2014 CAPITOLUL 2 - IMPERATIVUL SCHIMBĂRII. DE CE SE SCHIMBĂ ORGANIZAŢIILE Managerii sunt confruntaţi cu o situaţie paradoxală. Pe de o parte, li se spune că trebuie permanent să realizeze schimbări n organizaţie, pentru a putea să!i asigure acesteia succesul sau, uneori, chiar supra"ieţuirea. #$chimbă sau pieri%& este poate formula cea mai concisă care exprimă această idee. Pe de altă parte, există suficiente do"ezi n literatura de specialitate internaţională de "aste programe de transformare a unor organizaţii care s!au soldat cu rezultate nesemnificati"e sau au fost abandonate din cauza lipsei rezultatelor, n ciuda resurselor considerabile alocate. 'in(nd cont de dificultăţi )i riscuri, o ntrebare firescă este de ce managerii se anga*ează n realizarea unor programe de schimbare+ n continuare "om ncerca să răspundem la această ntrebare din mai multe perspecti"e, ceea ce ne "a permite să definim termenul de presiune pen tru schimbare )i să a rătăm că aces te forţe pot "eni nu n umai din mediul exte rn al organizaţie i, ci )i din interiorul său -secţiunea 1. /o m examina apoi care sunt )i cum se manifestă principalele presiuni externe n această perioadă -secţiunea 2, precum )i factorii interni care conduc la necesitatea iniţierii unor schimbări -secţiunea . ntrebarea #de ce managerii se angajează în realizarea unor programe de schimbare? & poate primi diferite răspu nsuri. 1. Presi ui !e e" #er e $e#ru s%&i'()r e Pr esiui !e e" #er e $e #ru s%& i'( )r e su nt ge ne ra te de mo dific ările me di ul ui ndepărtat )i apropiat al organizaţiei, cu un impact potenţial asupra acesteia, sub formă de ameninţări sau oportunităţi. cestea se află, n mod normal, n afara controlului managerial, dar managementul are obligaţia de a găsi cele mai potri"ite răspunsuri la e"oluţiile nregistrate sau anticipate. nii factori externi reclamă producerea schimbării din cauza problemelor mai mult sau mai puţin urgente cărora le dă na)tere. 3ste o situaţie ce pune n discuţie capacitatea de rea cţ i e org aniza ţ ie i. n alt e sit uaţ ii, mediul ext ern poa te ofe ri opo rtu nit ăţ i , pe care o ntreprinderea proacti"ă nu "a nt(rzia să le "alorifice. e pildă, o firmă de training )i consultanţă n afaceri este surprinsă de scăderea bruscă )i semnificati"ă a pieţei n anul 2010, fii nd obl iga t ă să ado pte urg ent mă suri de res tru ctu rar e, red ime nsi ona re )i reducere a costurilor. Pe de altă parte, sesizează o posibilitate nouă de afaceri n domeniul pregătirii resurselor umane pentru scrierea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale. n continua re, ne "om concen tra asupra a opt tipuri de pres iuni externe . ceste a pot rep rez int a schimb ări la ni" elul macro! )i mezoec ono mic -me diul ex ter n nd epă rta t, pe componentele sale ma*ore, piaţa)i se repercutează mai departe n schimbări organizaţionale. ltele pot fi forme de imitare sau impunere a unor modificări n cadrul organizaţ iei, ori fenomene globale n afaceri. 2. Me*)#e + i ,e Me*)#e+i,e!ereprezintă acele e"oluţii, modificări sau transformări ale mediului extern ndepărtat -faţă de organizaţiecare exercită presiuni asupra tuturor sectoarelor de acti "itat e econ omic ă, a"(nd o influe nţă semn ificat i"ă asupra tuturor orga niza ţiilor -prin urmare )i asupra celor din turism. Putem utiliza pentru acestea )i denumirea generală de schimbări externe -sau presiuni externe. 5e "om opri asupra următoarelor6 tehnologia, domeniul economic, globalizarea, geopolitică, domeniul social. 1
CAPITOLUL 2 - IMPERATIVUL SCHIMBĂRII. DE CE SE SCHIMBĂORGANIZAŢIILE
Managerii sunt confruntaţi cu o situaţie paradoxală. Pe de o parte, li se spune că
trebuie permanent să realizeze schimbări n organizaţie, pentru a putea să!i asigure acesteiasuccesul sau, uneori, chiar supra"ieţuirea. #$chimbă sau pieri%& este poate formula cea maiconcisă care exprimă această idee. Pe de altă parte, există suficiente do"ezi n literatura despecialitate internaţională de "aste programe de transformare a unor organizaţii care s!ausoldat cu rezultate nesemnificati"e sau au fost abandonate din cauza lipsei rezultatelor, nciuda resurselor considerabile alocate.
'in(nd cont de dificultăţi )i riscuri, o ntrebare firescă este de ce managerii seanga*ează n realizarea unor programe de schimbare+ n continuare "om ncerca să răspundemla această ntrebare din mai multe perspecti"e, ceea ce ne "a permite să definim termenul de
presiune pentru schimbare )i să arătăm că aceste forţe pot "eni nu numai din mediul extern alorganizaţiei, ci )i din interiorul său -secţiunea 1. /om examina apoi care sunt )i cum se
manifestă principalele presiuni externe n această perioadă -secţiunea 2, precum )i factoriiinterni care conduc la necesitatea iniţierii unor schimbări -secţiunea .
ntrebarea #de ce managerii se angajează în realizarea unor programe de schimbare?& poate primi diferite răspunsuri.
1. Presiui!e e"#ere $e#ru s%&i'()re
Presiui!e e"#ere $e#ru s%&i'()re sunt generate de modificările mediuluindepărtat )i apropiat al organizaţiei, cu un impact potenţial asupra acesteia, sub formă deameninţări sau oportunităţi. cestea se află, n mod normal, n afara controlului managerial,dar managementul are obligaţia de a găsi cele mai potri"ite răspunsuri la e"oluţiile nregistratesau anticipate.
nii factori externi reclamă producerea schimbării din cauza problemelor mai multsau mai puţin urgente cărora le dă na)tere. 3ste o situaţie ce pune n discuţie capacitatea dereacţie organizaţiei. n alte situaţii, mediul extern poate oferi oportunităţi, pe care ontreprinderea proacti"ă nu "a nt(rzia să le "alorifice. e pildă, o firmă de training )iconsultanţă n afaceri este surprinsă de scăderea bruscă )i semnificati"ă a pieţei n anul 2010,fiind obligată să adopte urgent măsuri de restructurare, redimensionare )i reducere acosturilor. Pe de altă parte, sesizează o posibilitate nouă de afaceri n domeniul pregătiriiresurselor umane pentru scrierea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale.
n continuare, ne "om concentra asupra a opt tipuri de presiuni externe. cestea pot
reprezinta schimbări la ni"elul macro! )i mezoeconomic -mediul extern ndepărtat, pecomponentele sale ma*ore, piaţa )i se repercutează mai departe n schimbări organizaţionale.ltele pot fi forme de imitare sau impunere a unor modificări n cadrul organizaţiei, orifenomene globale n afaceri.
2. Me*)#e+i,e
Me*)#e+i,e!e reprezintă acele e"oluţii, modificări sau transformări ale mediuluiextern ndepărtat -faţă de organizaţie care exercită presiuni asupra tuturor sectoarelor deacti"itate economică, a"(nd o influenţă semnificati"ă asupra tuturor organizaţiilor -prinurmare )i asupra celor din turism. Putem utiliza pentru acestea )i denumirea generală de
schimbări externe -sau presiuni externe. 5e "om opri asupra următoarelor6 tehnologia,domeniul economic, globalizarea, geopolitică, domeniul social.
2.1.Presiue) #e&!*ieiTeoria ciclurilor lungi$chumpeter este )i cel care a făcut cunoscut n 7ccident lucrările unui nefericit
economist rus, 5i8olai 9ondratie"1. 3conomistul rus 9ondratie" a dez"oltat o #erie )
%i%!uri!r !u*i +e /0-0 +e )i3 conform căreia criza )i chiar dispariţia unor industrii )intreprinderi pendinte de o "eche tehnologie se combină cu a"(ntul celor care sunt purtătoarea noilor tehnologii2. e atunci di"er)i autori au descris modele diferite, a)a cum este cel dintabelul 16
• Un prim ciclu industrial -1=>0!1>40 a nceput n nglia, odată cu debutul re"oluţieiindustriale, bazat pe a"(ntul industriei textile. n finalul perioadei, s!a manifestat o criză
profundă, cu un număr mare de falimente ale producătorilor textili, mult prea numero)i.• Cel de-al doilea ciclu industrial -1>40!1>?0 s!a bazat pe industria fierului, construcţia de
căi ferate )i ma)inile cu abur. $!au dez"oltat transportul, comunicaţiile )i comerţul,cre(ndu!se legături ntre ţări )i zone geografice p(nă atunci periferice. atorită acumulăriide capital realizată n primul ciclu industrial, Marea @ritanie a continuat să domine )iaceastă perioadă istorică.
• Al treilea ciclu industrial -1>?0!1?? s!a bazat pe oţel, electricitate, motoare cucombustie internă. n a"(nt deoasebit au nregistrat industriile chimie, construcţii dema)ini, cercetare )tiinţifică. Aiclul industrial a fost dominat de <ermania, a căreisupremaţie a fost asigurată n primul r(nd nu de militarizare, ci de accentul pus pe
cercetare )i pe n"ăţăm(ntul uni"ersitar, ca factori ai dez"oltării.• Al patrulea ciclu industrial -1??B 1?=C> a nsemnat preluarea supremaţiei de
industriile6 automobilele, petrochimia, produsele alimentare, bunurile de naltătehnologie, bunurile casnice de lungă folosinţă -radio, tele"izoare, frigidere. cest ciclu afost ntrerupt de cel de!al doilea război mondial )i a fost reluat din 1?D0, p(nă la )ocurile
petroliere -1?= a fost anul primului )oc petrolier, cauzat de cre)terea bruscă a preţurilor.
1 5i8olai 9ondratie" a fost executat din ordinul lui $talin n anii 0. Eeoria sa a fost popularizată de Foseph $chumpeter nlucrarea sa fundamentală despre ciclul afacerilor -@usiness AGcles din 1??.2 9ondratie" a propus o aplicaţie a teoriei pentru secolul al H:H!lea, descriind ciclurile 1=?0!1>4? )i 1>D0!1>?I, din 1>?I presupun(nd că ncepe un alt nou ciclu. n descrierea ciclurilor industriale ne bazăm n mare parte pe lucrările lui aniel Ahirot -$ocietăţi n schimbare, ed. thena,@ucure)ti, 1??I, pp.14>!1I )i Peter ruc8er -:no"aţia )i sistemul antreprenorial, ed. 3nciclopedică, @ucure)ti, 1??,pp.=!1=.
Eeoria ciclurilor lungi este pri"ită cu nencredere n lumea academică, dar are meritulsă ne sugereze că schimbarea tehnologică poate genera crize ample, conduc(nd la declinulunor ramuri industriale bazate pe o tehnologie n declin. Pe de altă parte, tehologii emergentealimentează cre)terea unor sectoare noi de acti"itate. n acela)i timp, ntreprinderile trebuie săgăsească mi*loacele de a se adapta rapid la aceste transformări iar ruc8er susţine că spiritul
antreprenorial este cel care le poate sal"a.upă 1?=, an cheie, marcat de un puternic )oc petrolier, economia tinde să se bazeze pe un sistem tehnic, ai căror principali pioni sunt dez"oltările remarcabile n trei domenii6electronică, materiale -plasticul, materialele compozite, ceramica )i biotehnologie -Aaron,1??=. Modificarea sistemului tehnic a dat na)tere la a"(ntul unor sectoare de acti"itate denaltă tehnologie, cum ar fi6 industria aerospaţială, electronică, farmaceutică, chimia fină,
biotehnologia, industria bunurilor destinate petrecerii timpului liber. n elementul dinamic )ispectaculos al perioadei post!industriale l reprezintă, de asemenea, progresul fără precedentdin domeniile telecomunicaţiilor )i calculatoarelor, care a produs o ade"ărată explozieinformaţională. ceasta nu este remarcabilă n primul r(nd prin cre)terea absolută a "olumuluide informaţii noi, ci prin faptul că acestea de"in disponibile pe scară foarte largă.
Factorii tehnologici în turism3poca postindustrială se bazează pe un sistem tehnic, ai căror principali pioni sunt
dez"oltările remarcabile n trei domenii6 electronică, materiale -plasticul, materialelecompozite, ceramica )i biotehnologie -Aaron, 1??=. Modificarea sistemului tehnic a datna)tere a"(ntului unor sectoare de acti"itate de naltă tehnologie, cum ar fi6 industriaaerospaţială, electronică, farmaceutică, chimia fină, biotehnologia, industria bunurilor destinate petrecerii timpului liber. n elementul dinamic )i spectaculos al perioadei post!industriale l reprezintă, nsă, progresul fără precedent din domeniile telecomunicaţiilor )icalculatoarelor, care a produs o ade"ărată explozie informaţională. ceasta nu esteremarcabilă n primul r(nd prin cre)terea absolută a "olumului de informaţii noi, ci prin faptulcă acestea de"in disponibile pe scară foarte largă.
Pentru turism conturul cel mai proeminent l au două domenii ale tehnologiei6tehnologia informatică )i a comunicării -E:A )i transporturile.
Pentru sectorul turism dez"oltarea tehnologiei informaţiilor )i comunicării are unimpact semnificati". Menţionăm c(te"a aspecte6• Aonsumatorii capătă mai mare control, fiind mai bine informaţi prin diferite mi*loace
despre produse6 pot să facă comparaţii de preţ )i ntre oferte, să "adă "ideo destinaţiile )ifacilităţile n timp real, să afle opiniile )i e"aluările altor turi)ti etc.
• $istemele electronice de plată au de"enit mai performante )i sigure, facilit(nd transferurilede bani )i reduc(nd costurile operaţiilor.
• Progresul telefoniei mobile a ieftinit comunicaţiile cu prietenii )i rudele n timpul
călătoriei.
2.2 Presiunea economicăProbabil că cea mai spectaculoasă schimbare care a a"ut loc la finele secolului trecut a
fost căderea comunismului. Aa urmare, fostele ţări socialiste, cum a fost )i Jom(nia, aude"enit economii n tranziţie de la mecanismul de planificare centralizată a economieinaţionale la economia de piaţă. $chimbarea a condus la apariţia unor ample procese deliberalizare, demonopolizare )i pri"atizare, iniţiate de autorităţile statului )i puse n acţiune
prin decizii politice )i reglementări legale.Eotu)i, pentru a pune problema ntr!un context mai exact, trebuie să arătăm că
procesele de liberalizare, demonopolizare )i pri"atizare ale economiei nu sunt exclusi"
apana*ul fostelor ţări socialiste. e exemple, pri"atizarea pe scară largă a ntreprinderilor destat a nceput mai nt(i n Ahile, iar termenul a căpătat circulaţie mai ales după pri"atizarea
companiei @ritish Eelecom din Marea @ritanie n 1?>4. n continuare pe această direcţie s!aunscris ma*oritatea ţărilor, inclusi", după 1??0, fostele ţări socialiste, ntr!o ade"ăratăKcompetiţie& internaţională de atragere a in"estiţiilor străine.
Liberalizarea, demonopolizarea, dereglementarea pieţelor au de"enit fenomeneaproape generale n zilele noastre. Perioade ndelungate gu"ernele au inter"enit pentru a
prote*a ramurile )i sectoarele de acti"itate interne, pe baza unor argumente aparent puternice,cum ar fi necesităţile industrializării, promo"area exporturilor )i substituirea importurilor sauchiar atragerea in"estitorilor străini. $!a constatat nsă că, n practică, aceste abordări-acceptate unanim n anii I0 )i nceputul anilor =0 n!au condus la rezultatele scontate, cuexcepţiile notabile ale Faponiei )i altor state din sia, cum ar fi Aoreea de sus )i ong!9ong-@urnete, 1???.
esigur că extensia liberalizării este diferită n diferite ţări )i zone geografice. n ţăriledez"oltate, liberalizarea "izează mai ales acele sectoare nchise anterior concurenţei -nspecial utilităţile publice. n ţările n tranziţie, dar )i n multe alte ţări n curs de dez"oltare,
procesul de liberalizare a acoperit aproape toate sectoarele acti"ităţii economice. stfel ţărilen curs de dez"oltare parcurg un proces de tranziţie de la autoritarism politic )i economic al
statului la capitalism democratic. e pildă, merica Latină a fost mult timp un spaţiu al protecţionismului comercial, promo"(nd politici de Ksubstituire a importurilor&. sia s!a aflatsub imperiul modelului *aponez de interferenţă a statului n comerţul exterior prin spri*inireaexportului propriu. 3uropa Aentrală )i de 3st a fost un spaţiu al dominaţiei monopolurilor,
prote*ării economiei naţionale )i diri*ării relaţiilor de comerţ exterior de stat. Aa urmare areformelor de liberalizare )i pri"atizare, numeroase state au nregistrat succese remarcabile )ise recomandă ca ade"ărate pieţe n expansiune -pieţe emergente.
'ările n tranziţie au trebuit nu numai să reformeze mecanismele de reglementare aeconomiei -schimbare politică, dar să restructureze )i ramurile economiei lor naţionale. nJom(nia de după 1?>?, crearea unui cadru legislati" adec"at nu a constituit singura pro"ocarema*oră. 7 pro"ocare mai dificilă a fost aceea a restructurării macroeconomice, ca bază aconstrucţiei unei pieţe funcţionale. Pentru aceasta, s!a trecut prin momente dificile, denchidere a unor fabrici )i combinate ale statului care erau mari consumatoare de fondurifinanciare )i generau mari pierderi. Jezultatul a fost reducerea sau chiar diminuarea
produselui intern brut al ţării pe o perioadă limitată, dar cu beneficiul că s!au creat condiţii pentru cre)tere mai sănătoasă ulterioară.
Ni n acest caz trebuie să menţionăm că fenomenele de restructurare economică au a"utloc )i se petrec n continuare n mai toate ţările, inclusi" -)i mai ales n cele dez"oltate din
punct de "edere economic. Aauza este e"oluţia rapidă a societăţii omene)ti, schimbareatehnologică, tranziţia la o societate post!industrială -indiferent dacă, din punct de "edereteoretic, este acceptată sau nu teoria existenţei acestei tranziţii.
Pentru ţara noastră, fenomenele de liberalizare, demonopolizare )i restructurare au fostncadrate n mare parte n procesul de pregătire pentru aderare )i apoi de aderare la niunea3uropeană. ceasta a generat presiuni reclam(nd o multitudine de schimbări realizate ntr!untimp istoric scurt.
$chimbarea economică se manifestă uneori prin crize la ni"el internaţional . ncontextul globalizării financiare, a liberei circulaţii a capitalurilor, ntrega economie aJom(nia a fost afectată n special de criza financiară asiatică din 1??=, extinsă apoi n Jusian 1??>, ce a pro"ocat nencrederea in"estitorilor n capacitatea ţărilor de a!)i onora obligaţiilede plată. n contextul respecti", ace)ti in"estitori au de"enit foarte precauţi n acordareamprumuturilor sau n efectuarea unor in"estiţii )i n zonele n"ecinate, inclusi" n Jom(nia.
ereglemenatarea financiară poate fi pusă n legătură )i cu criza care a afectat, de data
aceasta, ţările puternic dez"oltate, ncep(nd cu $ n 200I )i continu(nd cu zona euro.ereglementarea a urmărit reducerea costurilor de tranzacţionare )i facilitarea accesului
micilor operatori pe piaţă, dar s!a constat că ea a fost dusă prea departe, d(nd na)tere lafenomene negati"e cum ar fi renunţarea la politica prudenţială, implicarea băncilor noperaţiuni foarte complexe, ce făceau dificilă e"aluarea corectă a titlurilor, suprandatorarea.esigur că aceasta nu a fost unicul factor determinant, adaăug(ndu!se )i alţii, cum ar fi unmare "olum de fonduri disponibile n economia mondială )i reorientarea acestora după criza
asiatică spre alte zone, n special spre $; modelul de cre)tere bazată pe consum; politicimacroeconomice eronate -ex.6 facilitarea creditelor ipotecare )i altele.
Ariza financiară internaţionalizată este una din cauzele declan)atoare a cea ce senume)te #criza euro&. La acesta s!a adăugat datoriile publice )i pri"ate excesi"e ale statelor,agra"ate )i de ne"oia rezultată din procesele financiare din 200> de a sal"a sectorul bancar suprandatorat )i care a in"estit gre)it. 5u n ultimul r(nd, criza datoriilor s!a transformat ncriză de ncredere a in"estitorilor care pun la ndoială "oinţa politică )i determinaraemembrilor zonei euro de a repara defectele de construcţie a uniunii monetare.
3ste de discutat cum au fost afectate aceste tendinţe de către criza economică extinsăla ni"el mondial din prezent. stfel, s!a nregistrat o necesară inter"enţie a statului subanumite forme -ex.6 naţionalizarea unor bănci, cum este J@$ n Marea @ritanie, sau instituţiifinanciare, cum sunt societăţile de asigurare Oannie Mae si Oreddie Mac n $. Eotu)i, nus!au pus sub semnul ntrebării n mod serios )i nu au a"ut loc răsturnări de tendinţe n ceea ce
pri"e)te demonopolizarea, promo"area principiilor concurenţei sau pri"atizarea.
2.3 GlobalizareaG!()!i;)re) se define)te prin interdependenţa crescută ntre state, reflectată de
intensificarea fluxurilor de informaţii, tehnologie, capital, bunuri, ser"icii )i oameni la ni"elinternaţional.
3a este produsul re"oluţiei E: )i a telecomunicaţiilor, al cre)terii comerţului liber )i aldispariţiei blocurilor ideologice. re efecte asupra tuturor aspectelor "ieţii moderne, de la
reducerea importanţei graniţelor fizice, la extinderea reţelelor de social media.Oactorii motrici ai globalizării sunt61. resiunile politice pentru cre!terea ni"elului de trai. semenea presiuni sunt exercitate de
populaţii, mai ales n urma extinderii clasei de mi*loc ce are aspiraţii mai mari, a cre)teriifluxurilor de informaţii )i a democratizării.
2. #mbunătă$irea politicilor macroeconomice. n ultimile decenii s!a constatat o mbunătăţiren domeniul politicilor economice )i de management, nregistr(ndu!se succese n pri"inţareducerii inflaţiei sau a ratei de cre)tere economică. ceasta creează premise solide pentruun dinamism "iitor, chiar dacă "or continua să se manifeste crize economice.
. %ereglementarea !i liberalizarea. ereglementarea )i liberalizarea s!au extins treptat )iasupra unor sectoare economice nchise n mod tradiţional pentru concurenţă, cum au fost
transporturile aeriene la nceput )i apoi ma*oritatea industriilor de reţea -telecomunicaţii,electricitate, gaze naturale, apă etc..4. Cre!terea comer$ului !i a in"esti$iilor . Oluxurile comerţului internaţional au crescut, iar
opoziţia unor gu"erne sau grupuri de interese faţă de expansiunea comerţului n!au pututeroda această tendinţă. e asemenea, fluxurile de capital s!au amplificat, in"estiţiilestrăine fiind căutate )i promo"ate n ma*oritatea ţărilor, n special n cele emergente.
D. %ez"oltarea tehnologiei in&orma$iilor . ncorporarea tehnologiilor informaţionale n afaceria adus c()tiguri semnificati"e de eficienţă pentru economiile dez"oltate )i emergente. $e
poate considera că cele mai mari beneficii ale globalizării "or fi acumulate de ţări )icompanii care pot accesa )i adopta noi tehnologi, de"enite tot datorită globalizăriidisponibile la ni"el internaţional.
I. 'ectorul pri"at din ce în ce mai dinamic. 3xpansiunea rapidă a sectorului pri"at n multeţări emergente, stimulată de pri"atizare )i dereglementare, a a"ut efecte poziti"e asupra
cre)terii economice prin generarea unor presiuni concurenţiale ce conduc la utilizarea maieficientă a resurselor. :mpactul asupra eficienţei este multiplicat de re"oluţiainformaţională ce a permis transferul unor &bune practici& n ntreaga lume. inamismulsectorul pri"at se manifestă aproape n toate ţările, dar este foarte puternic n pieţeleemergente ale celor doi giganţi asiatici6 Ahina )i :ndia.
Eot mai multe firme )i internaţionalizează afacerile iar cele care operează la scarămondială sunt tot mai di"erse ca mărime )i origine, cresc(nd ponderea celor asiatice faţă decele europene. Aorporaţiile multinaţionale se situează din ce n ce mai mult n afaracontrolului unui stat )i se manifestă ca agenţi cheie ai schimbării, prin transferurile detehnologie, promo"area progresului n ţările n curs de dez"oltare )i integrarea n continuare aeconomiei mondiale.
n fenomen contro"ersat, ce poate fi perceput negati" n ţările dez"oltate, estetransferul unor capacităţi de producţie n ţări mai puţin dez"oltate, cu un ni"el de trai maiscăzut )i salarii mai mici, unde se poate produce mai ieftin. P(nă de cur(nd asemenea procesese petreceau n industrie, ser"iciile bazate pe cuno)tinţe păr(nd neatinse de această tendinţă.Eotu)i )i aici multe operaţii ale li"ării ser"iciilor s!au mutat n locurile cu salarii mai scăzute;
de exemplu, dez"oltarea de softare a fost externalizată n ţări din 3uropa de 3st, inclusi"Jom(nia sau n :ndia -companii indiene, cum ar fi Qipro )i :nfosGs, s!au afirmat de*a cagiganţi la ni"el mondial.
Liberalizarea economică )i globalizarea implică nsă )i riscuri )i pot genera problemecu potenţial perturbator asupra cre)terii economice, cum ar fi6• Jiscul extinderii recesiunii sau crizelor din unele state asupra altor economii.• <enerarea unor nenţelegeri )i dispute pri"ind regulile economice internaţionale.• <lobalizarea )i re"oluţia informaţională pun n e"idenţă rapid )i clar persistenţa sărăciei
sau diferenţele de ni"el de trai dintre state sau dintre regiuni n cadrul aceluia)i stat, cu posibile consecinţe sociale -stări de nemulţumire, proteste etc..
(n&luen$e asupra turismului. <lobalizarea permite tra"ersarea graniţelor cu mai multău)urinţă, ceea ce pentru industria turismului poate nsemna mai mulţi turi)ti străini, dar )iconcurenţă mai mare ntre destinaţiile turistice internaţionale. 7 analiză mai detaliată poaterele"a )i alte moduri n care globalizarea influenţează turismul6• Are)terea economiei internaţionale este baza pentru cre)terea turismului intern )i
internaţional. Are)terea economică induc(nd o mai mare putere de cumpărare "a permiteunui număr mai mare de oameni să călătorească.
• 3conomiile n expansiune din sia -n special Ahina )i :ndia "or genera un mare numărde turi)ti. $unt urmate de alte ţări n expansiune6 :ndonezia, @razilia, Oederaţia Jusă, ţăriledin 3uropa de 3st.
• :ntensificarea concurenţei ntre destinaţiile turistice. /or c()tiga un a"anta* competiti"destinaţiile care "or )ti să acţioneze strategic, pe termen lung, pentru a c()tiga mai mulţi"izitatori.
• Aompanii de turism )i "or extinde operaţiunile la ni"el global prin integrare "erticală,orizontală )i diagonală, prin in"estiţii masi"e n baze de date electronice )i n mar8eting.lături de acestea "or fi operatori de ni)ă ce "or putea oferi produse )i ser"icii pentruturi)tii cu anumite preferinţe )i cerinţe particulare.
• Oirmele globale au ne"oie de forţă de muncă globală )i se "a nregistra o cre)tere alucrătorilor expatriaţi. e asemenea, mobilitatea afacerilor "a imprima ritmuri nalte decre)tere a turismului de afaceri.
Presiui!e *e$!i#i%e se referă la realinieri pe termen lung ale unor realităţiinternaţională -cum a fost, de pildă, căderea comunismului sau extinderea niunii 3uropene.u efecte nu numai asupra ţărilor respecti"e, ci )i asupra marilor companii din orice alte zone.
3"oluţiile geopolitice "izează )i crize locale sau internaţionale. tacurile teroriste din11 septembrie 2001 au condus la scăderea "(nzărilor companiilor aeriene )i a celor legate de
acest domeniu. Aa urmare, multe au fost obligate să!)i reducă acti"itatea, să taie din costuri )isă concedieze o parte a personalului. (n&luen$e asupra turismuluiin perspecti"a de interes a turismului, trebuie menţionate unele e"oluţii care
reprezintă riscuri )i ameninţări. n primul r(nd, "or exista problemele ridicate de terorism,care tinde să fie tot mai descentralizat. 7 altă formă de terorism, cel cibernetic, este deasemenea un factor de risc )i pentru operaţiunile de turism. n sf(r)it, călătoriile sporesc, nmod implicit, riscul unor epidemii, cu at(t mai mult cu c(t unele ţări slab dez"oltate care
promo"ează turismul nu au sisteme de monitorizare a focarelor de infecţie )i s!ar putea chiarsă aibă reţineri n a semnala cazurile.
7rice ameninţare are efect asupra fluxurilor de turi)ti. stfel, "or fi e"itate destinaţiile
percepute ca mai puţin sigure )i, de aceea, asemenea destinaţii trebuie să acorde atenţiemăsurilor de protecţie a turi)tilor. n plus, speciali)tii n mar8eting "or promo"a destinaţiileameninţate de riscuri spre categoriile de turi)ti cu o toleranţă mai mare la risc. Eerorismul deorice natură determină o sporire a cheltuielilor de securitate; sunt necesare in"estiţii pentru
protecţia mpotri"a terorismului cibernetic )i pentru biosecuritate.
2.5 Presiunea socială
Pe plan social, trebuie remarcat că oamenii de astăzi au un grad mai ridicat de educaţiedec(t n trecut )i sunt mai puternic legaţi de idealurile de libertate indi"iduală -Arozier, 1??1.semenea trăsături nu a"eau cum să nu se transfere )i ipostazei de anga*at n procesul muncii.
$porirea cuno)tinţelor )i aspiraţia spre libertate fac ca lucrătorii să aibă pretenţii mai ridicatefaţă de locul de muncă, să se simtă capabili să se manifeste mai independent )i să reclame omai mare implicare a lor n treburile generale ale organizaţiei. Putem "orbi despre o nouă"iziune a societăţii, desemnată de Arozier -1??1 ca trecere de la un mod Keconomic& la ununul Ksociologic& de tratare a forţei de muncă.
M+u! <e%'i%= este reprezentati" pentru societatea industrială, dominată deingineri )i economi)tii, cei care se ngri*esc de funcţionarea ma)inilor )i de asigurareaeficienţei. nga*aţii trebuie să se nscrie, disciplinat, n coordonatele trasate de cerinţele de
bază ale randamentului maxim al ma)inilor, raţionalizării combinaţiei dintre factorii de producţie, reducerii costurilor, organizării raţionale a muncii cu ierarhii precise )i sisteme decontrol sofisticate.
M+u! <s%i!*i%= se ndepărtează de abordarea anterioară chiar de la utilizareatermenilor, cel de #forţă de muncă& fiind nlocuit de mai modernul #resurse umane&. Prinaceasta se recunoa)te că a"anta*ul competiti" se poate obţine mai degrabă prin "aloareaoamenilor dec(t prin "aloarea utila*elor. Logica actuală se fundamentează pe "alorificareacreati"ităţii umane. <ri*a supra"eghetorilor de a face ca oamenii din subordine săndeplinească sarcinile planificate c(t mai bine scade din importanţă n comparaţie cu gri*a dea pune n mi)care )i de a extrage c(t mai multe din forţa creati"ă a indi"izilor )i echipei dinsubordine. ceasta nu nsemnă că lucrurile se petrec ntr!o fabrică ca ntr!un centru de creaţieintelectuală sau că se pune ntre paranteze disciplina tehnologică )i de plan. nseamnă că secaută forme organizatorice care să conducă la sporirea participării, autonomiei )i cooperării,care să permită oamenilor să!)i manifeste forţa de creaţie.
%emogra&ie si turism$ub aspect demografic, tendinţele ma*ore "or fi6
• Cre!terea popula$iei. Populaţia "a fi n 201D de =,2 mild. -faţă de I.1 mld. n 2000. Aeamai mare parte din cre)tere -?0R se "a nregistra n ţările n curs de dez"oltare.
• #mbătr)nirea popula$iei. n ţările dez"oltate )i emergente se "a nregistra o mbătr(nire a populaţiei, urmare n principal a cre)terii duratei de "iaţă )i a reducerii ratei na)terilor.acă n prezent 1 din 10 oameni este peste I0 de ani, n 2020 proporţia "a fi de 1 din >.
ceasta exercită presiune asupra sistemului de pensii, ceea ce pune problema prelungirii"(rstei de pensionare.
• Cre!terea comple*ită$ii "îrstelor . Aopii cresc mai repede -la 12 ani au aspiraţii ca ale celor de 1= ani, dar mulţi adulţi "or să continue să fie &adolescenţi& -sub aspectul pasiunilor,
petrecerii timpului liber, mbrăcăminţii. e)i persoanele n "(rstă au o sănătate mai proastă dec(t a celor tineri )i a adulţilor, astăzi cei la I0 )i n primii ani după =0 sunt nstare de sănătate suficient de bună ca să le permite să fie producti"i n continuare -posibilca n "iitor "(rsta de pensionare să a*ungă p(nă spre =D de ani
• Urbanizarea. Peste I0R din populaţie "a trăi n ora)e spre 2020.Aa stil de "iaţă, principalele aspecte "or fi6
7amenii, n primul r(nd din ţările dez"oltate, con)tientizează tot mai mult importanţangri*irii sănătăţii. /a cre)te atenţia acordată auto!medicaţiei )i luptei mpotri"a stresului.e aceea călătoriile n scopuri medicale se "or extinde )i "or de"eni mai sofisticate.
Aomplexitatea "ieţii actuale face ca mulţi oameni să simtă ne"oia unor clarificări denatură spirituală, de căutare a unor sensuri ale existenţei, de reflecţie asupra raportuluidintre "iaţa personală )i profesională. nii autori consideră că asemenea schimbări anunţăntrarea ntr!o epocă nouă, a &economiei experienţiale&, adică o economie n care oameniicaută produse )i ser"icii ce le oferă o mbogăţire a experienţei de "iaţă -Pine S <ilmore1???.
n muncă se accentuează practica programului flexibil de lucru )i preocuparea pentru aechilibra "iaţa profesională cu cea personală.
re loc o cre)tere a gradului de educaţie )i se di"ersifică formele de educaţie. /a cre)te ncontinuare preocuparea indi"iziilor pentru a n"ăţa continuu, interesul pentru cultură,istorie etc.
ispare distincţia tradiţională ntre rolurile )i acti"ităţile pentru bărbaţi )i pentru femei.Mai multe femei au pregătire uni"ersitară, se căsătoresc mai t(rziu sau răm(n singure, se
bucură de "enituri mai mari. Mulţi bărbaţi de"in mai &feminizaţi&6 au rol acti" n cre)tereacopiilor, se interesează mai mult de modă, recurg la tratamente de ntreţinere )infrumuseţare, incluz(nd operaţii estetice.
(n&luen$e asupra turismului. Eendinţele demografice )i schimbările pre"izibile n stilulde "iaţă al oamenilor au impact profund asupra turismului6
1. asupra fluxurilor de turi)ti• Are)terea populaţiei )i mbunătăţirea stării de sănătate ! mai mulţi turi)ti• mbătr(nirea B efect asupra formelor de turism• rbanismul, presiunea timpului )i ni"elul crescut de stres B ne"oia de e"adare
2. asupra caracteristicilor turistului• caută modalităţi mai flexibile de petrecere a concediilor,• caută exeperienţe interesante, oportunitatea de a descoperi )i n"ăţa lucruri noi• interes mai mare pentru dez"oltare personală -spirituală, educaţie, pentru
cultura )i istoria din di"erse locurisemenea tendinţe conduc la o fragmentare a pieţei turistice, unde apar segmente de
9. A!#e $resiui3.1 Presiunea concurenţeiManagementul ntreprinderii este supus astfel unor pro"ocări multiple. 3le trebuie să
se preocupe de raţionalizarea producţiei, prin reducerea costurilor )i a preţurilor, nu nceteazăde a mai fi o exigenţă ce trebuie ndeplinită. ar la acesta se adaugă )i cerinţa de a mbunătăţi
calitatea produselor )i a proceselor de muncă sau necesitatea ca ntreprinderea să fie creati"ăn răspunsurile le pro"ocările mediului de operare.
Figura 1 – Forme de concuren$ă +după ,olijn !i .umpe/ 1002
@oli*n )i 9umpe -1??0 au descris mai multe forme ale modului de a se concura alntreprinderilor, fiecare dintre acestea domin(nd o anumită perioadă istorică, pe care autorii olimitează la o decadă -fig.1.
Concuren$a prin pre$ . 7 primă formă de concurenţă este sub presiunea preţurilor )i a fost predominantă n anii I0. Aondiţiile succesului sunt reducerea costurilor )i realizarea
economiei de scară.Concuren$a prin calitate. n anii =0, o modalitate a ntreprinderilor de a e"ita competiţiaextrem de dură prin preţ a fost de a!)i orienta eforturile spre cre)terea calităţii. ceasta ade"enit, alături de preţ, o dimensiune a competiti"ităţii. 3ste perioada c(nd s!a dez"oltat )imanagementul calităţii totale.Concuren$a prin &le*ibilitate. n anii >0, concurenţa s!a manifestat prin flexibilitate.3ficienţa )i calitatea n!au mai putut asigura succesul ntreprinderii, n condiţiile uneicre)teri accelerate a di"ersificării produselor, proces intensificat ncă de la sf(r)ituldeceniului anterior. n condiţiile de cre)tere a numărului produselor noi )i, implicit, areducerii duratei lor de "iaţă, flexibilitatea a de"enit un criteriu al competiti"ităţii. cesta
presupune ca ntreprinderea să fie capabilă să!)i adapteze oferta la modificările bru)te sau
destul de rapide ale cererii. A(te"a metode )i tehnici manageriale care au ncercat să oferesoluţii n această direcţie au fost sistemul *ust!in!time sau programele de lucru flexibile.e asemenea s!au imaginat structuri organizatorice mai puţin rigide.Concuren$a prin ino"a$ie. n anii ?0, concurenţă se bazează pe ino"aţie. $uccesul nu poatefi asigurat pe baza cre)terii economice constante sau doar prin adaptare la cerinţelemediului. 3ste necesar ce"a mai mult dec(t at(t, g(ndirea deliberată a unor schimbări
pentru "iitor n toate direcţiile6 produse )i ser"icii, peocese, sisteme etc.esigur că modelul are n "edere economiile de piaţă liberă din 7ccident, n Jom(nia
concurenţa fiind exclusă, p(nă n 1?>?, din mecanismul de reglare a economiei. ceasta nunseamnă nsă că astăzi nu sunt "alabile concluziile care se desprind din teoria lui @oli*n )i9umpe. Oorme de competiţie prezentate răm(n n "igoare pentru ntreprinderile din zilele
noastre, inclusi" din Jom(nia. Au alte cu"inte acestea trebuie să se conformeze deopotri"ăexigenţelor de raţionalizare a costurilor, de cre)tere a calităţii, de asigurare a flexibilităţii )i de
ino"are. 3xamin(nd figura 1, trebuie să nţelegem că pentru cele mai multe firme, tipulconcurenţei la care sunt supuse se regăsesc spre centrul unde se ntretaie toate cele patru zone.
stăzi, n condiţiile globalizării )i a internaţionalizării largi a afacerilor, se poate "orbimai degrabă de un fenomen de hiperconcurenţă.
3.2 Presiunea modei
Managementul este un domeniu aflat n permanentă e"oluţie )i generează periodic noimetode, tehnici )i abordări, ce a*ung la o largă recunoa)tere )i răsp(ndire printre firme nunumai n ţara de origine, ci n toate economiile dez"oltate. proape fiecare din ultimeledecenii din secolul trecut a fost dominate de abordări la modă. acă p(nă n 1?>?,organizaţiile din Jom(nia au urmat alte modele dec(t cele din Aaseta , după consolidareaeconomiei de piaţă funcţionale, managementul acestora s!a conectat la tendinţele generale.
Liderii au tendinţa de a urma ultimele ino"aţii n management pentru că "or să apară buni profesioni)ti, moderni )i progresi)ti. Eeoria neo!instituţională se referă la acest fenomen prin termenul i;'r>is' 'i'e#i%, care apare atunci c(nd organizaţiile imită structurile )i practicile celorlalte organizaţii din domeniul lor de acti"itate, mai ales a celor pe care leconsideră de succes.
:niţierea schimbărilor sub efectul presiunii modei poate fi benefică, c(nd sunttranspuse bune practici n organizaţie. Pe de altă parte, speciali)tii au atras atenţia asupra unor
probleme ale acestei abordări, anume faptul că noile idei, de)i par progresiste, nu au n spate ocercetare amplă asupra efectelor iar acestea pot fi uneori ndoielnice sau chiar negati"e.
7. Presiui i#ere $e#ru s%&i'()re
resiunile interne pentru schimbare se asociază cu fenomene ce se manifestă ninteriorul organizaţiei. cestea pot da na)tere unor probleme -lipsa de performanţă,disfuncţionalităţi, dificultăţi asociate cre)terii etc.. Pe de altă parte, ne"oia de schimbare
poate pro"eni din atitudine proacti"ă a conducerii organizaţiei care, sesiz(nd oportunităţi )i posibilităţi pentru dez"oltarea organizaţiei, adoptă o abordare proacti"ă chiar dacă nicio
ameninţare nu pare să existe pentru moment.
4.1 Performanţă insuficientăntreprinderea este un sistem de tip cibernetic, n care există feedbac8 ce permite
compararea ie)irilor efecti"e cu ie)irile dorite -obiecti"e. n cazul n care apare o abatere maimare de un anumit ni"el -e ntre obiecti"ul dorit -GT )i rezultatele efecti"e -G esteidentificată o performanţă insuficientă6
-GT!G U e
Performanţa insuficientă presupune lipsă de eficacitate B modul n care ntreprinderea)i realizează obiecti"ele, Kceea ce trebuie făcut&! )i de eficienţă ! anume dacă Kceea ce trebuie
10
9. M+) ? '))*e'e#1?D06 Managementul prin obiecti"e -MP7, Eehnica P3JE;1?I06 Erainingul sensiti"ităţii, grupuri de training;1?=06 programe de calitate a muncii )i "ieţii, cercurile calităţii;1?>06 cultura organizaţională, managementul calităţii totale,standardele internaţionale de calitate, benchmar8ing;1??06 mputernicirea anga*aţilor, "iziunea, reengineering,
competenţele cheie.Aarson i al ii, 2000, . 1144, citat n Palmer, unford i 8in, 200?, .D2
făcut& este făcut fără consum inutil de resurse. :dentificarea acesteia este un moti" temeinic pentru iniţierea )i implementarea schimbării n organizaţia respecti"ă.
7rganizaţiile care au performanţă slabă sunt mai u)or de schimbat n comparaţie cucompaniile de succes. Moti"ul este că performanţa duce adesea mulţumire de sine )i inerţie,ceea ce se traduce prin tendinţa de a păstra ceea ce au făcut cu succes n trecut. e exemplu,
Polaroid a fost numărul unu printre producătorii de aparate de fotografiat )i poze instant n1??4. nsă n mai puţin de un deceniu mai t(rziu, compania a dat faliment, incapabilă să seadapteze la progresul rapid al tehnologiei de realizare a fotografiei digitale.
4.2 Creşterea organizaţiei 7 teorie care poate explica schimbarea organizaţiei este cea a #ciclului de "ia$ă3 a
organizaţiei. $imilar omului, ntreprinderea este lansată -se na)te, se extinde -cre)te, a*ungela maturitate )i suferă un proces de dezin"estire -)i chiar dispariţie. Perspecti"a biologicăsugerează o schimbare ine"itabilă )i lentă a organizaţiei, ceea ce nu este nu corespundentotdeauna realităţii afacerilor. n plus, spre deosebire de fiinţa umană, nu există niciocondiţie naturală ca organizaţia să moară la un moment dat. in contră, managementul se
străduie)te s!o facă să supra"ieţuiască, să crească )i să prospere, acesta fiind )i un moti" de aintroduce schimbări.n alt model ce sugerează ne"oia de schimbare pe parcursul e"oluţiei unei organizaţii
aparţine lui <reiner -1?=2. cesta include cinci >);e )!e %re@#erii, care descriu paradigme alefuncţionării )i conducerii organizaţiei. Erecerea de la o etapă la alta sunt determinate de
problemele create de contradicţia dintre condiţiile structurale modificate )i abordările ce de"indemodate )i inadec"ate. Aa urmare, la punctele de articulare a fazelor se "or na)te crize, ceimplică ne"oia unor schimbări urgente.
Oazele de cre)tere sunt sintetizate n continuare -tabelul 16• cre!terea prin creati"itate ! ntr!o primă fază, ntreprinderea abia fondată este mică iar
acţiunea creati"ă a patronului este esenţială. n condiţiile dez"oltării organizaţiei, acesta
nu mai poate acoperi toate funcţiile de conducere, apar(nd astfel o primă criză, criza deconducere.
• cre!terea prin conducere ! $unt dez"oltate sistemele de decizie, de retribuire, de stabilire a bugetelor, de comunicare etc. )i se dez"oltă aparatul administrati". 7 dată cu complicareastructurilor, apar Kspeciali)tii&, care "or deţine puterea dată de expertiza lor ntr!undomeniu specific )i o "or folosi pentru a obţine o autonomie sporită. $e na)te astfel o nouăcriză de cre)tere, criza de autonomie.
• cre!terea prin delegare ! $oluţiile pentru rezol"area crizei de autonomie suntmputernicirea personalului, delegarea unor sarcini, formarea de echipe autonome delucru. e regulă sunt nsoţite de dileme, cu pri"ire la gradul de libertate care să fie acordat
subordonaţilor, la ni"elul de extindere a responsabilităţilor, dar )i de lupte surde pentru prezer"area puterii n organizaţie. Eoate acestea reprezintă germenii unei noi crize -crizacontrolului.
• cre!terea prin coordonare ! Problemele se rezol"ă prin re"izuirea )i perfecţionareasistemelor de planificare -combin(nd abordarea de Ksus n *os& )i de K*os n sus&, decomunicare, prin schimbarea culturii -n sensul promo"ării unei mari mari democraţii amuncii etc. ar toate acestea pun n contradicţie structurile birocratice existente cu
presiunea pentru ino"are )i creati"itate -criza birocraţiei.• cre!terea prin colaborare B Aonceptul de colaborare este definit de <reiner ca ce"a mai
mult )i diferit calitati" de procesul de coordonare clasic; este "orba de o altă culturăorganizatorică, anga*aţii adopt(nd o filozofie nouă, bazată pe implicare, participare )i
comunicare deschisă. A(te"a dintre problemele care trebuie rezol"ate sunt flexibilizarea
4.3 nouă conducerePunctul de pornire al schimbării este adesea nlocuirea persoanelor cheie de
conducere, scont(ndu!se pe faptul că noii "eniţi aduc cu ei o anumită "iziune despre cum ar trebui să fie n "iitor ntreprinderea. n cazul tranziţiei de la @ritish Eelecom, presiunileexterne s!au con*ugat cu influenţa modului de g(ndire )i acţiune al noilor cadre superioare,
pre)edintele consiliului de administraţie, directorului general executi" )i directoruluidepartamentului de resurse umane. e asemenea la Eim8en Jomania, preluarea controluluifabricii rom(ne)ti de către concernul american, noua conducere, ca )i performanţa insuficientăau stat la baza modificării resurselor )i strategiei )i a lansării ulterioare a unor ample programede schimbare.
Aercetările arată că persoanele din managementul superior care deţin decizia o lungă perioadă de timp au tendinţa de a păstra formulele de succes. n schimb, un director executi"sau echipă de conducere nouă declan)ează de regulă modificarea structurilor )i a culturii
organizaţionale. Pentru a e"ita riscul complacerii n abordări n"echite, producătorul detelefoane mobile finlandez 5o8ia consideră că este important să se schimbe periodic punctulde "edere al factorilor de decizie cheie. Aa urmare, )efii de ntreprinderi se rotesc n posturidiferite pentru a le da o perspecti"ă proaspătă asupra realităţilor.
![Zen Gandirea Si Religia [ Zen- Maestri Patriarhi Cap1 & Cap2] -Toslaideshare](https://static.documente.net/doc/80x56/5571ff8549795991699d72d8/zen-gandirea-si-religia-zen-maestri-patriarhi-cap1-cap2-toslaideshare-55a820df20229.jpg)
