8

CAPITOLUL I

ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN

ECONOMIA ROMANEASCA

Dezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod placut

si instructiv a timpului liber, ct si ca activitati prestatoare de servicii solicitate n

diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile

civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta

si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu4. De aceea pentru a

releva situatia actuala a turismului romnesc, importanta acestei activitati n

cadrul societatii romnest i contemporane, vom aborda turismul pe plan economic,

social-cultural si ecologic, ncercnd sa prezentam valentele multiple ale acestuia

si locul ocupat de el in viata economico-sociala a Romniei.

1.1 Importanta economica a turismului

Caracterul de ramura de interferenta si sinteza 5 al turismului face ca acesta

sa fie impulsionat si stimulat n dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri

economice ale economiei nationale, si n acelasi timp, face ca turismul sa exercite

la rndul sau, numeroase influente pozitive, att pe plan national ct si

international.

Pentru a reliefa importanta economica a turismului romnesc, ca ramura

distincta a economiei nationale, ncadrata n sectorul tertiar, vom folosi criteriile

precizate de literatura de specialitate 6:

- ponderea populatiei ocupate n unitatile si institutiile cu profil turistic n

totalul populatiei ocupate a tarii;

- contributia turismului la crearea produsului intern brut;

- investitiile n turism;

4 Barbu, Ghe, Turismul n economia nationala, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981, p.82. 5 Minciu, Rodica, op. cit., p. 22. 6 Postelnicu, Ghe, Introducere n teoria si practica turismului, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.

9

Tabel 1.1.1. Populatia ocupata n servicii si populatia ocupata n

hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002

1998 1999 2000 2001 2002 ? I R

Total(mii) 8813 8420 8629 8563 8329 -121 0,99 -0,01

Servicii(mii) 2749,6 2559,7 2692,2 2705,9 2820,5 17,98 1,006 0,006

Hoteluri si restaurante(mii)

98 100 93 79 95 -3 0,97 -0,03

% Hoteluri si restaurante in total

1,11 1,19 1,08 0,92 1,14

% Hoteluri si restaurante in servicii

3,56 3,91 3,45 2,92 3,67

Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105.

Vom reprezenta grafic datele din tabel pentru a realiza o comparatie ntre

evolutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate n hoteluri si restaurante.

Fig.1.1.1. Populatia ocupata din Fig.1.1.2. Populatia ocupata n

hoteluri si

Romnia n perioada 1998-2002 restaurante n perioada 1998 -2002

Sursa: prelucrat conform datelor din Sursa: prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. Bucuresti, 2003, pp. 95,105.

8000810082008300840085008600870088008900

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

0

20

40

60

80

100

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

10

Din observarea libera a graficului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea

numarului populatiei ocupate la nivelul tarii n anul 2000 ( fara a atinge cotele din

anul 1998) tendinta care s-a manifestat n anii urmatori a fost descrescatoare. n

anii 1998-1999, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a nregistrat

o scadere, populatia ocupata n hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, n

anii 2000-2001 populatia ocupata n hoteluri si restaurante scade, urmnd tendinta

descrescatoare a populatiei ocupate n economie, pentru ca abia n 2002 sa se

nregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei

scaderi a populatiei ocupate n economie. Constatam ca n anul 1999 populatia

ocupata n hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 1998, n 2000 s-a

nregistrat o scadere cu 7% fata de 1999, n 2001 scaderea a fost cu 15% fata de

2000, pentru ca n 2002 sa se nregistreze o crestere cu 20% fata de 2001.

Reprezentam grafic ponderea medie a populatiei ocupate n servicii si a

populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata.

Fig. 1.1.3. Ponderea medie a populatiei ocupate n servicii si a populatiei

ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata

Sursa: Prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic, INS, Bucuresti, 2003, pp.95, 105

Desi ponderea populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total

populatie ocupata nu nregistreaza modificari semnificative (media fiind de

1,08%), se observa ca ponderea fortei de munca ocupata n acest sector este

redusa, situatie ce nu poate fi considerata dect ngrijoratoare n conditiile n care

economia contemporana are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei

ocupate n servicii (mai ales daca ne raportam la previziunea conform careia se

total

servicii

Hoteluri +restaurante

11

apreciaza ca n 2005 populatia ocupata la nivel mondial n turism va ajunge la 338

milioane persoane, ceea ce va transforma turismul n cea mai larga industrie din

lume7). Aceasta circumstanta are o influenta negativa si asupra numarului

populatiei ocupate la nivelul ntregii economii nationale, fiindca avnd o evolutie

modesta, hotelurile si restaurantele din Romania genereaza un numar redus de

locuri de munca, ceea ce determina o contributie redusa a acestora la atenuarea

somajului n Romnia. Daca luam n considerare si faptul ca activitatea din turism

infuenteaza utilizarea fortei de munca din alte ramuri ale economiei, cum ar fi :

agricultura, industria alimentara, industria usoara, constructii, industria si ca

fiecare loc de munca direct din turism genereaza de la 1 la 3 locuri de munca

indirecte si induse (0,6-0,8 n agricultura si constructii) 8, se reliefeaza mai

pregnant nevoia dezvoltarii activitatii turistice n Romnia si cresterea rolului

acesteia n cadrul economiei nationale. Pentru a evidentia locul pe care l ocupa

turismul n cadrul economiei nationale romnesti, vom realiza o analiza a P.I.B. n

turism n perioada 1998-2002.

Evolutia P.I.B -ului este prezentata n tabelul urmator:

Tabel 1.1.2. Nivelul P.I.B. n Romnia n perioada 1998 -2002

-miliarde lei preturi curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003, p.282

Din pacate n sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din

turism. Dar stiind ca la nivelul economiei romnesti P.I.B. din turism reprezinta

circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din

turism n perioada cercetata.

7 Minciu, Rodica, op. cit., p.28. 8 Idem, p. 29.

12

Tabel 1.1.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism n Romnia n perioada

1998-2002

-miliarde lei preturi

curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 53753,8 72776,0 88984,3 156128,6 171075,2

Turism 1075,07 1455,52 1779,68 3122,57 3421,50

Sursa: Prelucrat conf. datelor din Anuarul statistic, INS, Bucuresti, 2003, p. 105

Att P.I.B.-ul total, ct si P.I.B.-ul din turism au avut n perioada 1998-

2002 o evolutie ascendenta, astfel ca n anul 2002 nivelul P.I.B.-ului realizat n

economia romneasca a fost cu 218,3% superior celui din 1998, iar valoarea

P.I.B.-ului realizat n turism a fost n acelasi an cu 218,25% mai mare dect n

1998.

Aceasta crestere substantiala a P.I.B. la nivelul ntregii economii nationale

si a celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza ct

mai judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente n preturi

comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor

preturilor de consum n servicii. n urma deflatarii seriilor de date vom observa

daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o

scadere.

Tabel 1.1.4. Calculul P.I.B. n turism n preturi comparabile

n perioada 1998-2002

Anii P.I.B. n turism -preturi curente -

mld. lei

Indicii preturilor de consum n servicii

%

P.I.B. n turism -preturi constante-

mld. lei 1998 1075,07 100 1075,07 1999 1455,52 115,608 1259,01 2000 1779,68 177,878 1000,51 2001 3122,57 240,865 1296,40 2002 3421,50 305,325 1120,61

Sursa: Anuarul statistic, I.N.S..2003,p. 322;

13

Se observa ca P.I.B. n turism nregistreaza o serie de fluctuatii n perioada

de referinta. Asadar evolutia pozitiva exprimata n preturi curente nu se datoreaza

unor progrese cantitative sau calitative n activitatea turistica ci cresterii continue

a preturilor.

Reprezentnd grafic P.I.B. n turism n perioada analizata obtinem:

Fig. 1.1.4. Evolutia P.I.B. n turism n perioada 1998-2002, n preturi

comparabile

Sursa: Tabel nr. 1.1.4.

Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a crescut n 1999 cu 17,11% fata de

1998. n anul 2000 indicatorul a scazut cu 6,94% fata de acelasi an, pe fondul

nregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de 1998. Se

observa ca n anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 1998,

dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de

turisti interni, ceea ce a influentat negativ evolutia P.I.B. din turism. n 2001 are

loc o crestere a P.I.B. cu 20,59% fata de 1998. Aceasta crestere s-a realizat pe

fondul reducerii numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a cresterii numarului

turistilor straini cu 105 mii fata de anul 1998 (datorita dezvoltarii turismului de

afaceri). Anul 2002 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 16,35% fata de

anul 2001, reprezentnd o crestere de numai 4,24% comparativ cu 1998. Aceasta

situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor

interni, de la 4742 mii n 1998 la 3848 mii dar n acelasi timp a majorarii

numarului de turisti straini de la 810 mii n 1998 la 999 mii in 2002. n intervalul

1998-2002 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

14

prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre

tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce a

determinat petrecerea vacantei n strainatate de catre persoanele cu posibilitati

financiare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. n turism, n aceasta

perioada si scaderea acestuia.

Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de

gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca

baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala,

impunndu-se nlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale

ale turismului romnesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului

turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale

sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. n continuare vom

analiza situatia investitiilor n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.5. Investitiile totale si investitiile n hoteluri si restaurante

n perioada 1998-2002

-mld. lei preturi

curente-

Ani 1998 1999 2000 2001 2002

Total 60515,2 83948,1 124987,2 204195,2 271734,7 Servicii 24750,7 35342,2 55494,3 96788,5 117661,1 Hoteluri si restaurante

711,6 1185,8 1097,8 2746,7 3315,0

Sursa: Anuar statistic , I.N.S., 2003, p. 307

n continuare vom realiza transformarea din preturi curente n preturi

comparabile (cons tante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor

preturilor de consum n servicii, pentru a putea vedea care este evolutia reala a

indicatorului n perioada analizata.

15

Tabel 1.1.6. Calculul investitiilor n preturi comparabile n perioada

1998-2002

Investitii -pr. curente -

mld. lei

Indicii pr. de consum n servicii

%

Investitii -pr. constante-

mld. lei 1998

Servicii din care 24750,7 100 24750,7

Hoteluri si restaurante 711,6 100 711,6 1999

Servicii din care 35342,2 115,608 30570,7

Hoteluri si restaurante 1185,8 115,608 1025,7 2000

Servicii din care 55494,3 177,878 31197,9

Hoteluri si restaurante 1097,8 177,878 617,2 2001

Servicii din care 96788,5 240,865 40183,7

Hoteluri si restaurante 2746,7 240,865 1140,3 2002

Servicii din care 117661,1 305,325 38536,3

Hoteluri si restaurante 3315,0 305,325 1085,7 Sursa:Preluat si prelucrat pe baza datelor din Anuarul statistic al Romniei, 2003,

p. 307.

Se observa ca, n mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei,

valorile obtinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. n ceea

ce priveste investitiile n servicii, acestea au cunoscut un trend ascendent n

perioada 1998-2001, pentru a scadea n 2002. Investitiile n hoteluri si restaurante

au avut o evolutie sinusoidala pe parcursul acestui interval. n anul 2002

investitiile n servicii au fost cu 55,7% mai mari dect n anul 1998. n acelasi an

investitiile n hoteluri si restaurante au nregistrat o crestere cu 52,6% fata de

1998.

16

Fig. 1.1.5. Evolutia investitiilor n Fig. 1.1.6. Evolutia investitiilor n hoteluri si restaurante, servicii, n preturi comparabile n preturi comparabile n perioada 1998-2002 n perioada 1998 -2002

Sursa: Tabel nr. 1.1.6. Sursa: Tabel nr. 1.1.6.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1.1.6. vom calcula urmatorii indicatori

statistici: media ar itmetica, modificarea medie absoluta, indicele mediu si ritmul

mediu, folosind relatiile:

y = Syi /n unde: n- numarul de ani;

R= I 100 yn- valoarea indicatorului n anul n;

? = (yn y1) / n-1 y1- valoarea indicatorului n anul 1.

I = 1/ yyn x 100

Tabel 1.1.7. Calculul mediei aritmetice, al sporului mediu, al indicelui

si

ritmului mediu pentru investitiile n hoteluri si restaurante

n perioada 1998-2002

Ani

Investitii y ? I(%) R(%)

1998 711,6 1999 1025,7 2000 617,2 2001 1140,3 2002 1085,7

916,

1

93,5

111,

13

11,1

3

Sursa: Calculat pe baza datelor din tabel nr. 1.1.6.

0

10000

20000

30000

40000

50000

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

0

200

400

600

800

1000

1200

1998 1999 2000 2001 2002

1998

1999

2000

2001

2002

17

Analiznd datele din tabelul 1.1.7. constatam ca investitia medie n

hoteluri si restaurante a fost de 916,1mld. lei n perioada 1998-2002, si ca ea a

crescut n medie cu 93,5 mld. lei. n fiecare an indicatorul nostru a crescut n

medie de 1,1113 ori, adica a crescut cu 11,13%.

Vom calcula si ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total

investitii n servicii n perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.7. Ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante

n total investitii n perioada 1998-2002

Ani % 1998 2,9 1999 3,4 2000 2 2001 2,8 2002 2,8

Sursa: Calculat pe baza tabel nr. 1.1.6.

Se observa ca ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total

investitii servicii n perioada analizata, este foarte mica (ponderea medie este de

doar 2,8%), ceea ce ne ndreptateste sa afirmam ca, n continuare, turismului nu i

se acorda importanta binemeritata, tinnd seama ca este o ramura economica

generatoare de beneficii si locuri de munca.

Din datele prezentate putem trage urmatoarele concluzii:

- n Romnia ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. n hoteluri si

restaurante situeaza tara noastra mult n urma tarilor europene

dezvoltate, mai ales daca ne gndim la faptul ca ponderea P.I.B. n

turism n tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra

nu corespunde deci evolutiei nregistrate n tarile dezvoltate, iar pentru

mbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la

cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. n acest sens se

18

impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar

n general si turismului n special.

- Tinnd seama de faptul ca Romnia beneficiaza de un grad de

valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30%9, si de faptul ca

baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si

morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre

modernizarea si dezvoltarea acesteia.

ANUL 2004, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU

Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in 2003

Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia Pacific, precum si in Orientul Mijlociu. Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia Pacific in 2004, fata de 2003, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 trebuie vazuta ca o reactie la rezultatele foarte scazute din 2003, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS, rezultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de 2002. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 milioane, ceea ce inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor care viziteaza annual Franta. Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiunea Asia Pacific, vizitata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimii ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la o lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE, tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule, de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),

9 Minciu, Rodica, op. cit., p.171.

19

Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din regiunea mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion. Destinatiile din regiunea Asia Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia. Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2004 America a revenit pe drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu 11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si de Est, in orase ca Tallin, Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru companiile low-cost din Asia Pacific si Orientul Mijlociu. Anul 2004 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9 milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani, segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%. Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 34%, in timp ce numarul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioane de straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneo-climaterice, iar 118.000 s-au bronzat pe litoral. Capital nr. 10, 10 martie 2005 Fluvia Meirosu

20

1.2 Importanta socio-culturala a turismului

Turismul, n calitate de activitate economica, si manifesta rolul n diferite

sfere ale economiei si, n acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce

se exercita att asupra turistilor ct si asupra populatiei zonelor vizitate 10.

Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai cresterea

numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea

populatiei n practicarea turismului, ca activitate alternativa 11, ci determina si

cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului

implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este

unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitnd

obtinerea unor performante superioare, si n acelasi timp, acesta se reflecta n mod

nemijlocit n calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea

serviciilor turistice n Romnia nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor,

decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducndu-si si el contributia la

situatia actuala a turismului romnesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii

turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a

personalului implicat n domeniul turistic. Din pacate si n aceasta directie

turismul romnesc ntlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor,

mentalitati.

10 idem, p. 34 11 Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara,Economia turismului si mediul nconjurator, Editura Economica, Bucuresti,1998, p. 60.

21

n conditiile cresterii dimensiunilor timpului liber, caracteristica a evolutiei

economiei contemporane, problemele legate de organizarea si exploatarea

eficienta a acestuia, astfel nct sa asigure refacerea fizica si psihica a

organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor dezvoltarii fiecarui

De ctiva ani, numarul turistilor din Romnia este constant scazut. Lipsa

calitatii serviciilor si preturile mari fac oamenii sa se orienteze spre alte directii n

vacanta. Angajatii din turism sunt nsa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu

curge, macar pica. Cel putin asa reiese din studiul efectuat n cadrul unui proiect

Phare, avnd ca scop oferirea de suport Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si

Familiei n elaborarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele

statistice reunite n studiul Institutului National de Cercetare Stiintifica n domeniul

Muncii si Protectiei Sociale arata clar faptul ca ntreprinzatorii sunt putin interesati

de resursa umana.

Teoretic, toti constientizeaza importanta perfectionarii profesionale (85,5%). Practic,

cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu vor depasi 1-3%

din cifra lor de afaceri n viitorul apropiat.

Pregatirea personalului nu poate fi orientata, de altfel, spre dezvoltarea

calitativa a serviciilor de turism din Romnia, pentru ca nici nu exista un sistem de

evaluare corespunzatoare a personalului. De baza ramne autoinstruirea, potrivit

raspunsurilor date (44%), chiar si n cazul n care apar schimbari tehnologice n

firma. Pentru ca nu sunt dispusi sa faca investitii n resursa umana, patronii pun pret

pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale (65%) sau care are

experienta n munca (89%). n momentul n care sunt nsa ntrebati daca apreciaza

ca angajatii lor au deprinderile si abilitatile necesare pentru a-si ndeplini cu succes

sarcinile profesionale, procentul de 81,1 non-raspunsuri nu mai lasa loc la nici un

comentariu. Tacerea, n acest caz, este un raspuns fara echivoc. Cum-necum, treaba

merge. Ct o sa mai tina ? Probabil pna n momentul integrarii n Uniunea

Europeana.

Sursa: Capital, nr. 30, 22 iulie 2005,p. 37

22

individ12, sunt rezolvate cu succes de catre turism, acesta reprezentnd una dintre

modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liber13. Marirea

timpului liber, datorita reducerii saptamnii de lucru la 40 de ore, are efecte

favorabile mai ales asupra turismului de week-end.

Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza n

vederea largirii orizontului lor spiritual, ncurajnd pastrarea elementelor

traditionale, eliminnd tendintele de uniformizare si generalizare, favoriznd

pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce

individualizeaza turismul romnesc n cadrul turismului mondial.

n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin

cresterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n

serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca

sezoniere, ma i ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere

a curateniei si igienei publice, a confortului general n localitatile turistice si prin

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale n ceea ce priveste

veniturile realizate 14.

Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a

capacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului

de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale,

devenind asa cum arata Barbu Ghe un act de cunoastere, de instruire si de

educatie.

Valorificnd mostenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul

modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de

afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii Romniei n lume.

Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor

culturale si religioase, actioneaza n sensul cresterii interesului populatiei pentru

pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati turistice.

Prin turism se poate promova potentialul cultural romnesc, aceasta

permitnd ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile

12 Angelescu, Coralia, Jula, D., Timpul liber. Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 221. 13 Minciu, Rodica, op. cit., p.35. 14 Nistoreanu, P., (coord.), Ecoturism si turism rural , Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 35.

23

tarii noastre, de la piatra neslefuita pna la arta si cultura dacica si romana, de la

constructiile populare pna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si

brncovenesti sa fie popularizate att pe plan intern ct si international,

evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamnturi la patrimoniul

cultural universal.

Alaturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului

romnesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea

mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea de catre

populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si

traditiei romnesti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme,

atunci cnd turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, aparitia unor

manifestari artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovnd non-

valoarea 15. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale

romnesti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamnt a

influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care

conduce la disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura.

Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare

masura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de

maxima semnificatie n societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si

de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile

specializate n activitatea culturala si n cea turistica.

Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural n activitatea turistica

permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe ntreg teritoriul tarii noastre

avnd influente benefice att prin cresterea gradului de exploatare resurselor

turistice ct si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.

15 Idem, p. 296.

24

1.3 Importanta turismului n protejarea mediului

Societatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care

se manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta

cu probleme pe care pna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor,

poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strns legate de

nsasi continuarea vietii pe pamnt. Daca, nca de la aparitia sa pe pamnt omul a

fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru ai servi

interesele, acum, n mileniul trei, el a nceput sa nteleaga faptul ca existenta sa pe

aceasta planeta depinde de modul n care o va proteja, iar mostenirea pe care o

lasa generatiilor viitoare depinde de felul n care pretuieste si apara potentialul

existent. Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila,

adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia

interesele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra

problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska

Dezvoltarea umana este ecologic durabila, n relatie cu mediul, daca interventiile

si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale

sau culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor ntrun fel

necontrolabil de natura sau intro forma ireversibila din punct de vedere al

generatiilor viitoare16.

Mediul, definit ca totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol,

padure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale

naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) n strnsa

interactiune, influentnd echilibrul ecologic si determinnd conditiile de viata

pentru om, de dezvoltare a societatii(Legea nr.9 din 1973 Legea Mediului)

determina existenta si evolutia omului si a societatii n ansamblul sau, protectia

mediului fiind o problema a tuturor.

Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta n 1995

Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat Strategia protectiei

mediului n Romnia care defineste liniile directoare n ceea ce priveste

16 Stanciulescu, Gabriela,(coord.), Emilian, R., Tigu, Gabriela, Nistoreanu, P., Diaconescu, Claudia, Grofu, Mihaela, Managamentul turismului durabil n tarile riverane Marii Negre, Editura All Beck, 2000, p.2

25

pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o

dezvoltare durabila a tarii noastre, att din punct de vedere economic ct si social,

n conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Romniei la

Uniunea Europeana17.

Fiind o industrie al carei specific este strns legat de mediu, prin

dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati,

turismul trebuie sa actioneze n directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea

calitatii resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de

dezvoltare durabila, aparnd astfel notiunea de turism durabil. n publicatia

O.M.T. Turismul n anul 2010 se specifica urmatoarele: turismul durabil

dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, n

acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are n

vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale

actorilor din turism, mentionndu-se integritatea culturala, ecologica,

diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.

Avnd n vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este

atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active ntr-un mediu nconjurator avnd

trasaturi superioare att n privinta cadrului natural, ct si a celui antropic, se

impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii

activitatii turistice. Relieful, padurile, rurile, lacurile, marea, aerul, apele

minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse

turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament

balnear, de litoral sau cultural. Cu ct resursele sunt mai diverse si mai

nealterate, cu att atractivitatea lor turistica este mai mare, iar activitatile

generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunznd unor diverse motivatii

turistice.

Atractia exercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cu

calitatea diferitelor componente ale mediului nconjurator: cu ct degradarea

acestora nregistreaza o amplitudine mai mare, cu att activitatile turistice sunt

mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte

social-economice dintre cele mai grave.

17 Nistoreanu, P., (coord.), op. cit., p. 27.

26

Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate

are drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri,

reprezentnd o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele

turistice care includ n structura lor resurse degradate, si pierd din valoare,

consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea

utilizarii bazei materiale turistice si scaderea ncasarilor rezultate din

comercializarea lor.

Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, nsemnate.

Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele

recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant

legatura dintre turism si mediul nconjurator. Deteriorarea chiar si ntr-o masura

redusa a acestuia, diminund posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor

umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza

odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si

educationale ale oamenilor.

Relatia turism-mediu nconjurator este polivalenta, ea incluznd si

circumstanta n care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice

se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului nconjurator.

Aceasta este situatia n care se afla litoralul romnesc al Marii Negre, unde

s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul

nconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a

turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si ngrijirea plajelor, prin crearea

de plantatii si peluze nierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios

ncadrate n peisaj, a contribuit la nnobilarea peisajelor, concomitent cu

conservarea calitatii naturale a zonei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism

si mediul nconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de

protectie a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum

arata specialistul elvetian, prof. Krippendorf: Daca putem sa pierdem si apoi sa

ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se

ntmpla n turism, unde substanta de baza-peisajul si pamntul- odata pierduta

este iremediabil pierduta. 18 Glavan, V., Geografia turismului n Romania, Editura Fundatiei Romania Mare, Bucuresti, 1995, p.147.

27

n procesul de dezvoltare a industriei turistice n tara noastra se impune

adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe

calitatile mediului nconjurator si contributia acestuia la protejarea, mbunatatirea

si valorificarea rationala a acestor nsusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de

conditionare reciproca mediu nconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine

qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului19.

Prin masuri de protejare a mediului nconjurator si monumentelor naturii, prin

realizarea unor rezervatii si parcuri nationale n diferite zone ale tarii s-au

mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural avnd

o flora variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea si

exploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurndu-se protectia si

conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice

de atractie deosebita, mbogatesc si diversifica oferta turistica romneasca cu noi

produse turistice.

O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii

monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucrari de sistematizare orientate, fie

spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin

crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea n valoare si includerea lor n

circuitul turistic.

Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a

potentialului turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari

ale resurselor turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase,

mai ales n zonele si la obiectivele la care se manifesta o concentrare turistica, si

n conditiile n care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor

activitati turistice lipsesc, astfel, distrugndu-se uneori ireversibil elemente ce le-

au consacrat ca atractii turistice, unele avnd caracter de unicat (vizitarea

intensiva, iluminatul cu lumnari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus la

degradarea unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta

din Bucovina)20.

19 Barbu, Ghe, op. cit., p. 191. 20 Glavan, V., op. cit., p. 153.

28

Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de

proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de

amplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de

constructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale

zonei turistice, aceasta ultima situatie putnd afecta chiar echilibrul ecologic al

teritoriului respectiv. Asemenea situatii au aparut n unele statiuni balneare, prin

crearea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu

capacitatea de primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultnd o

suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice, ajungndu-se pna la

urbanizarea statiunii (Baile Herculane si partial Sovata).

Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a nlesni

accesul intens al turistilor n zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate

afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M-tii Bucegi, M-tii Cindrel, M-tii

Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rndul lor la

nfrumusetarea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras)21.

Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a

lungul traseelor turistice sau n imediata apropiere a unor obiective turistice,

cauzeaza degradarea peisajului si a altor componente ale mediului nconjurator,

prin rezidurile lasate de catre turisti n locurile de campare. Aceste fenomene apar

n toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, ndeosebi n

vecinatatea centrelor urbane, n munti, n apropierea cabanelor, pe malul rurilor

sau al lacurilor.

Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si

prentmpinarea degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a

resurselor turistice, astfel nct rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata

lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu

factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora,

amenajarea stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor

pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor n plan global teritorial,

printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor

21 Glavan, V., op. cit., p. 150.

29

turistice ale tarii , astfel nct valorificarea turistica a acestora sa se desfasoare n

contextul protectiei mediului nconjurator.

Demersuri pentru un turism durabil

Pentru a reduce impactul asupra mediului nconjurator, industria turismului a pus n aplicare mai multe tipuri de initiative voluntare. Aceste demersuri voluntare includ:

punerea n aplicare a unui sistem de management al mediului nconjurator; declaratii si coduri de conduita, destinate favoriz arii luarii la cunostinta de

catre turisti a termenilor de turism durabil; sume ce garanteaza calitatea ecologica

Industria turistica, n scopul dezvoltarii ntr-o conceptie durabila, a adoptat managementul mediului nconjurator(SME), cum ar fi ISO si EMAS, fiind considerat un mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasa a mediului nconjurator. Pentru a facilita punerea n aplicare a SME-ului, asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop sa ajute actorii industriei turistice n: - diminuarea impactului asupra mediului nconjurator la nivel de energie,

apa, deseuri, zgomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism receptiv la

problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone;

- practicarea unei educatii active a turistilor n vederea mbunatatirii comportamentului acestora fata de tot ce i nconjoara. Ghidurile cele mai utilizate sunt urmatoarele:

ghidul Action Pack al IHEI (Initiativa Internationala a Hotelierilor privind Mediul nconjurator) si a PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator), aplicat n circa 70000 de institutii din 150 de tari;

ghidul Managementul Mediului nconjurator pentru hoteluri al IHEI; Codul de practici al Programului National Australian pentru Ecoturism.

Sistemul de management al Mediului nconjurator impune folosirea unor semne ce garanteaza calitatea turistica numite ECO-labels.

Cele mai cunoscute eco-label-uri sunt urmatoarele:

Blue Flag(Drapelul Albastru) al plajelor europene (n.n. Introducerea n Romnia a simbolului Blue Flag constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului romanesc al Marii Negre. n anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp.)

Green Globe(Globul Verde) dezvoltat de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si aplicat n peste 500 hoteluri din 100 de tari;

Environmental Award(Recompensa Mediului nconjurator) decernata de Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor si folosita de mai mult de 8000 hoteluri din 111 tari;

Tourism for Tomorrow(Turismul de Mine) promovat de compania aeriana britanica British Airways.

Sursa: cotidianul Economistul, nr. 1813 din 21 februarie 2005, p. 3.

30

Protectia mediului nconjurator si a patrimoniului turistic este

dependenta si de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si

respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile

artistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobndirea

acestei constiinte ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie,

actiune ce trebuie ndeplinita permanent pentru toate vrstele, insuflndu-se o

atitudine de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, n vederea

ocrotirii lor.

Potentialul turistic fiind o parte integranta a mediului nconjurator,

existenta si dezvoltarea lui depinde n mod obiectiv de calitatea acestuia, deci

poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un barometru

al calitatii acestuia: se practica intens acolo unde sunt ntrunite conditii bune sau

se diminueaza si dispare treptat n zonele unde, din diverse motive, o componenta

sau alta a mediului nconjurator se degradeaza 22.

Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara

si activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a

economiei, fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii

economico-sociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei,

rata somajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea

cu bunuri de folosinta indelungata 23.

22 Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., Ecoturism , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 75. 23 Ioncica, Maria, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 248