Capitolul 24.

EVIDENŢA CIRCULAŢIEI

PRODUSELOR FARMACEUTICE

24.1. Evidenţa intrărilor produselor farmaceutice

24.2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul

24.2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului

24.2.2. Raportul dintre indicii rulajului şi alţi indici finan-

ciari de activitate a întreprinderilor farmaceutice

24.2.3. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul

24.2.4. Etapele de studiu al conjuncturii pieţei

farmaceutice în procesul de dirijare cu rulajul

întreprinderilor farmaceutice

24.2.5. Determinarea indicilor volumului şi structurii

rulajului

24.2.6. Normarea şi planificarea stocurilor de produse

farmaceutice

24.2.7. Planificarea intrărilor de produse farmaceutice

24.3. Documentarea rulajului

24.4. Evidenţa cheltuielilor şi pierderilor de produse

farmaceutice

24.5. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor

gestionare

24.6. Evidenţa cantitativă a circulaţiei medicamentelor

Partea IV.

MANAGEMENTUL EVIDENȚEI ȘI GESTIUNII ÎN

ÎNTREPRINDERILE FARMACEUTICE

578

24.1. Evidenţa intrărilor produselor farmaceutice.

Furnizorii principali de produse farmaceutice pentru farmacii sunt depozitele

farmaceutice. Unele grupuri de produse sunt furnizate de sistemul de tehnică medi-

cală, reactivi chimici, reţeaua de comerţ a mărfurilor industriale, etc. Recipientele

farmaceutice, produsul vegetal medicamentos, pot fi recepţionate şi de la populaţie.

Recepţionarea produselor farmaceutice poate avea loc:

nemijlocit la depozitul farmaceutic;

în farmacie, în cazul transportării lor cu transportul depozitului;

Primind produsele farmaceutice nemijlocit la depozitul farmaceutic, persoana

care le recepţionează este datoare să verifice: denumirea, preţul şi cantitatea în

corespundere cu datele indicate în documentele de însoţire. În caz dacă recepţia

produselor nu poate fi efectuată după numărul de unităţi şi masa neto, atunci re-

prezentantul farmaciei le recepţionează după numărul de locuri şi masa bruto.

Acest fapt se fixează în documentele de însoţire. Dreptul de a recepţiona produse-

le farmaceutice la depozit se confirmă printr-o delegaţie după o formă stabilită

valabilă pentru o singură recepţionare, de regulă, pe un termen de până la 15 zile.

Persoanelor ce se ocupă permanent de aprovizionarea cu medicamente li se poate

elibera delegaţie pe un termen de până la un an de zile pentru achiziţionarea de la

furnizorii cu care întreprinderea farmaceutică are relaţii contractuale de furnizare-

achiziţionare permanente.

Pentru recepţionarea substanţelor toxice şi stupefiante se întocmeşte o delega-

ţie aparte.

În cazul transportării produselor farmaceutice la farmacie cu transportul de-

pozitului, expeditorul le transmite farmacistului diriginte (sau altei persoane res-

ponsabile) împreună cu documentele de însoţire, conform numărului de locuri şi

masei bruto. În acest caz persoana care efectuează recepţia semnează exemplarele

borderoului de expediere şi transport care se întorc expeditorului.

Faptul recepţiei produselor farmaceutice se confirmă prin delegaţie sau prin

semnătura farmacistului-diriginte şi aplicarea ştampilei farmaciei pe exemplarele

borderoului de expediere şi transport ce se înapoiază depozitului.

Pe exemplarul borderoului de expediere şi transport a produselor farmaceuti-

ce care rămâne în farmacie persoana gestionară aplică ştampila de recepţie cu ur-

mătorul conţinut:

Valorile materiale enumerate în acest document,

în sumă de ________________________________________ lei __ bani

au fost recepţionate în întregime şi se află sub responsabilitatea mea (noastră)

_____________ ______________________ data semnătura(rele)

579

Regula principală de recepţie a produselor este – recepţia conform cantităţii,

calităţii lor şi preţurilor (recepţia valorică).

Persoana gestionară din farmacie controlează pentru fiecare denumire – canti-

tatea, preţul, valoarea totală şi verifică aceste date cu cele indicate în borderoul de

expediere şi transport.

Afară de aceasta, toate produsele supuse recepţionării se verifică la prezenţa

următorilor indici:

marcajul, care trebuie să permită stabilirea denumirii întreprinderii industriale

producătoare;

denumirea preparatului;

numărul seriei, numărul analizei, termenul valabilităţii şi alţi indici, prevăzuţi

de documentaţia tehnică de normare.

În caz că se stabileşte o necorespundere a cantităţii sau calităţii produselor re-

cepţionate cu datele din documentele de însoţire, iar furnizorul de produse farma-

ceutice nu este de acord cu necorespunderile depistate, în farmacie se creează o

comisie de recepţionare în componenţa cărei se include: farmacistul-diriginte,

persoanele gestionare, alţi farmacişti precum şi o persoană necointeresată (poate fi

şi din cadrul colectivului). Comisia întocmeşte un act special, numit “Act despre

necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmaceutice, stabilită în tim-

pul recepţionării”. În caz de necesitate se prelevează proba medie în scopul expe-

dierii produsele necalitative pentru control la LCCM AM.

Depozitului farmaceutic i se trimite o scrisoare – reclamaţie la care se ane-

xează “Actul despre necorespunderea cantităţii şi/sau calităţii produselor farmace-

utice, stabilită în timpul recepţionării”, Actul de prelevare a probei medii şi Bule-

tinul de analiză.

Documentele de însoţire a produselor farmaceutice recepţionate se înregis-

trează la intrări în următoarele documente:

1. Registrul intrărilor de produse farmaceutice. Acest Registru serveşte ca

bază pentru întocmirea compartimentului “Intrări” al Raportului de gestiune des-

pre circulaţia produselor farmaceutice.

2. Registrul pentru evidenţa cantitativă a toxicelor, stupefiantelor şi a alcoo-

lului etilic (Registrul de evidenţă cantitativă). În acest Registru se înregistrează

datele cantitative ale intrărilor medicamentelor supuse, conform regulamentelor în

vigoare, evidenţei cantitative.

3. Registrul de evidenţă a medicamentelor cu un termen redus de valabilitate.

Forma acestui registru nu este reglementată. În el se introduc datele cantitative despre

medicamentele cu termen redus de valabilitate în scopul atenţionării permanente a

persoanelor gestionare şi celorlalţi specialişti pentru prevenirea pierderilor posibile.

4. Compartimentul “Intrări” al “Raportului de gestiune a persoanelor gestio-

580

nare”. Această evidenţă este principala formă de înregistrare valorică a intrărilor

de produse farmaceutice. În calitate de documente justificative pentru efectuarea

înregistrărilor în acest compartiment servesc facturile ce însoţesc produsele far-

maceutice de la depozit sau alţi furnizori. Trebuie de menţionat că valoarea intră-

rilor se înregistrează deplin (total), chiar dacă pe parcursul recepţiei au fost depis-

tate divergenţe sau unele produse au fost alterate şi n-au fost recepţionate, fapt

confirmat prin documentele corespunzătoare. Acestea din urmă se vor înregistra în

compartimentele corespunzătoare a Raportului de gestiune.

În procesul circulaţiei produselor farmaceutice pot avea loc şi alte operaţii

economico-financiare, ce servesc ca surse de intrări sau rezultatul cărora duce la

majorarea stocurilor de produse farmaceutice. Aceste operaţii, precum şi rezultate-

le valorice ale lor se trec în compartimentul “Intrări” al Raportului de gestiune.

Posibilele surse suplimentare şi operaţii de majorare a stocurilor de produse

farmaceutice sunt prezentate în tab. 24.1.

Tabelul 24.1

Sursele suplimentare de majorare a volumului stocurilor

de produse farmaceutice în farmacie

Nr Operaţiile de majorare Documentarea operaţiilor

1. Transferarea produsului vegetal medi-

camentos în marfă

Act de transfer a produsului vegetal

medicamentos în marfă;

2. Achiziţionarea recipientelor farmaceu-

tice de la populaţie şi recepţionarea lor

din secţiile unităţilor medico-sanitare.

1. Borderou de achiziţie a recipientelor

de sticlă utilizate;

2. Factura de recepţionare a recipiente-

lor de la instituţiile medico-sanitare.

3. Transferarea în marfă a ambalajului,

materialelor auxiliare şi altor valori

materiale.

Act de transfer a ambalajului, materia-

lelor auxiliare şi altor valori materiale

în marfă.

4. Înregistrarea la intrări a diferenţei în

plus ca rezultat al evidenţei elaborărilor

farmaceutice, preparării formelor ex-

temporale, realizării apei purificate.

1. Registrul de evidenţă a elaborărilor

farmaceutice.

2. Registrul de receptură.

3. Registrul de evidenţă a rulajului prin

virament şi achitărilor cu cumpărătorii.

4. Notă despre diferenţa în plus şi în

minus.

5. Înregistrarea la intrări a excedentului

de produse farmaceutice depistat în

rezultatul inventarierii.

Act despre rezultatele inventarierii.

6. Obţinerea surplusului de valoare în

cazul reevaluării produselor farmaceu-

tice în legătură cu majorarea preţurilor.

Act despre reevaluarea produselor far-

maceutice.

581

24.2. Ieşirile de produse farmaceutice. Rulajul.

24.2.1. Însemnătatea, tipurile şi structura rulajului.

Baza activităţii de antreprenoriat a întreprinderii farmaceutice pe piaţă o con-

stituie procesul de comercializare a medicamentelor şi altor produse farmaceutice.

Conţinutul economic al acestui proces este reflectat prin rulaj.

Prin rulaj se subînţelege volumul de realizare a medicamentelor şi altor pro-

duse farmaceutice pentru o anumită perioadă de timp.

Asigurării rulajului tuturor întreprinderilor farmaceutice, indiferent de forme-

le lor de proprietate şi juridico-organizatorice de activitate, i se acordă o mare

importanţă în politica economică şi socială a statului. Aceasta se explică prin fap-

tul că mărimea rulajului caracterizează volumul şi nivelul satisfacerii cererii popu-

laţiei la medicamente, stimulează dezvoltarea producerii lor şi duce la accelerarea

circuitului de capital al întreprinderile farmaceutice, circuitului mijloacelor bă-

neşti, veniturilor în buget (impozite) şi a altor indici macroeconomici.

Nu mai puţin important este rolul rulajului şi în activitatea concretă a între-

prinderilor farmaceutice.

Aşa, volumul rulajului determină gradul de pătrundere a întreprinderii farma-

ceutice şi locul pe care îl ocupă ea pe piaţă farmaceutică, posibilităţile şi tempul

de dezvoltare economică a ei.

În sistemul de indicatori ce caracterizează dezvoltarea întreprinderii farmace-

utice rulajul are un rol neunivoc:

1. Este indicatorul de bază de apreciere a volumului de activitate a întreprinderii

farmaceutice.

2. Serveşte ca un indicator ce determină stabilirea potenţialului de resurse a în-

treprinderii farmaceutice (materiale, financiare şi de muncă).

3. Este indicatorul de bază ce determină consumul acestor resurse (volumul şi

conţinutul cheltuielilor).

În acelaşi timp, în condiţiile relaţiilor de piaţă, rulajul poartă un caracter sub-

ordonator privind raportul venitului întreprinderii farmaceutice faţă de activitatea

comercială.

Rulajul întreprinderii farmaceutice se prezintă sub diferite tipuri şi forme.

Structura rulajului după tipuri şi forme este prezentată în fig. 24.1.

a) Rulajul cu amănuntul – reprezintă valoarea realizării produselor farmace-

utice populaţiei şi altor consumatori prin numerar sau prin virament, finalizând

astfel procesul de circulaţie a lor pe piaţă.

b) Rulajul cu ridicata – reprezintă realizarea produselor farmaceutice, ce au

trecut un anumit proces tehnologic de prelucrare în întreprinderea farmaceutică

(transportarea, depozitarea, păstrarea, divizarea), diferitor cumpărători angrosişti,

ce vor organiza procesul de realizare a lor consumatorilor finali.

582

Figura 24.1. Tipurile rulajului şi caracteristica lor

Criteriu de

clasificare

Tipul rulajului Caracteristica

(conţinutul)

Cantitatea de pro-duse eliberate des-

tinatarului

Cu amănuntul

“en detail”

Cu ridicata

“en gross”

Produse eliberate în cantităţi necesare

nemijlocit consumatorului

Produse eliberate cumpărătorilor

angrosişti (intermediari) şi/sau în

cantităţi necesare mai multor consu-

matori

Formele organiza-

torice de realizare

Conform recepturii de ambulator

Conform recepturii de staţionar

Realizarea fără reţete

Volumul de realizare a medicamente-

lor conform recepturii de ambulator

Volumul de realizare a medicamente-

lor conform recepturii de staţionar

Volumul de realizarea a medicamen-

telor fără reţete şi a altor produse

farmaceutice

Cumpărătorii (con-

sumatorii)

Nemijlocit populaţiei

Instituţiilor, organiza-

ţiilor, întreprinderilor

Termenele de

achitare

Formele de

achitare

Plată preventivă sau

achitare concomitentă

La realizare sau

credit mărfar

În numerar

Prin virament

Volumul de realizarea a produselor

farmaceutice nemijlocit populaţiei

Volumul de realizarea a produselor farmaceutice instituţiilor, organizaţii-

lor, întreprinderilor

Volumul de realizare a produselor farma-ceutice pentru care achitarea a fost efectu-

ată preventiv sau la momentul realizării

Volumul produselor farmaceutice elibera-te pentru realizare, costul cărora va fi

achitat la finele realizării sau în alt termen

Volumul realizării produselor farmaceuti-ce costul cărora este achitat în valută sub

forma sa naturală

Volumul realizării produselor farmaceuti-ce costul cărora este achitat printr-o formă

de achitare fără numerar

583

Suma totală a realizărilor cu amănuntul şi cu ridicata constituie volumul brut

al rulajului întreprinderii farmaceutice sau rulajul total.

Structura rulajului caracterizează, de regulă, componenţa realizării după gru-

pele mărfare conform rapoartelor de gestiune statistice.

24.2.2. Raportul dintre indicii rulajului şi alţi indici financiari de

activitate a întreprinderilor farmaceutice.

Indicii rulajului au un grad mare de dependenţă cu alţi indici de bază a activităţii

întreprinderilor farmaceutice. În sistemul de indici un rol important îl au următoarele:

1. Corelaţia (dependenţa) dintre părţile componente ale rulajului;

2. Dependenţa dintre rulaj şi indicii volumului potenţialului de resurse şi eficaci-

tatea utilizării lor;

3. Dependenţa dintre rulaj şi principalii indici financiari exprimaţi în valori abso-

lute şi relative.

1. Corelaţia dintre părţile componente ale rulajului se exprimă prin expresia

balanţei de marfă:

Si + I = R + A + Sf, (24.1)

unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;

I – volumul intrărilor de produse farmaceutice;

Si, Sf – suma soldurilor, respectiv la începutul şi la sfârşitul perioadei;

A – alte ieşiri documentate ale mărfurilor.

Datorită faptului că între aceşti indici există o corelaţie foarte strânsă, dirija-

rea cu rulajul îmbină acţiuni asupra sistemului lor în întregime.

2. Dependenţa dintre rulaj şi indicii volumului potenţialului de resurse se de-

termină în contextul utilizării fiecărui tip de resurse în parte.

Astfel, dependenţa dintre rulaj şi resursele umane (de personal) se exprimă în

felul următor:

R = Ep x Pm, (24.2)

unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;

Ep – efectivul mediu scriptic de personal pentru această perioadă;

Pm – productivitatea medie a muncii personalului pentru această perioadă

(exprimată în volumul rulajului pentru un lucrător).

Dependenţa dintre rulaj şi mijloacele fixe utilizate se exprimă prin următoarea

relaţie:

R = Cmf x RDmf, (24.3)

unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;

Cmf – costul mediu al mijloacelor fixe pentru această perioadă;

RDmf – randamentul mijloacelor fixe (exprimat prin volumul rulajului la o

unitate de mijloace fixe).

584

3. Dependenţa dintre rulaj şi principalii indici economico-financiari se expri-

mă, de regulă, în contextul fiecărui indice în parte.

Aşa, dependenţa dintre rulaj şi venitul brut se exprimă în felul următor:

R = Vb : NVb x 100%, (24.4)

unde: R – volumul de realizare (rulajul);

Vb – venitul brut de la realizare;

NVb – nivelul venitului brut de la realizare (exprimat în procente către rulaj).

Dependenţa dintre rulaj şi cheltuielile de circulaţie se exprimă în felul următor:

R = Ch : NCh x 100%, (24.5)

unde: R – volumul de realizare (rulajul);

Ch – suma cheltuielilor de circulaţie;

NCh – nivelul cheltuielilor de circulaţie (exprimat în procente către rulaj).

Dependenţa dintre rulaj şi suma impozitelor achitate se exprimă prin relaţia:

R = SI x 100% : CI, (24.6)

unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;

SI – suma impozitelor achitate în această perioadă;

CI – capacitatea impozitelor faţă de rulaj (exprimată prin raportul sumei im-

pozitelor către rulaj în procente).

Legătura dintre rulaj şi beneficiu se exprimă prin relaţia:

R = B : RN x 100%, (24.7)

unde: R – volumul de realizare (rulajul) pentru o anumită perioadă;

B – suma beneficiului de la realizare în această perioadă;

RN – rentabilitatea – nivelul beneficiului faţă de rulaj (exprimată prin rapor-

tul sumei beneficiului către rulaj în procente).

Examinarea relaţiilor de mai sus are un rol important în sistemul de măsuri

economice de dirijare cu rulajul în întreprinderile farmaceutice.

24.2.3. Scopul de bază şi sarcinile dirijării cu rulajul.

Scopul de bază de dirijare cu rulajul este asigurarea unui ritm înalt de dezvol-

tare a întreprinderii farmaceutice şi satisfacerii cererii populaţiei pentru întreg

sortimentul de medicamente.

În conformitate cu acest scop în faţa sistemul de dirijare cu rulajul stau urmă-

toarele sarcini principale:

1. Corelarea tempului de creştere a rulajului cu creşterea indicilor şi schimbă-

rile conjuncturii pieţei farmaceutice;

2. Planificarea volumului de realizare ce va asigura obţinerea de către între-

prinderea farmaceutică a venitului scontat;

585

3. Asigurarea utilizării raţionale a potenţialului uman, material şi financiar

(personalului farmaceutic, mijloacelor fixe) la etapa de planificare a rulajului;

4. Asigurarea unei astfel de structuri a rulajului, care în cea mai mare măsură

ar corespunde structurii cererii contingentului populaţiei deservite;

5. Planificarea volumului şi structurii intrărilor de produse farmaceutice şi

stocurilor mărfare, care ar asigura activitatea ritmică a întreprinderii farmaceutice

şi un sortiment stabil al medicamentelor.

În conformitate cu scopul şi sarcinile sistemului de dirijare cu rulajul între-

prinderii farmaceutice, se stabileşte conţinutul concret al acţiunilor şi consecutivi-

tatea realizării lor, fig. 24.2.

Figura 24.2. Caracteristica sistemului de dirijare cu rulajul întreprinderii

farmaceutice.

24.2.4. Etapele de studiu al conjuncturii pieţei farmaceutice în proce-

sul de dirijare cu rulajul întreprinderilor farmaceutice.

Studiul conjuncturii pieţei farmaceutice în procesul de dirijare cu rulajul în-

treprinderilor farmaceutice include următoarele trei etape:

1. Supravegherea curentă asupra activităţii de pe piaţă, şi în primul rând, asu-

pra acelor segmente, în care întreprinderea farmaceutică îşi realizează activitatea

de asistenţă cu medicamente şi alte produse de uz medical. Se atrage o deosebită

atenţie:

dinamicii volumului rulajului în întregime şi pe tipuri;

dinamicii volumului de realizare a diferitor grupuri de produse farmaceutice;

dinamicii nivelului mediu şi diapazonului de preţuri pentru diferite grupuri de

produse farmaceutice;

modificărilor numărului de întreprinderi farmaceutice pe anumite segmente de

piaţă.

Rezultatele supravegherii curente se fixează sub formă de tabele sau sub for-

mă grafică.

Conţinutul sistemului de dirijare cu rulajul

1. Aprecierea şi

determinarea

conjuncturii pi-

eţei farmaceuti-

ce

2. Determinarea

volumului şi

structurii rula-

jului

3. Normarea şi

planificarea

stocurilor de

produse far-

maceutice

4. Planificarea

volumului intrări-

lor şi achiziţionă-

rilor de produse

farmaceutice

586

2. Aprecierea conjuncturii curente a pieţei se efectuează în procesul analizei

acelor schimbări, ce au loc în momentul supravegherii comparativ cu perioada

precedentă. Analiza se petrece în două etape:

La prima etapă a analizei se efectuează un calcul al indicilor analitici ce ca-

racterizează conjunctura pieţei de consum de bază:

rulajului întreprinderilor farmaceutice pe cap de locuitor în municipiu, raion;

rulajului mediu pentru o unitate farmaceutică;

tempului de majorare (reducere) a preţurilor medii la medicamente.

La a doua etapă de analiză se evidenţiază circumstanţele de modificare a rula-

jului: sezonalitatea realizărilor, devierile ca rezultat ale unor factori întâmplători

(schimbării bruşte ale climei, modificări în activitatea instituţiilor medico-sanitare,

calamităţi naturale, reacţii ale cumpărătorilor la modificările economico-

financiare în legislaţie, etc.).

3. Prognozarea conjuncturii pieţei farmaceutice. În condiţiile nestabilităţii

economice de dezvoltare a ţării prognozarea se limitează la perioadele apropiate şi

medii, suficiente pentru determinarea indicilor rulajului, care se face, de regulă,

prin două metode de bază: factorială şi de trend.

Metoda factorială de prognozare a conjuncturii e bazată pe studiul factorilor ce

influenţează cererea, oferta, preţurile şi concurenţa pe piaţa farmaceutică precum şi

posibilele modificări al acestor factori pe perioada de prognozare. Factorii pot fi de

origine economică, demografică, social-politică, naturală, etc. Iniţial se studiază influ-

enţa diferitor factori asupra anumitor părţi componente şi tipuri ale rulajului, după ce

se aleg cei mai esenţiali din ei şi se constituie un model multifactorial de regresie.

Firmele farmaceutice mari elaborează de sine stătător prognoze multifactoriale de

conjunctură, introducând în statele de personal specialişti pentru studiul şi prognoza-

rea pieţei. Firmele mai mici pot procura astfel de informaţie de la firmele specializate

în prognozarea conjuncturii pieţei pentru anumite produse.

Metoda de trend este bazată pe extrapolarea tendinţei rulajului, anterior apre-

ciată, pentru perioada, pentru care se efectuează prognoza.

Această metodă este accesibilă oricărei întreprinderi farmaceutice, deoarece

este bazată pe rezultatele observărilor curente.

Metoda de trend se utilizează de regulă pentru prognozarea conjuncturii pieţei

farmaceutice pe o perioadă apropiată.

Luând ca bază rezultatele prognozei se efectuează determinarea indicilor rula-

jului după volum şi structură pentru perioada stabilită.

24.2.5. Determinarea indicilor volumului şi structurii rulajului.

Procesul de determinare a indicilor rulajului se petrece în câteva etape, prin-

cipalele dintre care sunt indicate în fig. 24.3.

587

Figura 24.3. Continuitatea etapelor de determinare a indicilor rulajului în-

treprinderilor farmaceutice

1. Selectarea scopurilor prioritare de dezvoltare a rulajului întreprinderii far-

maceutice.

Scopurile principale sunt:

a) asigurarea valorică a indicilor rulajului, reieşind din posibilităţile maxima-

le ale pieţei farmaceutice şi posibilele modificări ale conjuncturii ei.

Un astfel de scop e caracteristic în cazurile când cererea nu este încă pe de-

plin satisfăcută (nu e necesar de a căuta cumpărători cu ridicata, nu se aşteaptă o

schimbare a sortimentului, politicii de preţ, fondarea de noi filiale).

b) realizarea valorică a indicilor rulajului, ce va asigura un profit preventiv sta-

bilit, necesar dezvoltării întreprinderii farmaceutice în perioada de planifica-

re. Acest scop este caracteristic pentru etapa iniţială şi medie de activitate,

nu prevede restricţii în ceia ce ţine de sortiment, de politica de preţ, etc.

c) realizarea valorică a indicilor rulajului, ce asigură o eficacitate maximală a

efectivului de potenţial al întreprinderii farmaceutice (mijloace fixe, personal).

Toate scopurile de dezvoltare a rulajului sunt interdependente şi trebuie luate

în consideraţie în mod complex, însă evidenţiind din ele scopul prioritar pentru

întreprinderea dată, deoarece de aceasta depind metodele de calcul al indicilor planici.

Etapele principale de determinare a rulajului

1. Selectarea scopurilor prioritare de dezvoltare a rulajului întreprinderii

farmaceutice

2. Analiza volumului şi structurii rulajului în perioadele precedente

3. Elaborarea indicilor rulajului

4. Elaborarea structurii de realizare a produselor farmaceutice

5. Aprecierea intensităţii planului de realizare elaborat

6. Elaborarea măsurilor pentru realizarea indicilor determinaţi ai rulajului

588

2. Analiza volumului şi structurii rulajului în perioadele precedente.

Pe parcursul studiului dinamicii indicilor rulajului pe perioadele precedente e

necesar de asigurat comparabilitatea valorică a lor (comparabilitatea indicilor de

preţuri). În aceste scopuri se utilizează publicaţiile periodice ale indicilor de infla-

ţie în raport cu prima perioadă de analiză. Indicii perioadelor ulterioare ale rulaju-

lui se recalculează după expresia:

Rc = Rf : Ii, (24.8)

unde: Rc – volumul de realizare în preţuri comparabile;

Rf – volumul de realizare efectiv;

Ii – indicele de inflaţie faţă de prima perioadă de analiză.

Exemplu: rulajul anului 2010 – 3000 mii lei;

rulajul anului 2011 – 3500 mii lei;

indicele de inflaţie – 1,15;

Rc = 3500 : 1,15 = 3043,5 mii lei.

După cum arată calculele, se observă doar o mică creştere a rulajului în pre-

ţuri comparabile.

În sistemul general ai indicilor de dezvoltare a rulajului în perioadele prece-

dente perioadei de planificare un rol important îl au:

a) indicii ce caracterizează dinamica rulajului. Dinamica se caracterizează

prin tempul de schimbare a rulajului (media anuală de schimbare în %);

b) indicii ce caracterizează a uniformitatea realizării.

De obicei aceşti indici sunt abaterea medie pătratică şi coeficientul de variaţie

(neuniformitate), care se calculă după expresiile:

G = (R1 – R)– 2

: p şi (24.9)

V = (R · G : R) · 100, (24.10)

unde: G – abaterea medie pătratică (arată diapazonul de variaţie a rulajului);

R1, R – rulajul în fiecare perioadă concretă;

R – rulajul mediu;

p – numărul de perioade;

V – coeficientul de variaţie în %.

c) indicii ce caracterizează structura rulajului.

În procesul analizei structurii se calculă nivelul (%) fiecărei grupe de produse

farmaceutice în volumul total de realizare.

d) indicii ce caracterizează influenţa fiecărui factor în parte asupra schimbă-

rilor indicilor rulajului. O astfel de analiză se realizează în baza calculelor pre-

ventive a indicilor de modificare a fiecărui factor cu aplicarea analizei corelaţio-

nal-regresionale.

589

24.2.6. Normarea şi planificarea stocurilor de produse farmaceutice.

Clasificarea stocurilor de produse farmaceutice. Procesul de realizare a me-

dicamentelor este asigurat de prezenţa în întreprinderile farmaceutice a unui stoc

de produse farmaceutice.

Crearea stocurilor de produse farmaceutice de anumite mărimi permite între-

prinderii farmaceutice de a asigura un sortiment stabil de medicamente, de a reali-

za o anumită politică de preţuri, de a majora nivelul asistenţei cu medicamente a

populaţiei.

Toate acestea necesită menţinerea unui stoc, optimal după mărime şi satisfă-

cător după sortiment, de medicamente în fiecare întreprindere farmaceutică.

După destinaţia lor stocurile de produse farmaceutice se împart în trei grupe:

1. stocuri curente;

2. stocuri sezoniere;

3. stocuri cu destinaţie specială.

Stocurile de produse farmaceutice curente constituie partea de bază a stocuri-

lor unităţii farmaceutice. Ele se creează pentru asigurarea realizării neîntrerupte a

mărfurilor în perioada curentă şi necesită o completare permanentă.

Stocurile de produse farmaceutice sezoniere se creează pentru asigurarea asis-

tenţei cu anumite medicamente, necesare în tratamentul îmbolnăvirilor ce poartă

un caracter sezonier. De exemplu, unele îmbolnăviri ale tractului gastro-intestinal

pentru perioada de vară, sau îmbolnăvirile aparatului respirator pe perioada de

iarnă.

Stocurile cu destinaţie specială se creează în întreprinderile farmaceutice pen-

tru asigurarea anumitor scopuri, ce nu depind de asistenţa curentă cu medicamente

(epidemii, măsuri de profilaxie).

În dependenţă de locul amplasării stocurile se clasează: în reţeaua de distribu-

ţie cu amănuntul (în farmacii), în reţeaua de distribuţie cu ridicata (la depozitele

farmaceutice) şi stocuri în drum.

Stocurile de produse farmaceutice în întreprinderile farmaceutice se apreciază

prin următorii indici:

1. suma stocurilor în expresie valorică;

2. cantitatea stocurilor în indici naturali;

3. mărimea stocurilor în zile de circulaţie.

Etapele de normare şi planificare a stocurilor de produse farmaceutice.

Procesul de normare şi planificare a stocurilor de produse farmaceutice constă din

câteva etape (fig. 24.4):

590

Figura 24.4. Consecutivitatea etapelor de normare şi planificare a stocurilor

de produse farmaceutice în întreprinderile farmaceutice

1. Determinarea scopurilor de formare a stocurilor de produse farmaceutice în

întreprinderea farmaceutică.

Stocurile pot fi create în reţeaua farmaceutică cu diferite scopuri, principalele

dintre care sunt:

a) asigurarea stabilă şi ritmică a procesului de realizare cu amănuntul şi cu ridi-

cata a medicamentelor către consumatori;

b) crearea stocurilor suficiente pentru medicamentele cu o cerere sporită sezonie-

ră şi cu destinaţie specială;

c) prevenirea devalorizării activelor financiare libere pe care le posedă întreprin-

derea farmaceutică în condiţiile economiei inflaţioniste şi modificării cursului

valutelor.

2. Analiza volumului, componenţei şi vitezei de rotaţie a stocurilor de produ-

se farmaceutice în perioadele precedente.

Sarcina principală a acestei analize este evidenţierea nivelului de asigurare a

Etapele principale de normare şi planificare a stocurilor de pro-

duse farmaceutice

1. Determinarea scopurilor de formare a stocurilor de produse farmaceutice în

întreprinderea farmaceutică

2. Analiza volumului, componenţei şi vitezei de rotaţie a stocurilor de produ-

se farmaceutice în perioadele precedente

3. Elaborarea normativelor stocurilor de produse farmaceutice

4. Determinarea planului sumar (valoric) al stocurilor de produse farmaceutice

5. Aprecierea eficacităţii planului stocurilor de produse elaborat

6. Asigurarea unui control permanent asupra stării stocurilor de produse far-

maceutice al întreprinderii farmaceutice

591

procesului de realizare cu stocuri de produse farmaceutice în perioada precedentă

perioadei de prognozare şi aprecierea eficienţei utilizării lor.

La etapa iniţială de analiză se examinează indicii valorici ai stocurilor la în-

ceputul şi sfârșitul perioadei precedente, concordanţa dintre dinamica stocurilor cu

dinamica rulajului.

La etapa următoare se studiază nivelul asigurării rulajului cu stocurile necesa-

re de medicamente.

Pentru aprecierea nivelului de asigurare se utilizează indicele stocurilor de

produse farmaceutice în zile de circulaţie.

Se calculă stocurile medii (soldurile de produse farmaceutice) după expresia

mediei cronologice:

SP = (0,5SP1+SP2+…+0,5SPn):(n-1) (24.11)

Circulaţia stocurilor de produse farmaceutice în zile, se caracterizează prin

perioada, în decursul căreia se realizează aceste stocuri:

N (numărul de circulaţii) = R : SP (24.12)

SPz = 360 : N sau SPz = SP : Rz, (24.13)

unde: SPz – stocurile de marfă exprimate în zile de circulaţie;

Rz – rulajul mediu pentru o zi.

Rezultatele analizei se utilizează în procesul de optimizare a stocurilor de

marfă în perioada planică.

3. Elaborarea normativelor stocurilor de produse farmaceutice.

Normativele stocurilor de produse farmaceutice se elaborează în zile de circu-

laţie numai pentru stocurile curente (celelalte tipuri de stocuri nu se normează).

Normarea poate fi efectuată prin următoarele metode de bază:

a) în baza coeficientului de elasticitate a mărimii stocurilor de produse farma-

ceutice în zile faţă de volumul rulajului.

Această metodă se foloseşte, de regulă, în cazurile, în care mărimea stocurilor

de produse farmaceutice în perioada analizată au asigurat realizarea stabilă şi rit-

mică a medicamentelor. În condiţiile de normare majorarea volumului de realizare

duce, de regulă, la micşorarea mărimii stocurilor de produse în zile de circulaţie.

În baza determinării coeficientului de elasticitate a rulajului şi volumului de creş-

tere a realizării se calculă normativul stocurilor de produse farmaceutice pentru

perioada planică.

Ke = (Ism – 1) : (Ir – 1), (24.14)

unde: Ke – coeficientul de elasticitate a stocurilor de marfă în zile faţă de volumul

de realizare;

Ism – indicele de modificare a stocurilor de marfă în perioada preplanică;

Ir – indicele de modificare a rulajului în perioada preplanică.

592

Exemplu:

Anii SM în zile Rulajul (mii lei)

2010 55 1500

2011 50 1700

2012 x

Ke = ((55:50) – 1) : ((1500:1700) – 1) = (1,1 – 1) : (0,88 – 1) = 0,83

Normativul stocurilor mărfare pentru anul 2012 va constitui 42 zile (50 x 0,83).

b) în baza calculelor economice.

Această metodă permite de a stabili mai confirmativ normativul stocurilor de

produse farmaceutice în reţeaua farmaceutică. Esenţa ei constă în faptul că deter-

minarea normativului stocurilor de produse farmaceutice se efectuează pe elemen-

tele separate din care el constă: stocurile de lucru, stocurile de aprovizionare cu-

rentă, stocurile de asigurare şi stocurile în drum.

Stocurile de lucru constau din rezervele de produse farmaceutice în formele

sortimentului prezent la locurile de lucru în sala de deservire, rezerve în volumul

realizării pentru ziua de lucru şi cele ce se află în procesul pregătirii către realizare.

Stocurile de realizare curentă includ 1/2 din volumul mediu al intrărilor de

produse farmaceutice, exprimate în zile de circulaţie.

Stocurile de asigurare se stabilesc reieşind din variaţiile cererii la anumite

medicamente după zilele lunii şi din condiţiile procesului de aprovizionare (ritmi-

citatea lui).

Stocurile în drum se stabilesc în cazurile când aprovizionarea (de regulă, de

la furnizori străini) se efectuează cu condiţia plăţii preventive. Acest element al

stocurilor se stabileşte în baza volumului său în perioada preplanică.

4. Determinarea planului sumar (valoric) al stocurilor de produse farmaceutice.

Stocurile de produse farmaceutice curente în sumă se determină în baza nor-

mativului calculat în zile şi rulajului mediu pentru o zi pentru perioada planică. La

suma stocurilor curente se adaugă suma stocurilor cu destinaţie specială (dacă

astfel de stocuri sunt prevăzute pentru întreprinderea farmaceutică în perioada

planică).

Calculele se efectuează după formula:

SP = SPz · Rz + SPsz + SPds, (24.15)

unde: SP – stocurile mărfare în sumă;

SPz – normativul stocurilor mărfare în zile;

Rz – rulajul mediu pentru o zi;

SPsz – stocurile mărfare sezoniere;

SPds – stocurile mărfare cu destinaţie specială.

593

5. Aprecierea eficacităţii planului de stocuri elaborat.

În procesul de apreciere a eficacităţii utilizării stocurilor produselor farmaceu-

tice indicele perioadei planice se contrapune indicilor analogici perioadei

preplanice.

În sistemul indicilor comparabili poate fi inclusă şi rentabilitatea stocurilor

mărfare (raportul dintre suma profitului de la realizare către suma stocurilor măr-

fare, exprimat în procente).

În cazul micşorării esenţiale a indicilor eficacităţii utilizării stocurilor de pro-

duse farmaceutice în perioada planică în calculele sumei planificate a lor se fac

corectări (o micşorare neesenţială se admite pentru stabilizarea sortimentului şi

intensificarea ritmicităţii procesului de realizare).

6. Asigurarea unui control permanent asupra stării stocurilor întreprinderii

farmaceutice.

Acest control are menirea de a nu admite micşorarea nivelului minim al vo-

lumului stocurilor de produse farmaceutice; respectarea termenelor lor de păstrare;

asigurarea în limita stocurilor a întregului sortiment de medicamente etc.

24.2.7. Planificarea intrărilor de produse farmaceutice.

Condiţia de bază pentru îndeplinirea planului rulajului şi formării volumului

necesar al stocurilor de produse farmaceutice este asigurarea intrărilor lor în între-

prinderea farmaceutică.

Scopul planificării intrărilor de produse farmaceutice este asigurarea ritmici-

tăţii achiziţionărilor de medicamente în volumul şi sortimentul necesar.

Procesul de planificare a intrărilor de produse farmaceutice se efectuează con-

form următoarelor etape de bază (fig. 24.5).

1. Analiza intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică în

perioada preplanică.

O astfel de analiză se realizează în strânsă concordanţă cu indicii de analiză a

rulajului şi stocurilor marfă.

Pentru concordarea acestor indici analiza intrărilor de produse farmaceutice

se efectuează în aceleaşi preţuri (cu ridicata sau de realizare). În procesul analizei

se studiază următoarele ale circulaţiei mărfurilor:

a) dinamica rulajului şi structura intrărilor de produse farmaceutice.

Analiza dinamicii intrărilor se efectuează în preţuri comparabile.

Se determină gradul de schimbare a volumului intrărilor de produse farmace-

utice în perioada preplanică în întregime pe întreprinderea farmaceutică şi pe gru-

pe de mărfuri.

594

Figura 24.5. Consecutivitatea etapelor de planificare a întrărilor de produse

farmaceutice în întreprinderile farmaceutice

b) asigurarea rulajului şi stocurilor de marfă cu un volum necesar de intrări.

Micşorarea rulajului concomitent cu micşorarea volumului stocurilor de pro-

duse farmaceutice denotă, de regulă, o aprovizionare insuficientă cu ele a între-

prinderii farmaceutice.

c) componenţa surselor intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea

farmaceutică.

În procesul de efectuare a acestei analize se stabileşte nivelul (cota parte) în

procesul de aprovizionare a diferitor furnizori – depozitelor farmaceutice, nemij-

locit a producătorilor, diferitor intermediari, etc.

În afară de acesta se determină cota parte în procesul de aprovizionare a fur-

nizorilor locali şi din alte localităţi, autohtoni şi de peste hotare.

d) nivelul corespunderii intrărilor efective de produse farmaceutice volumului

prevăzut în contractele încheiate.

Pentru realizarea acestei analize se utilizează indicele “coeficientul intrărilor”,

care se calculă după expresia:

Ki = Ie · 100 : SIc, (24.16)

unde: Ki – coeficientul intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farma-

ceutică;

Ie – intrările efective de produse farmaceutice;

SIc – suma intrărilor de produse farmaceutice prevăzută în contractele în-

cheiate.

Etapele de bază de planificare a intrărilor de produse farmaceuti-

ce în întreprinderea farmaceutică

1. Analiza intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică în

perioada preplanică.

2. Determinarea volumului planic şi structurii intrărilor de produse

farmaceutice.

3. Determinarea volumului planic şi surselor de achiziţionare a

medicamentelor.

4. Asigurarea ritmicităţii şi optimizarea achiziţionărilor de produse farmaceu-

tice în întreprinderea farmaceutică.

595

Coeficientul intrărilor se calculă pe întreprinderea farmaceutică în întregime,

pe grupe de produse farmaceutice, pe fiecare furnizor în parte. În cazul valorii coefi-

cientului mai mic de unu se stabilesc cauzele neîndeplinirii obligaţiunilor contrac-

tuale: refuzul întreprinderii farmaceutice de unele medicamente, circumstanţele

“fors majore”, alte cauze.

e) uniformitatea intrărilor de produse farmaceutice pe anumite perioade (luni,

decade, săptămâni). O astfel de analiză se efectuează în preţuri comparabile în

întregime pe întreprinderea farmaceutică şi pe grupe de produse farmaceutice

aparte. Se ia în consideraţie sezonalitatea utilizării unor medicamente.

f) frecvenţa intrărilor de produse farmaceutice în întreprinderea farmaceutică.

Acest indice are un rol important în asigurarea stabilităţii sortimentului de medi-

camente, mărimii stocurilor de produse farmaceutice, cheltuielilor pentru trans-

portarea şi păstrarea lor.

Rezultatele analizei efectuate se utilizează în procesul următoarelor etape de

planificare a intrărilor de produse farmaceutice.

2. Determinarea volumului planic şi structurii intrărilor de produse

farmaceutice.

Ca bază pentru efectuarea unor astfel de calcule servesc planurile argumenta-

te de realizare a produselor farmaceutice (planul rulajului) şi a stocurilor de pro-

duse farmaceutice. Calculele se efectuează după expresia balanţei de mărfuri (vezi

formula 24.1) din care se deduce:

I = R + A + Sf - Si, (24.17)

unde: I – volumul planic al intrărilor de produse farmaceutice;

R – volumul planic de realizare a mărfurilor (rulajul);

Si – suma efectivă a stocurilor de produse farmaceutice la începutul perioa-

dei;

Sf – suma calculată a stocurilor de produse farmaceutice la sfârşitul perioa-

dei;

A – alte ieşiri de produse farmaceutice ce se aşteaptă pe parcursul perioadei.

3. Determinarea volumului planic şi surselor de achiziţionare a

medicamentelor.

Volumul planic al achiziţionărilor se determină în baza volumului planic al

intrărilor de produse farmaceutice. Totodată e necesar de luat în consideraţie că

volumul intrărilor de produse farmaceutice de cele mai dese ori se calculă în pre-

ţuri de realizare, pe când achiziţionările în preţuri de achiziţie (de import plus

adaosul comercial al întreprinderii farmaceutice angrosiste sau cu ridicata). Dife-

renţa dintre aceşti indici constituie suma rabatului comercial sau venitul brut de la

realizarea produselor farmaceutice.

Cu această condiţie volumul planic al achiziţionărilor se calculă după formula:

596

Vac = I - RC, (24.18)

unde: Vac – volumul achiziţionărilor;

I – volumul planic al intrărilor (în preţuri de realizare);

RC – suma planificată a rabatului comercial de la realizare.

Datorită faptului că conjunctura pieţei farmaceutice este în permanentă

schimbare, relaţiilor nestabile cu unii furnizori de produse farmaceutice şi altor

cauze, asigurarea deplină a întregului volum planificat al achiziţionărilor de pro-

duse farmaceutice în majoritatea cazurilor este greu de realizat.

De aceea la această etapă de planificare a achiziţionărilor se stabilesc doar

sursele principale de achiziţionare.

În cadrul surselor de achiziţionare se evidenţiază, de regulă, producătorii de

medicamente, intermediarii (firmele angrosiste), furnizorii locali şi străini.

Achiziţionările medicamentelor nemijlocit de la producători asigură un nivel

mai mic al preţurilor contractuale de cumpărare, ceia ce influenţează pozitiv vo-

lumul de formare a venitului brut în urma realizării (comparativ cu achiziţionarea

medicamentelor prin intermediari).

Achiziţionările medicamentelor de la furnizorii locali asigură un nivel mai

mic al cheltuielilor de transport, ceia ce influenţează pozitiv mărimea profitului de

la activitatea de realizare.

În legătură cu acestea, la stabilirea surselor de achiziţionare a medicamentelor

e raţional de a majora volumul achiziţionărilor nemijlocit de la producători şi de la

furnizorii locali.

4. Asigurarea ritmicităţii şi optimizarea achiziţionărilor intrărilor de produse

farmaceutice în întreprinderea farmaceutică.

Această sarcină se realizează prin determinarea mărimii optimale a volumului

fiecărei partide de achiziţionare a produselor în întreprinderea farmaceutică.

Cu cât e mai mare volumul partidei de achiziţionare, cu atât e mai mic nivelul

relativ al cheltuielilor pentru formarea comenzii, transportarea şi recepţionarea

produselor în întreprinderea farmaceutică (convenţional vom însemna aceste chel-

tuieli Ch1). Totodată volumul mare al partidelor determină o valoare înaltă a sto-

curilor medii de produse farmaceutice. Dacă produsele farmaceutice se achiziţio-

nează odată în două luni, atunci valoarea medie a stocurilor va constitui 30 zile,

iar dacă odată în lună, atunci 15 zile.

În ultimul caz se vor micşora cheltuielile pentru depozitarea mărfurilor (le în-

semnăm Ch2).

Calculul mărimii optimale a volumului unei achiziţionări, care asigură mini-

mizarea sumară a cheltuielilor (Ch1 + Ch2 →min), se efectuează după expresia,

cunoscută ca expresia Wilson:

VOac = (2 · Vac · Ch1) : Ch2, (24.19)

597

unde: VOac – volumul optimal al unei achiziţionări;

Vac – volumul planic al achiziţionărilor.

Etapa finală de planificare a rulajului, stocurilor produselor farmaceutice şi

intrărilor lor este concordarea bilanţieră a tuturor indicilor planificaţi: volumului

de realizare, stocurilor iniţial şi final, volumului de intrări. Concordarea bilanţie-

ră a acestor indici permite de a verifica interacţiunea dintre ei pe întreprinderea

farmaceutică în întregime, iar în caz de necesitate, şi pe unele grupe de produse

farmaceutice.

24.3. Documentarea rulajului.

Evidenţa rulajului cu amănuntul prevede oglindirea valorică a recepturii de

ambulator şi de staţionar precum şi a volumului de realizare a medicamentelor

fără reţetele medicilor şi a produselor parafarmaceutice. În acest tip de rulaj se

includ şi livrările gratuite şi cu înlesniri ale medicamentelor.

Livrarea medicamentelor extemporale bolnavilor de ambulator se înregistrea-

ză în Registrul de receptură, în care se ţine evidenţa cantitativă şi valorică a recep-

turii de ambulator.

Livrarea medicamentelor extemporale bolnavilor de staţionar se efectuează

conform bonurilor de comandă-livrare. Bonurile taxate se înregistrează în “Re-

gistrul de evidenţă a rulajului prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”.

Acest Registru serveşte şi ca document de evidenţă a recepturii extemporale de

staţionar.

Evidenţa separată a livrărilor medicamentelor industriale (specialităţilor) către

bolnavii de ambulator în întreprinderile farmaceutice nu se ţine. Conform regulamen-

telor în vigoare toate medicamentele, cu excepţia celor permise pentru livrare fără

reţeta (lista OTC), se livrează din farmacii conform prescripţiilor medicale.

Fără reţetă medicamentele şi alte articole de uz medical pot fi livrate din sec-

ţia respectivă a farmaciei, dacă este organizată o astfel de secţie separată sau din

secţia de livrare a medicamentelor industriale. În cazul când nu se organizează o

astfel de secţie separată valoarea acestor livrări nu poate fi determinată.

Medicamentele industriale bolnavilor de staţionar se livrează conform bonuri-

lor de comandă-livrare prezentate de secţiile respective ale staţionarului în farma-

cie. Analogic bonurile taxate se înregistrează în “Registrul de evidenţă a rulajului

prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”.

Livrările gratuite sau cu reduceri de preţ a medicamentelor bolnavilor de

ambulator se efectuează conform prescripţiilor medicale pe formularele de reţetă

Nr. 3. Periodic pentru fiecare instituţie medico-sanitară ce a prescris aceste reţete

în farmacie se întocmeşte “Centralizatorul gratuităţilor şi înlesnirilor”. Centraliza-

torul se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de farmacistul-diriginte şi

598

contabilul-şef. Primul exemplar împreună cu Nota corespunzătoare de plată şi cu

exemplarul al doilea al Facturii de expediţie pentru achitarea acestor reţete se pre-

zintă instituţiei medico-sanitare. Al doilea exemplar al centralizatorului, împreună

cu reţetele şi primul exemplar al Facturii de expediţie rămâne în farmacie.

Evidenţa încasărilor în întreprinderile farmaceutice se ţine în “Registrul maşi-

nii de casă şi control”.

Încasările din filiale zilnic sau periodic se transmit în casa întreprinderii far-

maceutice corespunzătoare. Acest fapt se documentează şi prin întocmirea “Bonu-

lui de casă de încasare”.

Toate tipurile de realizare pentru fiecare zi se înregistrează în Raportul de

gestiune a persoanelor gestionare.

La finele fiecărei luni, în baza înregistrărilor efectuate în “Registrul de evi-

denţă a rulajului prin virament şi achitărilor cu cumpărătorii”, pentru fiecare cum-

părător se întocmeşte un “Act de verificare” în care se indică soldul datoriei iniţia-

le (la începutul lunii), valoarea livrărilor pe parcursul lunii şi soldul datoriilor fi-

nale (la sfârşitul lunii). Actul serveşte ca document de verificare a situaţiei decon-

tărilor între întreprinderea farmaceutică şi cumpărători. În rezultat se determină şi

se confirmă sumele debitoare-creditoare la sfârşitul lunii.

24.4. Evidenţa cheltuielilor şi pierderilor de produse farmaceutice.

În afară de rulaj ieşirile de produse farmaceutice din întreprinderile farmaceu-

tice mai includ diferite tipuri de cheltuieli şi pierderi.

Alte tipuri de ieşiri de produse farmaceutice şi documentarea lor sunt prezen-

tate în tab. 24.2.

Noţiunea “cheltuieli de produse farmaceutice” în farmacie include: prelevarea

pentru control a formelor medicamentoase preparate în farmacii, cheltuieli de pro-

duse farmaceutice pentru necesităţi de gospodărire, cheltuieli în scopul acordării

ajutorului premedical, scăderea valorică a stocurilor de produse farmaceutice în

rezultatul reevaluării lor (în caz de micşorare a preţurilor), decontări ca rezultat al

alterărilor sau expirării termenului de valabilitate etc.

Evidenţa cheltuielilor de produse farmaceutice pentru necesităţi de gospo-

dărire. Noţiunea de “necesităţi de gospodărire” include dezinfecţia recipientelor

farmaceutice, spălarea şi prelucrarea utilajului şi instalaţiilor, podelei şi a ferestre-

lor, spălarea echipamentului sanitar etc. În aceste scopuri în farmacie se utilizează:

săpun, detergenţi, amidon, cloramină, soluţie de amoniac, muştar, eter, alcool eti-

lic, etc.

Aceste produse se eliberează de către persoanele gestionare personalului au-

xiliar sau altor persoane pe măsura necesităţilor. În momentul eliberării aceste

materiale se înregistrează în “Registrul de evidenţă a cheltuielilor de produse far-

599

maceutice pentru necesităţi de gospodărire”. Totalul înregistrărilor lunare se trans-

feră în “Actul de decontare a produselor farmaceutice cheltuite pentru necesităţi

de gospodărire”. Actul se întocmeşte în două exemplare. Primul se transmite în

contabilitatea întreprinderii farmaceutice împreună cu Raportul de gestiune a per-

soanelor de gestiune, al doilea rămâne la persoana gestionară care a eliberat aceste

mărfuri.

Tabelul 24.2

Documentarea cheltuielilor şi pierderilor de produse farmaceutice

Nr Tipurile de cheltuieli şi pierderi Documentarea operaţiilor

1. Necesităţi de gospodărire Registrul de evidenţă a cheltuielilor de

produse farmaceutice pentru necesităţi de

gospodărire.

Act de decontare a produselor farmaceutice

cheltuite pentru necesităţile de gospodărire.

2. Acordarea ajutorului premedical Registrul de evidenţă a confecţiilor medi-

cale, folosite la acordarea ajutorului

premedical.

Act de decontare a confecţiilor medicale

folosite la acordarea ajutorului premedical

3. Reevaluarea produselor farmaceuti-

ce în legătură cu reducerea preţuri-

lor cu amănuntul

Act despre reevaluarea produselor farma-

ceutice.

4. Prelevarea probei medii de medi-

camente pentru analiză la Laborato-

rul pentru Controlul Calităţii Medi-

camentelor

Proces verbal de prelevare a formei medi-

camentoase sau Act de prelevare a probei

medii pentru controlul calităţii.

5. Perisabilitatea naturală Calculul perisabilităţii naturale.

Situaţia comparativă pentru medicamente-

le ce se află la evidenţă cantitativă.

Act al rezultatelor inventarierii.

6. Alterarea produselor farmaceutice Act despre alterarea produselor farmaceu-

tice şi altor valori materiale.

7. Transferarea produselor farmaceu-

tice în materiale auxiliare sau obiec-

te de mică valoare şi scurtă durată.

Act de transfer a produselor farmaceutice

în materiale auxiliare sau obiecte de mică

valoare şi scurtă durată.

În “Registrul de evidenţă a cheltuielilor de produse farmaceutice pentru nece-

sităţi de gospodărire” în dreptul fiecărei denumiri de valori materiale folosite se

indică numărul actului în care ele au fost incluse şi data întocmirii lui.

Actul serveşte ca document justificativ de trecere la ieşiri a sumelor de produ-

se farmaceutice cheltuite în scop de gospodărire şi se anexează la Raportul de ges-

tiune a persoanelor gestionare. Suma cheltuită se decontează în activul cheltuieli-

lor farmaciei.

600

Evidenţa cheltuielilor de produse farmaceutice în scopul acordării ajutoru-

lui premedical. Una din funcţiile farmaciei (numită funcţie medicală) este acorda-

rea ajutorului premedical. Faptul acordării ajutorului premedical se fixează de

fiecare dată în “Registrul de evidenţă a confecţiilor medicale folosite la acordarea

ajutorului premedical”.

În baza înregistrărilor din Registru la finele lunii se întocmeşte “Actul de de-

contare a confecţiilor medicale folosite la acordarea ajutorului premedical”. Actul

se întocmeşte în două exemplare. Primul exemplar, anexat la Raportul de gestiune

a persoanelor gestionare, se transmite în contabilitatea întreprinderii farmaceutice,

al doilea rămâne în posesia persoanelor gestionare. Numărul Actului şi data în-

tocmirii se fixează în “Registrul de evidenţă a confecţiilor medicale folosite la

acordarea ajutorului premedical”.

Evidenţa medicamentelor prelevate în scop de control. Prelevarea medica-

mentelor de către LCCM se documentează prin întocmirea “Procesului verbal de

prelevare a formei medicamentoase”, pentru formele medicamentoase extempora-

le sau “Actul de prelevare a probei medii”, pentru formele medicamentoase indus-

triale. În aceste documente se indică denumirea medicamentelor sau componenţa

formei medicamentoase, numele persoanelor ce au preparat, divizat şi controlat

forma medicamentoasă, cantitatea probei medii, preţul, suma, semnăturile farma-

cistului-expert care a prelevat forma medicamentoasă şi a farmacistului-diriginte.

Documentele se întocmesc în două exemplare: unul - se ia în laborator, al doilea

rămâne la persoana gestionară şi se anexează la Raportul de gestiune ca document

ce justifică ieşirea de produse farmaceutice.

Reevaluarea produselor farmaceutice. Micşorarea valorică a stocurilor de

produse farmaceutice poate avea loc ca rezultat al reevaluărilor lor în cazul redu-

cerii preţurilor. În urma experienţei acumulate în întreprinderile farmaceutice,

dacă reevaluării vor fi supuse mai mult de 1/3 din nomenclatura produselor, atunci

se recomandă ca reevaluarea să se efectueze cu petrecerea inventarierii totale.

Când reevaluării se supun mai puţin de 1/3 din produsele existente efectuează

inventarierea numai acestor produse (inventariere parţială). Reevaluarea produse-

lor farmaceutice se documentează prin întocmirea “Actului de reevaluare a produ-

selor farmaceutice”. Actul se întocmeşte în două exemplare separat pentru fiecare

secţie în preţ cu amănuntul şi în preţ cu ridicata. În baza acestui act diferenţa valo-

rică a produselor farmaceutice reevaluate se trece la micşorarea stocurilor de pro-

duse farmaceutice.

Evidenţa pierderilor de produse farmaceutice. Pierderile de produse farma-

ceutice pot fi divizate în 3 grupe:

perisabilitatea naturală (pierderi ce sunt legate de procesele de păstrare, diviza-

re, producere etc.);

601

alte alterări argumentate;

alterări neargumentate.

Perisabilitatea naturală va fi examinată detaliat în cadrul temei “Inventarierea

valorilor materiale”, deoarece trecerea la pierderi a sumelor de perisabilitate natu-

rală în contul cheltuielilor se efectuează numai la momentul inventarierilor.

Alte tipuri de alterări argumentate şi neargumentate nu pot fi incluse în nor-

mele perisabilităţii naturale dacă alterările au avut loc din cauzele:

păstrării incorecte;

ambalării necalitative;

transportării incorecte;

calamităţilor naturale;

expirării termenului valabilităţii etc.

Astfel de pierderi se documentează prin întocmirea “Actului despre alterarea

valorilor materiale”. Acest act se întocmeşte separat pentru fiecare grup de valori

materiale (medicamente, ambalaj etc.) la momentul depistării faptului de alterare

ori în timpul inventarierii de către comisia de inventariere în două exemplare cu

indicaţia cauzelor alterării şi a persoanelor vinovate. Ambele exemplare, împreună

cu lămuririle în scris a persoanelor gestionare sau vinovate de alterarea valorilor

materiale se transmit farmacistului-diriginte pentru a-l aproba şi a lua decizia res-

pectivă. După aprobarea actului un exemplar se transmite în contabilitate, al doi-

lea rămâne în posesia persoanei gestionare şi se anexează la Raportul de gestiune

în cazul când s-a luat decizia de a trece valoarea produselor farmaceutice alterate

la pierderi.

Valoarea mărfurilor alterate poate fi trecută la pierderi numai în cazul dacă a

fost argumentat, că persoana (persoanele) gestionară nu poartă nici o vină pentru

alterări. În celelalte cazuri valoarea mărfurilor alterate va fi compensată de către

persoanele vinovate de alterarea lor sau de persoanele gestionare.

După luarea deciziei pe marginea Actului, medicamentele alterate vor fi ni-

micite în conformitate cu prevederile Regulamentului respectiv aprobat de Minis-

terul Sănătăţii.

Decontarea medicamentelor din cauza expirării termenului valabilităţii.

Faptul expirării termenului de valabilitate a medicamentelor se documentează

printr-un “Act despre decontarea medicamentelor ca rezultat al expirării termenu-

lui de valabilitate”. Suma valorică a medicamentelor cu termen de valabilitate

expirat poate fi trecută la pierderi sau poate fi recuperată din contul persoanelor

gestionare, la decizia farmacistului-diriginte, reieşind din cauzele concrete care au

dus la faptul nerealizării lor până la expirarea termenului de valabilitate. Nimici-

rea medicamentelor cu termenul de valabilitate expirat se efectuează în conformi-

tate cu Regulamentului respectiv aprobat de Ministerul Sănătăţii.

602

Compensarea valorică a alterărilor neargumentate (adică dacă alterarea a avut

loc din cauza neglijenţei persoanelor gestionare sau a altor persoane) se va face din

contul acestor persoane. Astfel de alterări se documentează în momentul depistării

lor printr-un Act, după forma stabilită. Actul se aprobă de farmacist-diriginte şi tot

el ia decizia despre compensarea valorică a valorilor materiale alterate.

Toate operaţiile de ieşiri indicate mai sus, fără excepţie, după aprobarea do-

cumentelor primare justificative de trecere la pierderi, se oglindesc în comparti-

mentul “Ieşiri” al “Raportului de gestiune a persoanelor gestionare”. La Raport se

anexează câte un exemplar de fiecare document justificativ.

Aceste tipuri de cheltuieli de valori materiale contribuie la micşorarea valorică

a stocurilor de produse farmaceutice în preţ cu ridicata şi cu amănuntul, iar suma

rabatului comercial din valoarea stocurilor (rabatul comercial nerealizat) se micşo-

rează cu diferenţa dintre costul acestor produse în preţ cu amănuntul şi cu ridicata.

Tot ca ieşiri de produse farmaceutice pot fi considerate transferurile interne

de produse farmaceutice (dintr-o secţie în alta, sau dintr-o secţie în filialele între-

prinderii farmaceutice). Aceste transferuri se documentează prin întocmirea Bonu-

rilor de comandă-livrare sau Bonurilor de transfer intern a produselor farmaceuti-

ce. În aceste cazuri, subdiviziunea din care se livrează valorile materiale va înre-

gistra livrarea în compartimentul “Ieşiri”, iar subdiviziunea care le recepţionează o

va înregistra în compartimentul “Intrări” al Raportului său de gestiune.

24.5. Documentaţia de evidenţă şi gestiune a persoanelor gestionare.

Toate persoanele gestionare din întreprinderile farmaceutice (secţii şi filiale)

în conformitate cu periodicitatea stabilită întocmesc “Raportul de gestiune a per-

soanelor gestionare”. Raportul de gestiune constă din două compartimente de ba-

ză: “Intrări” şi “Ieşiri” de valori materiale după grupe de evidenţă. Ca documente

de confirmare a intrărilor şi ieşirilor de valori materiale servesc facturile, conturile,

borderourile de expediere şi transport de valori materiale, bonurile de încasare a bani-

lor în numerar în casă de la realizarea produselor farmaceutice, precum şi alte docu-

mente de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor de valori materiale enumerate mai sus.

Suma realizării în numerar din compartimentul “Ieşiri” se verifică prin com-

parare cu datele din “Registrul maşinii de casă şi control”.

Raportul de gestiune a persoanelor gestionare se întocmeşte în 2 exemplare.

Primul exemplar, împreună cu documentele justificative, ce confirmă fiecare in-

scripţie din Raport, anexate la el, se transmite în contabilitate, al doilea cu semnă-

tura lucrătorului contabilităţii rămâne la persoana gestionară.

După verificare în contabilitate ambele exemplare se prezintă farmacistului-

diriginte pentru aprobare. Forma Raportului de gestiune a persoanelor gestionare

este prezentată în tab. 24.3.

603

Tabel

ul

24.3

604

24.6. Evidenţa cantitativă a circulaţiei medicamentelor.

Evidenţa circulaţiei majorităţii produselor farmaceutice în farmacii şi filiale

se ţine în indici valorici. Sistemele informaţionale de evidenţă a circulaţiei medi-

camentelor în farmacii permit de a ţine şi evidenţa numerică a fiecărui medica-

ment în parte. Datorită proprietăţilor pe care le manifestă unele grupe de medica-

mente (toxice, stupefiante, psihotrope etc.) ele se supun unei proceduri suplimen-

tare de evidenţă, numită evidenţă cantitativă. Evidenţa cantitativă presupune evi-

denţa circulaţiei fiecărui medicament în parte, exprimată cantitativ, în indici natu-

rali (gr, kg, cutii, flacoane, unităţi etc.) în baza documentelor justificative a opera-

ţiilor de circulaţie şi înregistrarea zilnică cantitativă, în registre speciale, a acestor

operaţii. Lista medicamentelor supuse evidenţei cantitative se aprobă de Ministe-

rul Sănătăţii şi este prezentată în tab. 24.4. Tabelul 24.4

LISTA MEDICAMENTELOR

ce se află la evidenţă cantitativă în întreprinderile farmaceutice şi

instituţiile medico-sanitare

I. Medicamente cu conţinut de substanţe stupefiante (Tabelul 2 Lista nr.1) şi psi-

hotrope (Tabelul nr.2, Lista nr.1 şi Lista nr.2 şi Tabelul nr.3, Lista nr.2) - substan-

ţele medicamentoase şi toate formele farmaceutice

II. Medicamentele psihotrope:

Bixtonim (picături) Ketamină (soluţie injectabilă)

Clonidină (Clofelină) (pulbere; pică-

turi oftalmice; soluţie injectabilă)

Oxibutirat de sodiu (soluţie injectabilă)

Diazepam (soluţie injectabilă) Solutan (picături)

Droperidol (soluţie injectabilă) Tiopental de sodiu (soluţie injectabilă)

Efedrină (pulbere, comprimate şi solu-

ţie injectabilă)

Tramadol (toate formele farmaceutice)

Ergotamină (soluţie injectabilă) Trihexifenidil (Ciclodol) (comprimate)

Ergometrină (soluţie injectabilă)

III. Medicamentele toxice:

Atropină sulfat (pulbere) Azotat de argint (pulbere)

Tetracaină (Dicaină) (pulbere)

IV. Alcoolul etilic. în concentraţii mai mari de 70% sau în ambalaje cu un volum mai

mare de 100 ml, indiferent de concentraţie;

V. Medicamentele cu conţinut de substanţe puternic active:

Tropicamidă (picături oftalmice) Difenhidramină (pulbere, comprimate)

605

Înregistrările cantitative a operaţiilor de circulaţie a medicamentele supuse

evidenţei cantitative se efectuează în “Registrul de evidenţă cantitativă a toxicelor,

stupefiantelor, altor medicamente şi a alcoolului etilic”, forma căruia este stabilită

de Ministerul Sănătăţii (tab. 24.5).

Tabelul 24.5

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ CANTITATIVĂ

a toxicelor, stupefiantelor, altor medicamente şi alcoolului etilic

Alcool etilic 960, litru

(denumirea medicamentului, unitatea de măsură)

Luna

So

ld ini

ţial

Intrări

Felurile de ieşiri

Ieşiri Canti

tatea

lunară

pentru

fiecare

fel

To-

tal

lu-

nar

ie-

şiri

Sto-

cul

înregis

trat

Sto-

cul

fac-tic

Semnă-

tura

persoanei

gestionare

Furni-zor,

Nr. docum.

data

Cantita-

tea

Total

lunar:

intrări şi

stoc

1

2

3

…

31

Ia-nuari

e 5,35

Basa

Farm,

1585

15.01.02

7,0 12,35

Receptura individuală

. . 0,41 . . 3,50

10,2 2,15 2,10 IMS, filialelor şi secţiilor

farmaciei . . 0,5 . . 6,7

...

Receptura

individuală

IMS, filialelor

şi secţiilor

farmaciei

Dece

mb

rie

Receptura

individuală

IMS, filialelor

şi secţiilor

farmaciei

Acest Registru, înainte de a începe înregistrările, trebuie să fie numerotat,

şnuruit, parafat şi semnat de conducătorul întreprinderii farmaceutice. Registrul se

completează pe parcursul unui an (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie). Pentru fie-

care denumire de medicament, remediu, specialitate, divizare se rezervă o filă separată.

Intrările se înregistrează pe baza facturilor sau a bonurilor de livrare care în-

soţesc medicamentele de la depozit la farmacie.

Ieşirile se înregistrează zilnic pe baza “Fişei zilnice de selecţie”, (tab. 24.6).

Tabelul 24.6

Fişa zilnică de selecţie pentru “ 3 “ ianuarie 2012

Nr Denumirea

medicamentului

U.

M. Ieşiri Total

1. Atropina

sulfat

g

Cantitatea 0,1 0,3 0,1 0,2 0,3 0,1

1,1 Documentul 633 640 645 652 654 670

2. Alcool

etilic 96%

ml

Cantitatea 50 20 100 250 60 30

410,0 Documentul 630 638 642 649 655 677

3. etc. Cantitatea

Documentul

În această fişă se înregistrează denumirea medicamentului şi cantitatea folosi-

tă pentru pregătirea fiecărei forme medicamentoase conform reţetelor sau bonuri-

lor primite.

Soldul final (la sfârşitul lunii) se determină după formula “balanţei de mărfuri”:

Sf = Si + In – Ie , (24.20)

unde: Sf – soldul final (la sfârşitul lunii);

606

Si – soldul iniţial (la începutul lunii);

In – intrări pe parcursul lunii;

Ie – ieşiri pe parcursul lunii.

Totalul pentru fiecare medicament din fişa zilnică se transferă în Registru

pentru ziua respectivă, în rubrica “Ieşiri”, “Receptura individuală”. Livrările IMS,

filialelor şi altor secţii ale farmaciei se înregistrează în bonuri de livrare sau de

transfer intern şi rezultatul totalizator se înregistrează în rubrica “IMS, filialelor şi

secţiilor farmaciei”.

Paralel, cu determinarea soldului final corespunzător datelor înscrise în Re-

gistru, se determină şi soldul final efectiv (real), adică se efectuează inventarierea

medicamentelor supuse evidenţei cantitative.

În cazul când se stabileşte o divergenţă între cantităţile “de facto” şi cea cal-

culată conform datelor înregistrate în Registru, se determină perisabilitatea natu-

rală conform normelor perisabilităţii naturale pentru toxice, stupefiante şi alcool

etilic în vigoare (tab. 24.7).

Tabelul 24.7

Normele perisabilităţii naturale pentru toxice, stupefiante şi alcool etilic

Nr.

d/o

Modul de preparare,

operaţiile tehnologice

Norma perisabilităţii naturale în %% faţă de

cantitatea consumată a medicamentelor

În farmacii

fără secţii sto-

curi separată

În farmacii cu responsabili-

tate materială separată

secţia produ-

cere

secţia sto-

curi

1. Toxice şi stupefiante:

1.1. Preparare individuală (conform

reţetelor şi bonurilor de comandă) 0,95 0,95 -

1.2. Cântărirea şi măsurarea volumu-

lui fără alte operaţii tehnologice 0,4 - 0,4

2. Alcool etilic

2.1. Preparare individuală (conform

reţetelor şi bonurilor de comandă) 1,9 1,9 -

2.2. Cântărirea şi măsurarea volumu-

lui fără alte operaţii tehnologice 0,65 - 0,65

Această verificare o efectuează farmacistul-diriginte. În caz de depistare a

unei devieri a soldului faptic (real) faţă de cel din Registru (care nu se încadrează

în limitele normelor perisabilităţii naturale) farmacistul-diriginte este dator să in-

formeze instanţele corespunzătoare în decurs de 3 zile. În caz de necesitate se

efectuează o cercetare de serviciu pentru stabilirea cauzelor devierilor şi a persoa-

nelor vinovate de lipsa care s-a comis. Aceste persoane pot fi trase la răspundere

în conformitate cu legislaţia în vigoare.