Cap.6. DESEURI SI SUBST. CHIMICE PERICULOASE DB 2006

Raport privind starea mediului în judeţul Dâmboviţa, în anul 2006

CAPITOLUL 6 – DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE

PERICULOASE 6.1. Deşeuri 6.2 Deşeuri municipale şi asimilabile Deşeurile municipale sunt formate din: -deşeuri menajere şi asimilabile; -deşeuri din servicii municipale; -deşeuri din materiale de construcţii şi demolări. Deşeurile menajere şi asimilabile se compun din: deşeuri menajere de la populaţie şi

deşeuri menajere şi similare de la unităţi economice, unităţi comerciale, birouri, instituţii şi unităţi sanitare.

Deşeurile din servicii municipale se compun din: deşeuri stradale, deşeuri din pieţe şi deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi.

6.2.1 Generarea deşeurilor

Factorii relevanţi pentru generarea deşeurilor municipale sunt:

- populaţia – 535287 locuitori - aria de acoperire cu servicii de salubritate – 52% - dezvoltarea economică

Tipuri principale de deşeuri Cod deşeu Cantităţi (tone) 1 Deşeuri municipale şi asimilabile din comert,

industrie şi instituţii, din care: 20 15 01 82675

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 43343

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 19570

Deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

20 01 15 01

8225

- hârtie şi carton 20 01 01 15 01 01

2280

- sticlă 20 01 02 15 01 07

- plastic 20 01 39 15 01 02

2445

- metale 20 01 40 15 01 04

3500

- lemn 20 01 38 15 01 03

- biodegradabile 20 01 08

1.3

- altele 20 01 15 01

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 1.5 Deşeuri din gradini şi parcuri 20 02 513 1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 1154 1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 9870

Tabel 6.2.1. -1 Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate în anul 2006


Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comert, industrie şi instituţii este

influenţată nu numai de populaţia existentă la nivelul anului 2006 ci şi de dezvoltarea economică şi veniturile populaţiei. Pornind de la numărul de locuitori din judeţ şi de la cantitatea de deşeuri menajere generate în anul 2006 se poate determina indicele de generare al deşeurilor menajere exprimat în Kg/loc/an. Astfel: I.G. 2006 = Qmg 2006/(P2006 x AC2006 ) = 82675000/535287x52% = 297 kg/loc/an P2006 – populaţia totala a judeţului în 2006 Qmg 2006 – cantitatea totală de deşeuri menajere generate în 2006

Compoziţia deşeurilor (%)

Din raportările făcute de agenţii economici din judeţ, colectori şi transportatori de deşeuri menajere, rezultă următoarea compoziţie a deşeurilor menajere:

Mediu urban Mediu rural Compoziţia deşeurilor % %

Deşeuri de ambalaje din hârtie/carton

10 6,53

Deşeuri de ambalaje din sticlă

4,25 2,58

Deşeuri de ambalaje din metal

3,15 3,0

Deşeuri de ambalaje din plastic

9,5 4,5

Deşeuri de ambalaje din lemn

2,15 1,5

Deşeuri biodegradabile 55,42 71,06 Deşeuri reciclabile altele decât ambalajele, din care

15,53 10,83

-hârtie/carton 1,98 0,8 -metale 3,0 4,5 -deşeuri periculoase 0,05 0,03 -DEEE-uri 1,0 0,5 -altele 9,5 5,0 Total 100 100

Tabel 6.2.1. -2 Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie în anul 2003

6.2.2 Deşeuri biodegradabile

HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva 1999/31/EC, prevede următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale: a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;


b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001. Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior, pentru care există date standardizate EUROSTAT, care au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale, pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) si (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăsească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se mentionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a si b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în Directivă, respectiv 16 iulie 2016. Cantitatea totală de deşeuri biodegradabile generată în judeţul Dâmboviţa în anul 1995 a fost de 36.685 tone. În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.

Deşeuri municipale bidegradabile UM 2010 2013 Cantitate biodegradabil depozitat Tone 27147

16141

Cantitate biodegradabil generat în 1995 Tone 36685

Depozitare faţă de 1995 % 74 44 Reducere faţă de 1995 % 25 52

Tabel 6.2.2. -1 Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale

Cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminată prin depozitare la gropile de gunoi orăşeneşti în anul 2006, a fost de cca 43181 tone.

În mediul rural deşeurile animaliere rezultate din sectoarele zootehnice ale gospodăriilor particulare, sunt valorificate prin utilizare ca îngrăşământ organic pe terenul arabil.

6.2.3 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În judeţul Dâmboviţa nu există instalaţii de tratare a deşeurilor municipale, în schimb pe raza judeţului funcţioneaza agenţi economici autorizaţi să colecteze deşeuri de masă plastică, hârtie/carton, metal de la persoane fizice. Astfel în anul 2006 au fost colectate şi predate în vederea valorificării următoarele cantităţi de deşeuri de ambalaje: - Hârtie/carton – 2283 tone; - Masă plastică – 2445 tone, din care 1950 tone PET; - Metale – 3500 tone, din care 16 t deşeuri de ambalaje de aluminiu.


6.2.4. Eliminarea deşeurilor municipale. Deşeurile municipale din judeţ sunt colectate, transportate si depozitate la gropile de

gunoi orăşeneşti neconforme (Aninoasa, Pucioasa, Fieni, Moreni, Găeşti, Titu), de către agenţii de salubritate ( SC Prescom SA Târgovişte, SC IGO Găeşti SA, SC Eco Sal 2005 SA Targoviste, SC Supercom SRL Bucureşti, SC EGOT SA Pucioasa şi SC Eurogas Prescom SRL Fieni).

Judeţ Număr depozite urbane Număr depozite rurale

Dâmboviţa 6 80

Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cele şase depozite oraşeneşti trebuie să sisteze depozitarea deşeurilor municipale la data de 31.12.2008. Pentru aceste depozite trebuiau realizate Bilanţurile de Mediu nivel I şi II până la 31.12.2005, studii ce au fost finalizate în anul 2006.

Din cauza depozitării necontrolate a deşeurilor orăşeneşti/municipale, zonele poluate, însumeaza o suprafaţa de 21,37 ha.

Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri municipale se numară printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt: • modificări de peisaj şi disconfort vizual; • poluarea aerului; • poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; • modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate • participare la generarea efectului de sera şi a modificărilor climatice; • scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.

6.2.5. Colectarea şi transportul deşeurilor municipale Colectarea deşeurilor municipale se face controlat prin agenţii economici de salubritate

în cele şase oraşe din judeţ precum şi în unele dintre localităţile rurale limitrofe acestora. În anul 2006 au concesionat serviciul de salubritate următoarele consilii locale

comunale: Bucşani, Crevedia, Lucieni, Şotânga, Lunguleţu, Odobeşti, Răzvad, Voineşti, Ulmi, Pierşinari, Dărmăneşti, Vlădeni.

Pentru colectarea deşeurilor municipale agenţii economici sunt dotaţi cu echipamente de colectare adecvate (pubele de 120 l si 240 l, containere de 1100 l) amplasate în spaţii special amenajate, precum şi cu mijloace de transport specifice (autogunoiere compactoare).

În celealte localităţi rurale din judeţ colectarea şi transportul deşeurilor municipale se face individual de către fiecare locuitor şi eliminate la gropile de gunoi aferente fiecărei localităţi.

6.3. Deşeuri de producţie Deşeurile de producţie generate în judeţul Dâmboviţa, provin din următoarele ramuri

economice:


- exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a minereurilor; - agricultură şi de la procesarea produselor agricole; - prelucrarea lemnului; - industria textilă; - procese chimice anorganice; - procese chimice organice; - procese termice; - tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale; - tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice; - staţiile de epurare a apelor uzate; - extracţia petrolului. Principalii agenţi economici generatori de deşeuri de producţie din judeţ, sunt: - SC Mechel SA Târgovişte - unicul producător din România de oţeluri speciale pentru rulmenţi, scule şi pentru industria electrotehnică; - SC Oţelinox SA Târgovişte – realizează table şi laminate din oţel; - SC Erdemir România SRL – producător de benzi electromagnetice; - SC Elsid SA Titu – produce electrozi siderurgici şi materiale de carburare; - SNP Petrom SA – Sucursala Târgovişte – extracţie şi depozitare ţiţei; - SC UPET SA Târgovişte – proiectant şi producător de utilaj petrolier şi armături industriale; - SC Arctic SA Găeşti, producător de aparate frigorifice şi alte categorii de echipamente elctrocasnice. - SC COMO SA Moreni, SC Ţesătoria Română SA Pucioasa , SC Trainica SA Pucioasa- profil textil; - SC Vicas SA Târgovişte, SC Chimaltex SA Târgovişte, SC Jalutex Pucioasa, SC Sivicrom SRL Târgovişte, SC Sedachim SRL Târgovişte - producători de lacuri, vopsele, adezivi, emailuri şi alte produse chimice; - SC Nubiola România Doiceşti- producător de albastru-ultramarin şi pigmenţi de oxizi de crom); - RAGC Targoviste, SC EGOT SA Pucioasa, SC GCLT Dambovita, SC Gospodarie Comunala Gaesti – deţinători de statii de epurare orasenesti; - SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Fieni – producator de materiale de construcţii (ciment); - SC Romlux SA Targoviste, SC Steaua Electrica SA Fieni – producători de echipamente de

iluminat. 6.3.1 Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase sunt dăunătoare sănătăţii umane precum şi mediului biologic.

Activităţile industriale utilizează produse chimice prelucrate artificial precum şi diferite metale grele. Astfel, deşeurile cu conţinut de produse chimice şi/sau conţinut excesiv de metale grele pot fi periculoase pentru vietăţi.

Din punct de vedere tehnic deşeurile periculoase pot fi definite din trei puncte de vedere: - tipul de deşeu ce prezintă una din proprietăţile periculoase;


- componente ale diferitelor tipuri de deşeuri ce dau posibiliatatea deşeurilor de a fi periculoase atunci când au un anumit grad de periculozitate;

- proprietăţi ce pot face ca deşeurile să fie periculoase. Riscul deşeurilor periculoase asupra sănătăţii umane precum şi asupra mediului

înconjurător nu poate fi evaluat numai prin prisma caracterului periculos al deşeului. Riscul poate fi caracterizat şi evaluat prin următoarele trei componente: - gradul de periculozitate al deşeului (cuprinzând: volum, concentraţie, întindere, etc); - calea de expunere prin care substanţa periculoasă trece de la sursă la receptor; - starea receptorului. 6.3.2 Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase

Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestiunii deşeurilor periculoase,

precum şi cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţă de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare şi eliminare a deşeurilor produse. În anul 2006, din datele raportate de principalii agenţi econimici generatori de deşeuri periculoase, rezultă că a fost generată o cantitate totală de 26866,671 tone.

Deşeuri industriale periculoase (tone/an) Nr.crt Total generat Valorificat Stoc la sfârşitul

anului Eliminat

1 26866,671 670,478 81,193 26115 Tabel 6.3.2. -1 Deşeuri industriale periculoase generate de către agenţii economici din

judeţ în anul 2006

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate de către agenţii economici din judeţ sunt:

• baterii şi acumulatori uzaţi – 450,656 tone din care s-a valorificat cantitatea de 443,656 tone;

• uleiuri uzate (de transmisie, hidraulic şi de motor) – 168,015 tone din care s-a valorificat prin agenţii economici specializaţi din ţară cantitatea de 160,822 tone;

• şlam cu conţinut de ţiţei – 26115 tone; • şlam galvanic – 101,57 tone depozitate temporar în vederea valorificării sau

eliminării prin unităţi specializate; • amestec de acizi – 6,9 tone; • solvenţi, deşeuri organice – 8,1 tone; • deşeuri sticlă cu conţinut de plumb – 32 tone.

Bateriile şi acumulatorii auto uzaţi sunt colectate de agenţii economici din judeţ (SC Nelson SRL Târgovişte, SC Remat Dâmboviţa SA) şi predate în vederea valorificării la agenţii economici autorizaţi din ţară.

Uleiurile uzate sunt valorificate fie intern prin refolosire în instalaţii de transmisie şi hidraulice ale autovehiculelor (BAT Viforâta, SC Mondotrans, etc) fie sunt predate în vederea valorificării, agenţilor economici autorizaţi din judeţ şi din ţară (SC Ionescu Company SRL Gaesti, SC Dragoil Com SRL Ploiesti - punct de lucru Fieni, etc).

Şlamul galvanic generat de SC Cromsteel Industries SA Târgovişte, SC Aparataj Electric SA Titu, a fost valorificat în urma inertizării acestuia de către SC Laboratoarele Tonnie SRL Ploieşti.

Şlamul cu conţinut de ţiţei generat de SNP Petrom SA – Sucursala Târgovişte, în cantitate de 26115 tone, a fost eliminat prin depozitare în batalele proprii. Conform Planului


de implementare al Directivei 1991/31/CEE - privind depozitarea deşeurilor şi al HG 349/2005, SNP Petrom a sistat depozitarea deşeurilor cu conţinut de ţiţei în batalele proprii la data de 31.12.2006.. Deşeurile chimice organice generate de SC Swarco Vicas SA Târgovişte au fost valorificate prin coincinerare de către Lafarge România SA – Suc. Medgidia, iar deşeurile de solvenţi au fost reintroduşi în procesul tehnologic. Deşeurile de acizi generate de SC Romlux SA Târgovişte şi SC Steaua Electrică SA Fieni, sunt stocate temporar şi valorificate prin agenţi economici autorizaţi din ţară.

6.3.3 Deşeuri nepericuloase Conform prevederilor OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările

ulterioare, agenţii economici generatori de deşeuri sunt responsabili pentru gestionarea deşeurilor pe care le generează şi suportă costurile gestionării acestora.

Principalele tipuri de deşeuri industriale nepericuloase generate de agenţii economici din judeţ, sunt: - deşeuri industriale reciclabile: hârtie-carton, anvelope uzate, deşeuri din lemn, deşeuri

metalice; - sterilul de la decopertare; - şlam rezultat din instalaţiile de neutralizare ; - zgura; - cenuşa; - deşeuri din agricultura, etc.

6.3.4 Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase

În judeţul Dâmboviţa, la nivelul anului 2006 s-au generat 447323 tone deşeuri industriale nepericuloase.

Principalele tipuri de deşeuri industriale nepericuloase generate de agenţii economici din judeţ, sunt:

• hârtie-carton - 2282 tone colectate şi valorificate prin unităţi specializate; • anvelope uzate – 245 tone colectate şi valorificate prin unităţi specializate; • deşeuri din lemn – 14854 tone colectate şi valorificate prin unităţi specializate; • sterilul de la decopertare - 84909 tone din care 9920 tone valorificate, iar

diferenţa de 74989 tone a fost depozitată în halde de steril; • deşeuri metalice generate – 100225 tone, colectate şi valorificate prin unitaţi

autorizate; • şlam rezultat din instalaţiile de neutralizare - 2290 tone, colectate şi eliminate

prin depozitare; • zgură – 44500 tone, colectate şi valorificate prin SC Amsi România SRL; • cenuşă – 153685 tone din care 28 tone valorificate prin agenţi economici

specializaţi, iar 153656 tone eliminate prin depozitare; • dejectii animaliere – 9784 tone, colectate şi valorificate prin împrăştiere pe

terenurile arabile.

Deşeurile industriale reciclabile (hârtie/carton, masă plastică, metale, anvelope uzate, deşeuri lemnoase), sunt valorificate prin agenţi economici autorizaţi pentru valorificare şi/sau reciclare. Deşeurile metalice feroase au fost reciclate de către SC Mechel SA, care a introdus în anul 2006 în procesul de producţie o cantitate de 463648 tone.


Şlamul rezultat din instalaţiile de neutralizare aparţinând unităţilor SC Erdemir România SRL, SC Oţelinox SA, a fost depozitat în anul 2006 în depozitele proprii. Conform Planului de implementare al Directivei privind depozitarea deşeurilor, aceste societăţi au avut obligaţia sistării depozitării la 31.12.2006, urmând ca ulterior aceste depozite să fie închise. SC Mechel SA Târgovişte a depozitat şlamul generat din procesul de producţie în iazul decantor al SC Erdemir România SRL. Începând cu anul 2007, conform precizărilor primite de la aceste societăţi, acest tip de deşeu va fi stocat temporar, urmând a fi eliminat la depozitele ecologice de deşeuri industriale din ţară.

Sterilul de la decopertare, generat de SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Fieni, a fost depozitat în proporţie de 82% în depozitul de steril propiu, diferenţa fiind valorificată.

Cenuşa de vatră, rezultată din activitatea SE Doiceşti, a fost depozitat în depozitul propriu. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Termoelectrica Doicesti a primit pentru depozitul de cenuşa perioadă de tranzitie şi anume până la 31.12.2008. Zgura de topitorie generată de SC Mechel SA Târgovişte, este preluată în vederea valorificării de către SC AMSI România SRL Bucureşti, punct de lucru Târgovişte. În anul 2006, SC AMSI SRL a valorificat prin tratare mecanică o cantitate de cca 323 000 tone zgură preluată din depozitele de zgură ale SC Mechel SA.

6.4 Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeurile medicale periculoase sunt constituite din deşeuri infecţioase, deseuri

anatomo-patologice şi deşeuri înţepătoare/ tăietoare. Din datele raportate de către Autoritatea de Sănătate Publică Dâmboviţa, rezultă că în anul 2006, cantitatea de deşeuri medicale periculoase generată a fost de 142,638 tone. Deşeurile medicale periculoase generate de spitalele şi centrele medicale din judeţ care şi-au închis crematoriile conform calendarului de închidere stipulat în anexa nr. 9 la HG 128/2002, au fost colectate la locul de producere în recipienţi speciali şi predate în vederea eliminării către agenţi economici specializaţi şi autorizaţi (SC Euro Plus SRL Târgovişte, SC Tehno-Dental SRL Bucureşti) . Deşeurile medicale periculoase generate de Spitalul Judeţean Târgovişte, Spitalul orăşenesc Pucioasa, Sanatoriul TBC Moroieni şi Centrul de Recuperare Neuro-motorie Gura Ocniţei, au fost eliminate prin incinerare în crematoriile proprii. În anul 2006, conform calendarului de închidere din anexa la HG 268/2005 – privind incinerarea deşeurilor, în judeţul Dâmboviţa au fost închise trei crematorii aparţinând următoarelor unităţi sanitare: Spitalul orăşenesc Titu, Centrul de Asistenţă Medico – Socială Bucşani şi Centrul de Sănătate Voineşti, acestea încheind contracte cu agenţi economici autorizaţi să colecteze şi să transporte deşeuri medicale periculoase.

6.5 Nămoluri

6.5.1 Nămoluri provenite de la staţii de epurare orăşeneşti

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular a solurilor când se utilizeaza nămoluri provenite din epurarea apelor în agricultură, a fost transpusă în legislaţia naţională prin Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură.

Conform prevederilor acestei directive, obiectivele şi termenele de realizare a acestora, pe care România şi le-a asumat, sunt următoarele: - prevenirea depozitării ilegale – începând cu anul 2007;


- prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă – începând cu anul 2007; - utilizarea, pe cât de mult posibil, a nămolului necontaminat ca şi fertilizator în agricultură –

începând cu anul 2007; - deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în

incineratoare – începând cu anul 2007. Din datele prezentate de agenţii economici din judeţ, deţinători de staţii de epurare

orăşeneşti (SC EGOT SA Pucioasa, SC GCLT Dâmboviţa SA, Serviciul Public de Gospodărie Locală Fieni, RAGC Târgovişte, SC Gospodărie Comunală SA Găeşti ), în anul 2006 a fost generată o cantitate de 628 tone substanţă uscată, nămol ce se stochează pe paturile de uscare urmând a fi eliminat prin depozitare la depozitele de deşeuri menajere sau valorificat prin împrăştiere pe terenurile agricole.

Pentru valorificarea nămolului prin împrăştiere pe terenurile agricole, este necesară solicitarea eliberării permiselor de aplicare, conform prevederilor Ordinului nr. 344/708/16.08.2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

În anul 2006 nu au fost solicitări din partea agenţilor economici menţionaţi, în vederea eliberării permiselor de aplicare conform prevederilor ordinului sus mentiont.

6.5.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale În judeţul Dâmboviţa există cinci societăţi comerciale care deţin staţii de epurare ape uzate industriale si anume: SC Textila Bucegi SA Pucioasa, SC Avicola Crevedia SA, SC Avicola Gaeşti SA, SC Nubiola România SRL Doiceşti şi SC Azbocim SRL Fieni. Nămolul rezultat de la staţia de epurare ape uzate industriale a societăţii comerciale Textila Bucegi SA este stocat pe paturile de uscare. În anul 2006 a fost generată cantitatea de 2 tone substanţă uscată nămol.

Cele două avicole din judeţ, Crevedia si Găeşti, stochează nămolul pe paturile de uscare de unde este valorificat prin utilizare ca fertilizant pe terenurile arabile.

SC Azbocim SRL Fieni, a sistat activitatea de productie în luna august 2006. Nămolul generat pâna la aceasta dată a fost stocat temporar în incinta societăţii intr-un spaţiu special amenajat.

SC Nubiola România SRL Doiceşti deţine o staţie de epurare cu treaptă mecanică şi generează cca 0,1 t/an nămol cu conţinut de sulfat de sodiu în proporţie de 95%, pe care îl recirculă prin reintroducere în procesul tehnologic.

6.6. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice este

transpusă în legislaţia românească prin HG 448/2005 şi are ca obiective principale: - prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor deşeuri, în scopul reducerii cantităţii de deşeuri eliminate; - îmbunatăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicati în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori, consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de EEE-uri. Conform prevederilor HG 448/2005, şi ale Planului de Implementare a Directivei 2002/96, în anul 2006, in judeţul Dâmboviţa au fost stabilite doua puncte de colectare a DEEE-urilor în oraşele cu peste 20000 locuitori şi anume Târgovişte şi Moreni. Rata medie anuală de colectare selectivă a DEEE-urilor pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare este 4 kg/locuitor până la data de 31.12.2008, cu următoarele obiective intermediare:


- până la data de 31.12.2006, a cel puţin de 2 kg/locuitor; - până la 31.12.2007, a cel puţin 3 kg/locuitor.

În anul 2006 în judeţul Dâmboviţa, s-a colectat o cantitate de 73 tone deşeuri de echipamente electrice (maşini de spălat, frigidere, congelatoare) de către SC Arctic SA Găeşti şi SC Acinst SRL Găeşti. 6.7. Vehicule scoase din uz (VSU) – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule tratate şi dezmembrate

Directiva 2000/53/CE – privind vehiculele scoase din uz, este transpusă în legislaţia româna prin HG 2406/2004 modificată si completată de HG 1313/2006, şi stabileşte: măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi

reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare a vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora, pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunatăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţa al vehiculelor;

reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proportie cât mai mare a vehiculelor scoase din uz. Directiva se aplică vehiculelor scoase din uz, incluzând componentele şi materialele

acestora. Factorii implicaţi în sistemul de implementare al directivei sunt:

• Producătorii şi importatorii de autovehicule; • Reciclatorii de autovehicule; • Agenţii economici care dezmembrează vehicule; • Producătorii de piese de schimb pentru autovehicule ; • Asociaţiile profesionale ale producătorilor şi importatorilor de autovehicule; • Autorităţile competente ( MMGA, GNM, RAR, MEC, MAI).

În judeţul Dâmboviţa nu există producători şi importatori de vehicule şi nici producători de piese schimb pentru autovehicule, în schimb funcţioneaza trei agenţi economici dezmembratori de vehicule scoase din uz (SC Claunic SH SRL Comişani, SC Remat SA Dâmboviţa, SC Alban Rom SRL Târgovişte).

La nivelul anului 2006, din datele furnizate de agentii economici dezmembratori de vehicule scoase din uz, rezultă că în judeţul Dâmboviţa s-au colectat 1017 vehicule scoase din uz , din care au fost dezmembrate 896 vehicule. Din cele 1017 vehicule scoase din uz colectate, 307 vehicule au facut obiectul Programului Naţional de înnoire a parcului auto.

6.8. Deşeuri provenite din ambalaje Directiva 94/62/CE – privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, transpusă în

legislaţia naţională prin HG 621/2005, are ca scop armonizarea măsurilor naţionale privind managementul ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau minimizării impactului asupra mediului. Directiva urmăreşte, de asemenea, eliminarea barierelor în calea liberei concurenţe pe piaţa unică europeană.

Directiva 94/62/EC stabileşte măsuri care au ca scop în primul rând: a) prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; b) creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor; c) creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje; d) creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de ambalaje.

Factorii implicaţi în sistemul de implementare al directivei sunt:


- producătorii şi importatorii de ambalaje; - producătorii şi importatorii de produse ambalate; - operatorii economici care desfaşoară activităţi de colectare, transport, recuperare şi

reciclare a deşeurilor de ambalaje; - consiliile locale.

APM Dambovita realizează până la data de 15 martie a fiecărui an, pentru anul precedent, o bază de date referitoare la cantitatea de ambalaje, pe tipuri de material (plastic, sticlă, hârtie/carton, metal, lemn, composite), corespunzătoare produselor introduse pe piaţă. În acest scop in anul 2006 au fost monitorizati 56 agenţi economici producători de ambalaje, producştori şi importatori de produse ambalate, colectori şi/sau valorificatori deşeuri de ambalaje, precum şi şase Consilii Locale orăşeneşti.

În urma prelucrării datelor raportate de către aceştia, rezultă că în anul 2005, a fost introdusă pe piaţă o cantitate de 5064,4 tone ambalaje, a fost colectată o cantitate de 3668,25 t deşeuri de ambalaje din care a fost predată în vederea valorificării cantitatea de 2863,39 tone.

6.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului Deşeurile municipale/orăşeneşti solide rezultate din zona urbană se colectează în

amestec şi se depozitează în cele şase depozite orăşeneşti (Aninoasa – Târgovişte, Pucioasa, Fieni, Moreni, Găeşti, Titu), într-o manieră simplă, fără nici o măsură de control a poluării apelor subterane şi de suprafaţă din punct de vedere biologic, bacteriologic, fizic şi chimic.

În unele zone rurale, sistemele organizate de colectare şi depozitare a deşeurilor lipsesc cu desăvârşire, acestea fiind depozitate necontrolat în locuri neautorizate, ceea ce duce la scăderea gradului de confort al populaţiei şi implicit la contaminarea apei şi a solului.

În ceea ce priveşte depozitele de deşeuri industriale, putem aminti depozitul de zgură şi cenuşă aparţinând S.E. Doiceşti, care datorită amplasării şi funcţionării afectează toţi factorii de mediu din zonă: sol, ape subterane sau de suprafaţă şi aer prin:

• antrenarea particulelor de zgură şi cenuşă din depozit de către curenţii de aer atmosferic, poate conduce la poluarea cu cantităţi mici de zgură şi cenuşă pe zone întinse (1-1,5 km), pe direcţia vântului şi în funcţie de intensitatea acestuia;

• apariţia accidentală a unor scurgeri din sistemul de transport hidraulic, spargerea sistemului conductelor de transport a hidroamestecului, soldate cu consecinţe tehnice în zonele de amplasare a echipamentelor şi instalaţiilor şi cu poluarea cu cantităţi mici de zgură şi cenuşă pe arii restrânse în cazul spargerii conductelor pe traseul de transport;

• pierderea stabilităţii construcţiei şi ruperea digurilor de contur, fapt ce ar conduce la scurgerea hidroamestecului din depozit şi împrăştierea zgurii şi cenuşii în zona înconjurătoare;

• înfundarea drenajelor urmate de ridicarea poziţiei curbei de depresie.

6.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor municipale se va

realiza prin stabilirea următoarelor obiective specifice: • eliminarea depozitării necontrolate; • colectarea selectivă a deşeurilor industriale reciclabile din deşeurile menajere

provenite de la populaţie;


• creşterea gradului de reciclare a deşeurilor; • reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti

de către agenţii economici industrali; • reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile conform HG 349/2005.

6.10.1. Iniţiative adoptate de către agentii economici, institutii, ONG-uri În vederea îmbunătăţirii calităţii managementului deşeurilor municipale, Consiliul

Judeţean Dâmboviţa, Consiliul Local al Municipiului Târgovişte şi celelalte 83 de Consilii locale (5 orăşeneşti şi 78 comunale) s-au constituit în persoană juridică având denumirea "Asociaţia Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", cu scopul modernizării şi extinderii sistemului de gospodărire al deşeurilor în judeţ.

În acest sens s-a elaborat proiectul "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", proiect aprobat de Comisia Uniunii Europene şi finanţat prin Programul ISPA.

Valoarea proiectului este de 26 054 000 Euro cu finanţare 75% ISPA şi 25% co-finanţare. La această dată proiectul se află în fază organizare şantier pentru execuţie depozite ecologice. Data finalizării proiectului – 31.12.2008.

În ceea ce priveşte iniţiativele adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor industriale periculoase asupra mediului, evidenţiem agenţii economici: SC Aparataj Electric SA Titu , SC Cromsteel SA Târgovişte care au realizat inertizarea şlamului galvanic prin firme specializate.

6.10.2. Iniţiative adoptate de APM APM Dâmboviţa monitorizează lunar principalii agenţi economici generatori de

deşeuri, agenţii economici autorizaţi să colecteze deşeuri industriale reciclabile de la persoane fizice (hârtie/carton, mase plastice, baterii şi acumulatori, anvelope uzate, ulei uzat) precum şi agenţii de salubritate care îşi desfăşoara activitatea pe raza judeţului, privind cantităţile de deşeuri generate, colectate, valorificate şi/sau eliminate de către aceştia.

Prin monitorizarea agenţilor economici generatori de deşeuri, se urmăreşte preocuparea acestora privind reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti precum şi preocuparea privind creşterea gradului de reciclare a deşeurilor.

De asemenea, prin monitorizarea lunară a agenţilor economici autorizaţi să colecteze de la persoane fizice deşeuri hârtie/carton, mase plastice, baterii şi acumulatori, anvelope uzate, ulei uzat, se evidenţiaza preocuparea privind colectarea selectiva a deşeurilor industriale reciclabile din deşeurile menajere provenite de la populaţie iar prin monitorizarea agenţilor de salubritate care operează pe raza judeţului, se urmăreşte, atât eliminarea depozitării necontrolate a deşeurilor menajere cât şi reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, conform HG 349/2005.

O altă iniţiativă adoptată de APM Dâmboviţa în vederea reducerii impactului deşeurilor asupra mediului, o constituie temele dezbătute în cadrul conferinţelor de presă lunare, referitoare la informarea agenţilor economici, administraţiei publice locale precum şi a populaţiei privind obligaţiile ce le revin în domeniul managementului deşeurilor, obligaţii pe care Romania şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare.


6.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor În practica Uniunii Europene planificarea gestionării deşeurilor este un proces

continuu, care se reia şi se adaptează condiţiilor apărute în timp. Cadrul de planificare pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de

gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic, pentru implementarea politicilor şi atingerea ţintelor stabilite in domeniul gestionării deşeurilor a fost realizat prin elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de gestionare a Deşeurilor în conformitate cu Directiva Cadru a Deşeurilor.

6.11.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Conform Planului Judeţean de Gestionare a deşeurilor municipale, factorii relevanţi

privind prognoza generării deşeurilor municipale sunt: - populaţie – descreştere 0,25 % pe an (p - indice de variaţie a populaţiei); - aria de acoperire cu servicii de salubritate – creştere 6 % pe an (A.C.) - dezvoltare economică: - creştere economică de 0,8 % pe an - reprezintă o creştere a cantităţii de deşeuri asimilabile provenind din comerţ datorită creşterii economice (p.c.e. – procentul de creştere economică) - venit populaţie, creştere 0,8 % pe an – reprezintă o creştere a cantităţii de deşeuri menajere generate datorită creşterii venitului (pV,venit – procentul de creştere a venitului populaţiei).

Evoluţia populaţiei

An 2003 2004 2005 2006 2007 Populaţie 539 322 537 974 536 629 535 287 533 949 An 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Populaţie 532 614 531 282 529 954 528 629 527 307 525 989

Tabel 6.11.1. -1 Prognoza populaţiei Exemplu de calcul: P2004 = P2003 (1+p)= 539 322 (1-0,25/100) = 537 974 (p – indice de variaţie a populaţiei)

Evoluţia ariei de acoperire cu servicii de salubritate

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 A.C.% 34 40 46 52 58 64 70 76 82 88 94

Tabel 6.11.1. -2 Prognoza ariei de acoperire cu servicii de salubritate Exemplu de calcul : CA 2004 = CA 2003 + 6% = 34% + 6% = 40% (A.C. – arie de acoperire cu servicii de salubritate)

Dezvoltarea economică Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, etc. este influenţată nu numai de evoluţia populaţiei, dar şi de dezvoltarea economică şi veniturile populaţiei. Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, etc. este determinată de aria de acoperire cu servicii de salubritate.


Pornind de la numărul de locuitori din judeţ şi de la cantitatea de deşeuri menajere generate în anul 2003, se determină indicele de generare al deşeurilor menajare exprimat în kg/loc.an. I.G. 2003 = Qmg 2003/(P2003 x AC2003 )= 47 211 / (539322 x 0,34) =0,258t/loc.an = 258 kg/loc si an P2003 – populaţia totală a judeţului în 2003 Qmg 2003 – cantitatea totală de deşeuri menajere generate în 2003 Prognoza indicelui de generare a deşeurilor menajere prevede creşterea acestuia cu 0,8% pe an, având în vedere corelarea acestui indice cu dezvoltarea economică şi pe baza prognozei dezvoltării economice, exprimate prin evoluţia venitului populaţiei. An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 IG (kg/loc.an)

258 260 262 264 266 268 270 272 274 276 278

Tabel 6.11.1. -3 Prognoza indicelui de deşeuri menajere generate (kg/loc.an) I.G. 2004 = I.G. 2003 (1+ pV,venit) = 258 (1+0,8/100) = 260 kg/loc.an (I.G. – indice de deşeuri menajere generate) După determinarea indicelui de generare deşeuri menajere, se calculează cantitatea de deşeuri colectate. Ex: Q mc2003 = P2003 x I.G. x A.C. 2003 / 1000 = 488 932 tone

Factori relevanţi An Populaţie Arie acoperire I.G. (kg/loc.an) Cantitate deşeuri

menajere colectate (tone) 2003 539 322 34 258 47 211 2004 537 974 40 260 55 949 2005 536 629 46 262 64 675 2006 535 287 52 264 73 484 2007 533 949 58 266 82 378 2008 532 614 64 268 91 354 2009 531 282 70 270 100 412 2010 529 954 76 272 109 552 2011 528 629 82 274 118 772 2012 527 307 88 276 128 072 2013 525 989 94 278 137 451

Tabel 6.11.1. -4 Prognoza cantităţii de deşeuri menajere colectate În cazul deşeurilor asimilabile din comerţ şi industrie, prognoza cantităţilor de deşeuri colectate se determină luând în calcul o creştere a acestei cantităţi cu 0.8% pe an datorată creşterii economice şi se calculează cu formula: Ex: Qc2004 = Qc2003 x (1+pc.e.) = 29 228 (1 + 0,8/100) = 29 462 tone

An 2003 2004 2005 2006 2007 Cantitate deşeuri comerciale (tone)

29 228 29 462 29 698 29 936 30 175

An 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Cantitate deşeuri

30 416 30 659 30 904 31 151 31 400 31 651


comerciale (tone)

Tabel 6.11.1. -5 Prognoza cantităţilor de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, etc colectate în vederea tratării şi/sau eliminării

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 De la populaţie

47211

55949

64675

73484 82378 91354 100412

109552

118772

128072

137451

Din industrie, comerţ, instituţii

29228

29462

29698

29936 30175 30416 30659 30904 31151 31400 31651

Total 76439

85411

94373

103420

112553

121770

131071

140456

149923

159472

169102

Tabel 6.11.1. -6 Prognoza generării cantităţilor de deşeuri menajere de la populaţie şi asimilabile din industrie, comerţ şi instituţii (tone)

Având în vedere prognoza –prezentată se constată o creştere a cantităţii de deşeuri

municipale generate. Indicele de generare deşeuri menajere în anul 2006 este de 297 Kg/loc/an. 6.11.2 Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie.

Domeniul ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria prelucrătoare.

Există o cerinţă evidentă de îmbunătăţire a cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea deşeurilor în cadrul tehnologiilor folosite în judeţ. Toate ramurile industriale trebuie informate şi sprijinite pentru a minimiza generarea de deşeuri prin modificarea tehnologiilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă ”a produselor” nedorite. În special respectarea cerinţelor directivei privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării, preluată prin OUG 152/2005, va convinge factorii industriali de beneficiile atât ecologice cât si economice ale prevenirii. Este cunoscut din experienţa ţărilor UE că aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a deşeurilor. Pe de altă parte sunt necesare campanii de informare a agenţilor comerciali şi a consumatorilor privaţi, privind posibilităţile lor de a preveni generarea deşeurilor. Campaniile de informare publică vor conţine informaţii specifice şi motivaţii pentru factorii implicaţi. Prevenirea deşeurilor, ca şi generarea deşeurilor depinde de factori ca:

• activităţi economice; • model de producţie şi consum; • modificări demografice; • inovaţii tehnologice.

6.11.3 Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor. În vederea îmbunătăţirii calităţii managementului deşeurilor municipale, Consiliul

Judeţean Dâmboviţa, Consiliul Local al Municipiului Târgovişte şi celelalte 83 de Consilii locale (5 orăşeneşti şi 78 comunale) s-au constituit în persoană juridică având denumirea "Asociaţia Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", cu scopul realizării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor solide municipale din judeţ.


În acest sens s-a elaborat proiectul "Reabilitarea Colectării, Transportului, Tratării şi Depozitării Controlate a Deşeurilor Solide în Judeţul Dâmboviţa", proiect aprobat de Comisia Uniunii Europene şi finanţat prin Programul ISPA.

Valoarea proiectului este de 26 054 000 Euro cu finanţare 75% ISPA şi 25% co-finanţare. La această dată proiectul se află în fază de incepere execuţie depozite ecologice. Data finalizării proiectului – 31.12.2008.

Scopul proiectului este de a dezvolta infrastructura de mediu în vederea îmbunătăţirii, protejării şi menţinerii calităţii mediului în judeţul Dâmboviţa şi include următoarele componente principale: 1. Sortarea şi colectarea deşeurilor solide; 2. Depozit ecologic la Aninoasa - Târgovişte; 3. Depozit ecologic în Titu; 4. Reabilitarea şi închiderea depozitelor existente şi a altor gropi de gunoi - vor fi închise 6

depozite orăşeneşti şi reabilitate în jur de 77 gropi de gunoi; Principalele obiective ale proiectului sunt:

- Protejarea mediului şi a sănătăţii populaţiei din judeţ şi localităţile învecinate. Acest obiectiv se referă la contaminarea apei şi solului provocată de sistemul prezent necorespunzător de management al deşeurilor;

- îmbunătăţirea peisajului din judeţ, care va conduce implicit la creşterea gradului de confort al populaţiei şi va ajuta la crearea unei zone atractive din punct de vedere turistic;

- reducerea gradului de utilizare a resurselor prin folosirea unor facilităţi mai performante pentru activităţile de sortare şi reciclare a deşeurilor municipale.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea managementului deşeurilor de producţie, SNP Petrom

SA – Sucursala Târgovişte, şi-a propus realizarea unui depozit ecologic în oraşul Moreni în vederea depozitării temporare a şlamului rezultat din activitatea de producţie, depozit ce va fi realizat în cursul anului 2007.

De asemenea, tot în anul 2007, SC Erdemir România SRL Târgovişte şi-a propus realizarea unui depozit ecologic pentru depozitarea definitivă a şlamului provenit de la staţia de neutralizare.

6.12. Substanţe şi preparate chimice periculoase 6.12.1 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Obiectivele Regulamentului 304/2003 privind Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt: - punerea în aplicare a Convenţiei de la Rotterdam privind procedura de acord preliminar scris pentru anumite produse chimice si pesticide periculoase comercializate la nivel internaţional; - încurajarea răspunderii comune şi a eforturilor de cooperare în circulaţia internaţională a produselor chimice periculoase în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului de posibile daune ; - contribuţia la utilizarea ecologică corectă a acestora. Prezentul regulament se aplică: - anumitor produse chimice periculoase care se supun procedurii de acord preliminar scris (APS) conform Convenţiei de la Rotterdam; - anumitor produse chimice periculoase care sunt interzise sau supuse unor restricţii severe în cadrul Comunităţii sau într-un stat membru


- tuturor produselor chimice care se exportă, în măsura în care se referă la clasificarea, ambalarea si etichetarea acestora. În judeţul Dâmboviţa,în anii 2005 şi 2006 nu au existat agenţi economici care să se supună reglementărilor Regulamentului 304/2003 privind procedura prealabil consimţită (procedura PIC) 6.12.2 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului Regulamentul 793/93/CE privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente şi Regulamentul 1488/94/CEE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente sunt transpuse în legislaţia româneasca prin HG 2167/2004 şi HG 2427/2004. Scopul regulamentelor este de evaluare a emisiilor şi impactul expunerii la aceste emisii a populatiei şi a mediului ,în fiecare stagiu al ciclului de viaţă a unei substanţe chimice,începând cu producţia,procesarea,formularea şi utilizarea, reciclarea şi eliminarea acesteia.

Evaluarea riscului se bazează pe furnizarea de informaţii despre substanţele existente,produse sau importate,pentru:

-crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscurilor substanţelor existente. -stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţieşi pentru

mediu asociate substanţelor existente. Prin caracterul lor,substantele chimice pot fi : inflamabile, radioactive, corozive,

explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc. Colectarea informaţiilor la nivelul judeţului în anul 2006 a dus la următoarele concluzii: -există 45 de agenţi economici utilizatori de substanţe chimice periculoase şi

producători de preparate chimice periculoase. -dintre aceştia 2 sunt producători de corpuri de iluminat,1 producător de frigidere, 1 producător de ciment , 3 producători de oţeluri, 2 producători utilaje, 5 prelucrări

mecanice, 5 producători mobilă, 1 producător aparataj electric, 1 producător electrozi, 2 importatori care sunt în acelaşi timp şi distribuitori de produse chimice, 1 producător energie electrică, 2 producători pigmenţi, 12 producători lacuri, vopseluri şi alte produse chimice,1 producător produse mase plastice, 2 producători piese armanent,1 producător mobilier fier forjat,1 producător lumânări ornament, 2 producători alte activităţi.

În urma cantităţilor folosite şi a stocului la finele anului 2006, s-a ajuns la următoarea clasificare :

-1 agent economic intră sub incidenţa HG 95/2003 la limita superioară a cantităţilor existente la sfârşitul anului. Acesta este: S.C. NUBIOLA ROMÂNIA S.R.L. Doiceşti cu 6,5 tone de fluorură de sodiu , 51,67 tone de dicromat de potasiu şi 140 tone de sulfocromaţi. Acesta a întocmit Raportul de Securitate.

-5 agenţi economici sub incidenţa HG 95/2003 la limita inferioară a cantităţilor existente la sfârşitul anului. Aceştia sunt: SC CARPATCEMENT SA Fieni (cu12t substanţe explozive), SC STEAUA ELECTRICA SA Fieni (tetraclorură de carbon 0,231 tone,mercur 0,04tone etc), SC MECHEL SA Târgovişte (azbest 0,198 tone, mercur 0,17tone, oxigen 32t, metanol 6t, clor gazos), SC OŢELINOX SA Târgovişte (acid azotic tehnic 31,35 tone, acid fluorhidric 2,4t, acid sulfuric 47,5t), UZINA TERMOELECTRICĂ SA Doiceşti (păcură 1470 tone, hidrazină 3,6 tone). Substanţele care ar putea prezenta un potenţial risc sunt: motorină, păcură, metanol, oxigen, hidrogen, azotat de amoniu. Acestia şi-au întocmit deja Procedura de Notificare.

La agenţii economici producători de lacuri si vopsele, se remarcă prezenţa în cantităţi mai mari a răşinilor şi a derivatelor distilate din petrol (toluen, xileni, white-spirit, etc.). Din datele pe care le deţinem până în acest moment,în anul 2006,în judetul Dâmboviţa, s-au


produs aproximativ 1500 tone vopsele,1000 tone diluanţi şi lacuri şi 600 tone diverse alte produse chimice.

Comparativ cu datele referitoare la anul 2005, cantităţile de substanţe chimice utilizate în 2006 au fost mai mici.

Din punct de vedere al substanţelor chimice expirate, există stocuri în următoarele unităţi:

-UM MIJA -0,183 tone cianură de cupru -0,498 tone cianură de zinc -SC UTCHIM SA Gaesti si SC WTS SA Târgovişte (societate în faliment) au eliminat

substanţele si preparatele chimice pe care le deţineau prin SC SETCAR SA Brăila Există încă cantităţi de substanţe chimice expirate în laboratoarele instituţiilor de

învăţamânt,dar inventarul acestora este în curs de realizare. Unităţi potenţial poluatoare (pe factori de mediu) Considerăm că unităţile care ar putea polua sunt cele în care cantităţile de substanţe

periculoase sunt semnificative. Poluările care s-ar putea produce prin fisurarea recipienţilor de depozitare, manipulări greşite sau dezastre naturale ar putea afecta în mai mare măsură solul, cursurile de apă şi în mai mica măsură aerul. Aceste aspecte sunt tratate mai pe larg în capitolul -Poluări accidentale.

Unităţi potenţial poluatoare incluse în Programul de monitorizare a riscurilor

substanţelor chimice periculoase pentru sănătate. Unitatile potenţial poluatoare din judeţul Dâmboviţa pentru care se impune

monitorizare din punct de vedere al riscurilor substantelor chimice periculoase sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.crt

. Agent economic Substanţe chimice periculoase Utilizare

1 SC Nubiola Romania SRL

Fluorura de sodiu,dicromat de potasiu,sulfocromaţi

Fabricare pigmenţi

2 Sc Carpatcement-Sucursala Fieni

Păcura Fabricare ciment

3 SC Mechel SA Oxigen,metanol,păcură, mercur

Producere oţel

4 SC Termoelectrica SA

Păcura,acid clorhidric,hidroxid de sodiu

Producere energie electrică

5 SC Erdemir Romania SRL

Hidrogen,oxigen,acetilena,acid sulfuric,hidroxid de sodiu

Laminare bare oţel

6 SC Oţelinox SA Acid fluorhidric,acid azotic tehnic Laminare bare oţel

7 SC Steaua Electrică SA

Oxigen Fabricare surse de iluminat

8 SC Swarco- Vicas SA

Toluen,xilen, răşini,pigmenţi Producere lacuri si vopsele

Tabel 6.12.2. -1 Unităţi potenţial poluatoare incluse în Programul de monitorizare a riscurilor substanţelor chimice periculoase pentru sănătate

Monitorizarea riscurilor în unităţile în care există substanţe chimice periculoase se

realizează prin:


-crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului.

-stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu asociate substanţelor existente.

Evaluarea riscurilor substanţelor existente se face şi prin asigurarea unui management mai bun al acestor riscuri, management armonizat cu prevederile comunitare.Managementul evaluării riscurilor substanţelor existente şi implicit monitorizarea sa presupune:

1. identificarea pericolelor- activitatea prin care se identifică efectele adverse pe care o substanţă are capacitatea intrinsecă de a le produce.

2. evaluarea relaţiei doză-răspuns sau concentraţie-efect,adică estimarea relaţiei între doză sau nivelul de expunere la o anumită substanţă şi incidenţa şi gravitatea efectului.

3. evaluarea expunerii prin determinarea emisiilor, căilor de transfer şi a vitezelor de pătrundere a substanţei în vederea estimării concentraţiilor la care pot fi expuse populaţiile umane sau componentele de mediu.

4. caracterizarea riscurilor presupune estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse susceptibile a se produce.

5. recomandări de reducere a riscurilor, care permit reducerea pericolelor pe care le prezintă comercializarea substanţei pentru om sau mediu.

Recomandările pot include: -modificări ale clasificării ,ambalării sau etichetării substanţei. -modificări ale fişei tehnice de securitate

-modificări ale metodelor şi măsurilor de precauţie recomandate sau ale măsurilor de urgenţă. 6.12.3 Prevenirea,reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice În vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a prevenirii, reducerii şi controlului poluării mediului cu azbest, Directiva 87/218/CE a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 124/2003 . Hotărârea conţine prevederi referitoare la : -prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest ; -restricţii la comercializarea azbestului şi utilizarea lui precum şi a produselor care conţin azbest ; -etichetarea produselor care conţin azbest.

Utilizarea azbestului, în sensul prezentei hotărâri, înseamnă activităţi care implică manipularea unei cantităţi mai mari de 100 kg de azbest brut pe an.

În judeţ, SC Azbocim SA fabrică produse din azbociment, înscriindu-se astfel în inventarul instalatiilor aflate sub incidenţa Directivei IPPC. La data de 31.08.2006, unitatea a sistat activitatea de productie

Din inventarul agentilor economici şi instituţiilor publice rezultă o suprafaţă de aprox.140000 mp acoperiţi cu plăci de azbociment (cca 100000 la institutiile publice, iar restul la diferiţi agenţi economici). Ca alternativă la utilizarea acestora, agenţii economici şi-au propus înlocuirea lor cu plăci metalice.

6.12.4 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)-inventarul

cantităţilor de ODS- uri


România a ratificat Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena in

1985, Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal în 1987 şi Amendamentele la Protocol adoptate la Londra în 1993, Copenhaga în 2001 şi Montreal în 2001.

Adoptarea acordurilor multilaterale de mediu enumerate, subliniază angajarea puternică a Guvernului României de a se alinia la măsurile promovate la nivel internaţional în domeniul protecţiei atmosferei şi implicit a stratului de ozon.

România este clasificată ca ţară care acţionează în baza Articolului 5 al Protocolului de la Montreal, paragraful 1, acordându-se o perioadă de graţie de 10 ani de la aplicarea măsurilor de eliminare prevăzute la Articolul 2 al Protocolului, ţărilor care au un consum anual de substanţe reglementate înscrise în Anexa A, mai mic de 0,3 kg/cap de locuitor.

Substanţele care afectează stratul de ozon se clasifică astfel: Anexa A,Grupa I- clorofluorocarburi (CFC) Anexa A,Grupa II-haloni Anexa B,Grupa II-tetraclorura de carbon Anexa B,Grupa III-metil cloroform Anexa C,Grupa I-hidroclorofluorocarburi (HCFC-22) Anexa E,Grupa I-bromura de metil

În sectorul Refrigerare există echipamente de uz casnic, comercial şi industrial. În judeţul Dâmbovita, S.C. ARCTIC SA produce frigidere de uz casnic. În anul 1996, cu asistenţă financiară externă, s-a trecut la tehnologii care să utilizeze substanţe chimice non-ODS : HFC-134a şi R 600. Implementarea proiectului s-a terminat în 1998. Cantităţile de agenţi frigorifici utilizate în producţie şi în service sunt de 50 tone R134a şi 36 tone R 600.

S.C. ARCTIC S.A. este şi producătoare de spumă rigidă pentru sectorul Refrigerare. În anul 1999, producţia de spume pe bază de CFC-uri a fost interzisă şi s-a trecut la utilizarea tehnologiilor alternative, iar în prezent se utilizează ca agent de expandare polioli (3000 t), izocianaţi (4500t), ciclopentan (315t), izobutan (55t).

În sectorul Service –echipamente frigorifice -,S.C. ARCTIC S.A. asigură service-ul acestora alături de alţi agenţi economici autorizaţi in acest sens.Numărul tehnicienilor care activează în acest sector este de 80.

În sectorul Solvenţi,în judeţul Dâmboviţa se includ următoarele activităţi:degresarea metalelor şi procedeele de curăţare uscată.Degresarea metalelor se face în 5 unităţi industriale,iar curăţirea uscată in 4 firme private,un agent economic obţinând diverşi agenţi de curăţare.

Situaţia consumului,recuperarii şi reciclării ODS-urilor (agenţi frigorifici, spume, aerosoli, solventi utilizaţi la degresări, agenţi de fumigare etc)

Agentii economici din judetul Dambovita care utilizeaza ODS-uri sunt prezentati in tabelul urmator:

Nr. crt.

Denumire agent economic ODS utilizat Cantitate

(tone) Utilizare Aprovizionare

1 SC Free Way SRL percloretilena 0,32 Curăţare 2 Cooperativa Unirea

Pucioasa percloretilena 0,457 Curăţare

4 Cooperativa Sercom Târgovişte

percloretilena 0,78 Curăţare

5 SC Soft Clean SRL percloretilena 0,093 Curăţare 6 Uzina Mecanică

Mija percloretilena 0,71 Degresare

metale


8 SC Steaua Electrică SA

percloretilena 0,117 Degresare instalaţie oxigen

Percloretilena ca solvent recuperat în 2005

9 SC Romlux SA percloretilena 0,261 Degresare metale

10 SC Mecanica Rotes SA

percloretilena 2,6 Degresare metale

11 SC Electroaparataj SA

percloretilena 1,87 Degresare metale

13 AF Sofica Dumitru SA

R12 0,006 Service frigidere

15 SC Acinst SRL R12

0,0125

Service frigidere

Tabel 6.12.4 - 1 Agentii economici din judetul Dambovita care utilizeaza ODS-uri În ceea ce priveşte consumul de CFC12 pe teritoriul judeţului există 2 agenţi care au

utilizat R12, SC Acinst SRL refolosind o cantitate relativ mică.

Denumire ODS Cantitate utilizată în 2006 (tone)

Cantitate recuperată în 2006 (tone)

CFC 12 0.0185 0,0005 Tabel 6.12.4 – 2 Cantităţile de ODS-uri utilizate şi recuperate în anul 2006

0,0185

0,00050

0,005

0,01

0,015

cant. utiliz.

cant.recup.

CFC 12

Fig. 6.12.4 – 1 Cantităţile de ODS-uri utilizate şi recuperate în anul 2006

În ceea ce priveşte solvenţii utilizaţi în judeţul Dâmboviţa, se pot spune următoarele: există 10 utilizatori de solvenţi, din care 5 agenţi industriali şi 4 firme private de curaţătorie chimică îmbrăcăminte şi un agent economic care obţine diverşi agenţi de curăţare. Dintre agenţii industriali, S.C. Mechel S.A. a înlocuit în 2006 percloretilena cu un agent de curăţare denumit Sedero.

Din datele pe care le deţinem consumul de percloretilenă din anul 2006 este de 7,39 tone, la jumătatea consumului faţă de anul 2005.

Evoluţia consumului de percloretilenă identificat din anul 2000 este prezentată in graficul de mai jos:


25,539

20,551 19,244 20,12317,203

14,031

7,39

0

5

10

15

20

25

30

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

percloretilena

Fig. 6.12.4. -2 Consumul de percloretilenă în perioada 2000-2006(tone)

00,5

11,5

22,5

33,5

4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

percloretilena

Fig. 6.12.4. -3 Consum identificat de percloretilenă pentru curăţarea uscată (tone)

0

5

10

15

20

25

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

percloretilena

Fig. 6.12.4. -4 Consum identificat de percloretilenă pentru degresarea metalelor (tone) Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific:

Din datele pe care le deţinem, situaţia staţiilor de recuperare este următoarea: -SC ARCTIC SA deţine 47 staţii portabile de recuperare, proprietate ICPIAF -SC ACINST SRL deţine 1 staţie portabilă de recuperare, proprietate ICPIAF Situaţia utilizării importului şi exportului de ODS-uri in stare pură sau în amestec în care se depăşeşte 1%(masă). Aşa cum s-a menţionat , firmele care asigură service-ul în judeţ se aprovizionează de la firma importatoare SC MIDAL GRUP BUCUREŞTI SRL.

SC ARCTIC SA se aprovizionează cu agenţi frigorifici de la firma IMAGRO SRL Italia.


6.12.5 Biocidele (utilizare, import, export) Directiva 98/8/CE privind plasarea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în

România prin HG 956/2005. Conform acestei Directive, produsele biocide sunt substanţele active şi preparate conţinând una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul de a distruge, de a împiedica, de a face inofensivă şi de a preveni acţiunea sau exercitarea unui alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice.

Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale: -grupa I - dezinfectante şi produse biocide utilizate pentru : igiena umană, spaţii private şi zone de sănatate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor, apa potabilă. -grupa a II a - conservanţii utilizaţi pentru produsele imbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, zidarie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol. -grupa a III a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. -grupa a IV a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale. În judeţul Dâmboviţa nu există importatori direcţi de biocide si nici producători, respectiv exportatori, ci doar utilizatori. Până în prezent nu există un inventar complet al utilizatorilor de biocide.

6.12.6 Poluanţii organici persistenţi

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi a fost adoptată în luna mai 2001, după ce a fost ratificată de 50 de state, iar în prezent include 98 de Părţi (97 state şi Uniunea Europeană). România a devenit parte a Convenţiei o dată cu ratificarea acesteia prin Legea 261/2004.

Obiectivul Convenţiei este de a proteja sănătatea umană şi mediul înconjurător de impactul poluanţilor organici persistenţi. Convenţia cere Părţilor să adopte şi să implementeze măsuri ce conduc la reducerea sau eliminarea emisiilor de POPs din mediu având în vedere reducerea expunerii populaţiei,animalelor şi organismelor din mediu la aceştia.

Convenţia este focalizată pe reducerea şi, unde este necesar, eliminarea a 12 dintre POPs, care preocupă comunitatea internaţională.

Aceştia includ 9 pesticide: aldrin, clordan, diclorfenil-tricloretan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex şi toxafen, două substanţe chimice industriale-PCB , PCT şi patru produşi secundari dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani.

În judeţul Dâmboviţa nu se mai utilizează pesticidele mai sus enumerate. În privinţa PCB şi PCT, în anul 2005 a fost realizat Planul Judeţean de Eliminare a materialelor şi echipamentelor cu conţinut de compuşi desemnaţi – bifenil si trifenil policloruraţi (PCB, PCT), plan ce cuprinde agenţii economici din judeţ care deţin astfel de echipamente (condensatori si transformatori) şi anume: SC Textila Bucegi SA Pucioasa, SDFEE Muntenia Nord – Sucursala Târgovişte, SC Mechel SA Târgovişte, SC Erdemir România SRL Târgovişte, SC Romlux SA Târgovişte, SC Avicola Crevedia SA, SC UPET SA Târgovişte, SC Aparataj Electric SA Titu, SC Carpatcement Holding SA – Sucursala Fieni.

Planul Judeţean de Eliminare a PCB/PCT a fost realizat pe baza Planurilor de eliminare întocmite şi însuşite de fiecare agent economic deţinător de astfel de echipamente şi cuprinde atât calendarul eliminării echipamentelor scoase din uz cât şi a celor aflate în funcţiune.

Astfel în anul 2006, şi-au propus să elimine echipamentele scoase din uz şi le-au eliminat prin SC Setcar SA Brăila, următorii agenţi economici:


-SC Aparataj Electric SA Titu – 31 buc. condensatori -SC Mechel SA Târgovişte – 41 buc. condensatori -SC Carpatcement Holding SA – 184 buc. condensatori -SC Romlux SA Târgovişte - 6 buc. condensatori

Tot în anul 2006, şi-au propus să elimine echipamente aflate în funcţiune, la data realizării planului de eliminare şi nu le-au eliminat următorii agenti economici: -SDFEE Muntenia Sud – Sucursala Târgovişte – 110 buc. condensatori; -SC Textila Bucegi SA Pucioasa – 20 buc. Condensatori, motiv pentru care APM Dâmboviţa a solicitat revizuirea planurilor de eliminare a echipamentelor aflate în funcţiune, având în vedere faptul că legislaţia prevede posibilitatea utilizării până la sfârşitul existenţei lor utile.

6.12.7 Produse fitosanitare-pesticide

În ceea ce priveşte situaţia biocidelor,cu referire la regimul pesticidelor,din

informaţiile pe care le deţinem, pe teritoriul judeţului Dâmboviţa nu sunt autorizate persoane care importă sau exportă produse de uz fitosanitar.

Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură, în anul 2006 pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, s-au comercializat şi utilizat numai produse de uz fitosanitar omologate de Comisia Interministerială de Omologare.

Comercianţii, distribuitorii şi utilizatorii din judeţul Dâmboviţa care desfăşoară activităţi cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate, sunt persoane autorizate şi dispun de mijloacele necesare depozitarii,manipulării şi utilizării în siguranţă a acestor produse, fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Cantităţile de produse de uz fitosanitar pe grupe, comercializate şi utilizate în anul 2006 sunt prezentate în tabelul 6.12.7. -1

Grupa Cantitatea utilizată/comercializată în anul 2006 (tone)

Erbicide 41,899 Fungicide 76,253 Insecto-acaricide 53,531

Tabel 6.12.7. -1 Cantităţile de produse de uz fitosanitar pe grupe, comercializate şi utilizate în anul 2006

Cantităţile de produse sunt exprimate în tone substanţă activă.

erbicidefungicideinsecto-acaricide

Fig. 6.12.7. -1 Cantităţile de pesticide utilizate/comercializate în anul 2006 pe grupe de

toxicitate. În anul 2006, ca şi în anul 2005, pe teritoriul judeţului Dâmboviţa nu s-a comercializat

şi utilizat bromura de metil, substanţă interzisă în tratamentele de dezinfecţie a solului în horticultură din 1.02.2002, conform articolului 9 din Ordonanţa 89/1999.


Comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar s-a făcut numai în scopurile pentru care au fost omologate şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare, astfel încât, în anul 2006, pe teritoriul judeţului Dâmboviţa nu au fost semnalate poluări accidentale ori sesizări şi reclamaţii privind gestionarea necorespunzătoare a produselor de uz fitosanitar.

6.12.8 Mercurul

Mercurul este unul din metalele grele care prin sărurile sale (cinabru şi calomel)

provoacă multiple maladii profesionale şi infestări ale mediului (în special cel acvatic). În industrie, mercurul este folosit la producerea zincului, a plumbului, a cuprului, a nichelului, în industria electrolizei cloralcalilor, industria chimică, fabricarea hârtiei, în industria fontei şi a oţelului, prelucrarea metalelor feroase şi neferoase, producerea de sticlă, fabricarea cimentului de var, extracţia şi distribuţia combustibililor fosili şi a energiei geotermale, tratarea deşeurilor precum şi incinerarea lor prin piroliză, producerea de echipamente electrice şi de echipamente de măsură şi control, producerea lămpilor, a bateriilor, a lanternelor, termometrelor. De asemenea, mercurul este utilizat în stomatologie şi în laboratoarele chimice şi farmaceutice.

În mod firesc, au apărut şi reglementările privind utilizarea şi efectele produse în mediu de mercur şi compuşii săi. Directiva 76/464/CEE şi directivele fiice privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase descărcate în mediul acvatic al Comunităţii şi Directiva 84/156/EEC privind evacuările de mercur prevăd limitări ale conţinutului de mercur la baterii, la lămpi, unele biocide, la vopselele pentru nave etc.

În legislaţia românească, mercurul şi compuşii săi sunt reglementaţi de HG 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor preparate şi substanţe chimice periculoase, HG 646/2005 privind modificarea şi completarea HG347/2003, HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor si pierderilor de substanţe prioritar periculoase, HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor preparate şi substanţe chimice periculoase .

În judeţul Dâmboviţa, SC Mechel SA detine pe stoc o cantitate de 0,170t mercur depozitată în condiţii de siguranţă. SC Cromsteel Industries SA utilizează anual 0,2 t mercur în instalaţia de cromare. Nu există o evidenţă a cantităţilor de mercur recuperat din termometre la nivelul unităţilor sanitare din judeţ. De asemenea, este în curs de finalizare inventarul cantităţilor de substanţe chimice periculoase existente în şcoli.

Date post:	01-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	cristina-elena
View:	463 times
Download:	2 times

Cap.6. DESEURI SI SUBST. CHIMICE PERICULOASE DB 2006

Documents