DE CE (MAI) CITIM?

Nu-i poţi spune unui copil „Citeşte!” sau

„Iubeşte!”…Trebuie să-şi dorească singur asta!

Verbul „a citi” nu suportă imperativul.

DE CE (MAI) CITIM?

• Citim, pentru că literatura ne ajută să trăim ca oameni……..adevăraţi oameni;

• Mulţi citesc pentru a se instrui, pentru a-şi face o cultură solidă;

• Alţii citesc pentru a se putea transpune în nenumăratele vieţi, imposibile întâlnite în cărţi;

• Mai există şi altă categorie, care citeşte pentru a simţi acea emoţie specială pe care o carte poate să o ofere şi viaţa reală, nu;

• Uneori, lectura are efecte decisive asupra construcţiei morale, comportamentale şi modului de gândire a unei persoane, asupra evoluţiei sale ulterioare;

• Pentru unii ,lectura devine ajutorul nesperat în crizele existenţiale.

“ LECTURA ESTE PENTRU SPIRIT, CEEA CE EXERCIŢIUL ESTE PENTRU TRUP.”

(MIHAI BENIUC)

Cartea reprezintă un complet depozit al inteligenţei omeneşti. Uitate între file de sute de ani, par moarte, dar noi le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citeşti când vrei, cum vrei şi de câte ori vrei.

Cartea este atât de înţelegătoare, încât atunci când n-ai înţeles-o, nu se supără, nu jigneşte, te aşteaptă să revii.

Cartea este comoara fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, pentru ca alţii să le poată folosi în voie.

“Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile, înfrângerile şi biruinţele sale toate.

Cartea ne este prieten credincios, de nădejde.”

Cartea este învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să plângi.

Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme asupra unui pasaj, să te întorci la altul, pe lângă care ai trecut în grabă, dar la care simţi nevoia să revii, să meditezi îndelung în timpul lecturii şi după ce ai terminat-o, să reiei cartea oricând doreşti.

O carte te trimite la alte cărţi şi toate, împreună formează baza trainică a culturii noastre.

Tocmai pentru că este deţinătoarea atâtor puteri, nu credem în dispariţia literaturii şi, cu atât mai mult, în dispariţia cititorilor.

Lectura? Calculatorul? Televizorul?Toate sunt importante, atâta vreme cât

sunt surse de învăţare şi de dezvoltare a personalităţii copilului;

Lectura este, totuşi, “pe cale de dispariţie” în învolburata epocă a vitezei...

Deşi se cunosc beneficiile lecturii asupra cititorilor, se pot număra tot mai puţini cititori în devenire, comparativ cu anii trecuţi.

Cauzele sunt multiple. Se constată că invazia mass-mediei şi a tehnologiei ultraperformante ne ţine departe de CARTE ,deşi nu vor putea înlocui CARTEA niciodată.

S.O.S.! LECTURA ÎN PERICOL

a) MASS-MEDIA Există o dependenţă pe care o creează atât vizionarea de filme, ascultarea muzicii cât şi simpla vizionare a programelor TV, fără niciun scop prestabilit.

Televiziunea oferă curiozităţi copiilor prin imagini, sunete, efecte speciale, de aceea timpul dedicat lecturii se reduce drastic. Un alt efect negativ este vizionarea filmelor realizate după cărţi ce duce la renunţarea la lectură.

NIMIC NU POATE ÎNLOCUI TEXTUL CITIT!

Dacă în urmă cu 30 de ani computerul era un accesoriu de lux, azi, aproape fiecare puşti are capacitati superioare de utilizare a calculatorului in comparatie cu părinţii.

b) REVOLUŢIA IT

Folosit în mod abuziv la o vârstă mică, calculatorul, în mod paradoxal, limitează copilul în devenirea lui.

Jocurile pe calculator, practicate sub supravegherea părinţilor şi limitate în timp pot ajuta la dezvoltarea atenţiei şi inteligenţei.

Consumate în exces însă, fură timpul elevilor şi le oferă o dimensiune alternativă vieţii ,privându-i de contactul direct ,atât cu oamenii, cât şi cu valorile culturale,

c) ANTURAJUL Anturajul îşi pune adânc amprenta asupra fiecăruia. Elevii nu citesc, deoarece, acest lucru nu e practicat nici de prietenii lor.

Se creează astfel o serie de relaţii de interdependenţă care afectează negativ dezvoltarea elevilor.

Astfel, dacă mentalitatea modernă a eliminat lectura ca alternativă a petrecerii timpului liber în defavoarea altor lucruri, e lesne de înţeles că aceasta este o cauză a lipsei interesului de a citi la elevi.

d) LIPSA RESURSELOR FINANCIARE ŞI DE TIMP

Explozia de edituri a adus şi o explozie de preţuri, puţini elevi putând să-şi mai permită să achiziţioneze cărţi, puterea de cumpărare fiind tot mai scăzută. Timpul tot mai limitat al tuturor: de la părinţi la copii, toţi sunt într-o permanentă criză de timp. Apar însă şi alte neajunsuri în calea lecturii care sunt mult mai greu de înlăturat: mediocritatea, lenea, dezordinea, delăsarea.

Curriculumul actual promovează sistemul comunicativ-funcţional, sistem ce presupune formarea integrată a capacităţilor de receptare / exprimare orală şi a celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisă.

Competenţa este un indicator pentru ceea ce trebuie să facă un elev, ceea ce el trebuie să realizeze.

Performanţa este măsura realizării efective a unei competenţe, ceea ce face elevul în mod concret .

UNDE SE POT FORMA ȘI DEZVOLTA ACESTEA? - în familie ;

- în școală; - în bibliotecă;

- în cluburi;

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANŢA ELEVILOR ÎN DOMENIUL LECTURII

Locul lecturii în programul şcolar;Organizarea demersului didactic în ceea ce priveşte

predarea/ învăţarea citit – scrisului;Diversitatea suporturilor de lectură, a materialelor

didactice;Varietatea abilităţilor şi strategiilor de lectură pe care elevii

sunt solicitaţi să le folosească;Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să

exprime reacţii proprii la textele citite;Funcţionarea bibliotecii şcolare şi a bibliotecii clasei ;Accesul la calculator şi la internet; Utilizarea software-ului educaţional pentru dezvoltarea

competenţelor de citire ;Absenteismul ;Atitudinea familiei faţă de lectură;

MEDIEREA COMPETENȚEI Vizează dezvoltarea încrederii în sine a copilului, facilitarea apariţiei sentimentului de competenţă în situaţiile de învăţare :,, sunt în stare”, ,,sunt capabil”, ,,eu pot”.

CUM REALIZĂM MEDIEREA COMPETENȚEI ?Cunoaşterea nivelului de expertiză al copilului şi al

experienţei de viaţă a acestuia;Selectăm acele activităţi de învăţare care respectă acest

nivel şi care pot trimite la experienţe concrete de viaţă ale copilului;

Recompensăm răspunsurile;Explicăm strategiile prin care copilul obţine succesul în

învăţare ;Asigurăm centrarea atenţiei pe reuşita strategiilor folosite

în învăţare;

CUM REALIZĂM MEDIEREA PROVOCĂRII INTERESULUI PENTRU LECTURĂ ?

Stimulăm şi încurajăm o atitudine deschisă la confruntarea copilului cu situaţii noi, dificile;

Facilităm confruntarea copilului cu situaţii noi și complexe;

Încurajăm manifestarea creativităţii , a curiozităţii şi originalităţii;

Recompensăm succesul;Încurajăm asumarea de riscuri realiste faţă de

sarcinile propuse;Susţinem copilul să identifice şi să

monitorizeze schimbările care se produc în situaţia lui şcolară;

În scoală ,elevii nu trebuie doar să răspundă la întrebări , ci să şi înveţe să iniţieze o conversaţie ,să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme , să-şi argumenteze ideile şi atitudinile ,să exerseze convenţiile unei comunicări civilizate şi să interiorizeze valoarea comunicării. De aceea , activităţile didactice trebuie să cuprindă o varietate de experienţe de comunicare orală şi scrisă.

La clasele I-IV se aloca o oră de lectură distinctă în orarul săptămânal; În clasele I – II, citirea zilnică a diferitelor texte de către cadrul didactic alternează cu citirea independentă a elevului ; În clasele a III-a şi a IV-a elevii sunt încurajaţi să citească atât texte literare, cât şi texte nonliterare. Lectura este exersată atât în mod tradiţional cât şi la fiecare disciplină de studiu (matematică, istorie, geografie etc.) în diferite registre: citirea tabelelor, a graficelor, schemelor, hărţilor etc.

SCOPUL LECTURII

să dezvolte gustul elevilor pentru citit şi să-i facă să iubească cartea;

să formeze în mod progresiv un tânăr cu o culturăcomunicaţională şi literară de bază:

capabil să comunice şi să interacţioneze cu semenii;

capabil să înţeleagă lumea din jurul său;

capabil să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om ;

capabil să –si exprime gândurile, stările, sentimentele, opiniile;

Competenţa generală

Utilizarea limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite

situaţii de comunicare

Obiective cadru

Stimularea capacităţii de receptare a textului literar/nonliterar;

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală şi scrisă;

Dezvoltarea interesului pentru lectură;

Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative;

OBIECTIVE SPECIFICE

Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte;

Familiarizarea copiilor cu diferite tipuri de scriere;

Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu apariţia, distribuirea sau păstrarea cărţilor;

Cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare;

Exprimarea preferinţelor literare în conexiuni interdisciplinare;

OBIECTIVE SPECIFICE:

Raportarea emoţiilor afective la mesajul textelor literare;

Cultivarea sensibilităţii artistice prin lectură Împărtăşirea experienţei personale; Dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a

capacităţii de exprimare orală, spontană, corectă, expresivă;

Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului; Stimularea capacităţii creatoare.

Conţinuturia. Textul literar

1. Literatura pentru copii – lumea copilăriei, lumea necuvântătoarelor, lumea fantastică;

2. Basme, poveşti povestiri, fabule, legende – literatura română şi universală

• Real şi imaginar în basm;binele şi răul în basm; personaje pozitive şi negative;

• Fabula: antologia viaţă-alegorie în fabulă; morala fabulei• Povestiri istorice – figuri de voievozi şi domni în istoria românilor;• Poezia – anotimpurile văzute de poeţi; poezia naturii;• Legende – adevăr şi legendă; legende istorice;• Poveşti, povestiri, romane pentru copii;

b. Textul nonliterar-funcţional• Regulamentul şcolar, afisul, reclama, anuntul, prospectul, factura,

ghidul, articolul de lege, reţeta culinară, enciclopedia, harta,scrisoarea de felicitare, programul de spectacol, dicţionarul, rebusul;

c. Desene, tabele, diagrame, simboluri, cifrul, sondaje

Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală. E un instrument care dezvoltă posibilitatea de

comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj.

Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:

• aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;

• aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;

• aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.

Importanţa lecturii pentru copii

Ce trebuie să citească un elev din clasele I –IV?

texte literare - studiate in manualele de citire ale fiecărei clase;

texte literare si nonliterare - intercalate intre textele de citire;

lecturi suplimentare extraşcolare, recomandate de învăţător.

Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură:

Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcţie de următoarele criterii:

gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginaţie, emoţii, sentimente etice şi estetice;

sfera de interese şi preocupări ale elevilor; capacitatea de înţelegere a mesajului conţinut în

opera literară; calităţile educative şi estetice ale cărţii indicate; calităţile stilului - simplitate, naturaleţe, proprietate -

să permită elevului o înţelegere uşoară a mesajului lecturii.

Modalităţi pentru stimularea interesului pentru lectură:

• conversaţia problematizată ;• modelul de cititor oferit de învăţător;• citirea/povestirea incitantă;• organizarea unor concursuri;• alcătuirea unor albume/fişe de lectură;• şezători literare şi medalioane literare;• întocmirea unor portofolii;• formarea bibliotecii de clasă /bibliotecii personale;• ghicitorile literare; • jocul cu versurile ;• diafilmele, benzile audio şi video cu poveşti ;• lecţiile de popularizare a cărţilor;• expoziţiile de carte ;• dramatizările;

Stimularea interesului pentru lectură în cadrul familiei

Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali( familia şi şcoala), o muncă care presupune perseverenţă, voinţă. Familia constituie primul mediu de viaţă,socială şi culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului , asigură premizele dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia. De aceea, familia trebuie să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărţii încă înainte de învăţarea alfabetului, atracţia fiind produsă de vizualizarea imaginilor. Lectura bunicilor, a mamei sau a tatălui ,mai ales înaintea orelor de somn, constituie cea mai bună modalitate de a stabili primele contacte ale copiilor cu cărţile. Poveştile, povestirile, poezioarele din lumea păsărilor şi animalelor sau cele având ca eroi copii de vârstă apropiată cu care copilul se poate identifica, reprezintă genul de literatură care încântă copilăria.

PĂRINŢII ŞI BUNICII - păstrători ai unui bogat tezaur de poveşti

Iată câteva modalităţi pe care le-am propus părinţilor pentru petrecerea unor momente plăcute alături de copii, pentru a-i ajuta să pătrundă în lumea magică a cărţilor:• Faceţi din lectură o activitate obişnuită familiei! (exemplul personal,

acţiunile în comun sunt cele mai bune metode de a stimula gustul pentru lectură)

• Alegeţi cărţile care v-au încântat şi dvs. copilăria, dar şi pe cele cu personaje noi, îndrăgite de ei (cereţi sfatul d-nei învăţătoare pentru cărţile potrivite);

• Citiţi împreună cu copilul dvs.!• Organizaţi jocuri literare împreună cu el!( Recunoaşte povestea/

personajul / autorul / titlul);• Vorbiţi mult cu copilul dvs despre cărţi!• Vizionaţi împreună filme realizate după poveşti şi basme!( discutaţi

asemănările şi deosebirile, de preferat după citirea cărţii);• Introduceţi copilul în lumea minunată a cărţilor!(biblioteca din oraş,

librării);• Încurajaţi copilul să descopere literatura în călătorie!• Înfiinţaţi-i o bibliotecă personală!

Atitudinea familiei faţă de lectură Fiecare învăţător , în întâlnirile periodice cu părinţii, va promova importanţa lecturii în mediul familial,încurajarea părinţilor de a acorda atenţie bibliotecii de acasă, mediului creat pentru stimularea lecturii, modelului pe care familia îl oferă.

Orice plimbare poate fi un motiv pentru lectură, dar un alt fel de lectură - cea a semnelor de circulaţie, a comportamentului, a culorilor, a reacţiilor celorlalţi. Orice călătorie prin şi în afara localităţii, este, de asemenea, un prilej pentru a povesti istoricul locurilor, pentru amintiri şi impresii.

ETAPE ŞI PARTICULARITĂŢI ALE PROCESELOR DE FORMARE ALE

ABILITĂŢILOR DE

CITIRE /LECTURĂ

ÎN ŞCOALĂ

1. Lectura literară = citirea corectă, perceperea literelor și recunoașterea cuvintelor ; 2. Lectura funcțională = citirea conștientă, înțelegerea conținutului textelor și mesajelor oferite de acestea; 3. Lectura evaluativ-critică = citire critică , aprecierea valorii textelor și evaluarea informațiilor obținute din textul citit .

ETAPA I: Consolidarea mecanismelor citirii corecte deprinse de copii încă din clasele I-II. Realizarea primelor achiziții pentru lectura individuală.

ETAPA a II-a : Achiziția metodelor și cunoștințelor specifice pentru lectură metodică

a unui text.

ETAPA a III-a

Participarea independentă şi individuală la munca propusă în clasă

Cum îmbunătăţeşte învăţătorul exprimarea orală a elevilor ?

construieşte diferite contexte de comunicare prin:

• crearea ocaziilor pentru activităţi de comunicare independente, de grup şi cu întreaga clasă ;

• reducerea intervenţiilor proprii pentru a încuraja interacţiunea elevilor ;

• jocuri de rol sau dramatizări;• formarea unor grupe flexibile , a căror

componenţă se schimbă frecvent ;• notarea informaţiilor despre modul în care

gândeşte şi vorbeşte fiecare elev ;

încurajează procesul comunicării prin :• utilizarea conversaţiei , a povestirii , a cititului

cu voce tare , a jocului de rol şi a prezentării orale ;

• discutarea cu elevii despre propriile lor experienţe ;

• observarea felului în care se exprimă oral fiecare elev ;

• acceptarea întrebărilor şi a comentariilor elevilor;

• practicarea regulilor unei comunicări civilizate (ascultarea și respectarea opiniilor celorlalţi si nu respingerea lor);

ajută elevii:

• să se exprime clar;• să facă asocieri ;• să ţină cont de sentimentele celorlalţi ;• să aprecieze relaţiile de prietenie ;• să aibă în vedere,că pot exista soluţii

diverse pentru o anumită problemă ;• să înţeleagă felul în care oamenii

folosesc limbajul ca să obţină ceea ce doresc ;

evaluează felul în care se exprimă oral un elev , observând :

• siguranţa cu care se exprimă elevul în diferite scopuri ;

• situaţiile de comunicare in care exprimarea orală a elevului este eficientă ;

• capacitatea elevului de a fi un bun ascultător;• impactul pe care îl are exprimarea orală a unui elev

asupra auditoriului ;• modul în care vorbitorul ţine cont de reacţiile

auditoriului sau dacă aceste reacţii afectează prestaţia vorbitorului ;

• cum se descurcă elevul în viaţa cotidiană în ceea ce priveşte comunicarea orală ;

• ce convenţii sociale ale comunicării orale înţelege şi foloseşte elevul ;

Dacă elevul parcurge toate activitățile legate de lectură, indiferent de materia la care se citeşte, atunci va fi capabil : să raporteze imaginile la text şi textul la

imagini; să relateze fragmentul indicat; să reproducă oral textul citit; să rezume în scris un text; să caracterizeze personajele unui text narativ; să alcătuiască planul de idei al unui text; să scrie texte proprii inspirate din textele

citite,etc.

FORME DE

ÎNDRUMARE A LECTURII

Expunerea prin povestire,în special la clasele mici;Conversația despre o carte sau apariție editorială;Dezbaterea literară;Activitatea cu cartea prin citirea expresivă a

învățătorului și a elevilor ;Recenzia unor cărți prezentată de învățător sau elevi ;Lecțiile de popularizare a cărților ;Metoda demonstrației ;Metoda excursiilor literare ;Metoda exercițiilor ;Întâlnirile cu scriitorii ;Șezătorile literare în cadrul clasei sau clase diferite;Seri de basme și de poezie în clasă sau bibliotecă;Medalioane literare ;Simpozioane literare ;Concursuri ;Confecționare de albume literare ;Reviste literare ;Călatorii imaginare pe hartă ;Emisiuni televizate sau la radio ;;

La formarea acestor competențe  putem aplica urmatoarele tehnici interactive: Lectura intensivă Lectura sau discuția ghidată Alcătuirea planului de idei Floarea de nufăr Explozia stelară Reacția cititorului Agenda cu notițe paralele / Jurnalul dublu Pânza discuției

Privite în raport cu vârsta copiilor, competenţele de bază reclamă capacitatea de a găsi şi utiliza o sursă de informare (ziar, revistă, carte, site). Dar, după ce informația a fost identificată, elevul trebuie ajutat să o prelucreze şi  să se pregătească  pentru expunerea datelor selectate.

Recunoaşteţi personajul Din fragmentele prezentate trebuie să recunoască numele personajului şi titlul povestirii.

Recunoaşteţi povestirea !Place mult elevilor şi îi determină să citească povestirea pentru a putea câştiga jocul. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru. Se prezintă câte un fragment dintr-o povestire şi li se cere să recunoască titlul şi autorul. Câştigă cei care au recunoscut toate povestirile.

Povestirea în lanţ Este un joc prin care conţinutul poveştilor citite este redat de cât mai mulţi elevi. Povestea este cunoscută de toţi elevii. Elevii sunt aşezaţi în cerc formând un “lanţ”. Este numit primul elev să poves-tească. Acesta povesteşte un fragment, altul continuă povestirea de acolo de unde s-a oprit primul şi tot aşa până la sfârşitul acesteia. Copilul care nu poate continua povestirea “rupe lanţul” şi drept pedeapsă trebuie să citească cu o lectură mai mult.

Metode şi mijloace diverse pentru a le stimula activitatea creatoare: cântece, poezii, tablouri, drumeţii, audiţii, compuneri model.

JOCURILE LITERARE

Dramatizările după diferite lecturi

Utilizarea diverselor strategii pentru a determina elevii să exprime reacţii proprii la textele citite

• elevul - cititor este încurajat să îşi formeze capacitatea de a reflecta, de a-şi dezvolta creativitatea şi gândirea critică;

• abilităţi de comprehensiune literară (identificarea ideilor principale, ordonarea cronologică a evenimentelor, identificarea relaţiei cauză – efect etc.);

• abilităţi de comprehensiune prin deducţii (a identifica ideile implicite, a anticipa rezultate, a identifica trăsături de caracter etc.);

• abilităţi de comprehensiune evaluative (a distinge între fantastic şi real, a distinge între fapte şi opinii etc.);

• abilităţi de organizare (a ordona evenimente, a clasifica idei, personaje etc.);

“Minibiblioteca clasei” – fiecare elev poate aduce câte o carte şi realizează o mică bibliotecă. Notează toate cărțile într-un „registru”. Se face instructajul despre rolul bibliotecii din clasă, despre cum trebuie să se păstreze aceste cărţi, despre modul cum trebuie să fie citite, fără a fi rupte, pătate sau pierdute.

Realizarea unui catalog al cărţilor din biblioteca personală şi selectarea acestora după conţinut.

Modalităţi de abordare a textului pentru dezvoltarea competenţele de lectură:

Abordarea ilustrativă-lectura unui text ilustrativ, extragerea cu elevii a trăsăturilor marcante ale textului;

Abordarea centrată pe” punctele tari” ale textului –identificarea elementelor- cheie pentru interpretarea textului, opţiuni/alternative interpretative;

Abordarea retoric – argumentativă - identificarea elementelor specifice discursului de tip argumentativ, analizarea acestora;

Abordarea problematizată – pornind de la elementele-surpriză ale textului;

Abordarea tabulară- identificarea paradigmelor semantice ale textului/câmpuri semantice/lexicale, corelaţii în plan conotativ;

Abordarea din perspectiva comunicativă – identificarea rolurilor de comunicare, interpretarea mesajului ca act de comunicare;

Abordarea structurală – analiza pe niveluri de organizare a textului: morfosintactic, semantic – corelaţii între observaţiile făcute pe diverse paliere ale analizei;

Abordarea lineară – Progresie textuală, conştientizarea aşteptărilor, anticipări, formarea macrostructurilor comprehensive, feed-back-uri;

Metode activ-participative utilizate în orele de limba şi

literatura română

1.BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI) 12.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE

2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ (METODA PIRAMIDEI)

13.JOCUL DE ROL(SIMULAREA)

3.CUBUL 14. LASĂ-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL CUVÂNT

4.CVINTETUL 15. MOZAICUL

5.CIORCHINELE 16. PREDICŢIA(ANTICIPAREA)

6. CADRANELE 17. PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

7.DIAGRAMA VENN 18. METODA R.A.I.(Răspunde, Aruncă, Interoghează)

8.EXPLOZIA STELARĂ 19. SINELG

9.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ COMUNICAŢI

20. STUDIUL DE CAZ

10.HARTA CONCEPTUALĂ 21. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

11.HARTA TEXTULUI 22. TURUL GALERIEI

METODE

ACTIVE

CRITERII DE EVALUARE

Ritmul de lectură;

Capacitatea de asimilare şi prezentare a lecturii;

Dezvoltarea gradului de stimulare a capacităţii creatoare.

Strategii didactice

pentru dezvoltarea competenţelor de lectură

la ciclul primar

• Cititul repetat• Citirea în gând• Cititul cu un coleg• Teatrul cititorilor• Cititul în cor şi repetarea

Metode şi tehnici

pentru dezvoltarea cititului

fluent şi conştient

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Verificarea caietelor/fişelor de lectură;

Convorbirile cu clasa şi individuale despre lecturile elevilor;

Observarea performanţelor;

Controlul fişelor de cititor la bibliotecă.

FINALITĂŢILE LECTURII LA ŞCOLARUL MIC• Consolidarea deprinderii de citire, fluentă, conştientă şi expresivă;• Formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură;• Lărgirea ariei de informaţie a elevilor;• Creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii în general;• Cunoaşterea, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor într-o gamă

complexă;• Cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice;• Cultivarea sentimentelor, convingerilor şi comportamentelor morale;• Definirea şi aprecierea valorilor morale;• Formarea discernământului etic;• Dezvoltarea gustului estetic;• Îmbogăţirea şi activizarea vocabularelui, dezvoltarea capacităţii de

exprimare;• Stimularea capacităţii creative;• Formarea idealurilor etice şi estetice;• Dezvoltarea capacităţii de a gândi şi de a se exprima în conexiuni

interdisciplinare;• Lărgirea orizontului imaginativ;

Ţinând cont de ceea ce spunea Freinert:

“Problema principală a educaţiei rămâne nu atât conţinutul învăţământului ,cum s-ar crede astăzi, cât modul de a provoca setea

de cunoaştere a copilului …” rămâne ca noi, dascălii, să găsim cele mai potrivite modalităţi de eficientizare a demersului

didactic, astfel încât să stimulăm apetitul pentru lectură al elevilor.

Să ne lăsăm

îmbrăţişaţi de

lectură…

Din activitatile noastre“Să facem cunoştinţă!” - activitate suţtinuta la Biblioteca

V.A. Urechia , in prezenţa doamnei bibliotecare Geta

Eftimie care le prezintă copiilor o parte din cărţi si regulile pe care

trebuie să le respecte atunci când împrumută o carte.

“Cărţi mari şi cărticele, învăţăm multe din ele” – activităţi de consiliere susţinute de bibliotecara Mariana Patron si de învăţătorii claselor I-IV in biblioteca şcolii noastre .

“O carte, o bucurie” - acţiune caritabilă - donaţie de cărţi către copii defavorizaţi de la Şcoala Emil Gârleanu

în cadrul proiectului educaţional “Dăruim din suflet’’

Expoziţie de carte

Aşadar, “Nu e alta ,mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă ,decât cetitul cărţilor” (Miron Costin)

Vă dorim Sărbători fericite şi un An Nou cu sănătate!