Capitolul 1

Michael St. Piene fugea cet ll tineau picioarele pe strada

Mont-Blanc din Geneva, Elvefia, printre maqini 9i autobuze,

felinare gi cerpetori.

Era ora doue dimineala, inh-o joi. Z[pada bbtuse de

curdnd dinspre munli gi imhacase cu o mantie alb6 strezile

deja lunecoase ale Genevei. in goana lui nebun6, clbdirileetajate, ln culori qterse de precipitaliile recente, teceau pe

lange el ca nigte fantome. Abia trecusera patruzeci $i cinci de

secunde de cdnd pirdsise confortul ciminului gi senzalia de

c6lduri deja dispiruse. Ochii lui de un albastru Pitrunztrtorlbcrimau din cauza vdntului; fiecare fulg de zepadIli tiia fata

ca o lame, in timp ce pirul negnr i se iasfira in aerul rdcoros

al nopfii.Fu cet pe ce sa-Si piardd echilibrul cdnd o coti pe o sEadi

intunecoasa, din cauza rucsacului greu de culoare neagre pe

care ll cdra in spate. O tdie de-a dreptul pe aleile pustii, cro-indu-9i drum spre cartierul istoric. Devenise una cu umbrele:

salopeta stramE 9i inchisi la culoare pe care o pwta se con-

funda cu lntunericul, iar ritrnurile sacadate ale respiraliei

r6sunau printre clEdirile din apropiere.

in cele din urm6, ajunse in spaie la numErul 24, pe Rue de

Fleur. Clidirea, o cas6 greu de descris, cu cinci etaje, pireapustie pe timpul nopfii. Dar Michael gfia cd majoritatea lucruilor

Dincolo de credinli 13

importante gi valoroase se ascundeau adesea in spatele impre-

vizibilului gi al lumescului.De indati ce po4iunea de zbpadd se topi, Michael pipai

spatiile dinfie blocurile de granit, testindu-qi puterea. Noroc

cu mbnugile bine cEptugite, cu care putea sI strangd bine. Privi

spre acoperigul pe care fiirtunile de zipadb il transformaserl

lntr-o adevbrate trap6 cdtre un infern alb al fantomelor.

Michael lncerci s6-9i adune gdndurile, renunlind la orice

alt contact cu exteriorul. Avea la dispozilie mai pulin de un

minut phnl la izbucnirea focurilor de artificii, mai pulin de un

minut pentru a indeplini ultima ei dorinf6.

Michael inqf6cd pachetul 9i il strdnse mai tlre la spate,

apoi incepu si'urce.

- Nascentes morimur - dln momentul in care ne naqtem

incepem sd murim - spuse preotul, in timp ce vantul ii r6sco-

lea p6rul negru.

Era un bbrbat inalt, lat in umeri. Mdinile lui aspre apucard

un rozariu, iar cu degetul mare freci primul nod de deasupra

crucii. Pdrintele Simon Bellatori ptuea mai degrabd un colo-

nel de armati grizonant decat un sluj itor al Bisericii. Vocea luipiaunzatoare de italian pdrea mai potrivite pentru a da ordine

decat binecuvdntiri.

- Unii se gandesc la tmp ca la o inchisoale care ne con-

damn6 la condilia noastd de muritori, in timp ce sufletele

noastre sunt eteme, dorind doar sd fie eliberate din trupul

lumesc. Allii cred cI viafa este limitati, 1ns6 celor ce au cre-

dinli li se vor da speranla $i cheile Raiului. Pentru ce acesta

este locul unde existll cu adevirat via{a etemd" unde sora

noastrd Genevieve va trbi pentru totdeauna.

Micul grup stitea intr-un cimitir vechi de cdnd lumea din

mahalaua Romei. Iama cenugie din Italia il infiord pe Michael,

in timp ce igi in&epta privirile cEtre orag, spre Vaticanul din

depdrtare. Ascult6nd rugiciunile prietenilor s6i din curte, igipleca Auntea. in timp ce cateva bocitoare venite la slujbl

14 RICHARD DOETSCH

strensere ci4ile de rugdciune $i acatistele penhu Litughie,mdna lui Michael pdrea un tentacul al morlii incleqtat pe unplic g5lbui. Avea un blazon cu o cruce albastra qi aiunsese cuo sep6manA in urmA.

Ea i-l inm6nase in urmi cu gapte zile, de indati ce el iideschisese u$a. Statea acolo, pe treapta din fa!6 a praguluicasei, smotocind duldii lui Michael - Hawk gi Raven - care iimullumeau cu obignuitul lor ldtrat ftenetic.

-'Neata, Somnorild! spuse Genevieve, privindu-t cu unzambet cald.

Era imbrdcati cu o haind albd lungi, iar pdrul ei inchis laculoare era strens intr-o coadi. La incheietura mdinii avea ungirag de perle, iar la gat purta un crucifix vechi. Era impeca-bild gi rafinati, ceea ce il {bcu pe Michael sd zimbeascd 9i mailarg, in timp ce o privea cum ii strange in brale pe cei doiciobenesti de B€ma pe aleeainzdpezitA.

Michael iegise in dimineaF ricoroasi de iam6.Daci gtiam ci vii...

- Daci gtiai, ce? Te-ai fi birbierit, ai fi lEcut curat in case?intreba Genevieve cu accentul ei italian bhnd.

- Ceva de genul ista. Michael se agez6. l6ngi ea. Vrei s6-tipreg6tesc micul dejun?

Ea il privi. Ochii stri calzi nu puteau ascunde o umbri detristete, o emotie pe care Michael n-o mai vdzuse pdn6 atuncila prietena lui.

S€ intalnised la moartea soliei lui Michael. Genevievefusese trimisd de c6he parintele Simon Bellatori de la arhivepentru a transmite condoleanlele Vaticarului 9i ale papei

insugi la moartea lui Mary St. Pierre.Era mai mult decAt ironic faptul ci Genevieve avea un

orfelinat; nu era o simpli coincidenfi nici faptul c6 Simon otrimisese pe ea. Michael remesese orfan la nagtere gi, degiavusese noroc de nigte pirinli adoptivi iubitori, care intre timpmuriseri, empatizase intotdeauna cu cei abandonati, cu ceicare-gi deschideau inima gi cdrora le pdsa de cei suferinzi.

Dincolo de credinti

Relalia lui Genevieve cu Michael evoluase in ultimelegase luni. Michael vedea in ea o sore mai mare, care ii inlele-gea temerile, suferintele. Era dibace 9i subtila atunci cend

incerca sI il aline, ptiind foarte bine cA fiecare om trece peste

geutati in felul seu, ci sufera in felul s6u. Nu-l judeca nicio-

dati pe Michael pentru trecutul lui, spunind ci frecare i9i

poarti crucea; oricdt de ciudate sunt talentele pe care le avem,

trebuie si gtim cum se le folosim, pentru ci, in definitiv, aces-

tea ne definesc. Michael era uimit de felul in care gandea ea;

viziunea ei despre viali era intotdeauna pozitivi, indiferent de

circumstanle. Nu se temea de nimic Ai reu$ea sa vada binele

panb 9i in cele mai intunecate inimi.

- Aqadar, iatii-ne aici, 9i nu poti spun€ c6 suntem tocmai

vecini - Blram Hills se afl6 la cinci mii gase sute de kilometri

distanld de ltalia. Nu-mi vine sA cred ce ai venit doar ca se

imprumuli magina de indeperbt z6pada.

Genevieve ii z6mbi lui Michael, sc6pAndu-i gi un fel de

reset, care insE disPdru repede.

- Trebuie st te inteb ceva. Vorbea foarte repede, ca gi

cend trebuia neaparat se se descarc€.

- Te ascult.

- Nu spune nimic ince, te rog. O se te intreb ce crezi des-

pre ce urmeaza sd-li povestesc.

- E-n ordine, qopti Michael, observdndu-i ezitarea din voce.

igi inclin6 fruntea empatic; niciodati nu o auzise vorbindatet de ameninlEtor.

- Exis6 un tablou. E vorba despre tabloul meu, Michael,

un obiect pestrat in familia mea din generatie in generalie.

Este una dintre cele dou6 lucreri semnate de un artist enigma-

tic. il credeam pierdut, dar tocmai ce am aflat cd a aperut pe

piala neagr5. Conline un secret de familie, care, dacd va fidescoperit, va avea mai multe urmiri decdt i{i imaginezi.

Genevieve se opri pentru un moment, mdng6induJ pe

burt6 pe Hawk. Continue apoi sd vorbeasca, fbrb s6-9i ia ochii

de la c6ine.

16 RICHARD DOETSCH

- Nu-mi doresc sdl recuperez. De fapt, weau si fie distrus

inainte ca singura persoani care nu trebuie weodatb s6,-l

gdseascA se pune m6na pe el.

Michael asculta, inlelegdnd perfect ci ii cerea se comit.ii oinftacliune in numele ei. Se uiti la plic, la blazonul cu crucifixalbastru al lui Genevieve. Momentul p6ru se se scurgh incet,in timp ce rdceala diminelii incepea s6-i pdtrundi pan6 inmdduva oaselor

- Sunt hdituit?i, Michael! Hdituittr sd dezv6lui secretul dinspatele acestei capodopere.

- Cum adic6 haituita? intrebe Michael, l6s6nd s6-i scape o

nuanll de furie defensivi in glas.

Se ridicd brusc in picioare, ascultdnd-o cu gi mai multinteres.

- Bdrbatul care inceaxca sb puni mana pe acest tablou are

cel mai intunecat suflet din lume. E un om lipsit de compasi-

une, de remugc6ri. Se dedi la orice pentru a-gi atinge scopu-

rile. Penhu el, nicio viati de om nu este relevante cu adevarat,

nicio acliune nu e prea neofiodoxe. Este disperat $i este exact

ca un animal inchis, care gi-ar minca mddularele penhu a

scdpa. Iar un om disperat nu are nicio limittr, nimic nu-l poate

opri. $i calea pe care o caut6, cea spre care ll va ghida acest

tablou, nu va duce decet h moarte.

- Cum de gtii toate astea? intrebe Michael.in vocea lui se simlea empatia, liri weo urmtr de scepticism.

Cum poti se fii sigurE ce nu tragi concluzii pripite? Cinear putea avea o inimA alat de rece incat se v6neze o alt6 fiintauman6?

- Cu toate ce imi este rugine sd recunosc, omul despre

care-li vorbesc, cel care m[ urm6re$te. . . este propriul meu fiu.Michael ii absorbea cuvintele ftri s[-9i ia privirea de la

ea. Ochii ei, care fusesere intotdeauna atat de putemici, atdt de

increzdtori, erau acum plini de disperare, descumpdniJi intoc-mai ca ochii unui copil rdtdcit de pdrintii lui.

Dincolo de credinli 17

in cele din urm6, Genevieve deschise catarama de alame

a genlii ei de piele de culoarea bronzului, caute inauntru liscoate cheile de la magini. Se ridici, se aranjd Pulin, rectrpa-

t6ndu-qi calmul gi statura demn6.

Michael se ridicb 9i el in linigte, rtrmenand l6ng6 ea 9i pri-

vind-o in continuare.

- Nu $tiu ce sa spun.

Genevieve se lntinse $i-l slruti ulor pe obraz.

- Sd nu sufli o vorbe, mi-e ru$ine ce f-am cerut asta. Puse

cu delicatete plicul galben in mAna lui Michael' Te lnleleg

perfect daci vei refuza s6 faci asta; de fapt, chiar sper si n-o

faci. A fost o prostie si vin aici.

- Genevievel.. apucd sd murmure Michael, dar nu mai $tiu

ce si spunb vdzdnd-o cum se indepirteazI.

- Te sun intr-o siptimina, ii spuse ea in timp ce se intoa6e.

Michael o privi in timp ce cobora pe aleea inzdpezilE',

intrd in maqinl gi demarS.

in urmltoarele zile, Michael se g6ndi la rugimintea lui

Genevieve: sb fie oare o exagerare, o reac{ie paranoicd la tr6-

darea iubirii materne? C6nd se gindea la disperarea din ochii

ei... era atat de diferiE atunci cend incerca si-i induplece

inima. Cu toate c6 se simlea cuprins de indoiali, Michael nu

pusese nici micar o clip6 intenfa lui Genevieve sub semnul

intrebirii, pentru cd, oricare ar fi fost lnsemnbtatea tabloului,

Genevieve credea in el cu toat6 fiinla sa'

Cererea ei ap6sa greu pe umerii lui Michael; practic, iicerea sA intre din nou intr-o lume pe care el o ldsase de mult6

weme in urm6, cu care nu mai avusese de-a face de la moartea

lui Mary. Era o viap la care renuntase bucuros in memoria

unei solii cu principii de nestrfunutat. Pe lang6 asta, nu mai

era la fel de abil gi se temea ci mintea nu-i mai era la fel de

lucidi. Nu numai ce-i cerea s[ fure tabloul, ci gi si se asigure

cA acesta nu va ajunge niciodati in m6inile fiului ei.

1B RICHARD DOETSCH

Trei zile mai tdrziu, Michael o suni pentru a discuta cu ea,

pentru a-i oferi sprijin moral, aga cum gi ea o l4cuse de atiteaori. Voia sd refuze politicos abia la sfirgitul conversaJiei. Ea iicerea sd sparge o galerie de pe piala neagr6, despre care ;tiadoar din auzite. $i, chiar daci ar fi gisit-o prin minune, i-ar fifost imposibil si petrunde acolo.

Tresiri lnsb cdnd vEzu cd telefonul ei era inchis. Blocdapelul qi formd imediat numdrul lui Simon. Nici nu trebui sd

asculte prea mult - tonul prietenului siu spunea totul,Genevieve era moart6.

Firma Belange nu era decit un zvon in lumea artei. Vindeadoax pe pia{a neagra qi fdcea contrabandd cu produse rafinatecare nu se giseau niceieri altundeva. Tablouri, sculpturi, biju-terii 9i antichitili: obiecte despre care nimeni nu mai gtia

nimic, Se ocupa $i cu afiefacte legendare. in realitate, zvonulrAmanea doar o vorbd in vint. Belange era doar un nume de

cod pentru Killian McShane. Un singur om conducea totul,din zece localii diferite risp6ndite prin Elvefia gi Amsterdam.Cu toate ce McShane era un adevlrat iubitor de arti 9i se

ocupa numai cu asla, nicio singurd locatie nu dovedea acest

lucru. in realitate, clidirile erau doar ni9te case la orag, iarlocatarii lor se ocupau cu operaliuni financiare. McShane

amenajase un birou in subsolul fiecirei case gi vizita fiecare

localie doar de doua ori pe ar.McShane se comporta ca un ncgustor cland€stin in ceea ce

prive$te comorile uitate ale lumii artei. Cerea un cornision de

cincispr€zece procente pentru fiecarc tranzacaie. Mdsurile de si-guranfd erau mai presus de fdgdduiala discreliei, iar cele de pe

Rue de Fleur, de la numtrrul 24, erau de cel mai inalt nivel.Trei paznici vegheau f6ri lncetare: unul la intrarea principald,un al doilea in hol, iar celllalt pe acoperig. Nu erau portariobignuili, pe care sa-i angajezi de la o agenfie de pazi.McShane aursese grijd si aleagi doar fogti membri ai polilieimilitare foarte ankenati, pentru a-gi proteja afacerile cdt mai

Dincolo de credingi

bine posibil. Fuseser6 angajafi pentru doui

l9

calitili -vigilenla 9i precizia- 9i primisera instrucliuni clare si nu ezite

sl le foloseascd pe oricare dintre acest€a dactr ar fi fost nevoie'

Dispozitivele electronice erau de primb clas6, foarte apropiate

ca design de cele folosite in armatd, 9i inspirate de cele folo-

site pentru protectia muzeelor. Nu aveai de unde si cunoqti

asemenea lucruri daci nu erai familiarizat cu lumea holilor'

Fiecare tablou sau obiect care urma sd intre in circuit era

adus in clbdire cu cea mai mare discr4ie, in maximi securi-

tate 9i expus apoi in demisolul controlat climatic, ferit de ochii

lumii. Dup6 terminarea negocieritor, banii erau adugi 9i livrali

lui McShane. Nimeni dintre cei implicali in Eanzacfie nu

cunogtea identitatea celeilalte persoane 9i, pdnl 9i McShane

ili p6stra anonimatul, lucrdnd prin intermediari. Plata se facea

strict prin giranli, pentru a evita toate birocralia impustr de

binci. Obliga{iunile trebuiau depuse 9i plstrate timp de dou6-

zeci gi patru de ore, Pentru verificare 9i validare. Dupi termi-

narea acestei perioade, at6t banii, cat Si obiectul de artl erau

distribuite fiecirei p64i, fhll a lasa vreun fel de dovadi cd

tranzactia avusese loc. ,.

Jocurile sexuale iegiseri exact a5a cum fuseserd plinuite

l-ar h distras pdnb 9i pe cel mai vigilent paznic de la munca

lui, pentru cd instinctul are cea mai mare influenta asupra unui

om, fie el 9i prudenta in persoani. Erau un adevirat foc de

nestdvilit al intimitalii. Cele doui doamne ajunseserf pe seard

pe acoperigul clidirii vecine, mai mic6 cu un etaj; aduseseri

cu ele un student $i, ignorand rdcoarea noptii, se dezbrecasere

de hainele de blan6, dezviluindu-gi trupurile perfecte, goale 9i

delicate. Deschisese radiocasetofonul, schimbaserb Iiecvenla

pe un post cu muzice techno ti incepuserd sd il distreze pe

baiatul de dou6zeci 9i unu de ani in toate felurile senzuale

posibile, conEtiente ce sp€ctacolul lor urma sd he vizionat 9i de

voyeuristul singuratic de pe acoperi$ul bitut de vdnfiri de vizavi'

man

Dincolo de credin$ 2lRICHARD DOETSCH

Michael siri peste parapetul indepiftat, fird $tiinta gardia-

nului distrat fi deja excitat. Urcase cele cinci etaje ale casei,

ajutat de spafiile egale dintre blocurile de granit, in care se

putea prinde perfect cu degetele de la mdini 9i picioare. Liftulera paravanul perfect ca se se ascunde, pentru a-gi deschide

incet rucsacul cu instrumente. Scoase din el frdnghia, pentru

a cobori ugoq gi o fixd bine. ASezd apoi doi magneli mari, unuldeasupra 9i celdlalt la baza liftului. Blocb alarmele astfel incdtnimeni s[ nu detecteze nimic. Descuie uqa 9i se stecure ini-untru, inchizand-o in urma lui firl cel mai mic zgomot. Cuajutorul informafiilor pe care i le ddduse Genevieve gi al cu-nogtinlelor lui deloc de neglijat, putuse si puni cap la cap

actuala adresa a lui Belange 9i sd se asigure de tranzacfia incurs. in schimb, ii fusese mult mai greu sa faca rost de planul

clIdirii 9i reugise sE o analizeze abia cu o ora in urma.

Michael aruncd o privire in josul pufului intunecat al lif-tului vechi de o suti de ani; un milos stiitut de pamant se

ridic6, agresdndu-i simfurile. Scoase din rucsac scara cu resortgi o fixd de o rami a liftului ce traversa tavanul. Prinse hamu-

rile de c5t6rat pe cablul de ascensol igi verificd rucsacul gi

cobori in linigte gase etaje in intuneric. Cama il cobora intr-unritm controlat de el, prin telecomanda pe care o finea in mdn6.

Era utild mai degrabe pentru efectul de elastic ai Michaelurma str o foloseascd mai degrabi pentru a iegi cu succes dinsubsol decit pentru coborfi.

incetini pdntr ajunse cam la cinci centimetri deasupra aco-perigului cabinei de lift, care stafiona pe timpul noplii in pivnilademisolului. Se opri 9i igi lipi urechea de uga rece de metal.

intimpinat de o linigte deplind, deschise ugile cu bdgare de

seamd - cupldndu-le lnapoi pe ginele lor -, apoi se c{irA inholul intunecat.

Ca orice afacere, arta se rezuma la profit. O magina, uncalculator, chiar Si o prostituata - toate acestea sunt de marepre, atunci cand sunt proaspete $i noi, neintinate de timp, de

uzur6 sau de vial6. Pe de alti parte, o operi de artb e ca vinul:

cu cdt e mai veche, cu at6t e mai valoroasa. O capodoperd este

apreciattr la justa ei valoare numai dup6 moartea creatorului

sau, care nu mai poate culege toate recompensele pentru creatia

sufletului sdu. Pictura, ca majodtatea artelor, este desevarsite

datorid interpretErii artistului: vtrzutt prin ochii 9i prin mintea

lui, filtratb prin sufletul lui 9i exprimati prin inima sa' Fiecare

lucrare in parte este o dovad6 unici de iubire, un copil de care

sI ai giji, de care sd fii mdndru, adus pe lume prin chinurile

crealiei. $i, cu toate astea, nu artistul este cel care aduntr laurii,

care este admirat pentnr performanlele odraslei sale Cel care

o face in locul lui este investitorul, cel cu potenlial financiar,

cel care gtie s* scoate profit Pe PiaF, care se bucur6 de lucru-

rile furate: indivizi care nu gtiu s6 faci diferenla intre o pdnzi

adevdra6 qi o bucat.6 de h6rtie, intre o pensula 9i un stilou,

intre cemeald gi ulei. Nu conteaze dace apreciazd sau nu cu

adevarat ceea ce comercializeaztr; bucuria cea mai mare este

simful posesiei. Pentru cd ei delin un obiect unic' ceva ce nu

mai poate fi reprodus lTeodatd d€ acela$i artist'-eea ce il atrage pe adevdratul coleclionar este dorinla de

a obline imposibilul. De a avea ceea ce allii nu au Obiecte

demult dispdrute, gterse din evidenla timpului, a istoriei, odate

cu distrugerile provocate de rezboi. Dupi gablonul economic,

preFl depinde 9i aici de cerere 9i oferti'Testimentul hti Chaucer Govier reprezenta v6rful carierei

artistului, o adevirati capodoper6 in toate sensurile cuvdntu-

lui. Era considerati una dintre cele mai bune doud opere ale

sale, de o ffumusete 9i o emofie atat de putemica, atat de

perfecti, incdt artistul gtia cd nu le va mai egala niciodata'

iusese binecuventat cu un talent extraordinar 9i il folosise

d6nd nagtere acestei lucriri divine.

Govier nu era un artist foarte cunoscut, dar foarte curAnd

avea se fie subiectul a numeroas€ titluri de ziar' Jumalul suro-

rii sale fusese descoperit 9i autentificat de cur6nd Acolo era

descris6 detaliat intreaga viafi a lui Govier, insd cel mai mare