. Cota se verifica cu ajutorul aparatelor optice de nivelment. Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, imediat

78

dupa turnarea betonului, avand sistem referential plansa de cofrare fundatii din proiectul de executie. 2. Verificarea trasarii contururilor fundatiilor pe suprafata betonului. (fundatiiile elevatiilor si cele ale aripilor laterale). Activitatea consta in a se verifica in primul rand axele tuturor fundatiilor, dupa care urmeaza verificarea pozitionarii, pe aceste axe, ale contururilor, urmate apoi verificarea dimensiunilor geometrice (lungimi, latimi). Actiunea este realizata de seful punctului de lucru, cu ajutorul sculelor obisnuite de lucru (metre, dreptare echere etc.), imediat dupa ce se considera ca sunt trasate contururile tuturor fundatiilor. La baza acestei verificari se afla planul de trasare fundatii si plansa de cofrare fundatii. 3. Verificarea modului de asezare a elementelor de cofrare la toate fundatiile. Activitatea consta in verificarea, in timpul executiei, a modului cum sunt asezate primele elemente de cofrare pe conturul fundatiei, cum sunt prinse si solidarizate intre ele. In aceasta activitate se verifica si daca rosturile de la imbinari, modul sunt colmatate pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii. De asemena, se verifica planeitatea suprafetelor, dimensiunile geometrice ale fundatiilor si cota la care se marcheaza pe cofraj conturul superior al fundatiei, cat si modul de tratare cu decofrol. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru in faza finala. 4. Verificarea modului de legare si sprijinire laterala a cofrajelor fundatiilor, pe inatimea lor, modul de asezare elemente exterioare (tevi, etc.) si modul de asezare elemente de strangere si sprijinire (bile manele etc.). Activitatea , in majoritatea cazurilor, se realizeaza in cazul cofrajelor executate din elemente din lemn , in timpul executiei, de seful de echipa si in faza finala, de seful punctului de lucru. Dupa terminarea tuturor lucrarilor, seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia si se intocmeste procesul verbal de cofrare.

c. Executia betonarii fundatiilor

1. Verificarea curatirii stratului suport beton in fundatii (modul de curatare si udare) si a modului cum sunt executate pregatirile pentru realizarea betonarii, adica pregatirea tuturor dispozitivelor mecanice (bene, uluce, dispozitive de vibrare etc.). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea inceperii betonarii fundatiilor. 2. Verificari si incercari in timpul betonarii. Activitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport beton, urmata apoi de verificarea consistentei betonului. Dupa aceaste

79

verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj si modul de vibrare. Tot in timpul betonarii, la primele transporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabileste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului pentru fiecare fundatie in parte, prin prelevarea betonului si intocmirea corpurilor de proba care se pastraza in conditii standard pana la incercarea lor mecanica. Seful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica si stocheza bonurile de transport si participa la verificarea consistentelor betoanelor. Laboratorul santierului realizeaza consistenta si preleveaza, intocmeste corpurile de proba, mentinandu-le in conditii standard pana la incercarile lor mecanice, intr-un laborator de grad superior autorizat. Laboratorul de santier, intocmeste borderoul de prelevare corpuri de proba, iar laboratorul de grad superior autorizat elibereaza buetinul de incercari mecanice. 3. Verificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a se verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare, dupa inceperea intaririi lui. In cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat, sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier, intocmind caietul de temperaturi. 4. Verificarea modului de decofrare fundatii, in special a starii muchiilor in timpul decofrarii. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, iar in faza finala de seful de lot impreuna cu drigintele lucrarii, dupa care, pentru fiecare fundatie, se intocmeste procesul verbal pentru aspect beton dupa decofrare.

2. Executia elevatiilor si aripilor laterale Controlul calitatii in etapa de executie a elevatiilor si aripilor laterale din structura podetelor dalate, impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie (trasari, armari cofrari, betonari). Ele sunt prezentate in continuare.

a. Executia trasarii elevatiilor si aripilor laterale 1. Verificarea modului de trasare. Activitatea consta in verificarea trasarii axelor elevatiilor si aripilor laterale trasate, functie de deschiderea podetului si a unghiurilor aripilor, specificate in plansele de trasare. Dupa aceasta, se verifica pozitionarea centrelor si a dimensiunilor geometrice, pentru fiecare elevatie, functie de modul cum s-a realizat conturarea lor pe suprafata fundatiilor, folosindu-se ca sisteme referentiale plansele de

80

cofrare. Activitatea este realizata, dupa trasare, de seful punctului de lucru, folosindu-se de uneltele obisnuite de trasare (metre, rulete, echere, etc.) si aparatele optice (teodolite). b. Executia armarii elevatiilor si aripilor laterale

1. Verificarea modului de fasonare armaturi. Activitatea consta in verificarea calitatii, numarului si lungimii barelor de otel beton pe categorii, lungimea ciocurilor, in timpul fasonarii cat si la sfarsitul fazei de lucru. La baza acestor activitati se afla, ca sistem referential, plansele de armare. Activitatea este relizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii fasonarii si de seful punctului de lucru in faza finala. 2. Verificare montarii si legarii armaturilor. Activitatea consta in verificarea numarului de bare in sectiuni, distante intre bare, cat si a modului de legare a armaturilor. De asemenea, se verifica acoperirea cu beton si asezarea distantierilor. Activitate este realizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. La baza acestor verificari, ca sisteme referentiale, se folosesc plansele de armare elevatii si aripi laterale. De asemenea, in faza finala, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneza lucrarile, dupa care se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse .

c. Executia cofrarii elevatiilor si aripilor laterale

1. Verificarea modului de tratare cu decofrol a elementelor de cofrare inaintea montarii, deoarece dupa montare, datorita armaturii, acest lucru nu este posibil. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea montarii. 2. Verificarea modului de asezare a elementelor de cofrare la toate elevatiile, in special pe fetele care vor ramane vazute. Activitatea consta in verificarea in timpul executiei a modului cum sunt asezate primele elemente de cofrare pe conturul fundatiei, cum sunt prinse si solidarizate intre ele. In aceasta activitate se mai verifica si modul de colmatare al rosturilor de la imbinari, pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii. De asemena, se verifica planeitatea suprafetelor, in special a celor care vor ramane vazute, dimensiunile geometrice si cota la care se marcheaza pe cofraj, conturul superior al elevatiilor. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru, in faza finala.

81

3. Verificarea modului de legare si sprijinire laterala a cofrajelor elevatiilor, pe inaltimea lor, modul de asezare elemente exterioare (tevi, etc.) si modul de asezare elemente de strangere si sprijinire (bile manele etc.). De asemenea, se verifica si pozitionare distantierilor, in special pe fetele de beton care vor ramane vazute. Activitatea, in majoritatea cazurilor, se realizeaza pentru cofrajele executate din elemente din lemn. In timpul executiei, verificarile sunt realizate de seful de echipa, iar in faza finala, de seful punctului de lucru. La baza tuturor verificarilor se folosesc, ca sisteme referentiale, plansele de cofrare elevatii din proiectul de executie. Dupa terminarea tuturor lucrarilor, seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia si se intocmeste procesul verbal de cofrare.

d. Executia betonarii elevatiilor si aripilor laterale

1. Verificarea curatirii stratului suport beton din elevatii si aripile laterale (modul de curatare, udare) si a modului cum sunt executate pregatirile pentru realizarea betonarii, adica pregatirea tuturor dispozitivelor mecanice (bene, dispozitive de vibrare etc.), cai de acces a mijloacelor de transport beton. Activitatea este realizata, de seful punctului de lucru, inaintea inceperii betonarii fundatiilor. 2. Verificari si incercari in timpul betonarii. Activitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa aceaste verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj si modul de vibrare. Tot in timpul betonarii, la primele trnsporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabieste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului pentru fiecare element in parte, prin prelevarea de beton si intocmirea corpurilor de proba care se pastraza in conditii standard pana la incercarea lor mecanica. Seful de echipa verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea, seful de punct lucru verifica si stocheza bonurile de transport si participa la verificarea consistentelor betoanelor. Laboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei, cu ajutorul conului de tasare si preleveaza betonul, intocmeste corpurile de proba, mentinandu-le in conditii standard, pana la incercarile lor mecanice, intr-un laborator de grad superior autorizat. 3. Verificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea

82

betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. In cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat , sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. 4. Verificarea modului de decofrare a elevatiilor si aripilor laterale, in special a starii muchiilor. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii si de seful punctului de lucru, in faza finala. Tot in faza finala seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarii, receptioneaza lucrarea, dupa care pentru fiecare element se intocmeste procesul verbal pentru aspect beton dupa decofrare, in special pentru fetele care se vor acoperi cu pamant.

3. Executia lucrarilor de hidroizolatie prin acoperire cu pelicule impermeabile

Controlul calitatii in etapa de executie hidroizolatiei in spatele elevatiilor, aripilor laterale si a dalei la podetele inglobate in terasament, impune activitatile de verificari, prezentate in continuare. 1. Verificarea temperaturii bitumului topit . Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa topirea fiecare sarje care se va introduce in lucru. 2. Verificarea modului de asternere bitum pe suprafata betonului (grosime, uniformitate). Activitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul executiei. In faza finala, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse

4. Executia dalei podetului

Controlul calitatii in etapa de executie dale podete dalate , impune activitatile de verificari si incercari, pe fazele tehnice distincte de executie ( cofrari, armari, betonari). Acestea sunt prezentate in continuare.

a. Cofrarea dalei

1. Verificarea stabilitatii si sigurantei elementelor de sustinere a cofra-jului, functie de solutia adoptata (cintru, esafodaj, podina etc.) Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa executia acestor dispozitive.

83

2. Verificarea modului de asezare a elementelor de cofrare . Activitatea consta in verificarea prinderilor si imbinarilor intre ele, indiferent de natura lor (lemn sau metal). In aceasta activitate se mai verifica si daca rosturile de la imbinari sunt colmatate pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul betonarii si tratarea intregului cofraj cu decofrol. De asemenea se verifica planeitatea suprafetei cofrajului, panta (acolo unde podetul este in curba), dimensiunile geometrice, dupa montarea partilor laterale. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul executiei si de seful punctului de lucru in faza finala. La baza tuturor verificarilor se foloseste ca sistem referential plansa de cofrare placa din proiectul de executie.

b. Armare dala

1. Verificarea modului de fasonare a armaturi. Activitatea consta in verificarea, in timpul fasonarii cat si la sfarsitul fazei de lucru, a numarului, lungimii barelor, pe categorii de oteluri beton si lungimea ciocurilor. La baza acestor activitati se afla, ca sistem referential, plansa de armare placa podet. Activitatea este relizata de seful de echipa fierari betonisti in timpul desfasurarii fasonarii, montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. 2. Verificare montarii si legarii armaturilor. Activitatea consta in verificarea numarului de bare in sectiuni, distanta intre bare, modul de legare a armaturilor, in centru si pe contur. De asemenea se verifica acoperirea cu beton si asezarea distantierilor la nivelul cofrajului. Activitatea este realizata de seful de echipa fierari betonisti, in timpul desfasurarii montarii si de seful punctului de lucru in faza finala. La baza acestor verificari, ca sistem referential, se foloseste plansa de armare placa podet. din proiectul de executie. In faza finala, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneza lucrarea, dupa care se intocmeste procesul verbal, pentru lucrari ce devin ascunse

c. Betonarea dalei

1. Verificarea curatirii cofrajului, udarea lui si verificarea modului cum sunt executate pregatirile dispozitivelor mecanice, pentru realizarea betonarii (bene, dispozitive de vibrare cu placa, etc.), caile de acces a mijloacelor de transport beton. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, inaintea inceperii betonarii dalei podetului. 2. Verificari si incercari in timpul betonarii. Activitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea fiecarui mijloc de transport

84

beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa aceaste verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj, acoperire cu beton armatura si modul de vibrare. Tot in timpul betonarii, la primele transporturi de beton, sau pe parcurs, cand se stabileste de seful punctului de lucru, se verifica clasa betonului prin prelevarea si executia corpurilor de proba, urmate apoi de pastrare in conditii standard, pana la incercarea lor mecanica. Seful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica si pastreaza bonurile de transport, participand si la verificarea consistentelor betoanelor. Laboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei cu ajutorul conului de tasare. 3. Verificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. In cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat, sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. 4. Verificarea modului de decofrare. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii si de seful punctului de lucru, in faza finala. Ea consta in verificarea muchiilor si a suprafetelor betonului.

6. Executia coronamentelor

Controlul calitatii in etapa de executie coronamente podete dalate , impune activitatile de verificari si incercari, specifice pe fazele tehnice distincte de executie cofrari, armari si betonari. Acestea sunt prezentate in continuare. 1. Verificarea cofrarii si armarii coronamentelor. Activitatea se realizeaza de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor si consta in verificarea dimensiunilor geometrice cofraj, etanseitate, tratare cu decofrol, acoperire cu beton, alcatuirea carcaselor de armatura (dimensiuni otel beton, pozitionare etrieri si legare armatura) si montarea ei. Pentru control se foloseste, ca sisteme referentiale, plansele de cofrare si armare coronamente. Dupa terminarea lucrarilor, seful de lot impreuna cu dirigintele lucrarilor, realizeaza receptia lucrarilor si se intocmeste procesul verbal pentru cofrare armare coronamente. 2. Verificarea curatirii cofrajului, udarea lui si verificarea modului cum sunt executate pregatirile dispozitivelor mecanice pentru vibrarea betonului. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru inaintea inceperii betonarii coronamentelor.

85

3. Verificari si incercari in timpul betonarii. Activitatea incepe cu verificarea bonului de transport, la sosirea mijlocului de transport beton, urmata de verificarea consistentei betonului, prin metoda tasarii. Dupa acestei verificari, in timpul betonarii, se verifica modul de asternere beton in cofraj, acoperire cu beton armatura si modul de vibrare. Tot in timpul betonarii se verifica clasa betonului prin prelevarea si executia corpurilor de proba, urmate de pastrare in conditii standard, pana la incercarea lor mecanica. Seful de echipa, verifica modul de betonare si vibrare a betonului, impreuna cu seful punctului de lucru. De asemenea seful de punct lucru, verifica, pastraza bonul de transport beton si participa la verificarea consistentei betonului. Laboratorul santierului realizeaza verificarea consistentei cu ajutorul conului de tasare si preleveaza, executia corpurilor de proba, mentinandu-le in conditii standard pana la incercarile lor mecanice intr-un laborator de grad superior autorizat. 3. Verificarea modului de tratare a betonului dupa turnare. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru si consta in a verifica acoperirea betonului proaspat si a modului de udare dupa inceperea intaririi lui. In cazul betonarii pe timp friguros, seful punctului de lucru este obligat sa verifice periodic temperatura mediului ambiant si temperatura betonului la sosire pe santier. 4. Verificarea modului de decofrare coronamente, in special a starii muchiilor si a modului de tratare beton dupa turnare. Activitatea este realizata de seful de echipa in timpul desfasurarii activitatii de decofrare, respectiv seful punctului de lucru, dupa decofrare.

7. Executia hidroizolatiei si imbracamintii rutiere

Controlul calitatii in etapa de executie hidroizolatie si imbracaminte rutiera pe podete dalate impune activitatile de verificari si incercari, specifice pe fazele tehnice distincte (executie strat de beton egalizare si panta, executie hidroizolatiei, executie strat de beton protectie, executie imbracaminte din beton asfaltic). Activitatile de verificari, pe aceste faze, sunt prezentate in continuare. 1. Verificarea executiei strat beton egalizare si panta. Activitatea consta in verificarea bonului de transport beton, consistenta, grosime de asternere, pante transversale si longitudinale. Actiunea este realizata de seful de echipa, in timpul executiei si seful punctului de lucru in faza finala. Dupa terminarea lucrarilor, seful de santier impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptioneaza lucrarea si intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse.

86

2. Verificarea executiei hidroizolatiei. Activitatea consta in a se verifica grosimea si uniformitatea straturilor de bitum, suprapunerile fasiilor de carton, numarului de straturi de carton si bitum asternute. Activitatea este realizata de seful de echipa si seful punctului de lucru in timpul executiei lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor seful de santier, impreuna cu dirigintele lucrarilor, receptionaza lucrarea si se intocmeste procesul verbal pentru lucrari ce devin ascunse. 3.Verificarea grosimii stratului de mortar protectie hidroizolatie, activitate realizata de seful de punct lucru, in timpul executiei lucrarilor. 4. Verificarea executiei stratului de mixtura asfaltica. Activitatea consta in a se verifica temperatura la sosirea mixturii, gosimea asternuta, modul de compactare, denivelarile si pantele transversale dupa asternere. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru in timpul asternerii mixturii. De asemenea, dupa 28 zile de la darea in exploatare a imbracamintii, un laborator de specialitate analizeaza betonul asfaltic pe carote extrase din imbracaminte (continut de bitum, granulometrie, stabilitate si fluaj, rezistente mecanice, absortie, grad de compactare), dupa care emite un buletin de analiza. Toate activitatile de verificari si incarcari, in executia lucrarilor de hidroizolatie, se realizeaza avand sisteme de referinta plansele din proiectul de executie si specificatiile caietului de sarcini.

8. Executiia lucrarilor de amenajari sub podete

Controlul calitatii in etapa de executie amenajari sub podete dalate impune activitatile de verificari si incercari specifice pe fazele tehnice de executie. Acestea sunt prezentate in continuare. 1.Verificarea pantelor transversale a taluzelor si dimensiunilor geometrice ale lucrarilor de terasamente. Activitatea este realizata de seful punctului de lucru, dupa terminarea lucrarilor de finisare a terasamentelor. 2. Verificarea executiei pereurilor. Activitatea consta in verificarea grosimii stratului de nisip, asternere betonului in pereu sau montarea dalelor din beton, dupa caz, executie si tratare rosturi longitudinale si transversale pe taluze, dimensiuni camera de decantare si mod de captusire cu beton. Activitatea este realizata de seful de echipa, in timpul executiei si de seful de punct de lucru in faza finala. Verificarile se realizeaza avand sisteme referentiale plansele din proiectele de executie.

87

1.2.4. PLANUL DE CONTROL CALITATE VERIFICARI SI INCERCARI Planul de control calitate verificari si incercari este un document specific planificarii calitatii. El este parte integranta din capitolul ,,controlul calitatii,, din structura Planului de asigurarea calitatii, document care trebuie intocmit inaintea inceperii lucrarilor la podete dalate monolite. Prezentam in tabelul urmator planul de control calitate verificari incercari ( P.C.C.V.I). in procesul de executie podete dalate monolite.

P.C.C.V.I. PE PROCES DE EXECUTIE PODETE DALATE MONOLIT

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CIND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVENTA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

1. EXECUTIA LUC-RARILOR DE PREDARE AMP-PLASAMENT LUCRARE, TRA-SARE SI MATE-RIALIZARE-verificare mod de trasare si matria-lizare ax podet-verificarea reperu-lui de nivel (trasarematerializare)

in timpul preda-rii amplasa-samentului si inainte de ince-perea lucrarilor

seful punctului de lucru

minim o verificare

procesul verbal de predare pri-mire ampla-sament luc-rare, caiet trasare

-

-verificare trasareaxe elevatii si mate-rializare prin borne

dupa trasare seful punctuluide lucru

minim o verificare

plansa de trasare po-det

-

1. EXECUTIAFUNDATIILOR

a. EXECUTIA SAPA-TURILOR-verificarea trasarii conturului zonei pentru sapaturi

dupa materiali-zarea trasarii siinaintea ince-perii sapaturilor

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe fiecare fundatie

plan de trasare fundatii

-

-verificarea moduluide sapare evacuarepamant din fundatii

in timpul sapa-turii si in faza finala

seful de echiparespectiv sefulpunctului de lucru si comi-sia de receptie

permanentin timpul sapaturii, respectiv overificare

plansa de trasarefundatii

Proces verbal sta-bilire cotafundareproces

88

-verificarea cotelorsapaturilor si a cotei finale de fun-dare

pe faza (clientexecutant, org.Insp. in Constr.

pe fundatiein faza fina-la

verbal pefaza execu-tie

-verificarea gradu-lui de compactarestrat suport funda-tii

dupa compac-tare

laborator san-tier

minim o ve-rificare la 200 mp. strat

buleti ana-liza Proctor caiet de sarcini

Buletin de verificare grad de compactare

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

b. EXECUTIACOFRARILOR-verificrea planeita-tii betonului de ega-lizare si a cotei defundare

dupa turnarebeton egalizare

seful punctuluide lucru

minim o ve-rificare pefundatie

plansa cof-rare fundatii

-

-verificarea trasariicontururilor funda-tiilor (dimensiuni geometrice, distan-te intre axe)

dupa trasareacontururilorfundatiilor pebeton egalizare

seful punctuluide lucru

minim o ve-rificare pefundatie

plansa detrasare fundatiiplansa cof-rare fundatii

-verificarea moduluide asezare elemen-te de cofrare, soli-darizare, colmatareimbinari-verificarea dimen-siunilor geometricea cofrajului, trasare contur superior,pla-neitate suprafetetratare cu decofrol-verificarea legarii si sprijinirilor laterale a cofrajelor

in timpul exe-cutiei cofrajuluisi in faza finalala receptie

Seful de echipa,in timpul exe-cutiei, seful depct. lucru infaza finala,seful de santiersi reprezentan-tul clientului, lareceptie

minim o ve-rificare pefundatie

plansa decofrareNE 012/1999

procesverbal decofrare

c. EXECUTIA BETO-NARII-verificare mod decuratire strat su-port, udare cofraj,verificare dispoziti-ve mecanice de be-tonare

inaintea beto-narii

seful punctu-lui de lucru

minim o ve-rificare pe fundatie sidispozitiv

NE 012/1999instructiunide folosire

-

-verificare bon transport beton-verificare con-sistenta-verificare mod as-ternere beton, vib-rare

in timpul beto-narii

-seful de echi-pa, seful pun-ctului de lucru-laborator san-tier preleveazaprobe, labora-tor superior

permanentcand se lucreaza,minim o ve-rificare si o incercare pe fundatie

caiet desarcini NE 012/1999

condica de betoanegrafic tasariborderouprelevareprobe

89

-verificare clasa be-ton prin prelevarecorpuri proba

au-torizat incearcaprobele dupa28 zile

pentru cla-sa beton

betonbuletin in-cercari me-canice

-verificare tempera-tura pe timp frigu-ros

betonari pe timp friguros

seful punctuluide lucru

minim trei verificari pezi de lucru

C16/ 1986 caiet tem-peraturi

-verificare mod dedecofrare si sup-rafetele betonului

in timpul decof-rarii si faza fi-nala

seful de echiparespectiv seful punctului de lucru si sefulde santier cu reprezentatul clientului

minim o ve-rificare pesuprafata

NE 012/1999

procesaspect be-ton dupadecofrare

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

2. EXECUTIA ELE-VATIILOR SI ARI-PILOR LATERA-LE

a. Executia trasariielementelor-verificare trasarematerializare con- tururi, dimensiuni geometrice trasare

dupa trasarea elevatiilor si aripilor laterale

seful punctului de lucru

minim o ve-rificare pe elemen

planul de trasare si plansele decofrare

b. Executia armariielementelor-verificare mod defasonare a armatu-rilor (lungimi bare,ciocuri etc.)

in timpul faso-narii si in fazafinala

seful de echipafierari, respec-tiv seful puctu-lui de lucru

minim o ve-rificare pe tipuri de ar-maturi

plansele dearmare

-verificarea armariisi legarii armaturii(acoperire cu be-ton, numar de bare distantieri in diferi-te sectiuni, mod de legare etc.)

in timpul mon-tarii si in faza finala

seful de echipaseful punctuluide lucru res-pectiv seful de lot si reprezen-tantul clientului

minim o ve-rificare pe fiecare ele-ment

planselede armare

procesverbal pen-tru lucrarice devinascunse

c. Executia cofrariielementelor-verificare mod detratare cu decofrol,imbinari, solidariza-re intre elemen-te de cofrare, aco-perire cu beton, asezare distantieri,mod de legare sisprijinire cofraje

in timpul exe-cutiei si in fazafinala

seful de echipadulgheri, sefulpunctului de lucru,respectiv seful de santi-er impreuna cu reprezentant client

permanentin timpul executiei siminim o verificare pe elementin faza fina-la

plansele de cofrare

procesverbal de cofrare

d. Executia beto-narii elementelor-verificare mod de inainte de ince- seful punctului minim o NE

90

curatire strat su-port, udare cofrajepregatire dispoziti-ve de betonare (vib-ratoare, bene, etc.)

perea betonarii de lucru verificare pe cofraj sipe dispozi-tiv

012/1999instructiunide folosire

-

-verificare bon detranspor , consis-tenta beton, aster-nere in cofraje, vib-rare

in timpul beto-narii

seful punctului de lucru

minim o verificare pe mijlocde trans-port si cof-raj

NE 012/1999

condica debetoanegrafic tasari

-verificare clasa beton

dupa 28 zilede la prelevareproba beton

laborator san-tier preleveazaprobe, labora-tor de grad su-perior incerc.

minim overificarepe fiecareelement

NE 012/ 1999

borderouprelevareprobe bet.buletin deincercari

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

-verificare mod de tratare beton dupa turnare si decof-rare , stare muchii aspect beton etc.

dupa betonare seful punctuluide lucru res-pectiv seful delot si reprezen-tant client

minim o ve-rificare pe element

NE 012/ 1999

procesverbal as-pect beton

-verificarea temperaturii betonului simediului ambiant

betonare petimp friguros

seful punctuluide lucru

minim trei verifi-cari pe zide lucru

C 16/1986

caiet temperaturi

3. Executia lucra-rilor de hidroi-zolatii cu peli-cule imperm.-verificare tempera-tura bitum topit, mod de asternere pe suprafete

in timpul exe-cutiei

seful punctuluide lucru

Verificarepermanentain executie

caiet desarcini -

-verificare grosimehidroizolatie si uni-formitate

dupa termina-rea lucrarilor

seful de santiersi reprezentan-tul clientului

minim o ve-rificare pe suprafete

caiet sarcini

procesverbal dereceptie

4. Executie dala podet

a. Cofrarea dalei-verificarea stabilitatii si sigurantei dis-pozitivelor de susti-nere cofraj dala- verificare mod de imbinare elementede cofrare, pante, planeitate, tratare cu decofrol

in timpul exe-cutiei si in fazafinala

seful de echiparespectiv sefulpunctului de lucru

permanentin executiesi minim overificarein faza finala

plansa de cofrarecaiet de sarcini

-

b. Armare dala

91

-verificarea moduluide fasonare a ar-maturilor ( lungimibare pe tipuri, ciocuri etc.)

dupa fasonarearmatura

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe tipuri dearmatura

plansa de armare -

-verificarea monta-rii armaturii (numar de bare in sectiuniacoperire cu betonasezare distantier,legare armatura)

in timpul exe-cutiei si in fazafinala

seful de echipa fierari, seful punctului de lucru, respectiv seful de santier si reprezentan-tul clientului

permanentla montaj si minim o verificarein final

plansa de armare siNE 012/1999

procesverbal pt.lucrari sedevin as-cunse

c. Betonare dala-verificare curatiresi udare cofraj, pre-gatire dispozititivede betonare (placa vibranta, bene, etc)

inaintea betonarii

seful punctului de lucru

minim o verificarepe cofrajsi dispozitiv

NE 012/1999instructiunide folosire

-

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

- verificare bon transport beton, con-sistenta, mod de asternere si vibrare

in timpul betonarii

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe mijloc de trans-port beton, respectiv permanentin timpul betonarii

NE 012/1999

condicade betoanegrafic ta-sari beton

-verificare clasabeton pe corpuriproba

dupa 28 zilede la betonare

laborator san-tier preleveazaprobe, labora-tor de grad su-perior incercarimecanice

minim o verificarepe un setcorpuri proba

NE 012/1999

borderou prelevare probebuletineincercarimecanice

-verificare mod de tratare beton dupa turnare si mod dedecofrare, aspectsuprafata sub po-det

dupa betonarerespectiv, de-cofrare

seful punctuluide lucru res-pectiv seful desantier si rep- rezentant client

minim o ve-rificare pe element

NE 012/ 1999

procesverbal as-pect beton

-verificarea temperaturii betonului simediului ambiant

betonare petimp friguros

seful punctuluide lucru

minim trei verifi-cari pe zide lucru

C 16/1986

caiet temperaturi

6. Executiecoronamente-verificare dimensi-uni cofraje, colma-tare, rosturi, tratare cu decofrol,

dupa realizareacofrarii si ar-marii

seful punctuluide lucru ,seful de santier si reprezentant

minim o ve-rificare pe fiecarecoronamen

plansa de cofrare ar-mare

procesverbal pt.lucrari cedevin as-

92

-verificare alcatuirecarcasa armatura(etrieri, bare, legare arnaturi etc.)-verificare mod de montare acoperirecu beton,

client t cunse

-verificare pregatirecofraj (curatare, udare) si dispoziti-ve de vibrare-verificare bon detransport si consis-tenta beton-verificare mod de asternere beton incofraje si vibrare

inainte si in timpul betonarii

seful de echipa si seful punctu-lui de lucru

permanent cind se be-toneaza

NE012/1999instructiuni de folosire

condica de betoanegrafic tasari

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

-verificarea claseibetonului prin incercari pe probe

dupa 28 zilede la betonare

laborator san-tier preleveaza probe, labora-tor grad supe-rior - incercarimecanice peprobe beton

minim oincercare pe un set deprobe

NE 012/1999

borderou prelevareprobe betonbuletin deincercare mecanice

-verificare mod dedecofrare si aspectbeton (suprafate, starea muchiilor)

in timpul si du-pa decofrare

seful de echipa respectiv sefulpunctului de lucru

minim o ve-rificare pecoronament

NE 012/1999 -

-verificare tratarebeton dupa turnare(umezire timp de 7zile)

imediat dupa decofrare

seful punctului de lucru

minim o verificare pe zi

NE 012/1999 -

7. Executie hidro-izolatie si im-bracaminte pepodet

a. Executie sape deegalizare si pro-tectie hidroizola-tie-verificare bon tran-sport si consistentamortar (beton)-verificare grosimesi panta asternere

inainte si in timpul executiei

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe mijloc transportsi pe sup-rafata

specificatiicaiet sarcini

condicade betoanegrafic tasari

93

mortarb. Executie hidroi-

zolatieverificari:-temperatura bitumfierbinte-grosime strat bi-tum-suprapunere fasiide carton- numar de straturialternative de bitumsi carton

in timpul exe-cutiei si in fazafinala

seful punctuluide lucru, res-pectiv seful desantier si rep-rezentant client

minim o verificare pe straturi al-ternative

specificatiicaiet sar-cini

proces ver-bal lucrarice devinascunse

c. Executie imbraca-Minte-verificare amorsa-re strat suport-verificare tempera-turi mixtura la pri-mire si compactare-verificare mod deasternere (grosimemixtura, pante, compactare)

inainte si in timpul executiei

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe mijloctransport si permanentla asternere

specificatiicaiet sar-cini siSTAS 174/2 - 1998

caiet temperaturi

ACTIUNE C.C.V.I.FLUX EXECUTIE.

CAND SE REALIZEAZA

CINE REALIZEAZA

FRECVEN-TA

SISTEMREFEREN-TIAL

INREGIS-TRARE

-verificare calitatemixtura in exploata-re (continut bitum,granulometrie , sta- bilitate, fluaj, rezis-tente, absortie) pecorpuri proba dinimbracaminte

dupa 28 zile dela darea in exploatare

laborator spe-cializat autori-zat

minim o ve-rificare peo carotaextrasa dinimbracaminte

STAS 174/2-1998

buletin deanaliza

8. Executie luc-rari de amena-jare sub podet-verificare pante ta-luze si dimensiunigeometrice sapaturi(inclusiv camera dedecantare)

dupa termina-rea lucrarilorde terasamen-te

seful punctuluide lucru

minim o verificare pe taluz sizona

specificatiicaiet desarcini -

- verificare grosime strat nisip -verificare executierosturi si mod deasezare dale beton,

in timpul exe-cutiei si in fazafinala

seful punctului de lucru

minim o verificare pe zone delucru

specificatiicaiet sar-cini

-

94

planeitate, rosturi.-verificare colmata-re rosturi

95