1

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A TRIBUNALULUI GORJ

În România justiţia se înfăptuieşte prin instanţele judecătoreşti, conform ierarhiei

stabilită de legea 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

Tribunalul Gorj funcţionează, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca instanţă cu

personalitate juridică, având următoarea structură organizatorică:

- Judecătoria Tg-Jiu;

- Judecătoria Tg-Cărbuneşti;

- Judecătoria Motru;

- Judecătoria Novaci.

Aceste instanţe funcţionează în sedii noi, realizate după 1990, excepţie făcând

judecătoria Tg-Cărbuneşti, dată în folosinţă în anul 1984.

Toate instanţele asigură condiţii minimale pentru desfăşurarea activităţii.

În cursul anului 2015 Tribunalul Gorj, cu sediul în Municipiul Tg-Jiu, a avut

următoarea structură:

Secţii:

o Secţia I civilă - secţie mixtă pentru cauze civile, cauze de familie şi minori;

o Secţia Comercială, redenumită Secţia a II-a civilă;

o Secţia pentru litigii de muncă şi asigurări sociale;

o Secţia de contencios administrativ şi fiscal;

o Secţia Penală

Departamente:

Departamentul economico-financiar şi administrativ

Birouri:

Biroul de informare şi relaţii publice;

Biroul de informatică;

Biroul local pentru expertize tehnice judiciare.

Compartimente:

Registratură- arhivă,

grefă,

2

bibliotecă.

Servicii:

Serviciul de probaţiune;

Conducerea Tribunalului Gorj este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi, 5

şefi de secţie, un colegiu de conducere format din 7 membrii.

Adunarea generală a judecătorilor tribunalului, este compusă din 51 de judecători,

conform statului de funcţii.

Tribunalul Gorj îşi desfăşoară activitatea, alături de Judecătoria Tg-Jiu, într-o clădire

modernă, situată în municipiul Tg-Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr. 34, dată în folosinţă în

noiembrie 1995, cu o suprafaţă desfăşurată de 5314 mp, cu un regim de înălţime

P+4+mansarda, prin mansardarea podului asigurându-se condiţii corespunzătoare pentru

desfăşurarea activităţii.

Activitatea de judecată se desfăşoară în 3 săli de judecată amplasate la parter şi etajul I

al clădirii.

Datorită faptului că numărul sălilor de judecată este insuficient în raport de volumul de

activitate al Tribunalului Gorj care se desfăşoară în cele cinci secţii, Colegiul de conducere a

luat măsura intrării succesive a mai multor complete în aceeaşi sală de judecată.

Având în vedere dispoziţiile noului Cod de procedură civilă, au fost amenajate 4 sali

de şedinţă cu destinaţia camera de consiliu.

La subsolul clădirii funcţionează 4 arhive, modernizate încă din toamna anului 2008,

iar în anul 2009 s-a creat la parterul clădirii o arhivă modernă pentru Secţia de Contencios

Administrativ şi Fiscal.

În acest mod se asigură condiţii corespunzătoare pentru păstrarea, securitatea, circuitul

dosarelor precum şi punerea acestora pentru observarea la dispoziţia participanţilor la

activitatea de judecată.

Pentru conservarea dosarelor, în 2009 s-a preluat prin transfer de la Primăria

municipiului Tg-Jiu o centrală termică dezafectată, fiind înfiinţat un depozit arhivă externă.

La parterul clădirii sunt amplasate monitoare care afişează zilnic listele de şedinţă,

soluţiile pronunţate precum şi alte probleme de interes general. Prin cele 9 infokioskuri

amplasate în faţa arhivelor la parter şi la etaj în faţa sălilor de şedinţă, se asigură

participanţilor la proces accesul la informaţiile din dosarele aflate pe rolul instanţei

asigurându-se în acest mod o eficienţă sporită transparenţei actului de justiţie.

Birourile judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate sunt amplasate la etajul

III, parţial la etajul IV al clădirii şi mansarda.

3

Paza tribunalului este asigurată pe bază de contract de către Jandarmerie.

Accesul publicului, permis după ora 8.30, se realizează pe intrarea din faţa clădirii sub

supravegherea jandarmeriei printr-o poartă de detectare a metalelor.

Numărul de judecători existent în ştatul de funcţii a Tribunalului Gorj este de 51 la

sfarsitul anului 2015 fiind ocupate 49 posturi.

În cadrul secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale îşi desfăşoară activitatea un

număr de 15 asistenţi judiciari.

Personalul auxiliar de specialitate al Tribunalului Gorj este compus din 53 grefieri, 7

specialişti IT, 6 grefieri arhivari, un agent procedural, 4 şoferi şi 5 aprozi.

Secţia a II-a civilă nu are posturi de grefier arhivar, funcţionarea arhivei acestei secţii

fiind asigurată prin delegarea atribuţiilor specifice acestor posturi către grefieri şi personalul

contractual.

Având în vedere volumul de activitate şi creşterea competenţei în plan procedural, au

fost iniţiate demersuri de conducerea instanţei pentru suplimentarea posturilor de judecător şi

personal auxiliar de specialitate.

Pentru ocuparea unor posturi devenite vacante prin pensionarea magistraţilor, au fost

valorificate unele cereri de transfer.

În acelaşi context, statul de funcţiuni al Tribunalului Gorj, conform Ordinului nr.

3968/C/2015 al Ministrului Justiţiei, a fost suplimentat cu un post de grefier.

Dezechilibrul existent în prezent între volumul de activitate şi resursele de care

instanţele dispun efectiv, constituie o vulnerabilitate de natură să îngrădească însăşi

independenţa justiţiei şi care poate avea drept consecinţe scăderea calităţii hotărârilor, o

dilatare excesivă a termenelor de judecată şi dificultăţi în unificarea practicii judiciare.

Volumul mare de activitate şi lipsa de resurse umane au fost depăşite prin efortul

deosebit depus de judecătorii şi personalul auxiliar de specialitate al instanţei, constatându-se

o creştere a procentului de soluţionare a cauzelor cât şi o îmbunătăţire a activităţii sub aspect

calitativ.

Volumul de activitate în anul 2015 la Tribunalul Gorj priveşte un număr de 20584

cauze, fiind soluţionate 15702 cauze, pe secţii această situaţie prezentându-se astfel:

4

În raport de numărul cauzelor prezentate mai sus rezultă o încărcătură medie pe

judecător de 573 cauze, încărcătura medie pe secţie regăsindu-se în cadrul analizei ce priveşte

activitatea fiecăreia.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

PENAL CIVIL I CIVIL II CAF CMAS

1529

3244

2566

6063

7182

TRIBUNALUL GORJ - 2015

DOSARE ROL -20.584 -

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

PENAL CIVIL I CIVIL II CAF CMAS

1387

2615

1828

4559

5313

TRIBUNALUL GORJ - 2015

DOSARE FINALIZATE -15.702

5

OPERATIVITATE/SECŢIE:

Potrivit rapoartelor CSM, care au în vedere faptul că dosarele finalizate sunt acelea în

care sunt evidenţiate ca fiind închise documentele finale de tipul „hotărâre – încheiere

finală/dezînvestire”, operativitatea în anul 2014 se prezintă astfel:

Secţia penală: - 100,21%;

Secţia I civilă: - 99,46%;

Secţia a II-a civilă: - 104,84%;

Secţia contencios administrativ şi fiscal: - 120,21%;

Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale: - 118,91%

0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%120,00%140,00%

PENAL

CIVIL I

CIVIL II

CAF

CMAS

100,21%

99,46%

104,87%

120,21%

118,91%

TRIBUNALUL GORJ - 2015

OPERATIVITATE / SECŢII

6

STRUCTURA NUMAR DOSARE INTRATE, ANALIZĂ TRIBUNALE

VOLUM: NUMAR DOSARE, ANALIZA TRIBUNALE

Tribunalul BUCURESTI;

17,90%

Tribunalul DOLJ; 4,50%

Tribunalul PRAHOVA;

3,80%

Tribunalul TIMIS; 3,70%

Tribunalul CONSTANTA;

3,60% Tribunalul

IASI; 3,60%

Tribunalul BIHOR; 3,10%

Tribunalul GORJ; 3,00%

Tribunalul SUCEAVA;

2,80%

Restul Tribunalelor;

54,00%

STRUCTURA NUMAR DOSARE INTRATE,

Analiză tribunale - 2015

Tribunalul BUCURESTI;

20,00% Tribunalul BIHOR; 4,00%

Tribunalul DOLJ; 3,90%

Tribunalul IASI; 3,90%

Tribunalul PRAHOVA;

3,60% Tribunalul

TIMIS; 3,20% Tribunalul

CONSTANTA; 3,20%

Tribunalul GORJ; 2,60%

Tribunalul BACAU; 2,50%

Tribunalul CLUJ; 2,40%

Restul Tribunalelor;

50,70%

VOLUM: NUMAR DOSARE,

Analiza tribunale - 2015

7

STRUCTURA DOSARE SOLUTIONATE, ANALIZA TRIBUNALE

Raportat la indicatorii naţionali de mai sus, Tribunalul Gorj ocupă locul opt.

INDICATORI EFICIENŢĂ

RATA DE SOLUŢIONARE

VECHIME DOSARE ÎN STOC

Tribunalul BUCURESTI;

18,50%

Tribunalul DOLJ; 4,10%

Tribunalul BIHOR; 4,00%

Tribunalul IASI; 3,80%

Tribunalul PRAHOVA;

3,40% Tribunalul CONSTANTA;

3,20% Tribunalul

TIMIS; 3,10%

Tribunalul GORJ; 2,90%

Tribunalul SUCEAVA;

2,60%

Tribunalul ARGES; 2,50%

Restul Tribunalelor;

51,90%

STRUCTURA DOSARE SOLUTIONATE,

Analiza tribunale - 2015

8

PONDERE DOSARE ÎNCHISE ÎNTR-UN AN

DURATE MEDIE DE SOLUŢIONARE

HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMENUL LEGAL

INDICATORI EFICIENŢĂ GENERALI

9

CAPITOLUL II

ACTIVITAEA SECŢIILOR

II.1. SECŢIA PENALĂ

II.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SECŢIEI

Potrivit art. 21 alin. 1 din Constituţia României, orice persoană se poate adresa justiţiei

pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează în conformitate cu dispoziţiile

art. 126 din legea fundamentală prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe

judecătorești a căror competenţă este prevăzută de lege.

În anul 2015, până 01.06.2015 Secţia Penală din cadrul Tribunalului Gorj a funcţionat

cu un număr de 9 judecători.

De la această dată Secţia Penală din cadrul Tribunalului Gorj a continuat să-şi

desfăşoare activitatea cu un număr de 8 judecători, 9 grefieri, un informatician şi un grefier

arhivar, având registratură şi arhivă proprie şi două săli de judecată în care se succed

completele care judecă cauzele directe şi căi de atac în care consemnarea afirmaţiilor

întrebărilor şi susţinerilor celor prezenţi se efectuează şi cu mijloace tehnice de înregistrare

audio.

Începând cu data de 01.12.2015, prin delegare a preşedintelui Curţii de Apel Craiova

judecătorul Mălăescu Ioana din cadrul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti a funcţionat la Tribunalul

Gorj –Secţia Penală, ulterior prin hotărârea Secţiei de Judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii din 24.11.2015 fiind transferată la această instanţă.

Din componenţa secţiei fac parte judecătorii:

Encescu Florin - vicepreşedinte tribunal

Ionescu Remus – vicepreşedinte tribunal

Nicolescu Alin Sorin- preşedinte secţie până la 01.06.2015, fiind promovat la

Curtea de Apel Bucureşti

Constantinescu Gheorghe - preşedinte secţie cu delegare de la 01.06.2015 şi

numit prin Hotărârea Secţiei pentru Judecători a Consiuliului Superior al

Magistraturii din 25.06.2015

Boncu Teofil

10

Gârcu Gheorghe

Păsărin Dumitru

Şarapatin Şerban

Sarcină Laura Mihaela

Mălăescu Ioana

II.1.2. ACTIVITATEA SECŢIEI ÎN ANUL 2015

Activitatea judiciară a fost realizată de judecătorii secţiei, împreună cu personalul

auxiliar, în scopul înfăptuirii actului de justiţie, ca rezultat al unei întregi structuri umane,

materiale şi procedurale.

Prin întreaga lor activitate membrii secţiei au asigurat respectarea supremaţiei legii, a

drepturilor şi libertăţilor persoanelor, egalitatea acestora în faţa legii şi un tratament juridic

nediscriminatoriu tuturor participanţilor la actul de justiţie, indiferent de calitatea părţilor.

Pe tot parcursul anului 2015, în cadrul secţiei penale a existat o preocupare majoră,

permanentă pentru creşterea eficienţei unei activităţi judiciare independente, reflectată în

dorinţa de a înfăptui şi a respecta procedurile judiciare pentru ca părţile să aibă acces la o

justiţie dreaptă, predictibilă şi să creeze acea speranţă legitimă în realizarea drepturilor

subiective.

S-a încurajat utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei pentru a asigura rapiditatea,

eficienţa şi calitatea în activitatea instanţei, ca serviciu pentru cetăţeni – activitate care le dă

dreptul de a-şi rezolva disputele private şi a-şi afirma drepturile, cât timp interesul individului

este legitim şi urmărit cu bună credinţă.

Înţelegând rolul justiţiei ca serviciu public al statului, judecătorii şi întreg personalul

secţiei au înţeles că orice procedură judiciară reprezintă modalitatea prin care titularii de

drepturi subiective sau interese legitime, atunci când acestea le sunt nesocotite sau încălcate,

pot obţine în condiţiile legii, concursul puterii de stat pentru respectarea drepturilor lor, atunci

când acestea sunt nesocotite.

Activitatea judiciară a Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Gorj a presupus efort

susţinut şi constant atât din partea judecătorilor cât şi a grefierilor secţiei pentru buna

înfăptuire a actului de justiţie.

În ciuda dificultăţilor, magistraţii au asigurat respectarea drepturilor şi libertăților

persoanelor, supremaţia legii, egalitatea persoanelor în faţa legii.

11

II.1.2.1. Volumul de activitate la nivelul secţiei

Volumul de activitate reprezintă un reper important în privinţa activităţii desfăşurate atât

din punct de vedere calitativ cât şi din punct de vedere cantitativ, reprezentând un indicator

cuantificabil, măsurabil asupra contribuţiei personalului secţiei la înfăptuirea actului de

justiţie.

Volumul de activitate are însă şi o latură ce nu poate fi cuantificată, aceasta fiind

determinată de orele suplimentare de muncă afectate studierii temeinice a dosarelor, însuşirii

în perioade de timp scurte a legislaţiei în continuă schimbare a doctrinei şi jurisprudenţei

ÎCCJ, CEDO, CEJUE.

În cursul anului 2015 pe rolul Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Gorj au fost

înregistrate un număr de 1384 dosare, la care se adaugă stocul înregistrat la finele anului

2014, respectiv 145 dosare.

Numărul total al cauzelor aflate pe rolul secţiei în anul 2015 au fost 1529 cauze, din

care 771 cauze directe şi 746 cauze în contestaţie.

La sfârşitul anului 2015 au rămas pe rolul secţiei un număr de 142 dosare.

Secţia

Penală

Stoc la

01.01.2015

Intrate

în cursul

anului

2015

Total

rol Soluţionate

Rămase

pe rol

Operativitate

Directe 86 699 785 700 86 100,14%

Contestaţii

NCPP 59 685 744 687 56 100,29%

TOTAL 145 1384 1529 1387 142 100,21%

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Stoc Dosare noi intrate Total rol Dosare finalizate

145

1384 1529

1387

VOLUM ACTIVITATE - SECŢIA PENALĂ

12

În cursul anului 2015 judecătorii secţiei penale au îndeplinit, pe lângă activitatea de

judecată şi alte atribuţiuni, după cum urmează:

-domnul judecător Encescu Florin – să efectueze anumite acte, dintre cele date în

competenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii;

-domnul judecător Ionescu Remus – să efectueze anumite acte, dintre cele date în

competenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii;

-domnul judecător Alin Sorin Nicolescu - să efectueze anumite acte, dintre cele date în

competenţa Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii;

-domnul judecător Boncu Teofil –îndrumă şi controlează activitatea compartimentului

de executări penale de la Tribunalul Gorj şi răspunde la petiţiile şi memoriile adresate

instanţei;

-domnul judecător Constantinescu Gheorghe - îndrumă şi controlează activitatea

compartimentului de executări penale de la Judecătoria Motru, de la Judecătoria Tg-

Cărbuneşti, de la Judecătoria Novaci şi de la Judecătoria Tg-Jiu; îndrumă şi controlează

grefierii secţiei penale şi activitatea sectorului de arhivă; supraveghează repartizarea aleatorie

a cauzelor la secţia penală în absenţa domnului judecător Păsărin Dumitru şi răspunde la

petiţiile şi memoriile adresate instanţei;

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Stoc Dosare noiintrate

Total rol Dosarefinalizate

59

685

744

687

Volum activitate / Contestaţii 2015

13

-domnul judecător Gârcu Gheorghe îndrumă şi controlează activitatea

compartimentului de executări penale de la Secţia penală în cadrul Tribunalului Gorj şi

răspunde la petiţiile şi memoriile adresate instanţei;

-domnul judecător Păsărin Dumitru supraveghează repartizarea aleatorie a cauzelor la

Secţia penală, îndrumă şi coordonează pregătirea profesională a personalului auxiliar de

specialitate din cadrul secţiei penale şi răspunde la petiţiile şi memoriile adresate instanţei;

-domnul judecător Şarapatin Şerban îndrumă şi controlează activitatea

compartimentului de executări penale de la Secţia penală în cadrul Tribunalului Gorj şi

răspunde la petiţiile şi memoriile adresate instanţei;

De asemenea, fiecare judecător a fost planificat, semestrial, pe lista de permanenţă, în

vederea rezolvării incidentelor procedurale şi a situaţiilor de absenţă, şi pe lista de serviciu,

pentru rezolvarea cauzelor urgente.

Repartizarea sarcinilor personalului auxiliar de specialitate a fost efectuată de

preşedintele instanţei, fiind stabilite prin fişa postului atribuţiile concrete ale fiecărui grefier.

Toţi grefierii secţiei penale au participat la şedinţe de judecată, în funcţie de

planificările de şedinţă şi de modificările survenite ulterior în componenţa acestora şi în

Totodată au participat la soluţionarea cererilor privind măsurile preventive şi a cererilor care

au legătură cu măsurile preventive privind liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea

provizorie pe cauţiune.

II.1.2.2. Încărcătura pe judecător

În cadrul secţiei penale, ca de altfel la toate secţiile şi instanţele din raza de activitate a

Tribunalului Gorj, funcţionează sistemul informatic de repartizare aleatorie a cauzelor,

urmărindu-se o repartizare echilibrată a acestora pe judecător, în funcţie de număr şi grad de

complexitate.

Încărcătura pe judecător trebuie privită nu numai în raport cu numărul cauzelor

repartizate în sistem informatizat în mod aleatoriu dar şi în raport cu numărul şedinţelor de

judecată, a dosarelor rulate precum şi a hotărârilor redactate, situaţie care se prezintă în felul

următor:

Nr.

Crt. Magistrat

Nr.

dosare

aflate în

stoc la

01.01.20

15

Nr.

dosare

intrate

2015

Nr.

şedinţe

participate

Nr.

dosare

rulate

Nr. dosare

Soluţionate

Nr.

Dosare

Redactate

Operativitate

1. Encescu Florin 6 87 95 206 90 90 103,44%

2. Ionescu Remus 15 130 111 208 137 137 105,38%

3. Constantinescu

Gheorghe 18 197 172 340 201 201 102,03%

14

4. Păsărin Dumitru 22 205 177 374 219 219 106,82%

5. Boncu Teofil 9 200 164 304 203 203 101,50%

6. Sarcină Laura

Mihaela 27 151 124 339 152 152 100,66%

7. Gârcu Gheorghe 13 171 162 288 172 172 100,58%

8. Şarapatin Şerban 23 168 165 300 174 174 103,67%

9.

Nicolescu Alin

Sorin până la

01.06.2015

12 62 40 102 42 42 97,72%

Situaţia dosarelor intrate/ soluţionate / complet în perioada 01.01.2015-31.12.2015

Secţia penală

Complet/

SECŢIA

PENALĂ

Dosare

intrate

Complexitate

cumulată

Complexitate

medie

Dosare

soluţio

nate

Complexitate

cumulată

Complexitate

medie

Dosare stoc

(procedură+

şedinţa)

PEN 01CP-F 13 288 22,15 1 6 6 3(0+3)

PEN 02CP-F 114 1053 9,24 120 1316 10,97 17(1+16)

PEN 02 DL 50 514 10,28 53 536 10,11 2(0+2)

PEN 02EP 4 30 7,5 1 8 8 -

PEN 03CP-F 120 1324 11,03 120 1095 9,13 9(2+7)

PEN 03DL 76 715 9,41 75 702 9,36 1(0+1)

PEN 03EP 4 35 8,75 1 11 11 -

92,00%

94,00%

96,00%

98,00%

100,00%

102,00%

104,00%

106,00%

108,00%

103,44%

105,38%

102,03%

106,82%

101,50%

100,66% 100,58%

103,67%

97,72%

Operativitate / Judecător

15

PEN 04CP-F 111 1023 9,22 119 1087 9,13 11(0+11)

PEN 04DL 94 897 9,54 94 892 9,49 2(0+2)

PEN 05CP-F 38 406 10,68 50 599 11,98 -

PEN 05DL 6 46 7,67 7 53 7,57 -

PEN 06CP-F 102 919 9,01 111 920 8,29 5(0+5)

PEN 06DL 29 228 7,86 28 222 7,93 1(1+0)

PEN 07CP-F 124 1138 9,18 113 1066 9,43 29(1+28)

PEN 07DL 79 740 9,37 80 737 9,21 1(0+1)

PEN 08CP-F 119 1019 8,56 111 905 8,15 22(2+20)

PEN 08DL 54 482 8,93 54 481 8,91 -

PEN 08EP 2 14 7 - - - -

PEN 09CP-F 132 1312 9,94 127 1164 9,17 31(0+31)

PEN 09DL 23 205 8,91 26 226 8,69 -

PEN 10 CP –

F

88 815 9,26 85 663 7,8 8(1+7)

PEN DO8U 1 7 7 1 7 7 -

COMISIA

CFL211/200

4

1

7 7 1 7 7 -

TOTAL

1384

13217

9,55

1387

12758

9,21

142

(7+135)

Rezultatele foarte bune obţinute se datorează unei bune gestionări a resurselor umane,

stabilităţii şi coeziunii colectivului de judecători dar şi profesionalismului şi dedicaţiei

întregului personal.

Este de relevant faptul că operativitatea soluţionării cauzelor trebuie privită şi din

perspectiva operativităţii în redactarea hotărârilor pronunţate, a celerităţii înaintării dosarelor

în căile de atac, a executării efective a hotărârilor pronunţate, aspect care definesc celeritatea

actului de justiţie.

II.1.3. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

O justiţie bine organizată şi condusă în sensul prevenirii degradării societăţii a

menţinerii echilibrului şi evoluţiei pozitive a acesteia, constituie un sistem unitar, ferm, în

care trioul manager-judecător-lege are un rol major. Având viziunea direcţiei în care trebuie

să se îndrepte secţia, ştiind care îi sunt resursele umane şi materiale şi folosind metode

adecvate de management, în anul 2015 înscriindu-se în obiectivul fundamental al asigurării

eficacităţii activităţii judiciare, managementul secţiei a vizat, ca obiectiv prioritar, creşterea

încrederii cetăţenilor în actul de justiţie înfăptuit de aceasta.

Din această perspectivă, managementul instanţei s-a supus nu numai respectării

etapelor generale ale activităţii manageriale: previzionare, organizare, decizie, coordonare şi

evaluare ci şi adaptării acestora la necesităţile şi situaţiile concrete ivite în activitatea secţiei.

16

Actvitatea de grefă şi arhivă a fost asigurată de către grefierii: Lupulescu Iolanda -

grefier şef secţie, Apostol Angela, Scurtu Adriana, Dobrescu Iulia, Preduţ Liana Larisa,

Olariu Loredana Eleonora, Cernătescu Elena, Bivolariu Peter Valentin şi Poarcă Sorinel

Oliviu.

În cadrul serviciului arhivă şi-a desfăşurat activitatea grefier arhivar Şerbu Elena.

Repartizarea sarcinilor personalului auxiliar de specialitate a fost efectuată de

preşedintele instanţei, fiind stabilite prin fişa postului atribuţiile concrete ale fiecărui grefier,

aceștia desfășurând și alte activități în funcție de necesitățile secției la diferite momente.

Grefierii secţiei au participat la şedinţe de judecată în funcţie de planificările de

şedinţă şi de modificările survenite ulterior în componenţa acestora, după cum urmează:

Grefierul şef Lupulescu Ioana Iolanda, a participat la un număr de 89 şedinţe de

judecată, unde au fost rulate un număr de 120 dosare;

Grefier Dobrescu Iulia a participat la un număr de 147 şedinţe de judecată, unde au

fost rulate un număr de 268 dosare;

Grefier Scurtu Adriana a participat la un număr de 166 şedinţe de judecată, unde au

fost rulate un număr de 274 dosare;

Grefier Cernătescu Elena a participat la un număr de 122 şedinţe de judecată, unde au

fost rulate un număr de 221 dosare;

Grefier Apostol Angela a participat la un număr de 185 şedinţe de judecată, unde au

fost rulate un număr de 359 dosare;

Grefier Ivan Liana Larisa a participat la un număr de 143 şedinţe de judecată, unde au

fost rulate un număr de 275 dosare;

Grefier Poarcă Sorinel Oliviu a participat la un număr de 175 şedinţe de judecată, unde

au fost rulate un număr de 353 dosare;

Grefier Bivolariu Peter Valentin a participat la un număr de 125 şedinţe de judecată,

unde au fost rulate un număr de 318 dosare;

Grefier delegat la Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Gorj Olariu

Loredana a participat la un număr de 26 şedinţe de judecată, unde au fost rulate un număr de

33 dosare, dar efectuează lucrările aflate sub îndrumarea judecătorilor delegaţi cu executările

penale.

Activitatea Secţiei a fost coordonată din punct de vedere informatic de către domnul

Popescu Daniel.

17

Nu au existat probleme administrative care să nu fi fost soluţionate în mod prompt şi

eficient de către grefierii mai sus menţionaţi sub îndrumarea grefierului şef Lupulescu

Iolanda.

Managementul la nivelul secţiei a corespuns managementului la nivelul instanţei şi în

conformitate cu atribuţiile specifice menţionate în Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti.

S-a solicitat Colegiului de Conducere a Tribunalului Gorj în conformitate cu art. 22

din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, stabilirea completelor de

judecată în anul 2015.

S-au stabilit temele pentru învăţământul profesional al judecătorilor şi grefierilor,

teme care au fost dezbătute conform planificării efectuate la începutul anului.

Cu aceasta ocazie s-au discutat problemele de drept controversate în vederea

unificării practici la nivelul secţiei, prelucrându-se şi practica de casare, sens în care s-au

încheiat procese verbale şi referate de către judecătorii delegaţi în acest sens.

Lunar s-a înaintat Curţii de Apel Craiova problemele de practică judiciară neunitară,

iar trimestrial s-a participat la întâlnirile organizate de Curtea de Apel Craiova cu privire la

învăţământul profesional.

S-au respectat dispoziţiile menţionate în Regulamentul de ordine interioara al

instanţelor judecătoreşti referitoare la repartizarea aleatorie, incidente procedurale, etc.,

judecătorul delegat coordonând această activitate deosebit de importantă.

Activitatea secţiei a fost controlată permanent de preşedintele secţiei, iar fiecare

judecător în funcţie de sectorul său de activitate menţionat în ordinul de serviciu a efectuat

diferite controale despre care s-a făcut vorbire în procesele verbale încheiate lunar şi s-au

menţionat deficientele constatate în registrul de control existent la nivel de secţie.

II.1.4. ANALIZA ACTIVITATII SECTIEI PENALE DIN PERSPECTIVA

INDICATORILOR DE EFICIENTA

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii

instanţelor sunt următorii:

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport

de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de

referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual.

În perioada analizată, secţia s-a încadrat în gradul de performanţă „Foarte eficient”.

18

Astfel:

Se vor prezenta scurte comentarii cu datele statistice aferente fiecărui indicator,

astfel:

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de

dosarele nou intrate:

- în perioada de referinţă, secţia a înregistrat un număr de dosare nou intrate de 1384

şi un număr de 1387 dosare soluţionate, reprezentând un procent de 100,22%, încadrându-se,

la acest indicator, în gradul „eficient”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr.

1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.

Se prezintă extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la

nivelul secţiei:

b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele

perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an

şi 6 luni pentru celelalte instanţe.

La data de referinţă analizată, respectiv 01.01.2015 - 31.12.2015, din totalul de 142

dosare aflate în stoc, reprezentând un procent de 0,70 %, sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni,

încadrându-se, la acest indicator, în gradul „Foarte eficient”.

Dosarele sunt soluţionate cu celeritate, respectându-se normele de procedură.

Redăm în cele ce urmează situaţia potrivit aplicaţiei Statis.

19

c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate

în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor

soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual:

- în perioada de referinţă, din totalul de 1387 dosare soluţionate, un număr de 1368

dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un

procent de 98,63% încadrându-se, la acest indicator, în gradul „Foarte eficient”.

d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul

procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă timpul mediu scurs între

data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final.

Durată medie de soluţionare în penal a fost de 1,57, secţia încadrându-se în gradul

„Foarte eficient” .

20

e) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de

redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

În perioada de referinţă, la secţia penală, din totalul de 777 dosare soluţionate prin

hotărâre, un număr de 16 dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea

instanţei în gradul „Foarte eficient” .

Analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în vederea identificării

elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de eficienţă

Cumulând cei cinci indicatori de eficienţă a activităţii instanţei în perioada 01.01.2015

– 31.12.2015, astfel cum sunt reflectaţi prin aplicaţia STATIS, Secţia Penală a Tribunalului

Gorj s-a încadrat în gradul „Foarte eficient”.

Cauzele au fost soluţionate cu celeritate, fiind respectate termenele de redactare a

hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

II.1.5. PROBLEME DE MANAGEMENT ALE SECŢIEI

Problema resurselor umane şi materiale este una comună pentru toate secţiile

Tribunalului Gorj.

În identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea unei instanţe nu se poate face

abstracţie de faptul că aceasta este parte integrantă a sistemului judiciar, astfel că deficienţele

sistemului în ansamblul său se răsfrâng şi asupra activităţii fiecărei instanţe în parte,

determinând apariţia unor probleme de management generale şi a unor probleme de

management specifice fiecărei instanţe în parte.

Dacă resursele umane insuficiente, logistica necorespunzătoare, alocarea insuficientă a

resurselor financiare şi multiplele modificări legislative cauzează perturbări în funcţionarea

sistemului judiciar în ansamblul său, particularităţile fiecărei instanţe în parte precum şi

21

abilităţile manageriale ale persoanelor cu atribuţii în conducerea acestora particularizează

aceste disfuncţionalităţi şi presupun soluţii proprii, pertinente şi viabile pentru fiecare instanţă.

Creşterea eficienţei şi calităţii activităţii desfăşurate de instanţele judecătoreşti necesită

pe lângă perfecţionarea continuă a magistraţilor şi a personalului auxiliar îmbunătăţirea

condiţiilor de lucru, a dotărilor materiale, planificarea eficientă a resurselor umane şi

materiale, o bună comunicare managerială şi interinstituţională şi un control eficient exercitat

de conducerea instanţei.

Dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 16/1996 privind arhivele naţionale impun

obligativitatea păstrării documentelor în condiţii pentru depozitarea şi conservarea

documentelor corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării şi sustragerii.

Demersurile pentru selecţionarea documentelor cu termen de păstrare expirat au

continuat şi în anul 2015, în acest sens, la data de 02.10.2015, Secţia Penală din cadrul

Tribunalului Gorj a înaintat spre confirmare lucrarea de selecţionare a documentelor create în

perioada 1969-2009 cu termenul de păstrare expirat, lucrare confirmată de Ministerul

Afacerilor Interne - Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Gorj, care a avizat eliminarea din

depozitul de arhivă a unităţilor arhivistice din inventarele anexate procesului verbal al

comisiei de selecţionare, urmând ca aceste documente să fie preluate de SC. POLARIS M

HOLDING SRL.

Calitatea actului de justiţie se reflectă şi în celeritatea întocmirii lucrărilor, revenind

în permanenţă conducerii instanţelor să identifice motive care conduc la durate ale

procedurilor judiciare care pot pune în discuţie depăşirea termenului rezonabil prevăzut de art.

6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

În mod obiectiv aceste întârzieri se datorează multiplelor schimbări legislative,

neadaptării procedurilor la cauzele care presupun urgenţă, conduitei participanţilor la

activitatea de judecată, nerealizarea suficient de rapidă a expertizelor.

Pentru înlăturarea acestei deficienţe se impune constituirea unui grup de lucru care să

monitorizeze dosarele mai vechi de 6 luni şi un an, să stabilească motivele acestor întârzieri şi

să propună soluţii pentru înlăturarea acestora fără însă a încălca independenţa judecătorului

sau a deveni o imixtiune în actul de justiţie.

II.1.6. INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A SECŢIEI

Problema resurselor materiale este una comună pentru toate secţiile Tribunalului Gorj,

însă în ceea ce priveşte situaţia resurselor umane problema se pune în mod diferit întrucât aşa

22

cum s-a precizat mai sus activitatea se desfăşoară numai cu 9 grefieri, deşi necesarul ar fi de

cel puţin 10 grefieri.

Referitor la resursele materiale, secţia deţine o arhivă proprie.

Spaţiul destinat activităţii de judecată, s-a rezumat la o sală de şedinţă şi o sală –

cameră de consiliu, însă această deficienţă a fost rezolvată prin darea în folosinţă a încă două

săli de şedinţă.

Fiecare birou este dotat cu telefon si calculator, există imprimante, copiatoare, scanere.

Din punct de vedere al infrastructurii se poate afirma că Tribunalul Gorj se află într-o

situaţie privilegiată cu referire la întreg sistemul judiciar.

II.1.7. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE

Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de

desfiinţare.

Pe parcursul anului 2015, au fost pronunţate un număr de 1387 hotărâri judecătoreşti

de către judecătorii Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Gorj. Din totalul acestor hotărâri,

s-a promovat calea de atac a apelului şi a contestaţiei împotriva a 145 hotărâri, procentul de

atacabilitate fiind de 10,45 %.

Raportând numărul hotărârilor pronunţate de Tribunalul Gorj, Secţia Penală – 1387

cauze la numărul hotărârilor desfiinţate sau casate cu trimitere în apel – 1 cauze, rezultă un

indice de casare de 0,072%.

Numărul sentinţelor reformate în calea de atac raportat la numărul sentinţelor

soluţionate corelat cu complexitatea şi multitudinea dosarelor, dovedeşte că judecătorii s-au

preocupat de soluţionarea corectă a raporturilor juridice dintre părţi în cauzele deduse

judecăţii.

Majoritatea hotărârilor penale pronunţate de instanţele de fond au fost menţinute în

căile de atac, ceea ce denotă că a existat preocupare din partea judecătorilor pentru studierea

atentă a dosarelor şi a practicii judiciare în materie penală.

Trebuie menţionat faptul că multe din motivele de desfiinţare nu sunt imputabile

judecătorilor, având în vedere că au fost redozate pedepsele sau s-a dispus o altă modalitate de

executare a pedepselor aplicate.

Durata de soluţionare a cauzelor.

Datele statistice indică faptul că la nivelul Secţiei Penale pe parcursul anului 2015,

doar în mod izolat a fost depăşită durata de un an pentru soluţionarea cauzelor, iar acest lucru

23

s-a datorat în primul rând casării cu trimitere spre rejudecare, complexităţii deosebite a unor

cauze şi a probatoriului vast administrat, etc.

Săptămânal s-a întocmit o evidenţă strictă a cauzelor soluţionate pe fiecare complet de

judecată, dar şi a dosarelor mai vechi de un an. Scopul acestor evidenţe a fost monitorizarea

permanentă a dosarelor mai vechi de un an, identificarea cauzelor ce au determinat durata

procedurii, dar şi a măsurilor ce se impun pentru soluţionarea unor astfel de dosare, totul cu

respectarea independenţei magistratului ce le soluţionează.

La finalul anului 2015, statistica instanţei relevă existenţa unui singur dosar mai vechi

de un an, reprezentând un procent de 0,70 % din dosarele aflate în stoc.

Cu privire la acesta menţionăm că volumul de muncă este foarte mare, având în vedere

că au fost ăncuviinţaţi pentru audiere un număr de peste 2000 de martori, împrejurare ce

implică acordarea mai multor termene de judecată.

Din totalul cauzelor penale soluţionate în cursul anului 2015 s-a constatat că s-a depăşit

termenul de soluţionare de 1 an de la înregistrare într-o cauză penală aflată în primă instanţă,

ceea ce dovedeşte un ritm susţinut de lucru şi o bună organizare şi desfăşurare a activităţii de

judecată de către magistraţii secţiei penale.

Toate aceste dosare sunt de mare complexitate, părţile vătămate, în special în

cauzele privind sesizarea D.I.I.C.O.T. sunt plecate din ţară şi nu se pot îndeplini

procedurile de citare cu acestea, martorii din acte nu se prezintă la chemarea instanţei,

fiind necesare emiterea mandatelor de aducere, dar şi în această si tuaţie organele de

poliţie sau jandarmeria desemnate cu punerea în executare întâmpină greutăţi, determinate

în special de schimbarea domiciliului sau greşit menţionat domiciliul în declaraţiile de la

urmărirea penală.

Întârzierea în soluţionarea unor cauze în cursul anului 2015 s-a datorat mai puţin unor

modificări legislative, administrării probelor la mai multe termene succesive fără o justificare

obiectivă, neefectuării lucrărilor şi diligenţelor necesare procedurii de citare, neefectuării sau

întocmirii defectuoase a adreselor de relaţii dispuse de instanţă la termenul anterior, ci mai

mult datorită unor factori ţinând de conduita necorespunzătoare a părţilor, avocaţilor şi

experţilor, care au depus la dosar cereri repetate de amânare a cauzei, au lipsit nejustificat la

termenele de judecată, au formulat cereri de recuzare neîntemeiate, nu au depus şi nu au

efectuat raportul de expertiză ori alte acte la termenul fixat etc.

Durata soluţionării cauzelor a fost influenţată în anul de referinţă mai ales de deciziile

Curţii Constituţionale, în special în ceea ce priveşte instituţia camerei preliminare care a

24

devenbit printr-o procedură necontradictorie şi nepublică la una contradictorie ceea ce implică

citarea părţilor şi comunicarea actelor de procedură.

Aplicarea acestor decizii a presupus un efort uman şi financiar sporit în rândul

judecătorilor şi al grefierilor.

În acest sens, conducerea secţiei a luat măsurile necesare:

1. pentru formalizarea procedurilor de lucru şi responsabiliza rea personalului auxiliar

de specialitate al secţiei, cu atribuţii privind completarea menţiunilor în sistemul ECRIS, în

vederea parcurgerii tuturor etapelor pe care le implică înscrierea corectă a menţiunilor cu

privire la procedura de cameră preliminară;

2. pentru unificarea practicilor administrative, în ceea ce priveşte aplicarea

dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară referitoare la procedura de cameră

preliminară;

3. pentru unificarea practicii judiciare diferite în legătură cu aplicarea dispoziţiilor

art.342-348 Cod procedură penală, referitoare la procedura de cameră preliminară, în ceea ce

priveşte:

- comunicarea rechizitoriului, a excepţiilor invocate şi a răspunsurilor la acestea, cu

respectarea principiului contradictorialităţii;

- fixarea termenului de judecată pentru pronunţarea încheierilor prevăzute de art.345 şi

346 alin.l şi 2 din Codul de procedură penală;

- citarea la termenul fixat a părţilor şi desfăşurarea judecăţii cu respectarea

contradictorialităţii, in toate situaţiile;

- modalitatea de fixare a termenului pentru judecata pe fond, atât în situaţia în care

încheierea finală de cameră preliminară este definitivă, cât şi în situaţia în care aceasta poate

fi atacată cu contestaţie.

Propuneri legislative în ceea ce priveşte instituţia camerei preliminare:

1. Standardizarea modului de evidenţiere in ECRIS a momentului finalizării procedurii

de camera preliminară, în vederea aplicării unei proceduri unitare atât in ceea ce priveşte

evidenţierea statistică a informaţiei, cât si in ceea ce priveşte procedura de verificare;

identificarea unor proceduri semiautomate de alertare a depăşirilor intervenite.

3. Sesizarea Comisiei nr. 1 Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea

activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului

judiciar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza oportunitatea sesizării

Ministrului Justiţiei cu o propunere de modificare a Legii nr.315/2010 privind Codul de

procedură penală, în sensul:

25

- instituirii caracterului sancţionator al nerespectării termenelor fixate de judecător în

cameră preliminară (spre exemplu, modiftcarea dispoziţiilor art. 282 alin 4 Cod de procedură

penală, astfel încât nulitatea relativă să poată fi invocată până la expirarea termenului fixat de

judecător în cameră preliminară);

- introducerii unor noi reglementări care să pună în acord dispoziţiile legale şi

regulamentare referitoare la procedura de cameră preliminară cu decizia Curţii Constituţionale

nr. 641/2014, în sensul indicării, prin norme de reglementare, a cadrului procesual, a

obligaţiilor judecătorului de cameră preliminară, inclusiv a procedurilor de comunicare

cuprinse în art. 344 alin. (2) Cod procedură penală:

- extinderea duratei procedurii camerei preliminare, având în vedere că durata de 60 de

zile a fost prevăzută în actuala reglementare pentru a răspunde exigenţelor unei proceduri

necontradictorii.

În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor trebuie avută în vedere noţiunea de

termen rezonabil din art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului şi Libertăţilor Fundamentale, coroborat cu art. 21 alin.3 din Constituţia României,

statuându-se în practica C.E.D.O. că termenul se raportează la complexitatea cauzei,

comportamentul petiţionarilor, autorilor sau martorilor, comportamentul autorităţilor sau

obiectul procesului, definind o anumită conduită care se menţine în limitele normale,

obişnuite şi care nu are nimic ieşit din comun, fără exagerări.

Operativitatea de 100,21% medie la secţia penală conduce la concluzia că majoritatea

dosarelor sunt rezolvate în termene rezonabile, iar situaţiile în care au fost depăşite termene de

un an de la înregistrare nu pot fi imputabile judecătorului.

II.1.8. MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE ŞI

ADMINISTRATIVE LA NIVELUL SECŢIEI

Formarea profesională continuă a judecătorilor si procurorilor constituie garanţia

independentei si imparțialității acestora in exercitarea funcţiei şi se realizează ţinându-se

seama de necesitatea specializării lor.

Formarea profesionala continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ

şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor

europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti

şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii

de Justiţie a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale

26

profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter

de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe

calculator.

Necesitatea unificării practicii judiciare reprezintă una dintre cele mai importante

direcţii de acţiune în strategia de reformă a sistemului judiciar. În acest fel poate fi recâştigată

încrederea cetăţenilor în actul de justiţie şi poate fi garantată funcţionarea corectă şi coerentă a

sistemului judiciar.

Jurisprudenţa neunitară are un impact negativ în societate, justiţiabilii percepând-o ca

pe un tratament inechitabil, discriminatoriu. Statul român a fost sancţionat de mai multe ori de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unui mecanism capabil să asigure o

practică judiciară coerentă, apreciind că o stare de confuzie şi incertitudine generată de

hotărârile judecătoreşti contravine prin ea însăşi principiul securităţii raporturilor juridice.

Lunar s-au organizat întâlniri profesionale, alături de judecătorii secţiei participând şi

judecătorii secţiei penale de la Judecătoria Tg-Jiu, Judecătoria Motru, Judecătoria Novaci şi

Judecătoria Tg-Cărbuneşti în cadrul cărora s-au realizat ample dezbateri privind aspectele de

practică neunitară, au fost analizate argumentele opiniilor exprimate şi s-a încercat conturarea,

pe cât este posibil, a unei opinii majoritare care să fie împărtăşită de cât mai mulţi judecători.

În acest sens, judecătorul delegat a întocmit un referat în cadrul căruia au fost

evidenţiate problemele de drept ce au generat interpretări diferite. Aceste probleme de drept,

au fost puse în discuţie de către preşedintele secţiei, fiind întocmită şi o minută a dezbaterilor

realizate. De asemenea, problemele de practică neunitară au fost sesizate şi Curţii de Apel

Craiova şi dezbătute în şedinţele trimestriale ce au avut loc la această instanţă.

Problemele apărute au fost determinate în primul rând de Curtea Constituţională a

României de ritmul deosebit de alert cu care sunt modificate actele normative de multe ori în

condiţiile lipsei de coerenţă legislativă şi ale folosirii unei tehnici legislative deficitare,

generatoare de confuzii şi incertitudini în interpretarea legii. În plus, nici la nivelul curţilor de

apel nu s-a reuşit o unificare a practicii judiciare. Judecătorii s-au aflat în situaţia de a

pronunţa soluţii pe probleme cu care nu se mai confruntaseră şi acest lucru a determinat şi

interpretarea diferită a unor concepte din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar

fi noţiunea de bun reglementată în art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului.

Recursul în interesul legii, prin recunoaşterea de către legiuitor a caracterului său

obligatoriu, s-a dovedit, astfel, a fi un mecanism important în unificarea jurisprudenţei, dar nu

poate să acopere prin puterea sa toate problemele de drept ce generează la nivelul instanţelor

27

soluţii diferite. În plus, de la momentul apariţiei problemelor de practică neunitară şi până la

momentul dezlegării lor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se scurge o perioadă destul

de lungă.

Pe de altă parte, Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti în

capitolul destinat unificării practicii judiciare stabileşte numai măsuri organizatorice la nivel

administrativ judiciar cu impact direct asupra dezbaterilor profesionale, fără a recunoaşte un

caracter de obligativitate în privinţa opiniilor majoritare exprimate în rezolvarea unor anumite

probleme de drept.

La stabilirea unei practici unitare, judecătorii secţiei penale au avut în vedere deciziile

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru interpretarea şi aplicarea unitară a legii care a fost

chemată să se pronunţe asupra chestiunilor de drept, care au fost soluţionate diferit de

instanţele judecătoreşti. În acest sens, deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

prin care au fost admise recursurile în interesul legii în materie penală au fost postate pe

pagina de intranet a secţiei, spre a fi uşor consultate de către magistraţi şi personalul auxiliar.

În acelaşi fel s-a procedat şi cu deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională.

Un rol important pentru evitarea pe cât posibil a unei practici neunitare îl are şi

cunoaşterea practicii instanţei de control judiciar. În acest sens, judecătorul delegat a întocmit

lunar un referat cuprinzând probleme de drept relevante desprinse din hotărârile instanţei de

control judiciar, iar acest referat a fost prezentat în cadrul şedinţelor de pregătire profesională.

Acelaşi referat a fost afişat pe pagina de intranet a instanţei, ceea ce a facilitat consultarea în

orice moment de către cei interesaţi a unor soluţii pronunţate de instanţa de control judiciar pe

marginea unei chestiuni de drept controversate.

II.1.9. SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA

EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII

EUROPENE, MOTIVELE CARE AU DETERMINAT ADOPTAREA ACESTORA ŞI

IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SISTEMULUI JUDICIAR

1. Cauza Apostu c. României – 03.02.2015

încălcarea art.8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor

fundamentale

În fapt, în anul 2011 reclamantul, un fost primar a fost arestat preventiv, fiind acuzat

de săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi fals. Înainte de a fi judecat, în presă, au apărut

informaţii şi documente din dosarul de urmărire penală, fiind citate extrase din interceptările

28

convorbirilor telefonice efectuate în cauză, referitoare la aspecte ale vieţii sale private, fără

legătură cu procesul penal.

Curtea a reţinut că extrase din dosarul de urmărire penală au devenit publice înainte ca

faza de judecată să înceapă şi conţinutul lor l-au pus pe reclamant într-o lumină nefavorabilă,

dându-se impresia că a comis faptele pentru care a fost acuzat. Mai mult, unele părţi din

convorbirile telefonice purtate, de o natură strict privată, nu au servit la desfăşurarea anchetei

astfel încât publicarea lor nu corespundea unei nevoi sociale imperioase. Divulgarea acestor

informaţii de către autorităţi a reprezentat în consecinţă o ingerinţă în dreptul reclamantului la

viaţa privată.

Curtea a avut în vedere că potrivit dreptului intern accesul publicului la un dosar de

urmărire penală este posibil doar după ce dosarul a ajuns în faza de judecată, în faţa instanţei

şi chiar şi atunci acesta este limitat şi sub control judiciar. Cu toate acestea în cazul

reclamantului posibilitatea judecătorului de a analiza dacă o anumită informaţie ar putea fi

divulgată către public a fost înlăturată prin faptul că aceste informaţii deja ajunseseră să fie

publicate.

Curtea a reţinut că în felul acesta statul a eşuat în protejarea informaţiilor aflate în

posesia sa încălcându-i reclamantului dreptul la viaţă privată garantat de art.8 din Convenţie

fără a-i oferi acestuia vreun mijloc de recompensare, odată ce s-a produs încălcarea

drepturilor sale.

2. Cauza Sanatkar c. României - 16.07.2015

încălcarea art.3 din Convenţie sub aspectul condiţiilor materiale de detenţie

În fapt, reclamantul Hakan Sanatkar, cetăţean turc de confesiune musulmană a

executat o pedeapsă privativă de libertate în cadrul mai multor unităţi penitenciare din

România. În perioada 29.09.2011 - 04.02.2013 s-a aflat încarcerat la penitenciarul Giurgiu, iar

în perioada 04.02.2013 - 23.03.2014 a fost încarcerat în penitenciarul Jilava. În aceste unităţi

de detenţie a fost cazat în condiţii supraaglomerate. Întrucât spaţiul personal care i-a fost

asigurat era inferior standardului confirmat în jurisprudenţa Curţii, reclamantul a susţinut că

nu a avut posibilitatea de a-şi aşterne covorul de rugăciune specific religiei musulmane. De

asemenea, acesta a susţinut că nu i-a fost asigurată norma de hrană corespunzătoare

confesiunii sale.

Curtea a afirmat că elementul esenţial în aprecierea conformităţii condiţiilor de

detenţie cu standardele degajate din jurisprudenţa sa bine stabilită îl reprezintă spaţiul

individual de care a beneficiat reclamantul.

29

Curtea a constatat că, în privinţa detenţiei în Penitenciarul Jilava, spaţiul individual al

reclamantului a fost inferior standardului de 4 mp, iar în ceea ce priveşte detenţia în cadrul

Penitenciarului Giurgiu, a considerat că nu este necesar să se analizeze condiţiile materiale

întrucât susţinerile reclamantului şi ale Guvernului sunt divergente.

Problema condițiilor de detenție și a spațiului individual de care ar trebui să

beneficieze o persoană aflată în stare de detenție, în conformitate cu standardele stabilite în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a făcut obiectul și altor hotărâri

pronunțate de Curte împotriva României.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor și a măsurilor privative de libertate

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a fost adoptată Legea nr.254/2013, în

care sunt prevăzute condițiile de detenție și drepturile persoanelor condamnate.

Conform art.9 și art.56 din Legea nr.254/2013, plângerile deținuților privind

exercitarea drepturilor prevăzute de acest act normativ se pot adresa judecătorului de

supraveghere a privării de libertate, care se pronunță prin încheiere. Potrivit art.56, alin.(9) din

Legea nr.254/2013, împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate,

persoana condamnată și administrația penitenciarului pot formula contestație la judecătoria în

a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

II.1.10. SITUAŢIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ŞI

PERSONALULUI AUXILIAR

Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor

Calitatea actului de justiţie reprezintă un factor esenţial pentru bunul mers al oricărei

societăţi democratice. Formarea în domeniul judiciar este o premisă importantă a calităţii

actului de justiţie fiind indisolubil legată de independenţa şi eficienţa sistemului judiciar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea

profesională continuă a magistraţilor constituie o garanţie a independenţei şi imparţialităţii în

exercitarea funcţiei de judecător.

Astfel, în alcătuirea planului de formare continuă descentralizată la nivelul secţiei s-a

ţinut seama de dinamica procesului legislativ, urmărindu-se cunoaşterea şi aprofundarea

legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a

jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii

Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului

Uniunii Europene, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu

30

caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe

calculator.

Formarea continuă a judecătorilor are ca preocupare constantă creşterea calităţii şi

eficienţei activităţii acestora, astfel că la întocmirea planului privind formarea continuă

descentralizată s-a urmărit ca acesta să conducă la realizarea unei formări care :

Răspunde unor nevoi reale ale sistemului şi ale societăţii;

Este coerentă şi diversificată, proporţional cu diversitatea cererii de formare;

Oferă informaţii complete şi riguroase din punct de vedere ştiinţific;

Este uşor de asimilat, astfel încât planul de formare descentralizată să respecte

Opinia nr.4 a Consiliului Consultativ al judecătorilor europeni conform căreia

formarea judiciară are ca misiune soluţionarea punctelor slabe ale sistemului

judiciar şi devine o datorie etică bazată pe participare voluntară, atractivă din

punctul de vedere al beneficilor pe care le are pentru carieră.

La întocmirea planului, au fost avute în vedere domeniile comune obligatorii şi cele

orientative, astfel cum au fost prevăzute prin Hotărârea nr.83 din 26.01.2015 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a urmărit a fi elaborat în paralel programul

de formare continuă la nivel centralizat, cele două programe fiind necesar a fi complementare

cu privire la domeniile de formare, priorităţile formării continue descentralizate fiind:

a) pregătirea magistraţilor în privinţa modificărilor legislative majore determinate de

intrarea în vigoare a noilor coduri, penal şi de procedură penală şi a altor

modificări legislative importante care a rămas în continuare şi obiectivul principal

al programului de formare continuă pentru anul 2015 al Institutului Naţional al

Magistraturii;

b) unificarea practicii judiciare;

c) pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului european;

d) asigurarea unei formări în vederea dobândirii celei de-a doua specializări;

e) dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea

unei punţi de comunicare între magistraţi şi societate;

f) asigurarea unei formări conforme cu specializarea magistraţilor şi corespunzătoare

nevoilor reale de formare existente în rândul judecătorilor din cadrul secţiei penale

a Tribunalului Gorj.

31

Cerinţele de bază ale exercitării profesiei de magistrat în sistemul juridic românesc

derivă din nevoia sau cerinţa de bază a sistemului juridic românesc, care este rezolvarea

corectă şi imparţială a tuturor cazurilor particulare.

Independenţa justiţiei conferă fiecărui magistrat drepturi, dar îi creează şi obligaţii,

printre care obligaţia de a se achita de funcţiile judiciare cu profesionalism şi diligenţă ocupă

un loc aparte, presupunând din partea magistraţilor o competenţă profesională serioasă,

constituită, întreţinută şi dezvoltată prin intermediul formării profesionale .

Formarea profesională continuă s-a realizat prin cursurile de formare profesională

organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii abilitate la nivel central,

prin seminarii organizate trimestrial de Curtea de Apel Craiova, la nivel descentralizat, cât şi

la nivel local, în cadrul secţiei, unde lunar se realizează dezbateri conform unui program

stabilit la începutul fiecărui an şi a cuprins temele întocmite de judecători.

Activitatea de învăţământ profesional a debutat cu bilanţul activităţii de pregătire

profesională pentru anul 2015, fiind dezbătute, în anul 2015 lunar, următoarele teme:

Aprecierea liberă a probelor şi limitele acesteia în procesul penal, administrarea

probelor – particularităţi - judecător Laura Mihaela Sarcină;

Judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei –judecător Şerban Şarapatin;

Admisibilitatea cererilor de abţinere întemeiate generic pe dispoziţiile art. 64 lit. f

C.pr.pen. raportate la Codul Deontologic –judecător Remus Ionescu;

Măsurile asigurătorii în Noul Cod de procedură penală - judecător Gheorghe

Constantinescu;

Scurte consideraţii teoretice şi practice privind infracţiunile de fraudă informatică-

judecător Florin Encescu;

Percheziţia. Consideraţii generale-judecător Dumitru Păsărin;

Instrumentele de cooperare internaţională-judecător Gheorghe Gârcu;

Cauzele justificative. Consideraţii generale - judecător Alin Sorin Nicolescu;

Aplicarea legii penale mai favorabile. Aspecte teoretice şi practice-judecător Teofil

Boncu.

Pentru o corectă înţelegere a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a

dreptului comunitar, un rol important l-a avut atât învăţământul profesional organizat într-o

manieră continuă pe teme selective din domeniu, precum şi simpozioanele organizate de către

Institutul Naţional al Magistraturii. Vom reda în continuare situaţia judecătorilor selectaţi să

participe la seminariile derulate de către Institutul Naţional al Magistraturii în cursul anului

2015:

32

Judecător Encescu Florin – vicepreşedinte tribunal:

A participat la întâlnirea profesională între reprezentanţii Consiliului Superior al

Magistraturii şi reprezentanţii tribunalelor, ai Ministerului Justiţiei, Institutul Naţional al

Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, organizată în perioada 15-16 octombrie 2015 la

Tribunalul Sibiu;

A participat la întălnirea profesională între reprezentanţii Consiliului Superior al

Magistraturii şi reprezentanţii tribunalelor, ai Ministerului Justiţiei, Institutul Naţional al

Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, organizată în perioada 21-22 mai 2015 la

Tribunalul Arad;

A participat la seminarul format din 2 module de limba engleză organizat în perioadele

9-13 noiembrie şi 23-26 noiembrie 2015, la Centrul Multifuncţional de Pregătire Schengen

din Buzău.

Judecător Ionescu Remus – vicepreşedinte tribunal:

A participat la întălnirea profesională între reprezentanţii Consiliului Superior al

Magistraturii şi reprezentanţii tribunalelor, ai Ministerului Justiţiei, Institutul Naţional al

Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, organizată în perioada 15-16 octombrie 2015 la

Tribunalul Sibiu;

Judecător Boncu Teofil:

“Drept penal. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine de

condamnare” – Craiova 13 noiembrie 2015

Judecător Gheorghe Gârcu:

“ Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face

faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” – Timişoara, 18-19 mai 2015

Judecător Laura Mihaela Sarcină:

“ Seminarul destinat promovării activităţii Eurojust şi instrumentelor oferite de către

acesta practicienilor” – Bucureşti, 05 noiembrie 2015

“ Seminarul de formare a formatorilor, dedicat formatorilor colaboratori implicaţi în

activitatea de formare continuă” Bucureşti, 10-11-04 decembrie 2015

“Drepturile procedurale în dreptul penal al Uniunii Europene” – Bucureşti, 08-10 iunie

2015

33

“Conferinţa internaţională “România, o abordare holistică pentru combaterea violenţei

împotriva femeilor şi a violenţei domestice”” – Bucureşti, 2015

“Dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei

punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate”- Craiova, 21-22 septembrie 2915

De menţionat faptul că toţi judecătorii secţiei şi-au manifestat disponibilitatea pentru a

participa la cât mai multe seminarii, însă locurile alocate au fost limitate.

Situaţia pregătirii profesionale a personalului auxiliar

Transparenţa şi calitatea actului de justiţie, aspecte de bază în reforma sistemului

judiciar depind şi de pregătirea profesională continuă a grefierilor alături de pregătirea

judecătorilor, reprezentând o componentă de bază a independenţei sistemului judiciar, mai

ales din perspectiva rolului grefierilor în actul de justiţie, acela de a degreva judecătorul de

activităţile non – juridice ce nu sunt specifice exercitării funcţiei sale .

Grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o hotărâre şi a

dispune o soluţie în cauză, având la rândul său o misiune fundamentală în ceea ce priveşte

desfăşurarea procedurii judiciare şi apărarea drepturilor părţilor.

De aceea, accentuarea pregătirii profesionale a personalului auxiliar rămâne o

coordonată de bază a activităţii instanţei astfel că o formare profesională de calitate presupune

o formare centrată pe nevoile sistemului, care reuşeşte să îşi atingă obiectivele, adaptată

contextului social şi care foloseşte în mod optim toate resursele care îi stau la dispoziţie.

Una dintre principalele preocupări la nivelul secţiei a fost aceea de a crea condiţii

desfăşurării unui act de justiţie de calitate, asigurată prin pregătirea profesională a

personalului.

Formarea profesională continuă s-a realizat în beneficiul grefierilor în funcţie şi a

îmbrăcat forma unor sesiuni de pregătire, dar şi a unor seminarii organizate de Şcoala

Naţională de Grefieri.

Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a participa cel puţin o

dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de

Grefieri.

În vederea realizării Planului pentru învăţământul profesional al personalului auxiliar,

la nivelul secţiei au avut loc întâlniri sub supravegherea judecătorului care asigură instruirea

grefierilor.

Prin urmare, la nivelul instanţei, pregătirea profesională a fost coordonată de

judecătorul delegat, domnul Păsărin Dumitru.

34

În cadrul programului de formare continuă descentralizată a grefierilor din cadrul

secţiei au fost dezbătute următoarele referate:

Activitatea grefierului premergătoare şedinţei de judecată şi în timpul şedinţei de

judecată - grefier Poarcă Sorinel Oliviu;

Judecata în primă instanţă. Desfăşurarea judecării cauzelor- grefier Scurtu Adriana;

Proceduri speciale. Procedura în cauzele cu infractori minori - grefier Cernătescu

Elena;

Comunicarea acretlor de procedură – grefier şef Lupulescu Iolanda şi grefier Dobrescu

Iulia.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională a personalului auxiliar, au fost organizate de

către Şcoala Naţională de Grefieri o serie de seminarii la care au participat o parte din grefierii

Secţiei Penale. În acest sens, amintim:

Grefier Olariu Loredana Eleonora - „Executări penale”– Giroc, 15-17 iunie 2015;

Grefier Ivan Liana Larisa – cursul de pregătire în modalitatea învăţământului la

distanţă (ei.earning) cu tema „Drept procesual penal 2015 – Judecătorul de drepturi şi libertăţi

– Măsuri preventive”, în perioada 5 octombrie 2015-1 noiembrie 2015;

Grefier Dobrescu Iulia- Abilităţi non juridice”- Sovata, 16-18 noiembrie 2015.

Şi în cazul personalului auxiliar a fost importantă pregătirea la nivelul instanţei, în

condiţiile în care cursurile organizate de Şcoala Naţională de Grefieri sunt puţine, iar locurile

participanţilor limitate.

Grefierii, fiind conştienţi de importanţa activităţii lor şi că aceasta nu se poate

desfăşura în condiţii foarte bune, decât printr-o pregătire profesională permanentă şi-au

intensificat studiul individual al diferitelor acte normative insistând în principal asupra

codului de procedură penală şi Regulamentului de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti.

Modul în care aceştia şi-au însuşit cunoştinţele au ieşit în evidenţă în temele întocmite

cu ocazia învăţământului profesional trimestrial desfăşurat sub coordonarea judecătorului

delegat cu această activitate precum şi în controalele efectuate de conducerea secţiei asupra

lucrărilor întocmite.

În concluzie, formarea continuă la nivelul secţiei penale, a pornit de la cerinţele de

bază ale exercitării profesiei de magistrat în sistemul juridic românesc, astfel cum au fost ele

definite în documentul „Profilul magistratului în sistemul juridic din România”, aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.184/01/03/06 care derivă din nevoia de

35

bază a sistemului juridic românesc, aceea de rezolvare corectă şi imparţială a tuturor cazurilor

particulare.

II.1.11. PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMAPCT ASUPRA

ACTIVITĂŢII SECŢIEI ÎN CURSUL ANULUI 2015

Adoptarea unui nou Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești -

Hotărârea CSM nr.1375/17.12.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.970/28.12.2015

Prin noul Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispozițiile de

ordin administrativ privind organizarea instanțelor și a activității de judecată au fost corelate

cu cele mai recente modificări legislative.

Se remarcă o reglementare unitară a măsurilor administrative privind activitatea de

judecată, în ansamblul său, atât în materie civilă, cât și în materie penală, asigurându-se o mai

mare coerență și claritate cu privire la circuitul dosarelor și evidența lucrărilor efectuate.

Se pune accentul pe repartizarea aleatorie a cauzelor, chiar și în situațiile în care este

vorba despre trimitera unui dosar de la o secție specializată la alta, sau de la sau la un complet

specializat.

Se reglementează situația existenței unui conflict între completele de judecată cu

privire la capacitatea de a soluționa o cauză, situație în care conflictul va fi tranșat de

președintele de secție sau, după caz, de președintele instanței. Spre exemplu, conform art.107,

alin.(1) din Regulament, dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanță s-a

depus cel puțin o cerere, formulată de aceleași părți, chiar împreună cu altele, având unul

dintre obiectele inițiale, toate cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile

nu au fost soluționate încă. Potrivit art.107, alin (4) din Regulament, în cazul în care primul

complet învestit consideră că nu sunt aplicabile prevederile alin.(1), președintele de secție, sau

după caz, președintele instanței, stabilește care este completul care va soluționa cauza,

întocmind un proces verbal.

Noul Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti introduce

evidenţierea activităţii instanţei în registre noi: registrul de mijloace de probă, registrul privind

ordinul de protecţie, registrul privind evidenţierea plângerilor contravenţională în materie

fiscală, registrele de control separate pe fiecare secţie în parte şi instanţă, ceea ce implică

atribuţii suplimentare pentru judecătorul şi grefierul delegat pe compartiment.

Modificări legislative cu impact asupra activităţii secţiei penale:

36

1. Codul de procedură penală a dus la o uşoară creştere a volumului de activitate al

secţiei penale şi în anul 2015 .

Comunicarea minutelor, cât şi sentinţelor participanţilor în procesul penal, în aplicarea

dispoziţiilor art. 407 din Codul de procedură penală au condus la creşterea numărului de

lucrări ce trebuie îndeplinite de către grefierii de şedinţă.

Noile reglementări au determinat apariţia unor noi atribuţii în sarcina judecătorului

delegat cu executarea pedepselor şi a măsurilor educative şi implicit a grefierului din cadrul

Biroului Executări Penale.

Cu titlu de exemplu, amintim că în realizarea activităţii de îndrumare şi control al

executării pedepselor şi măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute de prezenta lege,

neprivative de libertate, judecătorul delegat cu executarea soluţionează plângerile împotriva

deciziilor consilierului de probaţiune; aplică amenzi judiciare în cazul comiterii unor abateri

judiciare prevăzute de prezenta lege etc. Toate aceste atribuţii se îndeplinesc alături de

grefierul din cadrul Biroului Executări Penale, fiind ţinute evidenţe cu prilejul efectuării

lucrărilor de executare.

2. Adoptarea unui nou Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești -

Hotărârea CSM nr.1375/17.12.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr.970/28.12.2015.

Prin adoptarea noului regulament, în materie penală, se realizează o mai bună

organizare a dosarelor înregistrate, în funcție de faza procesului penal, în care intervin.

Astfel, potrivit art.102, alin.(1) din Regulament, cauzele având ca obiect cererile,

propunerile, plângerile sau contestațiile date prin lege în competența judecătorului de drepturi

și libertăți se înregistrează în sistemul ECRIS ca dosare distincte, dar evidențiate în legătură

cu dosarul având ca obiect prima cerere, propunere, plângere sau contestație formulată în

cauză. Ulterior, conform art.102, alin.(6) din Regulament, la primirea rechizitoriului sau a

acordului de recunoaștere a vinovăției, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie verifică

în sistemul ECRIS dosarele în care s-au îndeplinit acte sau măsuri procesuale de către

judecătorul de drepturi și libertăți, acestea împreună cu rezultatul verificării fiind trimise

președintelui secției penale sau președintelui instanței, după caz.

De asemenea, conform art.98, alin.(1) din Regulament, pentru procedura de cameră

preliminară se creează un dosar asociat, în care încheierea prin care se dispune începerea

judecății este încheiere de dezinvestire. Potrivit art.98, alin.(2) din Regulament, în cursul

procedurii de cameră preliminară sau în cursul judecății, se înregistrează ca dosare asociate,

de la momentul formulării acestora, cererile privind luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea

37

măsurilor preventive sau modificarea conținutului acestora, precum și verificarea periodică a

măsurilor preventive, cererile privind luarea, modificarea sau ridicarea măsurilor asigurătorii,

cererile referitoare la măsurile de siguranță.

Se poate preconiza că modificările aduse prin noul Regulament de ordine interioară al

instanțelor judecătorești vor conduce la o mai bună și mai transparentă organizare a activității

de judecată, pe parcursul întregii desfășurări a procesului penal.

II.1.12. INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

Justiţia, ca sistem, dar şi judecătorii în mod individual, trebuie să-şi exercite

atribuţiile fără a fi influenţaţi de celelalte puteri, ori de diverse grupuri de interese şi persoane.

În aplicarea legii, independenţa judecătorilor exclude noţiunea de subordonare şi ierarhie.

Judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate, să acţioneze fără restricţii, fără influenţe,

presiuni, ameninţări indiferent din partea cui vin.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Deşi activitatea judiciară în cursul anului 2015 a presupus un efort susţinut pentru

întreg personalul secţiei, nu au existat situaţii care să implice luarea vreunei măsuri

disciplinare, întregul personal îndeplinindu-şi atribuţiile în conformitate cu dispoziţiile legale.

Nu au fost sesizate acte sau fapte de natură să compromită demnitatea judecătorilor în

profesie şi în societate, iar relaţiile la locul de muncă s-au bazat pe respect şi bună-credinţă.

Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Atât judecătorii, cât grefierii sau arhivarii au avut un comportament adecvat în relaţiile

cu justiţiabilii, neexistând nici un fel indicii privind săvârşirea vreunei fapte care să atragă

răspunderea penală a acestora.

În cursul anului 2015, judecătorii Secţiei Penale, deşi au avut de soluţionat un număr

mare de cauze în care au fost implicate autorităţi şi instituţii publice, nu au sesizat existenţa

unor factori de natură a aduce atingere independenţei de care se bucură, soluţiile pronunţate

fiind adoptate în deplină libertate, imparţialitate şi legalitate.

Nu au fost semnalate aspecte privind încălcarea legii de către judecători sau de către

personalul auxiliar care să constituie indicii de săvârşire a unor infracţiuni prevăzute de Codul

penal.

II.1.13. ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ȘI COPPERAREA INTERNAȚIONALĂ

38

Programul de la Stockholm adoptat în decembrie 2009 stabileşte priorităţile Uniunii

Europene (UE) pentru spaţiul de justiţie, libertate şi securitate pentru perioada 2010-2014.

Acest program vizează abordarea provocărilor viitoare şi continuarea consolidării spaţiului de

justiţie, a libertăţii şi a securităţii, prin acţiuni axate pe interesele şi nevoile cetăţenilor.

Priorităţile stabilite în cadrul acestui program sunt, fără îndoială, şi obiective ale

instanţelor judecătoreşti.

Cetăţenia europeană trebuie să confere resortisanţilor Uuniunii Europene drepturile şi

libertăţile fundamentale definite în Carta Drepturilor Fundamentale a Uuniunii Europene şi în

Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Cetăţenii Uniunii Europene trebuie să îşi poată exercita aceste drepturi atât pe teritoriul

Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia, ştiind că le este respectată viaţa privată, în special

în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal.

În întreaga UE trebuie creat un spaţiu european al justiţiei. Este important ca accesul

cetăţenilor la justiţie să fie facilitat, astfel încât drepturile acestora să fie protejate mai bine în

UE. În acelaşi timp, trebuie dezvoltate în continuare cooperarea dintre autorităţile judiciare şi

recunoaşterea reciprocă a deciziilor instanţelor în cadrul Uuniunii Europene, atât în materie

civilă, cât şi în materie penală. În acest scop, ţările Uuniunii Europene trebuie să utilizeze să

adopte norme minime comune pentru armonizarea standardelor de drept penal şi drept civil şi

să consolideze încrederea reciprocă. Uuniunea Europeană trebuie, de asemenea, să

urmărească realizarea coerenţei cu ordinea juridică internaţională, în vederea creării unui

mediu juridic caracterizat prin securitate pentru interacţionarea cu ţările terţe.

În anul 2015, Secţia penală şi-a adus o contribuţie însemnată la punerea în practică a

obiectivului Uniunii Europene de a reprezenta un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în

care contraponderea la libertatea de circulaţie este asigurată de mecanisme de cooperare

judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor.

În derularea acestei activităţi, instanţa a fost sprijinită de autorităţile centrale care au

continuat să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al

Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală.

Instrumentele juridice privind cooperarea judiciară între statele membre ale Uniunii

Europene – atât cele de aplicabilitate directă, cât şi cele transpuse în legislaţia română - au

fost aplicate de o manieră adecvată şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Astfel, cu titlu de exemplu, în anul 2015, în materie penală, instanţa a emis un număr

de 5 mandate europene de arestare.

39

De asemenea, instanţa a adresat autorităţilor judiciare din alte state membre ale

Uniunii Europeană şi a executat la rândul său cereri de cooperare judiciară, bazate pe

principiul recunoaşterii reciproce şi cereri de asistenţă în materie penală, întemeiate pe

Convenţia din 29 mai 2000 şi/sau Protocolul din 16 octombrie 2001.

Instanţele judecătoreşti de orice grad trebuie să aplice dreptul comunitar, având

competenţe depline în acest sens, în acord cu dispoziţiile constituţionale.

Articolul 148 „Integrarea în Uniunea Europeană” din Constituţie prevede:

(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul

transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu

celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată

în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din

numărul deputaţilor şi senatorilor.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,

precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de

dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru

aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească

garantează aducerea la î