75070292 Capitolul I Rolul Si Important a Turismului in Economia Romaneasca

8/18/2019 75070292 Capitolul I Rolul Si Important a Turismului in Economia Romaneasca

1/24

CAPITOLUL I ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN ECONOMIA ROMANEASCADezvoltarea turismului atât ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicilecivilizatiei actual , cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta e si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu 4. De aceea pentru a releva situatia actuala a turismului românesc, importanta acestei activitati în cadrul societatii românest i contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, social-cultural si ecologic, încercând sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in viata economico -sociala a României.

1.1 Importanta economica a turismuluiCaracterul de ramura de interferenta si sinteza 5 al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat în dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si în acelasi timp, face ca turismul sa exercite la rândul sau, numeroase influente pozitive, atât pe plan national cât si international. Pentru a reliefa importanta economica a turismului românesc, ca ramura distinctaa economiei nationale, încadrata în sectorul tertiar, vom folosi criteriile precizate de literatura de specialitate 6: ponderea populatiei ocupate în unitatile si institutiile cu profil turistic în totalul populatiei ocupate a tarii; contributia turismului la crearea produsului intern brut; investitiile în turism;

4 5

Barbu, Ghe, ªTurismul în economia nationalaº, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981,p.82. Minciu, Rodica, op. cit., p. 22. 6 Postelnicu, Ghe, ªIntroducere în teoria sipractica turismuluiº, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.

8


2/24

Tabel 1.1.1. Populatia ocupata în servicii si populatia ocupata în hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002 1998 Total(mii) Servicii(mii) 8813 2749,6 1999 8420 2559,7 2000 8629 2692,2 2001 8563 2705,9 2002 8329 2820,5 ? -121 17,98 I 0,99 1,006 R -0,01 0,006 -0,03

98 100 93 79 95 -3 0,97 Hoteluri si restaurante(mii) 1,11 1,19 1,08 0,92 1,14 %Hoteluri si restaurante in total 3,56 3,91 3,45 2,92 3,67 % Hoteluri si restaurante in servicii Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al României, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. Vom reprezenta grafic datele dintabel pentru a realiza o comparatie între evolutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate în hoteluri si restaurante. Fig.1.1.1. Populatia ocupata din hoteluri si România în perioada 1998-2002 restaurante în perioada 1998 -2002100

Fig.1.1.2. Populatia ocupata în

8900 8800 8700 8600 8500 8400 8300 8200 8100 8000 1998 1999 2000 2001 2002

1998 1999 2000 2001 2002

80 1998 60 40 20 0 1998 1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002

Sursa: prelucrat conform datelor din datelor din Anuarul Statistic al României, INS, României, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. 95,105.

Sursa: prelucrat conform Anuarul Bucuresti, Statistic 2003, al pp.

9


3/24

Din observarea libera a graficului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea numarului populatiei ocupate la nivelul tarii în anul 2000 ( fara a atinge cotele dinanul 1998) tendinta care s-a manifestat în anii urmatori a fost descrescatoare. În anii 1998-1999, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a înregistrat o scadere, populatia ocupata în hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, în anii 2000-2001 populatia ocupata în hoteluri si restaurante scade, urmând tendinta descrescatoare a populatiei ocupate în economie, pentru ca abia în 2002 sa se înregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei scaderi a populatiei ocupate în economie. Constatam ca în anul 1999 populatia ocupata în hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 1998, în 2000 s -a înregistrat o scadere cu 7% fata de 1999, în 2001 scaderea a fost cu 15% fata de 2000, pentru ca în 2002 sa se înregistreze o crestere cu 20% fata de 2001. Reprezentam grafic ponderea medie a populatiei ocupate în servicii populatiei ocupate în hoteluri si restaurante în total populatie ocupata. si a

Fig. 1.1.3. Ponderea medie a populatiei ocupate în servicii si a populatiei ocupate în hoteluri si restaurante în total populatie ocupata

total servicii Hoteluri + restaurante

Sursa: Prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic, INS, Bucuresti, 2003, pp.95, 105 Desi ponderea populatiei ocupate în hoteluri si restaurante în total populatie ocupata nu înregistreaza modificari semnificative (media fiind de 1,08%), se observa ca ponderea fortei de munca ocupata în acest sector este redusa, situatie c

e nu poate fi considerata decât îngrijoratoare în conditiile în care economia contemporna are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei ocupate în servicii (mai ales daca ne raportam la previziunea conform careia se

10


4/24

apreciaza ca în 2005 populatia ocupata la nivel mondial în turism va ajunge la 338 milioane persoane, ceea ce va transforma turismul în cea mai larga industrie din lume 7). Aceasta circumstanta are o influenta negativa si asupra numarului populatiei ocupate la nivelul întregii economii nationale, fiindca având o evolutie modesta, hotelurile si restaurantele din Romania genereaza un numar redus de locuri demunca, ceea ce determina o contributie redusa a acestora la atenuarea somajului în România. Daca luam în considerare si faptul ca activitatea din turism infuenteaza utilizarea fortei de munca din alte ramuri ale economiei, cum ar fi : agricultura, industria alimentara, industria usoara, constructii, industria si ca fiecare loc de munca direct din turism genereaza de la 1 la 3 locuri de munca indirecte si induse (0,6-0,8 în agricultura si constructii) 8, se reliefeaza mai pregnant nevoia dezvoltarii activitatii turistice în România si cresterea rolului acesteia în cadrul economiei nationale. Pentru a evidentia locul pe care îl ocupa turismul în cadrul economiei nationale românesti, vom realiza o analiza a P.I.B. în turism în perioada 1998-2002. Evolutia P.I.B -ului este prezentata în tabelul urmator:

Tabel 1.1.2. Nivelul P.I.B. în România în perioada 1998 -2002 -miliarde lei preturi curenteAniTotal

1998 53753,8

1999 72776,0

2000 88984,32001 156128,6

2002 171075,2

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2003, p.282

Din pacate în sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din turism. Dar stiind ca la nivelul economiei românesti P.I.B. din turism reprezinta circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din turism în perioada cercetata.

7 8

Minciu, Rodica, op. cit., p.28. Idem, p. 29.

11


5/24

Tabel 1.1.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism în România în perioada 1998-2002 -miliarde curenteAni Total Turism 1998 53753,8 1075,07 1999 72776,0 1455,52 2000 88984,3 1779,68 2001 156128,6 3122,57 2002 171075,2 3421,50 lei preturi

Sursa: Prelucrat conf. datelor din Anuarul statistic, INS, Bucuresti, 2003, p. 105

Atât P.I.B.-ul total, cât si P.I.B.-ul din turism au avut în perioada 19982002 o evolutie ascendenta, astfel ca în anul 2002 nivelul P.I.B.-ului realizat în economia româneasca a fost cu 218,3% superior celui din 1998, iar valoarea P.I.B.-ului realizat în turism a fost în acelasi an cu 218,25% mai mare decât în 1998. Aceasta crestere subtantiala a P.I.B. la nivelul întregii economii nationale si a celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza cât mai judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente în preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum în servicii. În urma deflatarii seriilor de date vom observa daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o scadere. Tabel 1.1.4. Calculul P.I.B. în turism în preturi comparabile în perioada 1998-2002 P.I.B. în turism Indicii preurilor de -preturi curente consum în servicii mld. lei % 1075,07 100 1998 1455,52115,608 1999 2000 1779,68 177,878 3122,57 240,865 2001 3421,50 305,325 2002 Sursa: Anuarul statistic, I.N.S..2003,p. 322; Anii P.I.B. în turism -preturi constantemld. lei 1075,07 1259,01 1000,51 1296,40 1120,61

12


6/24

Se observa ca P.I.B. în turism înregistreaza o serie de fluctuatii în perioada de referinta. Asadar evolutia pozitiva exprimata în preturi curente nu se datoreaza unorprogrese cantitative sau calitative în activitatea turistica ci cresterii continue a preturilor. Reprezentând grafic P.I.B. în turism în perioada analizata obtinem:

Fig. 1.1.4. Evolutia P.I.B. în turism în perioada 1998-2002, în preturi comparabile1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

Sursa: Tabel nr. 1.1.4.

Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a crescut în 1999 cu 17,11% fata de 1998. În anul 2000 indicatorul a scazut cu 6,94% fata de acelasi an, pe fondul înregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de 1998. Se observa ca în anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 1998, dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de turisti interni, ceea ce a influentat negativ evolutia P.I.B. din turism. În 2001 are loc o crestere a P.I.B. cu 20,59% fata de 1998. Aceasta crestere s-a realizatpe fondul reducerii numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a cresterii numarului turistilor straini cu 105 mii fata de anul 1998 (datorita dezvoltarii turismului de afaceri). Anul 2002 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 16,35% fata de anul 2001, reprezentând o crestere de numai 4,24% comparativ cu 1998. Aceasta situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor interni, de la 4742 mii în 1998 la 3848 mii dar în acelasi timp a majorarii

numarului de turisti straini de la 810 mii în 1998 la 999 mii in 2002. În intervalul 1998-2002 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica

13


7/24

prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce adeterminat petrecerea vacantei în strainatate de catre persoanele cu posibilitatifinanciare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. în turism, în aceasta perioada si scaderea acestuia. Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala, impunându-se înlocuirea periodica a componentelor sale sica dotarile materiale ale turismului românesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. În continuare vom analiza situatia investitiilor în hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.5. Investitiile totale si investitiile în hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002 -mld. curenteAni 1998 1999 2000 124987,2 55494,3 1097,8 2001 204195,2 96788,5 2746,7 2002 271734,7 117661,1 3315,0 lei preturi

60515,2 83948,1 Total 24750,7 35342,2 Servicii 711,6 1185,8 Hoteluri si restaurante Sursa: Anuar statistic , I.N.S., 2003, p. 307

În continuare vom realiza transformarea din preturi curente în preturi comparabile (cons tante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum în servicii, pentru a putea vedea care este evolutia reala a indicatorului

în perioada analizata.14


8/24

Tabel 1.1.6. Calculul investitiilor în preturi comparabile în perioada 1998-2002 Investitii -pr. curente mld. lei 1998 24750,7 Servicii din care Hoteluri si restaurante 1999 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2000 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2001 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2002 711,6 35342,2 1185,8 55494,3 1097,8 96788,5 2746,7 100 100 115,608 115,608 177,878 177,878 240,865 240,865 24750,7 711,6 30570,7 1025,7 31197,9 617,2 40183,7 1140,3 Indicii pr. de consum în servicii % Investitii -pr. constantemld. lei

117661,1 305,325 38536,3 Servicii din care Hoteluri si restaurante 3315,0 305,325 1085,7 Sursa:Preluat si prelucrat pe baza datelor din Anuarul statistic al României, 2003, p. 307.

Se observa ca, în mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei, valorile obtinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. În ceeace priveste investitiile în servicii, acestea au cunoscut un trend ascendent în perioada 1998-2001, pentru a scadea în 2002. Investitiile în hoteluri si restaurante auavut o evolutie sinusoidala pe parcursul acestui interval. În anul 2002 investitiile în servicii au fost cu 55,7% mai mari decât în anul 1998. În acelasi an investitiile hoteluri si restaurante au înregistrat o crestere cu 52,6% fata de 1998.

15


9/24

Fig. 1.1.5. Evolutia investitiilor în investitiilor în hoteluri si restaurante, comparabile în preturi comparabile 2002 în perioada 1998 -20021200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

Fig. 1.1.6. Evolutia servicii, în preturi în perioada 1998-

50000 40000 30000 20000 10000 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002



Pe baza datelor din tabelul nr. 1.1.6. vom calcula urmatorii indicatori statistici: media ar itmetica, modificarea medie absoluta, indicele mediu si ritmul mediu, folosind relatiile: y = Syi /n R= I ± 100 ? = (yn ± y1) / I=n-1

unde: n- numarul de ani; yn - valoarea indicatorului în anul n; y1 - valoarea indicatorului în anul 1.

yn / y1 x 100

Tabel 1.1.7. Calculul mediei aritmetice, al sporului mediu, al indicelui si ritm

ului mediu pentru investitiile în hoteluri si restaurante în perioada 1998-2002 Investitii y ? Ani 711,6 1998 1025,7 1999 617,2 2000 1140,3 2001 1085,7 2002 Sursa:Calculat pe baza datelor din tabel nr. 1.1.6. 916,1 93,5 I(%) R(%)

111,13

16

11,13


10/24

Analizând datele din tabelul 1.1.7. constatam ca investitia medie în hoteluri si restaurante a fost de 916,1mld. lei în perioada 1998-2002, si ca ea a crescut în mediecu 93,5 mld. lei. În fiecare an indicatorul nostru a crescut în medie de 1,1113 ori, adica a crescut cu 11,13%. Vom calcula si ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante în total investitii în servicii în perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.7. Ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante în total investitii înperioada 1998-2002 Ani % 2,9 1998 3,4 1999 2 2000 2,8 2001 2,8 2002 Sursa: Calculat pe baza tabel nr. 1.1.6.

Se observa ca ponderea investitiilor în hoteluri si restaurante în total investitiiservicii în perioada analizata, este foarte mica (ponderea medie este de doar 2,8%), ceea ce ne îndreptateste sa afirmam ca, în continuare, turismului nu i se acordaimportanta binemeritata, tinând seama ca este o ramura economica generatoare de beneficii si locuri de munca. Din datele prezentate putem trage urmatoarele concluzii: În România ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. în hoteluri si restaurante situeaza tara noastra mult în urma tarilor europene dezvoltate, mai ales daca ne gândim la faptul ca ponderea P.I.B. în turism în tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra nu corespunde deci evolutiei înregistrate în tarile dezvoltate, iar pentru îmbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. În acest sens se

17


11/24

impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar în general si turismului în special. Tinând seama de faptul ca România beneficiaza de un grad de valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30% 9, si de faptul ca baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre modernizarea si dezvoltarea acesteia.

ANUL 2004, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in2003 Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculosanul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia ± Pacific, precum si in Orientul Mijlociu. Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia ± Pacific in 2004, fata de 2003, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 trebuie vazuta cao reactie la rezultatele foarte scazute din 2003, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS, rezultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de 2002. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 mi ioane, ceea ce l inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor careviziteaza annual Franta. Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiuneaAsia ± Pacific, vizitata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimi

i ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la olupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE,tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule, de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),

9

Minciu, Rodica, op. cit., p.171.

18


12/24

Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din r giunea e mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion. Destinatiile din regiunea Asia ± Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia. Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2004 America a revenit pe drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu 11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si deEst, in orase ca Tallin, Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru companiile low-cost din Asia ± Pacific si Orientul Mijlociu. Anul 2004 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9 milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani, segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%. Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 3

4%, in timp ce numar ul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioanede straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneoclimaterice, iar 118.000 s-au bronzat pe litoral. Capital nr. 10, 10 martie 2005 ± Fluvia Meirosu

19


13/24

1.2 Importanta socio-culturala a turismului

Turismul, în calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferite sfere ale economiei si, în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce se exercita atât asupra turistilor cât si asupra populatiei zonelor vizitate 10. Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai cresterea numarului locurilor demunca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei în practicareaturismului, ca activitate alternativa 11, ci determin a si cresterea continua anivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitând obtinerea unor performante superioare, si în acelasi timp, acesta se reflecta în mod nemijlocit în calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea serviciilor turistice în România nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor, decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducându-si si el contributia la situatia actuala a turismului românesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii turistice lanivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului implicat în domeniul turistic. Din pacate si în aceasta directie turismul românesc întâlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor, mentalitati.

10 11

idem, p. 34 Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara,Economia turismului si mediul înconjurator, Editura Economica, Bucuresti,1998, p. 60.

20


14/24

De câtiva ani, numarul turistilor din România este constant scazut. Lipsa calitatiiserviciilor si preturile mari fac oamenii sa se orienteze spre alte directii în vacanta. Angajatii din turism sunt însa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu curge, macar pica. Cel putin asa reiese din studiul efectuat în cadrul unui proiect Phare, având ca scop oferirea de suport Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei în elaborarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele statistice reunite în studiul Institutului National de Cercetare Stiintifica îndomeniul Muncii si Protectiei Sociale arata clar faptul ca întreprinzatorii sunt putin interesati de resursa umana. Teoretic, toti constientizeaza importanta perfectionarii profesionale (85,5%). Practic, cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu vor depasi 1 -3% din cifra lor de afaceri în viitorul apropiat. Pregatirea personalului nu poate fi orientata, de altfel, spre dezvoltarea calitativa a serviciilor de turism din România, pentru ca nici nu exista un sistem de evaluare corespunzatoare a personalului. De baza ramâne autoinstruirea, potrivit raspunsurilor date (44%), chiar si î cazul în care apar schimbari tehnologice în n firma. Pentru ca nu sunt dispusi sa faca investitii în resursa umana, patronii pun pret pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale (65%) sau care are experienta în munca (89%). În momentul în care sunt însa întrebati daapreciaza ca angajatii lor au deprinderile si abilitatile necesare pentru a-si îndeplini cu succes sarcinile profesionale, procentul de 81,1 non-raspunsuri nu mai lasa loc la nici un comentariu. Tacerea, în acest caz, este un raspuns fara echivoc. Cum-necum, treaba merge. Cât o sa mai tina ? Probabil pâna în momentul integrarii î Uniunea Europeana.

Sursa: Capital, nr. 30, 22 iulie 2005,p. 37În conditiile cresterii dimensiunilor timpului liber, caracteristica a evolutiei economiei contemporane, problemele legate de organizarea si exploatarea eficienta a acestuia, astfel încât sa asigure refacerea fizica si psihica a organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor dezvoltarii fiecarui

21


15/24

individ 12, sunt rezolvate cu succes de catre turism, acesta reprezentând ¹una dintre modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liberª13. Marirea timpului liber, datorita reducerii saptamânii de lucru la 40 de ore, are efecte favorabile mai ales asupra turismului de week-end. Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza în vederea largirii orizontului lor spiritual, încurajând pastrarea elementelor traditionale, eliminând tendintele de uniformizare si generalizare, favorizând pastrarea identitatii socio-culturale si asumareaunei personalitati distincte ce individualizeaza turismul românesc în cadrul turismului mondial. În plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin cresterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, atât în serviciile turistice, cât si în infrastructura generala, aparitia unor louri de munca sezoniere, ma i ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a confortului general în localitatile turistice si prin scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale în ceea ce priveste veniturile realizate 14. Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a capacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale, devenind asa cum arata Barbu Ghe ¹un act de cunoastere, de instruire si de educatieª. Valorificând mostenirea cultural-istorica a poporului român, turismul modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii României în lume. Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase, actioneaza în sensul cresterii interesului populatiei pentru pastrarea, conservarea si val

orificarea obiectivelor cu veleitati turistice. Prin turism se poate promova potentialul cultural românesc, aceasta permitând ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile

12

Angelescu, Coralia, Jula, D., Timpul liber. Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 221. 13 Minciu, Rodica, op. cit., p.35. 14 Nistoreanu, P., (coord.), Ecoturism si turism rural , Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 35.

22


16/24

tarii noastre, de la piatra neslefuita pâna la arta si cultura dacica si romana, de la constructiile populare pâna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si brâncovenesti sa fie popularizate atât pe plan intern cît si international,evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamânturi la patrimoniul cultural universal. Alaturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului românesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea decatre populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si traditiei românesti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme, atunci când turismul devine fenomen de masa, ¹suprasaturatª, aparitia unor manifestari artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovând nonvaloarea 15. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale românesti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamânt a influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care conduce la disparitia sentimentului de mândrie fata de propria cultura. Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul românesc este în mare masura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificatie în societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta între toate organismele si între toate forurile specializate în activitatea culturalasi în cea turistica. Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural în activitatea turistica permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe întreg teritoriul tarii noastre având influente benefice atât prin cresterea gradului de exploatare resurselor turistice cât si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.

15Idem, p. 296.

23


17/24

1.3 Importanta turismului în protejarea mediuluiSocietatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care se manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta cuprobleme pe care pâna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor, poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strâns legate de însasi continuarea vietii pe pamânt. Daca, înca de la aparitia sa pe pamânt omul a fostpreocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru a±i servi interesele, acum, în mileniul trei, el a început sa înteleaga faptul ca existenta sa pe aceastaplaneta depinde de modul în care o va proteja, iar mostenirea pe care o lasa generatiilor viitoare depinde de felul în care pretuieste si apara potentialul existent. Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila, adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia

interesele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska ªDezvoltarea umana este ecologic durabila, în relatie cu mediul, daca interventiile si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor într±un fel necontrolabil de natura sau intr±o forma ireversibila din punct de vedere al generatiilor viitoareª16. Mediul, definit ca ¹totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol, padure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) în strânsa interactiune, influentând echilibrul ecologic si determinând conditiile de viata pentru om, de dezvoltare a societatiiª(Legea nr.9 din 1973 ± Legea Mediului) det

ermina existenta si evolutia omului si a societatii în ansamblul sau, protectia mediului fiind o problema a tuturor. Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta în 1995 Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat ¹Strategia protectiei mediului în Româniaª care defineste liniile directoare în ceea ce piveste16

Stanciulescu, Gabriela,(coord.), Emilian, R., Tigu, Gabriela, Nistoreanu, P., Diaconescu, Claudia, Grofu, Mihaela, Managamentul turismului durabil în tarile riverane Marii Negre, Editura All Beck, 2000, p.2

24


18/24

pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determinao dezvoltare durabila a tarii noastre, atât din punct de vedere economic cât si social, în conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Românieila Uniunea Europeana 17. Fiind o industrie al carei specific este strâns legat demediu, prin dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati, turismul trebuie sa actioneze în directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea calitatii resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de dezvoltare durabila, aparând astfel notiunea de turism durabil. În publicatia O.M.T. ªTurismul în anul 2010º se specifica urmatoarele: turismul drabil dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, în acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are în vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale ªactorilorº din turism, mentionându-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata. Având în vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active într-un mediu înconjurator având trasaturi superioare atât în privintadrului natural, cât si a celui antropic, se impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii activitatii turistice. Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, aerul, apele minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament balnear, de litoral sau cultural. Cu cât resursele sunt mai diverse si mai ¹nealterateª, cu atât atractivitatea lor turstica este mai mare, iar activitatile generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunzând unor diverse motivatii turistice. Atractia exercitata de variatele r

esurse turistice este direct proportionala cu calitatea diferitelor componente ale mediului înconjurator: cu cât degradarea acestora înregistreaza o amplitudine mai mare, cu atât activitatile turistice sunt mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte social-economice dintre cele mai grave.17

Nistoreanu, P., (coord.), op. cit., p. 27.

25


19/24

Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate are drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri, reprezentând o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele turistice care includ în structura lor resurse degradate, îsi pierd din valoare, consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea utilizarii bazei materiale turistice si scaderea încasarilor rezultate din comercializarea lor.Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, însemnate. Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant legatura dintre turism si mediul înconjurator. Deteriorarea chiar si într-o masura redusa a acestuia, diminuând posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si educationale ale oamenilor. Relatia turism-mediu înconjurator este polivalenta, ea incluzând si circumstanta în care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului înconjurator. Aceasta este situatia în care se afla litoralul românesc al Marii Negre, unde s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul înconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si îngrijirea plajelor, prin crearea de plantatii si peluze înierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios încadrate în peisaj, a contribuit la înnobilarea peisajelor, concomitent cu conservareacalitatii naturale a zonei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism si mediul înconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de protectie

a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum arataspecialistul elvetian, prof. Krippendorf: ¹Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul în alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se întâmpla în turim, unde substanta de baza-peisajul si pamântul- odata pierduta este iremediabil pierduta.ª18

Glavan, V., Geografia turismului în Romania, Editura Fundatiei ªRomania Mare, Bucuresti, 1995, p.147.

26


20/24

În procesul de dezvoltare a industriei turistice în tara noastra se impune adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe calitatile mediului înconjurator si contributia acestuia la protejarea, îmbunatatirea si valorificarea rationala a acestor însusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de conditionare reciproca mediu înconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului19. Prin masuri de protejare a mediului înconjurator si monumentelor naturii, prin realizarea unor rezervatii si parcuri nationale în diferite zone ale tarii s-au mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural având o flora variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea siexploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurându-se protectia si conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice de atractie deosebita, îmbogatesc si diversifica oferta turistica româneasca cu noi produse turistice. O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucraride sistematizare orientate, fie spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea în valoare si includerea lor în circuitul turistic. Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari ale resurselor turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase, mai ales în zonele si la obiectivelela care se manifesta o concentrare turistica, si în conditiile în care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor activitati turistice lipsesc, astfel, distrugându-se uneori ireversibil elemente ce leau consacrat ca atracti

i turistice, unele având caracter de unicat (vizitarea intensiva, iluminatul cu lumânari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus l a degradarea unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta din Bucovina) 20.

19 20

Barbu, Ghe, op. cit., p. 191. Glavan, V., op. cit., p. 153.

27


21/24

Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de amplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de constructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale zonei turistice, aceasta ultima situatie putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. Asemenea situatii au aparut în unele statiuni balneare, prin crearea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu capacitatea de primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultând o ¹supraîncarcareª a teitoriului cu instalatii turistice, ajungându-se pâna la urbanizarea statiunii (Baile Herculane si partial Sovata). Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a înlesni accesul intens al turistilor în zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M Bucegi, M Cindrel, M -tii -tii -tii Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rândul lor la înfrumusetarea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras) 21. Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a lungul traseelor turistice sau în imediata apropiere a unor obiective turistice, cauzeaza degradarea peisajului si a altor componente ale mediului înconjurator, prinrezidurile lasate de catre turisti în locurile de campare. Aceste fenomene apar în toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, îndeosebi în vecinatatea centrelor urbane, în munti, în apropierea cabanelor, pe malul râurilor sau al lacurilor. Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si preîntâmpinareadegradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, astfel încât rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii

de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora, amenajareastiintifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial, printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor

21

Glavan, V., op. cit., p. 150.

28


22/24

turistice ale tarii , astfel încât valorificarea turistica a acestora sa se desfasoare în contextul protectiei mediului înconjurator.

Demersuri pentru un turism durabil Pentru a reduce impactul asupra mediului înconjurator, industria turismului a pus în aplicare mai multe tipuri de initiative voluntare. Aceste demersuri voluntare includ: punerea în aplicare a unui sistem de management al mediului înconjurator; declaratii si coduri de conduita, destinate favoriz arii luarii la cunostinta de catre turisti a termenilor de turism durabil; sume ce garanteaza calitatea ecologica Industria turistica, în scopul dezvoltarii într-o conceptie durabila, a adoptat managementul mediului înconjurator(SME), cum arfi ISO si EMAS, fiind considerat un mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasa a mediului înconjurator. Pentru a facilita punerea în aplicare a SME-ului, asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop sa ajute ¹actoriiª industriei turistice în: - diminuarea impactului asupra mediului înconjurator la nivel de energie, apa, deseuri, zgomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediuluisi în conformitate cu specificul fiecarei zone; - practicarea unei educatii active a turistilor în vederea îmbunatatirii comportamentului acestora fata de tot ce îi încojoara. Ghidurile cele mai utilizate sunt urmatoarele: ghidul ¹Action Packª al IHEI (Initiativa Internationala a Hotelierilor privind Mediul Înconjurator) si a PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator), aplicat în circa 70000 de institutii din 150 de tari; ghidul ¹Managementul Mediului Înconjurator pentru hotelur

iª al IHEI; Codul de practiciª al Programului National Australian pentru Ecoturism.Sistemul de management al Mediului Înconjurator impune folosirea unor semne ce garanteaza calitatea turistica numite ECO-labelsª. Cele mai cunoscute eco-label-uri sunt urmatoarele:

Ø Ø Ø

Ø Ø Ø

Ø ¹Blue Flagª(Drapelul Albastru) al plajelor europene (n.n. Introducerea în România a solului ¹Blue Flagª constituie recunoasterea nternationala a i calitatii plajelor litoralului romanesc al Marii Negre. În anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp.) Ø ¹Green Globeª(Globul Verde)

dezvoltat de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si aplicat în peste 500 hoteluri din 100 de tari; Ø ¹Environmental Awardª(Recompensa Mediului Înconjurator) ecernata de Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor si folosita de mai mult de 8000 hoteluri din 111 tari; Ø ¹Tourism for Tomorrowª(Turismul de Mâine)promovat de compania aeriana britanica British Airways.

Sursa: cotidianul ¹Economistulª, nr. 1813 din 21 februarie 2005, p. 3.

29


23/24

Protectia mediului înconjurator si a patrimoniului turistic este dependenta si deconstiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile artistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobândirea acestei constiinte ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie, actiune ce trebuie îndeplinita permanent pentru toate vârstele, insuflându-se o atitudine de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, în vederea ocrotirii lor. Potentialul turistic fiind o parte integranta a mediului înconjurator, existenta sidezvoltarea lui depinde în mod obiectiv de calitatea acestuia, deci poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un ¹barometruª al calitatii acestuia: se practica intens acolo unde sunt întrunite conditii bune sau se diminueaza si dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o componenta sau alta a mediului înconjurator se degradeaza 22. Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara si activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a economiei, fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii economico-sociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei, rata somajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea cu bunuri de folosinta indelungata 23.

22

Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., Ecoturism , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 75. 23 Ioncica, Maria, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 248

30


24/24

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	catalinageorgiana
View:	220 times
Download:	0 times

75070292 Capitolul I Rolul Si Important a Turismului in Economia Romaneasca

Documents