CAP 5 Operatiuni Speciale

8/16/2019 CAP 5 Operatiuni Speciale

1/30

CAPITOLUL V

OPERAŢIUNI COMERCIALE SPECIALE

1. Transferul internaţional de tenolo!ie1.1. Con"e#tul de tenolo!ie

Din punct de vedere etimologic prin „tehnologie”, înţelegem un termen cusensuri diverse. Domeniul în care a luat naştere este cel al producţiei materiale,unde tenolo!ia a a$uns tre#tat s% dese&ne'e totalitatea #ro"eselor de#rodu"ţie( )"u o#eraţiile *i re!ulile "ores#un'%toare”, iar apoi teoria unei tehnici

sau a mai multora, într-o anumită ramură sau sector de activitate. Recent, prinextrapolare, se conturează încă o accepţiune mai largă!, potrivit căreia tenolo!iaar putea reprezenta şi un sistem de metode teoretice, experimentale şi cu caracter prospectiv, menite să "ixeze o#iectivele unei acţiuni de „construire a viitorului$ şisă determine cunoaşterea realităţii în vederea estimării resurselor, delimităriimi%loacelor şi evaluării rezultatelor acestei acţiuni.

&xpresia )transfer de tenolo!ie+, al cărei succes "ulgerător a "ăcut-oinsepara#ilă de pro#lema dezvoltării necesită unele precizări cu privire laconţinutul ei. Dacă criticile care s-au "ăcut adoptării acestei expresii, de o du#lă

am#iguitate, sunt logic "ondate, nu mai puţin ea este de"initiv intrată în lim#a%ulspecialiştilor şi nespecialiştilor de pretutindeni şi tre#uie acceptată cu conţinutulconvenţional pe care l-a do#'ndit. Du#la am#iguitate reală, la care se re"eră uniiautori, este determinată de "olosirea improprie a am#ilor termeni( tehnologie, însens de mi%loace tehnice şi nu de ştiinţă sau artă a mi%loacelor tehnice! şi transfer ,în sens de dezvoltare a tehnicii locale prin mi%loace variate, printre care unele nuimplică nici un "el de trans"er, chiar în sensul cel mai larg, şi nu numai în sens %uridic tehnic, de transmitere a unui drept real.

)n ultima perioadă se o#servă tot mai pregnant o tendinţă de a înlocuicuv'ntul „tehnică” prin acela de „tehnologie”, acesta av'nd drept explicaţiein"luenţa lim#ii engleze unde există doar al doilea cuv'nt!. )n lim#a "ranceză, ca şiîn lim#a rom'nă, cele două cuvinte nu sunt sinonime. *ehnologia este mai multdec't tehnică. &a este îndeose#i arta de a ela#ora şi utiliza o tehnică. +lt"el spus,tenolo!ia ili"% "unoa*terea &i$loa"elor de a "rea teni"a( de a o #une ,no#er%( de a o utili'a *i de a o fa"e s% #rofite terţilor . *ehnologia este o tehnicăîncarnată, deoarece ea este asimilată şi încorporată de către oameni. )n acelaşi timp, %uridic ea este un #un şi economic, o valoare.

Dincolo de tehnologie, în sensul precis, care tre#uie să "ie relevant, se plasează ceea ce doctrina "ranceză numeşte „le savoir industrielle” adică

cunoştinţe sau erudiţie industrială. +cesta cuprinde, "ără îndoială, tehnica şitehnologia, şi de asemenea cunoştinţele comerciale prosperitatea şi exploatarea


2/30

pieţei pentru produsele sau serviciile acoperite de tehnică! şi gestiunea "inanţele, personalul, pu#licitatea etc., ale întreprinderii care va "a#rica produsul sau vadistri#ui serviciile!. „/e savoir industrie” permite nu numai înţelegerea şi utilizareaunor tehnici, dar în aceeaşi măsură punerea în operă într-o uzină, o#ţinerea de pro"it şi capacitatea de a îm#unătăţi sau a ameliora. )n "ond, este o capacitateglo#ală a întreprinderii. +tunci c'nd situaţia se prezintă ast"el, se realizează ceea cein doctrina "ranceza a "ost denumit „maitrise industrielle”, adică măiestrieindustriala, cu re"erire specială la concepţia, realizarea, conducerea sau întreţinereaunui ansam#lu industrial.

&xpresia )transfer de tenolo!ie+ este "oarte mult "olosită. 01D&0rganizaţia de 1ooperare &conomică şi Dezvoltare! îl caracterizează ca "iind„procesul prin care inovaţii (produse noi sau savoir-faire) realizate într-o ţară sunt

transmise în alta pentru a fi utilizate acolo”. +cesta exprimă o realitate veche c'tlumea( capacitatea omului de a acumula cunoştinţe şi de a le transmite semenilor

printr-o învăţătură.)n opinia noastră „trans"er de tehnică” se re"eră la operaţii restr'nse de

cesiune sau de cumpărare de #revete şi de mărci, de concesiuni sau de luări delicenţe ori de cooperare tehnică su# "orma activităţilor de studii, consultanţă,asistenţă. 1onceptul de „trans"er de tehnologie” are o deschidere mai generală şimai complexă. *ehnologia este aplicarea curentă a cunoştinţelor ştiinţi"ice şitehnice la nevoile producţiei2 el acoperă ansam#lul de in"ormaţii, de competente, demetode, de servicii si de utila%e necesare la punerea în opera a unei tehnici date.+st"el, tehnologia cuprinde pe de o parte elemente materiale uşor cuanti"ica#ile

echipament, #revete, licenţe! şi pe de altă parte o sumă de cunoştinţe şi deexperienţe practice, 3no4-ho4-ul, a cărei evoluţie este mai delicată şi transmitereamai di"icilă.

1onceptul de „trans"er de tehnologie” nu se re"eră deci numai la o simplăv'nzare sau comunicare a unei tehnici, ci se poate aplica de asemenea la totalitatea procesului de dezvoltare a cărui măiestrie completă tre#uie să "ie atinsă de cătrecumpărătorul tehnicii în cauza în vederea "a#ricării şi comercializării produsului.Din acest punct de vedere, contractele pentru realizarea de ansam#luri industrialesunt in mod normal generatoare de trans"eruri de tehnologie.

5oţiunea de trans"er de tehnologie este insu"icientă. )n acest sens seconsideră că ceea ce are importanţă este un trans"er de aptitudini, prin urmaretrans"erul măiestriei tehnice sau industriale, care permite primitorului să devinăautonom şi să se eli#ereze de stăp'nul său. +devăratul trans"er de tehnologie presupune punerea în operă a coordonatelor a trei condiţii sine 6ua non şicomplementare(

- un trans"er de tehnologie2- o "ormare personalizată, adaptată si permanentă2- o asistenţă tehnică.

7


3/30

1.-. Con"e#tul de transfer de tenolo!ie

)n cadrul schim#urilor economice internaţionale, un loc important îl ocupăcomerţul cu inteligenţă umană. &lementul esenţial în această "ormă de comerţ estetrans"erul sau schim#ul de tehnologie.

8otrivit practicii internaţionale, aportul de tehnologie, de 3no4-ho4, demărci, #revete etc. constituie "apta unei singure părţi şi sunt renumerate de cealaltă parte. +şadar, ele nu sunt e"ectuate pe riscul "iecărei părţi, iar contraprestaţia lor nueste reuşită proiectului comun, ci vărsarea renumeraţiei. Deci, părţile au interesedi"erite, deşi ele sunt convergente.

)n sens restr'ns, trans"erul de tehnologie este comunicarea în schim#ul uneirenumeraţii a oricăror cunoştinţe tehnice încă inaccesi#ile pu#licului şi ne#revetate.)n sens larg, totuşi, expresia desemnează contractele complexe cuprinz'nd înacelaşi timp o licenţă de #revet şi comunicarea elementului de 3no4-ho4 necesar

exploatării sale, elemente ştiinţi"ice şi tehnice dar şi eventual „savoir-"airecommercial”.

)n doctrina rom'nească, noţiunea de „trans"er de tehnologie” a "ost de"inităde mai mulţi autori. )n mod concret trans"er de tehnologie reprezintă o operaţiuneinternaţională complexă, implic'nd aspecte economice, tehnico-ştiinţi"ice şitehnologia necesară dezvoltării trans"erului de tehnologie. 9e concretizează, în principal, în realizarea de proiecte de investiţii şi cuprinde( exportul-importul demaşini, utila%e, echipament şi alte #unuri de investiţii, asigurarea serviciilor necesare pentru amplasarea, construirea şi punerea în "uncţiune a o#iectivului de

investiţii2 asigurarea condiţiilor pentru însuşirea cunoştinţelor tehnico-ştiinţi"ice2 pregătirea corespunzătoare a "orţei de muncă în ţara #ene"iciară.8rincipalele condiţii impuse de realizarea unui trans"er de tehnologie

avanta%os sunt( trans"erul unei tehnici utile şi potrivite cu condiţiile existente în ţara primitoare2 protecţia proprietăţii industriale2 realizarea unor condiţii neoneroase2a#senţa condiţiilor politice.

*rans"erul internaţional de tehnologie constituie expresia ce desemnează înmod generic orice tranzacţie asupra tehnologiei considerată în sens larg, viz'ndtransmiterea de către deţinătorul de tehnologie către #ene"iciar a cunoştinţelor cu privire la metoda, modul, experienţa de producere a unui produs, crearea unei"a#rici, uzine etc., împreună cu tehnica a"erentă, indi"erent dacă este #revetată saunu, pe plan %uridic.

Transferul internaţional de tenolo!ie se ,nf%#tuie*te #e "ale"ontra"tual%( #%rţile "ontra"tante fiind #arteneri din ţ%ri diferite.

Obiectul transferului internaţional de tehnologie se poate concretiza în( #revete de invenţie, desene şi modele tehnice, "ormule secrete de "a#ricaţie şi îngeneral, asistenţă tehnică ne#revetată, care în mod curent este cunoscută su#denumirea de 3no4-ho4, engineering, "ranchising, hard4are şi so"t4are etc.

Prin"i#alele &odalit%ţi de reali'are a transferului internaţional de

tenolo!ie #ot fi &enţionate "oo#erarea teni"o/*tiinţifi"% *i in0estiţiiledire"te ale so"iet%ţilor transnaţionale. )n prezent, datorită amplorii "ără precedent

:


4/30

a revoluţiei tehnico-ştiinţi"ice şi a creşterii interdependenţelor economice dintrestatele lumii se înregistrează o sporire deose#ită a importanţei trans"eruluiinternaţional de tehnologie lu'nd naştere un verita#il "lux internaţional distinct detehnologie în cadrul circuitului economic mondial, ceea ce a determinat "ormareaunei pieţe internaţionale de tehnologie. 8onderea cea mai mare în trans"erulinternaţional de tehnologie o deţin societăţile transnaţionale. Dar, acestea, princontractele de trans"er impun #ene"iciarilor, pe l'ngă un preţ ridicat de monopol şisevere restricţii în domeniul comercializării produselor "a#ricate cu tehnologiiimportate. )mpre%urarea a determinat o reacţie "irească de apărare a propriilor interese din partea ţărilor #ene"iciare ale trans"erului internaţional de tehnologie înspecial ţări în curs de dezvoltare!, care au iniţiat o serie de demersuri în cadrul0.5.;. pentru ela#orarea unui cod al trans"erului internaţional de tehnologie cainstrument de neutralizare a practicilor monopoliste, a#uzive existente în acestdomeniu.

Din cele prezentate putem aprecia că, schim#ul tehnologic este un schim#de cunoştinţe mai mult dec't de #unuri şi deci nu este avanta%os dec't dacă se"inalizează cu o reală măiestrie industrială şi cu o "inalitate economică pro"ita#ilă.

1.. 2or&ele de &anifestare a transferului de tenolo!ie #e #iaţainternaţional%

Transferul internaţional de tenolo!ie este o "ormă de cooperare

economică internaţională, care se #azează pe trans"erul între agenţi economicisituaţi în ţări di"erite a unor mi%loace tehnice, procedee, cunoştinţe de specialitateetc., necesare realizării unei investiţii cu caracter tehnic, privind "a#ricarea şicomercializarea unui produs sau serviciu.

)n cadrul relaţiilor economice internaţionale, trans"erul de tehnologiereprezintă procesul de transmitere de la o "irmă la alta, aparţin'nd unor ţări di"erite,a in"ormaţiei tehnologice, a proceselor sau a produselor care includ aceain"ormaţie, #ene"iciarul scont'nd pe creşterea productivităţii şi a e"icienţeiactivităţii sale.

*rans"erul internaţional de tehnologie **! se consideră a "i o investiţiedirectă sau o investiţie de capital care constă in trans"erul unor #unuri su# "orma #unurilor de proprietate industrială, maşini, utila%e, instalaţii cu scopul de a produce #unuri în ţările receptoare care urmează a "i valori"icate în "olosul #ene"iciarului detehnologii în condiţiile în care #unurile de capital au "ost cumpărate in totalitate!sau în "olosul am#ilor parteneri în condiţiile în care cei doi parteneri au sta#ilitdiverse "orme de cooperare economică internaţională!.

**< are un caracter obiectiv "iind determinat de diviziunea internaţională amuncii, de ad'ncirea cooperării internaţionale în producţie, de evoluţia speci"icăcontemporană a pieţei mondiale rezultate din recunoaşterea "aptului ca tehnologia

=> *rans"erul internaţional de tehnologie mai este cunoscut şi su# denumirea de comerţ internaţional cu inteligenţă datorită "aptului ca nouă tehnologie este un rezultat al activităţii intelectuale,


5/30

reprezintă un "actor important de promovare a creşterii economice. 1'teva aspectecaracteristice ale **< în economia contemporană pun în evidenţă "aptul că( estestr'ns legat de existenţa structurilor de cercetare-dezvoltare tehnologică caregenerează tehnologia ca produs2 este un proces o#iectiv care tinde să acoperedi"erenţele de ordin tehnologic dintre di"erite entităţi implicate în procesuldezvoltării2 procesul este in"luenţat de nivelul "orţelor de producţie, de mediuldeţinătorului de tehnologie, de mediul primitorului şi de natura tehnologieitrans"erate2 este asociat sau nu cu "luxul de produse "izice2 necesită vectori propriide dezvoltare, const'nd din organizaţii specializate capa#ile să des"ăşoaresecvenţele speci"ice procesului de trans"er de tehnologie ca o acţiune plani"icată şistrict orientată spre anumite o#iective social-economice. **< prin conţinutul şicaracteristicile sale are numeroase "uncţii şi este implicat ca urmare a acţiunii anumeroşi "actori, aşa cum reiese din ta#elul de mai %os(

2un"ţii 2a"tori3enerare detenolo!ietransfera4il%

8rognozarea cererii de tehnologie, strategia de plani"icare tematică, capitalul tehnologic existent,capitalul intelectual existent, cantitatea şi calitatea"acilităţilor, relaţiile cu industria, capacitatea decomunicarea şi construcţii de imagine, mi%loace"inanciare pentru dezvoltare proprie, stilul deconducere şi cultura organizaţiei

3enerare de noi

"uno*tinţe #entrudifu'iune #oliti"%

1apitalul intelectual, "inanţarea pu#lică, organizarea

comunităţii ştiinţi"ice locale, inserarea încomunitatea ştiinţi"ică internaţională, concordanţaorientării tematicii cu cerinţele generale ale mediului

Pre!%tirea des#e"iali*ti *i"er"et%rifunda&entaleorientate

8rograme de pregătire pentru di"uziuneaterminologiilor avansate, "acilităţi logistice adecvate programelor de pregătire, "inanţare pu#lică,cunoaşterea cererii de tehnologii avansate în mediuldat, capital intelectual pentru activităţi de cercetare"undamentală orientată, "acilităţi speciale sau accesla "acilităţi speciale pentru cercetări "undamentaleorientate, inserţie "avora#ilă? acces şi do#'ndire derenume în comunitatea ştiinţi"ică locală şiinternaţională

Pri&ire *i ado#ţiede noi tenolo!ii

8oziţia concurenţială în domeniul pro"esionalspeci"ic, mărimea pieţei, gradul de dezvoltare a"uncţiunii de structură a 1D, capacitatea de plani"icatstrategică #azată pe inovare, capital intelectual,mi%loacele de "inanţare, capacitatea de a a#sor#iriscurile generate de inovare, cultura organizaţiei

2urni'area de noi &xistenţa unor structuri orientate spre dezvoltarea

@


6/30

tenolo!ii *i#rodu"ţie de 4unuri*i ser0i"ii

tehnologiilor şi trans"erul acestora, "acilităţidezvoltate de o cercetare aplicativă, "acilităţi detraining #azate pe asocierea terminologiilor cu produsele livrate sau pe livrarea separată a produselor şi tehnologiilor

2a"ilitatea dere!lare a "ererii ,nfun"ţie de ofert% *iiniţiere de TT

1unoaşterea organizaţiilor sursa de tehnologie,cunoaşterea cererilor de tehnologie, organizarea de #aze de date( cerere-o"erta şi "acilitarea comunicării,achiziţia şi "ormarea unor porto"olii proprii detehnologie, organizarea unor structuri capa#ile săiniţieze trans"erul de tehnologie, existenţa unor specialişti capa#ili sa conducă proiecte de **,contacte corespunzătoare cu organismele regulative.

3enerare de

re!le&ent%ri ,ndo&eniul TT(finanţarea unora!enţi ili"aţi ,n#rodu"erea *i TT("ontrolul res#e"t%riire!le&ent%rilor


7/30

trans"er care implică cote di"erite de departa%ări în asumarea riscurilor de cătreacţionarii locali şi cei străini. 1omerţul 1*5 se prezintă ca o complementară a pieţelor clasice prohi#itiv protecţioniste "aţă de ţările în curs de dezvoltare.

+v'nd în vedere caracterul lucrărilor,


8/30

/ o in!inerie "ole:% - "ormă care cuprinde consilierea prestarea deservicii intelectuale, de gestiune, asistenţă tehnică!, ingineria de procedee"urnizarea de 3no4-ho4, acordarea de licenţe! şi ingineria de construcţie"urnizarea de echipamente şi materiale, monta%ul de instalaţii, lucrări deconstrucţii!2

/ "o/antre#ri'a "ontra"tual% - asociere care nu presupune constituirea unuicapital social, în cadrul căreia partenerii sta#iliţi în di"erite ţări execută împreunăactivităţi industriale sau comerciale2

/ "o/#rodu"ţia (coproduction) - presupune repartizarea de sarcini în cadrulunui contract de cooperare industrială, în virtutea căruia "iecare întreprindere participantă se specializează în "a#ricarea de elemente determinante sau părţi din produsul "inal care este asam#lat apoi, de unul din parteneri2

/ "u%rarea ,n "ontra#artid% (counter - purchase) - operaţiune legatăcare include mai multe contracte prin care un exportator acceptă să cumpere de la

clientul său sta#ilit în altă ţară, pentru a le importa, măr"uri sau serviciireprezent'nd un anumit procent din valoarea propriilor livrări2

/ s"i&4uri "oensate (counter - tinde) - operaţiune legată con"orm căreia părţile acceptă, pentru plata #unurilor şi serviciilor "urnizate, livrări de alte #unurişi servicii de o valoare identică2

/ "o/antre#ri'a "u "onstituirea unui "a#ital so"ial #e a"ţiuni - acţionaridin diverse ţări împart între ei riscurile şi #ene"iciile co-antreprizei constituite caentitate %uridică distinctă2 constituirea este, de o#icei, strict reglementată %uridic!2

/ "oo#erarea industrial% - relaţie care implică o comunitate de interese pe

termen lung între întreprinderi industriale din di"erite ţări. orme( concesionarea delicenţe, "urnizarea de instalaţii şi linii tehnologice, punerea la punct de noitehnologii sau schim#uri de in"ormaţii, producţia şi comercializarea unor proiectecomune o#ligaţiile decurg'nd din activităţile de cooperare pot "i reglate, total sau parţial în natură!.

/ o#eraţiuni ,n aso"iere (oint ventures) - "ormă de asociere comercială sauindustrială care implică o gestiune comună şi o împărţire a riscurilor şi #ene"iciilor2

/ o#eraţiuni „ un'tim” - operaţiuni legate, pe termen scurt sau mediu, învirtutea cărora o întreprindere din spaţiul ;niunii &uropene care cumpără #unuri dela un partener din &uropa de &st şi le plăteşte în monedă converti#ilă, o#ţine un*credit de e+port* un drept virtual de a vinde! care-l autorizează să exporte #unuride o valoare echivalentă în altă ţară din &uropa de &st.

- a"orduri de li"enţ% - termenul desemnează autorizaţia dată de titularulunui drept exclusiv (cedant) unei alte persoane (concesionar) de a întreprindeanumite activităţi acoperite de acest drept sau de a trans"era elemente de *'no-ho*. +cordurile de licenţă se prezintă su# "orma mai multor documente %uridicecare acoperă drepturile con"erite de licenţă şi care pot include şi anumite serviciisau "urnizarea de materiale.

/ li"enţe de 9no;/o; - licenţa acordată de cedant concesionarului prin care

i se transmite acestui a din urmă $ştiinţa$ de a produce anumite #unuri şi ? sauservicii2

E


9/30

/ li"enţe de 4re0et - sta#ilesc modalităţile de utilizare a unui produs sau aleunui procedeu #revetat2

/ li"enţele de &ar"% - acordarea prin care proprietarul unei mărciautorizează o altă persoană în schim#ul unor avanta%e comerciale sau prin plataunor dividende! să utilizeze marca înregistrată, cu condiţia să respecte strictcriteriile de calitate2

/ o#eraţiuni #aralele - "ormă de cumpărare care constă în încheiereasimultană a două contracte distincte de exemplu, de v'nzare-cumpărare a unor #unuri şi de cumpărare în contrapartidă!2

/ in!ineria de #ro"es tenolo!i" - termen care desemnează concepţia,doza%ul şi cali"icările di"eritelor etape ale unui anumit procedeu tehnologic2

/ a"ordurile de "o&erţ re"i#ro" - termen generic care include acordurilede compensaţie de mare anvergură pe termen lung şi toate operaţiunile legate petermen scurt şi mediu2

/ "redit furni'or - credit pe termen scurt şi mediu, acordat cu percepereaunor do#'nzi comerciale, de către v'nzătorul de #unuri de echipament sau de cătreo altă #ancă! clientului sau şi care acoperă total sau parţial! preţul de cumpărare.Deseori, creditul "urnizor este asociat unor sisteme naţionale de re"inanţare aexporturilor şi care #ene"iciază de spri%in guvernamental.

/ "oo#erarea industrial% tri#artit% - tip de cooperare care presupune treisau mai multe întreprinderi din di"erite ţări care include, de o#icei, "urnizarea deinstalaţii complete, linii de "a#ricaţie sau executarea de proiecte de inginerie civilă.

/ "ontra"tul la "eie - contract prin care antreprenorul este responsa#il "aţă

de clientul său prin construirea instalaţiei de producţie.)n Rom'nia, in"rastructura de trans"er tehnologic şi inovare, respectivorganizaţiile specializate pentru di"uzarea, trans"erul şi valori"icarea în economie arezultatelor de cercetare-dezvoltare, este încă sla# dezvoltată. 8rin politicileguvernamentale din domeniul 1D, după adoptarea FC nr+:G?@::> privind constituirea,evaluarea şi acreditarea entităţilor din in"rastructura de inovare şi trans"er tehnologic, respectiv( centre de trans"er tehnologic, centre de in"ormaretehnologică, centre incu#atoare de a"aceri inovative, o"icii de legătură cu industria.8'nă în prezent, s-au în"iinţat @G ast"el de entităţi, care au "ost autorizate provizoriu

şi sunt "uncţionale.De asemenea, pentru a stimula inovarea #azată pe a#sor#ţia rezultatelor 1D

G


10/30

şi dezvoltarea parteneriatelor între unităţile cu pro"il 1D, instituţiile de învăţăm'ntsuperior şi partenerii industriali, a "ost stimulat şi susţinut procesul de în"iinţare a parcurilor ştiinţi"ice şi tehnologice. 1adrul legal este asigurat de 0C =?@::@ privind constituirea şi "uncţionarea parcurilor ştiinţi"ice şi tehnologice, apro#ată prin /egea E:?@::>. 8entru susţinerea dezvoltării in"rastructurii de inovare şitrans"er tehnologic, a "ost creat 8rogramul naţional $Dezvoltarea in"rastructurii deinovare şi trans"er tehnologic - "ontra"tele de li"enţ%( de 9no;/o; *i de "onsultin!/in!inerin!?

1.4.1. Contractul de licenţă

Contra"tul internaţional de li"enţ% presupune înţelegerea prin caretitularul unui drept de proprietate industrială transmite unei alte persoane, total sau parţial, "olosirea dreptului sau exclusiv de exploatare, )n schim#ul plăţii uneiredevenţe. ,icenţierea este înţelegerea pe #ază de contract prin care titularul unuidrept de proprietate intelectuală transmite pe #ază contractuală, unei alte persoane,

total sau parţial, "olosinţa dreptului sau exclusiv de exploatare, )n schim#ul uneisume de #ani sau unor produse. 8rincipalele "orme şi tehnici de comercializare a #revetelor(

cesiunea - prin care se transmite titularului unui #revet de invenţiedreptul sau de proprietate unei terţe persoane poate "i totală sau parţială!2

aportul unui #revet de invenţie în societate economică mixtă2 locaţiunea invenţiilor #revetate2 licenţierea.


11/30

)n concluzie, prin contractul de licenţă se înţelege transmiterea de cătretitularul unui #revet, numit licenţiator a dreptului de "olosinţă al unei invenţii sauinovaţii unui #ene"iciar, numit licenţiat.

Contra"tul de li"enţ% sta4ile*te "ondiţiile ,n "are un titular al unul4re0et de in0enţie autori'ea'% un 4enefi"iar sau &ai &ulţi s% e:er"ite uneledre#turi de e:#loatare ale o4ie"tului titlului res#e"ti0. 8rintre condiţiileesenţiale sta#ilite prin clauzele contractului de licenţă tre#uie amintite următoarele(elemente re"eritoare la locul şi dată semnării, de"inirea părţilor, o#iectul precis alcontractului cu prezentarea #revetelor, condiţiile de calitate, volum de des"acere,teritoriul, situaţia per"ecţionărilor, modul de şcolarizare al persoanelor implicate înaplicare, preţul licenţei, modalităţi de plată, căi de control, garanţii, modalităţi desoluţionare a litigiilor, stingerea contractului. 1ontractul de licenţă este un contractconsensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ şi intuitu personae.

O4ie"tul "ontra"tul îl "ormează autoritatea sau acordarea dreptului ca o

licenţă să "ie "olosită către partener. 1ontractul de licenţă nu implica deci un actde dispoziţie asupra dreptului exclusiv din #revet. /icenţiatul transmite numai"olosinţa dreptului de exploatare, care poate "i totală sau parţială. 1lasi"icareacontractelor de licenţă poate "i "ăcută după conţinutul drepturilor con"eritelicenţiatului în e+clusivenone+clusive.

,icenţa e+clusivă presupune "aptul ca licenţiatorul acordă licenţiatuluidreptul exclusiv de utilizare a invenţiei, renunţ'nd la concedarea unor drepturiidentice terţilor.

,icenţa simplă presupune "aptul că licenţiatorul acord'nd dreptul de

exploatare a invenţiei #revetate îşi rezervă dreptul de a acorda licenţa în cauză şialtor #ene"iciari. 1ontracararea unei asemenea situaţii se "ace prin includereaclauzei naţiunii sau "irmei celei mai "avorizate, care asigură #ene"iciaruluiextinderea în "avoarea sa a oricărei condiţii mai "avora#ile, consimţită de concedentunui #ene"iciar ulterior şi, de asemenea, prin utilizarea licenţelor neexc


12/30

@no;/o;/ul este de"init prin ansam#lul cunoştinţelor tehnice, ne#revetatesau ne#reveta#ile, deţinute de o întreprindere, în legătură cu "a#ricarea unui produssau aplicarea unor tehnologii industriale, pe care această le păstrează secrete, pentru a le exploata în avanta% propriu sau le transmite unor terţi, în anumitecondiţii. Ino4-ho4-ul este di"erit de secretul de "a#ricaţie mi%loace


13/30

put'nd utiliza cunoştinţele ce-i "ormează o#iectul dacă le do#'ndeşte prinexperienţă proprie. )n timp ce contractul de licenţă transmite unei alte persoanedreptul de a exploata invenţia #revetată, contractul de 3no4-ho4 transmite dreptulla cunoştinţele "urnizorilor către #ene"iciar cu e"ectele relative.

6n"eierea "ontra"telor de 9no;/o; "oort% ris"uri foarte &ari din#artea furni'orului, deoarece este posi#il ca importatorul să "ie interesat doar deanumite aspecte tehnice neelucidate de către proprii specialişti, iar pe parcursulnegocierilor preliminare, eventuale scurgeri de date sau de in"ormaţii să "ie"ructi"icare de către importator, acesta renunţ'nd la semnarea contractului.8reventiv, se poate apela la unul din instrumentele %uridice consacrate în practicăinternaţională( la asumarea de către #ene"iciarul de 3no4-ho4, în mod unilateral, aunui anga%ament, prin care se recunoaşte caracterul strict con"idenţial alin"ormaţiilor şi comunicări lor care se vor "ace. )n sensul interdicţiei de a divulgasau transmite terţilor in"ormaţii înainte de semnarea contractului sau semnarea unei

convenţii preala#ile contract de opţiune! prin care "urnizorul se o#ligă să deadetalii cu privire la cunoştinţele, metodele şi tehnicile proprii dec't după încheiereatranzacţiei.

1.4.3. Contractul de consulting-engineering

A"ti0itatea de "onsultin!/en!ineerin! este o modalitate relativ nouă derealizare a trans"erului internaţional de tehnologie, apărută ca urmare a dezvoltăriiaccelerate a comerţului cu maşini, instalaţii şi echipamente complexe #unuri de

investiţii! şi a #unurilor su# "orma de tehnologii sau procedee ce presupun, învederea implementării lor, documentaţii, proiecte, cunoştinţe tehnico-ştiinţi"ice -cunoscute ca servicii de consulting=E şi de engineering=G. +ceastă modalitate constăîntr-o înţelegere contractuală intervenită între un "urnizor de consultanţă şiinginerie tehnică sau tehnologică şi un #ene"iciar extern. )n această înţelegere,"urnizorul se anga%ează să presteze în "avoarea celui de-al doilea #ene"iciarului!,servicii inginereşti şi de consultanţă în ceea ce priveşte( conducerea unor lucrări deinvestiţii, e"ectuarea de studii tehnico-economice studii de "eza#ilitate!, acordarea

=E 8rin consulting se are în vedere acordarea de asistenţă în vederea organizării unor activităţi

economice, a per"ecţionării şi "uncţionării unor o#iective industriale prin "ormularea unor recomandări menite să ducă la optimizarea deciziilor de ordin economic, social-cultural.1onsultingul constituie un ansam#lu de servicii prestate de către persoane "izice sau %uridice "irme!specializate, în scopul alegerii soluţiilor cele mai adecvate şi e"iciente, pentru realizarea unor o#iective sau des"ăşurarea anumitor activităţi economice şi sociale.=G 8rin termenul de engineering se înţelege ansam#lul de operaţiuni care urmăresc e"ectuarea încondiţii de e"icienţă sporită şi care cuprind totalitatea activităţilor anterioare, concomitente şiulterioare ce însoţesc realizarea unui proiect. &ngineering-ul este o activitate legată, de o#icei, deconsulting şi constă în ela#orarea, la cererea clienţilor, de proiecte complexe de investiţii,întocmirea de studii tehnico-economice studii de "eza#ilitate!, cu indicarea eventuală a potenţialilor "urnizori ai anumitor maşini sau grupe de maşini, necesare procesului tehnologic, acordarea de

consultaţii tehnice legate de cumpărarea unor licenţe, "ormularea condiţiilor tehnice ale contractuluişi chiar negocierea contractelor în numele întreprinderii ordonatoare, precum şi acordarea deasistenţă tehnică la cerere! în timpul realizării investiţiei.

7:


14/30

de asistenţă tehnică.&ngineering-ul, în sensul ce< mai larg, poate "i considerat o activitate

speci"ică de concepţie, studiu şi coordonare a di"eritelor discipline sau specialităţi,exercitate de inginerii, tehnicieni, arhitecţi, proiectanţi, economişti, care activeazăîn echipe complexe, cu scopul realizării sau punerii la punct a unui o#iectiv sauunui ansam#lu de o#iective, dintr-un domeniu tehnic, economic sau social.

8remisele apariţiei mani"estării conceptelor de consulting consultanţă! şiengieering, într-un tot unitar, într-o "ormulă practică şi modernă, su# denumirea deconsulting-engineering au "ost(

- creşterea complexităţii activităţilor de conducere şi execuţie, su# impulsul progresului tehnico-ştiinţi"ic2

- diversi"icarea "actorilor care condiţionează des"ăşurarea activităţilor economice2

- per"ecţionarea continuă a "actorilor de producţie, care participă în procesul

muncii.)ntr-o a#ordare generală, conceptul de consulting - engineering reprezintă o

prestaţie de natură intelectuală în legătură cu proiectarea unui o#iectiv investiţional, pregătirea proiectelor, punerea lor în aplicare, supravegherea executării lor. iecareelement al conceptului poate să reprezinte o#iectul unui contract de consulting-engineering.

)n "uncţie de speci"icul acţiunilor şi operaţiilor de consulting-engineering,o#iectele acestei activităţi se pot grupa pe următoarele domenii( ela#orarea şi executarea de studii tehnico-economice studii de

pre"eza#ilitate şi de "eza#ilitate!, "olosindu-se un instrument tehnico-economic adecvat, în vederea "undamentării ştiinţi"ice a investiţiilor destinate unor o#iective industriale, lu'nd în considerare toţi "actorii care"ormează micro-mediul şi macro-mediul întreprinderii #ene"iciare, în prezent şi pe c't posi#il, în viitor2

scurtarea perioadei şi reducerea considera#ilă a costurilor de implementarea unor proiecte şi tehnologii noi2

punerea în practică a unor soluţii constructive şi tehnologice noi, mult maie"iciente2

activităţi de prospectare tehnică şi comercială2 activităţi de proiectare şi?sau de adaptare la condiţiile concrete de realizare ao#iectivelor de investiţii2

consultanţă tehnologică şi de organizare a producţiei şi comercializării2 servicii de management la nivelul întreprinderii sau al sectoarelor de

producţie2 servicii de mar3eting, viz'nd dezvoltarea produsului, canalele de distri#uţie,

comercializarea şi promovarea des"acerilor, logistica produselor depozitare, transport, manipulare!, inclusiv activităţi de cercetare şi analiză

a in"ormaţiilor privitoare la tehnologie şi produs2 selectarea şi recomandarea "urnizorilor de maşini, echipamente, instalaţii,

7


15/30

cunoştinţe ne#revetate, pentru echiparea di"eritelor o#iective investiţionale,modernizări, retehnologizări2

ela#orarea caietelor de sarcini în cazul licitaţiilor internaţionale, privindv'nzarea sau cumpărarea de instalaţii, maşini şi echipamente complexe,inclusiv în realizarea unor exporturi sau importuri complexe, pe #ază delicitaţie2

selectarea şi evaluarea o"ertelor pentru construcţii de o#iective economice şilucrări de in"rastructură economică şi socială2

consultaţii în ceea ce priveşte încheierea contractelor de leasinginternaţional2

supravegherea, îndrumarea şi controlul modului de realizare şi de punere în"uncţiune a echipamentelor şi instalaţiilor, care se realizează în #aza planurilor şi a proiectelor livrate2

activităţi de cercetare tehnico-ştiinţi"ică, crearea de noi metode, tehnologiişi procedee industriale şi respectiv, exploatarea acestor tehnologii într-o"ormă #revetată sau ne#revetată2

asistenţă tehnică de specialitate în realizarea "uncţiilor de management alîntreprinderii previziune, organizare, coordonare, antrenare, control-evaluare!2

optimizarea "uncţiunilor de management ale întreprinderii2 studierea şi proiectarea de maşini, instalaţii, echipamente, utila%e şi aparate

noi, pentru optimizarea procesului de producţie şi comercializare, su#aspect tehnic, economic şi promoţional2

adaptarea de noi procedee şi tehnologii, la scară industrială2 proiectarea sistemelor in"ormatice pentru conducere2 asistarea pe calculator a tuturor proceselor de producţie şi comercializare2 participarea directă la activităţi de construcţii-monta%, inclusiv la punerea în

"uncţiune a investiţiei2 avizarea lucrărilor de şantier2 procurarea, în contul #ene"iciarului, de "actori de producţie, pentru

realizarea şi exploatarea o#iectivelor de investiţii2 e"ectuarea de analize #ugetare2 ela#orarea unor programe de producţie şi de dezvoltare regională2 studii geologice şi de valori"icare a unor resurse naturale2 proiecte de arhitectură, dezvoltare ur#ană şi ur#anism comercial2 studii de plani"icare economică şi "inanciară2 cercetări în domeniul mecanicii solului2 studii privind estimarea costurilor de producţie2 asistenţă privind controlul calităţii măr"urilor şi a serviciilor2 analize "inanciar conta#ile şi audit "inanciar2

e"ectuarea altor servicii de specialitate.Din varietatea serviciilor şi lucrărilor care pot constitui o#iectul activităţilor

7@


16/30

de consulting engineering, este evident că aceste activităţi sunt, în marea lor ma%oritate, de "actură intelectuală şi urmăresc realizarea unor o#iective tehnico-economice, în condiţii optime, de maximă e"icienţă.

&xecutarea contractelor de consulting-engineering presupune luarea înconsiderare şi realizarea de către "irma de consultanţă, a următoarelor pro#leme sausarcini( ela#orarea studiului preliminar de "eza#ilitate2 ela#orarea proiectelor preliminare2 estimarea costului total şi a celui pe etape2 programarea şi plani"icarea realizării o#iectivului, su# aspect tehnico-

economic şi "inanciar2 ela#orarea speci"icaţiilor tehnice, a caietelor de sarcini şi a documentaţiilor

necesare lansării licitaţiilor2 evaluarea o"ertelor "irmelor "urnizoare de echipamente şi tehnologii2 coordonarea activităţilor pentru realizarea proiectului sau o#iectivului2 acordarea de asistenţă în domeniul managementului, pe tot parcursul

execuţiei lucrărilor, şi chiar după punerea în "uncţiune a o#iectivului.1ontractul de consulting-engineering, la "el ca şi contractul de 3no4-ho4,

tre#uie să "acă re"eriri exprese la păstrarea caracterului secret al in"ormaţiilor decătre am#ii parteneri, pe o perioadă determinată sau nedeterminată de timp. )n modexpres, se prevăd în contract( termenul de realizare a o#iectului, diverse clauzelecontractuale şi modalităţile de plată

-. 2ran"isin! /ul-.1. Con"e#tul de fran"isin! a#ariţie *i e0oluţie

Franchising-ul reprezintă o tehnică de afaceri economice prin care o firmă / franchisor / cedează unor persoane sau firme individuale / franchiser

(franchisee) - dreptul sau privilegiul să facă afaceri într-un anumit mod pe o

anumită perioadă de timp 0i într-un loc determinat totodată beneficiind de

succesul 0i protecţia franchisorului contra unor procente din profitul realizat 12 .8rin această tehnică de a"aceri se realizează un mod speci"ic de organizare a

comercializării unei producţii, con"erind posi#ilitatea producătorului să-şi procureo clientelă constantă, cu posi#ilităţile şi pe riscul comercial al cesionarului=.

Siste&ul fran"isin! presupune existenţa unei persoane "izice sau %uridice,numită fran"isor( care a pus la punct un anumit proces de producţie sau o anumitămetodă de realizare a unor a"aceri cu #unuri sau servicii.

= 8uiu +lexandru, 3anagement !nternaţional , *ratat, vol.


17/30

ranchisorul urmăreşte găsirea unor întreprinzători independenţi, dornici şicapa#ili de a-i promova procesele sau metoda, sens în care le acordă dreptul şilicenţa necesară producţiei sau comercializării #unurilor şi serviciilor respective.

+ceastă tehnică de a"aceri se deose#eşte de o simplă concesiune prin "aptulca între "ranchisor şi "ranchiser se realizează o cola#orare permanentă "ără de carenu ar "uncţiona sistemul, chiar dacă aceştia reprezintă entităţi %uridice di"erite dar egale în drepturi.

ranchisorul trans"eră experienţa sa "ranchiserului, îl instruieşte, îi pune ladispoziţie cu #ună credinţă sistemul 3no4-ho4, inclusiv modelele de pu#licitate şireclamă, reţelele de aprovizionare şi distri#uire, îl asistă oriunde este necesar pentruasigurarea succesului.

*ermenul de fran"is% a apărut încă din &vul Aediu, în Aarea Hritanie,c'nd Hiserica 1atolică a concesionat unor persoane colectarea taxelor pentru #iserică, av'nd loc instituţionalizarea colectărilor de taxe. 1uv'ntul fran"ise

provine din lim#a "ranceză şi înseamnă la origine scutirea de taxe vamale şiimpozite, cu timpul s-au adăugat şi alte sensuri, cum ar "i permisiunea de a "olosidrepturile comerciale care aparţin altcuiva, aceasta însemn'nd de "apt tehnicaspeci"ică "ranchisingului.

ranchisingul îşi "ace apariţia şi în 9;+ după E:, prin intermediul "irmeide maşini de cusut $Sin!er Ser0in! Ma"ine+, acord'nd distri#uitorilor dreptul dea vinde maşinile sale şi o altă "irmă #ine cunoscută 3eneral MotorsCor#oration care în"iinţează staţii de service. +cest procedeu Produ"t5istri4ution 2ran"isin! ranchising al distri#uirii produselor! se mai practică

şi astăzi de producătorul de #ăuturi răcoritoare Co"a/Cola( "ranchiserii primescdreptul de a îm#utelia şi comercializa #ăutura răcoritoare su# numele de )Co"a/Cola+.

/a modernizarea conceptului de "ranchising a contri#uit şi americanul Ra8Cro", prin aşa-numitul Business 2or&at 2ran"isin! „ranchisingula"acerii$! care o"eră, pe l'ngă ideea de produs, şi instruirea corespunzătoare2edi"icator pentru succesul acestui tip de "ranchising este reţeaua M"5onalds cunumeroase unităţi în întreaga lume, inclusiv în Rom'nia.

)ncep'nd cu deceniul al noulea şi p'nă în prezent sistemul de "ranchising iaamploare în toată lumea cu e"ecte #ene"ice asupra multor categorii de oameni,dintre aceştia mulţi devenind viitorii antreprenori independenţi, av'nd spri%inulunor "irme de%a consolidate în domeniul producţiei sau al comercializării unor măr"uri cunoscute pe plan mondial.

)n statele dezvoltate şi în mod deose#it în "ranchisa este considerată „inimasistemului antreprenorial contemporan=7”

6n e0oluţia fran"isin!ului( se #ot distin!e dou% eta#ea! 4pariţia lanţului de magazine (chain stores).


18/30

primă etapă în apariţia "rachisingului premisa "ranchisingului! deoarece prinaceasta se descoperă şi se statoriniceşte principiul de #ază al existenţei şi ale"icienţei "ranchisingului( îm#inarea avanta%elor conducerii centralizate şides"ăşurării la scară mare a operaţiunii cu avanta%ul operării prin unităţi mici,capa#ile a se adapta mai #ine speci"icului local al consumatorilor.

#! #ezvoltarea propriu-zisă a franchisingului a avut loc în a doua %umătatea secolului trecut şi la începutul acestui secol în industria automo#ilelor.1ompaniile producătoare de automo#ile, în perioada de început a activităţii lor, nudispuneau de su"icient capital, personal şi timp pentru a crea noi centre dedes"acere, iar pentru comercianţii independenţi, anga%area în des"acereaautomo#ilelor era di"icilă datorită o#ligaţiilor ce le reveneau service post-v'nzare,reparaţii necesit'nd personal specializat, piese de schim# etc.!. 8roducătorii deautomo#ile au iniţiat un sistem prin care se eliminau aceste nea%unsuri şi se asiguraun control permanent al distri#uţiei, care se extindea rapid.

Siste&ul de fran"isin! a instituit o serie de #rin"i#ii *i s/a definit #rintr%s%turi "ara"teristi"e( "are s/au "onstituit ulterior "a teni"% s#e"ial% dedistri4uţie "u r%s#=ndire internaţional%. +spectul internaţionalizării"ranchisingului priveşte şi o altă latură( crearea de lanţuri naţionale şi internaţionalede "ranchising de către multe alte ţări. +st"el, datorită succesului înregistrat deaceastă tehnică de comercializare, "ormula dezvoltată în 9;+ a pătruns, în ultimele>-= decenii, prin intermediul "irmelor americane şi în alte ţări( +nglia, ranţa,Helgia,


19/30

Testarea #ieţei. )n acest sens, tre#uie să se e"ectueze at't instruirea personalului în speci"icul pieţei, c't şi supravegherea acestuia pentru a aveasiguranţa calităţii serviciilor şi deci asigurarea succesului în a"aceri.

0 dată cu dezvoltarea "ranchisingului cei care acţionează în acest sistem s-au grupat în organisme naţionale şi internaţionale menite să le apere poziţiile şiinteresele între acestea menţionăm(

Aso"iaţia Internaţional% de 2ran"isin! >I.2.A.? cu sediul la Pashington,în"iinţată în anul 7G:, grupează "irme care operează în sistemul de "ranchise, at'tîn 9;+, c't şi în alte ţări de pe continentul american, dar şi din alte continente,"iind o asociaţie cu vocaţie internaţională2

/ 2ederaţia 2ran"e'% de 2ran"isin! >2DdDration 2ranaise de2ran"isa!e?, creată în anul 7, grupează principalele lanţuri de "ranchise,reprezentante ale celor trei sectoare( producţie, distri#uţie şi servicii2

- Aso"iaţia Euro#ean% de 2ran"isin!, entitate cu vocaţie continentală,

în"iinţată în 72- Aso"iaţia Italian% de 2ran"isin!, în"iinţată în 7@, grupează operatorii

care au ca teritoriu


20/30

9peci"icitatea "ranchisingului presupune existenţa unui sistem de legături permanente între parteneri pe perioade care încep cu c'ţiva ani şi a%ung chiar la zecide ani. 0 importanţă deose#ită o prezintă cunoaşterea în selectarea reciprocă a partenerilor pentru realizarea unei concordanţe între interesele şi o#iectiveleacestora.

-.-. Contra"tul de fran"isin!

)n economia contemporană, contractul de franchising com#ină concesiuneaunei mărci de produse sau servicii! cu concesiunea ansam#lului de metode şimi%loace apte să asigure exploatarea şi gestiunea canalelor de des"acere în cele mai #une condiţii.

2ran"isin!/ul reprezintă un mod speci"ic de organizare a comercializăriiunei producţii care îi dă posi#ilitatea producătorului să îşi procure o clientelă

constantă cu posi#ilităţile şi pe riscul comercial al concesionarilor. 6ranchisingul este contractul prin care persoana denumită francizor se

anga%ează să-i acorde unei alte persoane, denumite francizat dreptul de a vinde #revete sau de a presta servicii su# marca sa de "a#ricaţie sau de servicii, precum şidreptul de a #ene"icia de licenţele şi de 3no4-ho4-ul necesar pentru realizarea producţiei sau serviciilor determinate. )n schim#ul unei plăţi denumite franchisee fee taxă de "ranchiză!.


21/30


22/30

evenimentelor şi a situaţiei de pe piaţă poate să determine, în acest caz, unelemodi"icări ale clauzelor contractuale iniţiale

-.. 2ran"isin!ul ,n afa"erile e"ono&i"e internaţionale

+ceastă tehnică de a"aceri s-a extins ca urmare a unor a0anta$e s#e"ifi"e("olosirea reciprocă a resurselor materiale2 posi#ilitatea "ranchisorului să-şi creezeun sistem de distri#uţie de dimensiuni mai mari dec't i-ar permite propriilemi%loace2 permite "ranchisorului să-şi extindă activitatea printr-o reţea mai densă,sporind ast"el reputaţia produselor sale2 cesionarul #ene"iciază de reputaţia mărcii"ranchisorului, ceea ce îi asigură renume, clientelă, expansiunea rapidă aoperaţiunilor2 se anihilează concurenţa pe anumite pieţe2 relaţiile dintre cei doi parteneri sunt de cola#orare, excluz'ndu-se at't deplina independenţă decizională acesionarului, c't şi prestaţiile de supremaţie ierarhică ale cedentului2 existenţa unei

legături şi a unei asistenţe permanente între părţi duce la diminuarea riscului"alimentului2 în cazul unui sistem de dimensiuni mari, rata pro"itului şi, mai alesmasa acestuia, sunt superioare, ca urmare a unei organizări e"iciente a întregiiactivităţi, a c'ştigării unei cote importante din piaţă.

)n condiţiile internaţionalizării acestei tehnici se o"eră o serie de a0anta$esu#li&entare "aţă de cele menţionate( o#ţinerea de c'ştig într-un timp relativ scurt,spre deose#ire de întreprinzătorii o#işnuiţi, care au nevoie de mai mult timp pentrua c'ştiga tot at't2 reducere numărului participanţilor la procesul distri#uţiei şi, deci, posi#ilitatea o#ţinerii unor încasări valutare superioare pentru exportatori, ceea ce

"ace "ranchisingul pre"era#il unui export prin intermediari2 investiţii reduse şi riscvalutar scăzut în comparaţie cu "olosirea unor exporturi directe prin constituirea demagazine în străinătate2 împărţirea riscurilor2 realizarea de exporturi de produserespinse de canalele convenţionale ale pieţei2 reglementările guvernamentale dindiverse ţări pre"eră "olosirea acestei tehnici comerciale pe piaţa locală, deoareceantrenează ocuparea şi instruirea "orţei de muncă locale2 imagine unitară care setransmite pe piaţă2 posi#ilitate de a pătrunde pe pieţe care nu admit dec'tdistri#uitori locali2 adaptarea rapidă la cerinţele pieţei2 "olosirea unor cesionarilocalnici de export, care o"eră avanta%ele cunoaşterii mai #une a tradiţiilor comerciale şi a pieţei respective, a adaptării operative a activităţii la cerinţeleacestei pieţe2 cooperare în s"era dezvoltării continue a 3no4-ho4-ului.

9istemul de "ranchising internaţional are şi anumite li&ite #in punct de vedere al cesionarului, limitele se referă la( lipsa unei

independenţe totale în acţiune şi la "aptul că, odată cu încetarea "ranchisei, nu poate #ene"icia de vadurile comerciale create pentru produsele distri#uite prin acestsistem2 în cazul unei operaţiuni internaţionale, la aceasta se adaugă şiimposi#ilitatea de a #ene"icia în continuare de asistenţă din partea cedentului.

#in punct de vedere al cedentului, limitele se referă la( consumul de capital pentru iniţierea operaţiunii2 repatrierea pro"iturilor2 selectarea cesionarilor

corespunzători2 într-un sistem internaţional apar pro#leme noi re"eritoare lacontrolul şi îndrumarea activităţii cesionarilor. 1a urmare a extinderii operaţiunii pe

77


23/30

plan internaţional, distanţarea teritorială a partenerilor şi di"erenţele din legislaţiacelor doi parteneri pot avea consecinţe ne"avora#ile asupra organizării sistemului.+st"el, speci"icul naţional al ţării de operare poate impune şi anumite modi"icări în pachetul "ranchizat, în tehnicile de comercializare, în designul unităţilor dedes"acere etc.

#eosebirile de legislaţie din ţările celor doi parteneri ridică problemereferitoare la9 / regimul %uridic al mărcilor de comerţ şi serviciu în ţara de operaredacă sunt acceptate, prote%ate, dacă este acceptată cesionarea lor!2 - posi#ilitatea"ranchisorului de a investi în ţara respectivă pentru iniţierea unor operaţiuni pilot şi posi#ilităţile de cooperare "inanciară între cei doi parteneri2 - regimul "inanciar-valutar cu privire la repatrierea taxelor de redevenţă sau la utilizarea acestora2 - posi#ilităţile şi siguranţa investiţii lor e"ectuate de cesionari într-o a"acere încheiatăcu un partener străin.

6n "eea "e #ri0e*te le!ea a#li"a4il% "ontra"tului de fran"isin!( av'nd

în vedere că operarea şi, deci, activitatea propriu-zisă are loc în ţara cesionarului,este aplicată legislaţia contractuală generală din ţara acestuia.

-.


24/30

. Li"itaţiile internaţionale.1. Con"e#tul de li"itaţii internaţionale *i "ara"teristi"ile a"estora

"icitaţiile sunt pieţe de mărfuri care concentrează cererea 0i oferta intr-o

perioadă determinată 0i intr-un anumit loc oferta fiind prezentată fie ca o partidă

efectivă de mărfuri fie scriptic sub forma de documentatie.

S"o#ul li"itaţiei este de a selecta acel vanzator care acorda conditiile celemai avanta%oase si mai ales pretul cel mai redus licitatii de cumparare! sau acelcumparator care o"era cele mai #une conditii si pretul cel mai ridicat licitatii devanzare!. Li"itaţiile internaţionale sunt "orme de comercializare pe piata mondiala a

unor mar"uri speci"ice, individualizate, in special produse de valoare ridicata, #unuri de echipament, inclusiv o#iective economice complexe. 8rin naturao#iectului tranzactiilor licitatiile sunt opuse #urselor, unde se comercializeaza #unuri "ungi#ile.


25/30

,icitaţiile internaţionale pot fi organizate de "irmele producatoare sau decatre cele cumparatoare, de comercianti, de intermediari, de agenti sau "irmespecializate, de regula cu participarea #ancilor care "inanteaza operatiunile decomert exterior, a unor delegati o"iciali ai camerelor de comert, autoritatile %udecatoresti etc.

.-. Clasifi"area li"itaţiilor internaţionale

,icitaţiile pot fi clasificate după diferite criterii9

a!. du#% re!i&ul $uridi" *i #osi4ilitatile de #arti"i#are se disting( licitatiideschise pu#lice!, la care numarul de participanti este nelimitat, putand lua partecu sanse egale toate "irmele interesate, si licitatii inchise limitate!, organizatenumai pentru un anumit numar de "irme specializate, invitate de organizatori2 #!. du#% fre"0enţa or!ani'%rii licitaţiile pot "i( periodice, care au loc cu

regularitate la anumite date, in anumite locuri, si ocazionale, organizate atunci candeste necesar, avand in cele mai multe cazuri caracter nerepeta#il2 c!. du#% fun"ţia #e "are o inde#lines" *i #o'itia or!ani'atorilor in a"tul de0=n'are/"uarare distingem( licitatii pentru vanzare de export!, numite si$auctiuni$ si licitatii pentru cumparare de import!, numite si $tratative deconcurenta$ sau $ad%udecari$2 d!. du#% &ari&ea #arti'ilor de &%rfuri "o&er"iali'ate licitatiile pot "i( curidicata sau cu amanuntul2 e!. du#% natura o4ie"tului tran'a"ţiei există( licitaţii pentru produsele de #aza

materii prime, semi"a#ricate!, licitatii pentru produsele "inite, precum si cele pentru anumite lucrari si o#iective economice complexe si licitatii pentru servicii.

3.2.1.. "icitaţiile pentru v#narea de măr$uri

Li"itaţiile #entru 0=n'area &%rfurilor pot "i organizate direct de producatori, de catre vanzatori sau organizatii specializate in aceste tehnici decomert termenul in engleza( auction-#ro3ers! iar in unele cazuri organizarea serealizeaza cu participarea #ancilor. 9ocietatea sau organizatia de licitatie primestedin partea proprietarilor de mar"uri sarcina sa o"ere intr-un cadru organizatmar"urile sta#ilite pentru licitatie. 9ocietatea de licitaţie pu#lică, de regulă, un catalog cu mar"urile respective,grupate pe $pozitii$, cu speci"icarea datelor mai importante re"eritoare la mar"a, cade exemplu( unde este depozitata intreaga cantitate, pretul de strigare etc. Deoarecela licitatii mar"urile pot "i examinate si cumparatorii pot constata calitatea lor perisc propriu, comunicarea calitatii in cataloagele mentionate este "acultativa. #esfă0urarea licitaţiilor pentru vanzarea marfurilor presupune parcurgereaanumitor etape procedurale, cu respectarea anumitor reguli in "unctie dedes"asurare, de regulamentele de "unctionare a caselor de licitatii etc. 1u un timp

rezona#il inaintea tinerii licitatiei, organizatorii "ac anunturi in presa, comunicandlocul, ziua si ora tinerii licitatiei, cantitatea de mar"a, locul unde poate "i vazuta

@:@


26/30

mar"a licitata, o descriere a caracteristicilor tehnico-economice ale mar"ii etc., setrimit invitatii insotite de cataloage, schite. 8articipantilor li se pun la dispozitie$conditiile de vanzare$ care cuprind, printre altele, conditiile de participare, devizionare si de atri#uire a loturilor, modalitatile de plata, conditia de livrare, modulde rezolvare a eventualelor litigii etc. 0rganizatorii licitatiei sunt o#ligati sa expuna mar"urile spre vizionare cucateva zile inaintea tinerii licitatiei, iar cei interesati pot lua mostre pentru analizacalitativa. 8articiparea la licitatie este admisa persoanelor care depun, in preala#il,o garantie #aneasca pentru preluarea mar"ii si achitarea ei de catre cel caruia i s-ao"erit lotul de mar"a in urma licitarii. /icitarea se "ace in urma numerotarii loturilor,iar mar"a se atri#uie prin strigare celui care o"era pretul cel mai mare. $onditia de livrare specifica vanzarii prin licitatie este franco-depozit , decimar"a va calatori pe cheltuiala si pe riscul cumparatorului. Reclamatiile calitativeulterioare de regula nu se iau in consideratie, deoarece cumparatorul a avut

posi#ilitatea sa se convinga de calitatea mar"ii pana la data tinerii licitatiei.1umparatorul poate reclama doar in cazul in care calitatea mar"ii di"era esential de pro#a luata la auctiune.

9istemul licitaţiilor are unele dezavanta%e pentru vanzatori( cheltuielile cuinmagazinarea mar"urilor, comisioanele mi%locitorilor, taxele ocazionate de procurarea certi"icatelor de origine, certi"icatelor de calitate etc.

3.2.2.. "icitaţiile de cumpărare %de import&

Li"itaţiile de iort, cunoscute şi su# denumirea de $tratative deconcurenţă$ sau $ad%udecări$, sunt initiate de importatori, in mod direct sau prin"irme specializate, si au un rol insemnat mai ales in importurile complexe, cele deinstalatii, constructii de intreprinderi economice si institutii social-culturale, porturi, drumuri etc.,deci in a"aceri economice de mare anvergura. +ceasta tehnicade comert exterior se practica pe scara larga in tarile in curs de dezvoltare, dar are oanumita extindere si in tarile dezvoltate. Ofertele participantilor se intocmesc pe #aza unui caiet de sarcini ela#oratde organizatori, care are "unctia unei cereri de o"erta, iar ad%udecarea se "ace pe #aza unei proceduri speci"ice concretizate in reglementari de vala#ilitate mai largasau in regulamentele licitatiilor. Eta#ele de desf%*urare a unei li"itaţii de "u%rare

a!. 'u!licitatea 8u#licitatea se "ace prin mass media si diverse mi%loace de diseminare ain"ormatiei de catre organizatorul licitatiei, cu cateva luni inainte de termenul "ixat pentru primirea o"ertelor.


27/30

- $ondiţii tehnice. +cestea cuprind diverse date re"eritoare, in principal, la parametrii tehnici si de calitate. 9tructura si dimensiunea lor este determinata denatura o#iectului licitatiei. +st"el, pentru investitii, se vor preciza date cu privire la( proiectare, capacitate, caracteristicile tehnice si de calitate ale produsului "init, principalele instalatii componente, licentele si 3no4-ho4-ul necesare, garantiiletehnice acordate etc. 8entru produsele de serie, dupa caz, se vor preciza standardeleinternationale aplica#ile. - $ondiţiile comerciale. 9e re"era la termenele de livrare, conditiile si modalitailede plata, penalizarile de intarziere in livrare, conditia de livrare, conditiile detransport si expeditie, am#ala%ul si marcarea, modalitatile de receptie si control,modul de detaliere a pretului comunicat de vanzator etc. - $ondiţiile generale. 9e re"era la speci"icarea regulilor de procedura, constand in principal din( lim#a in care sa "ie ela#orata o"erta si toate conditiile tehnice sicomerciale2 data si locul deschiderii plicurilor2 perioada de vala#ilitate a o"ertelor2

rezervele pe care si le atri#uie organizatorii de a acorda contracte partiale siseparate pentru di"eritele parti ale unei investitii sau pentru prestari de servicii, proiectari, licente, 3no4-ho42 con"identialitatea procedurii de evaluare a o"ertelor2garantiile de participare si de #una executie, pe care o"ertantul tre#uie sa le depuna2modul de solutionare a litigiilor2 indicarea sensului in care tre#uie intelesi termeniitehnici si comerciali2 in"ormatii suplimentare utile o"ertantilor.1aietul de sarcini se poate achizitiona contra cost de la anumite organizatii indicatede organizator, situate in di"erite localitati accesi#ile o"ertantilor.

#!. 'regatirea o$ertelor

0"ertele se intocmesc pe "ormulare speciale procurate de la organizator,care sa permita analiza si compararea o"ertelor cu minimum de e"ort.9e intocmesc doua "eluri de o"erte( o"erta tehnica si o"erta comerciala,

"iecare introducandu-se in plicuri separate. +m#ele o"erte tre#uie predateorganizatorului licitatiei in termenul prevazut in prospectul de licitatie sau, in lipsa,in caietul de sarcini. 0"ertele vor "i insotite de documente a%utatoare date siin"ormatii cu privire la capacitatea tehnica si comerciala a o"ertantului, dotareatehnica si cu personal, realizarile anterioare insotite de atestate de re"erinta,re"erinte cu privire la situatia lui "inanciara si in general la #onitatea lui, certi"icatede #una executie etc.!. ;neori li se cere o"ertantilor si un curriculum vitae.

0"ertantul tre#uie sa "ie #ine documentat cu privire la pulsul pietei,cunoscand ca orice supraestimare a pretului compromite participarea, dupa cum sio su#estimare poate sa creeze indoieli cu privire la calitatea produsului sauserviciului o"erit.

c!. 'lata de catre o$ertant a garantiei de participare 8entru a avea garantia participarii o"ertantilor la licitatie, organizatorul percepe dela o"ertant o suma in numerar exprimata in valuta converti#ila, dimensionata in"unctie de insemnatatea licitatiei. +ceasta suma poate "i inlocuita printr-o scrisoarade garantie #ancara emisa de #anca indicata de organizator sau de o alta #anca de

renume international. 8rin neprezentare sau prin re"uzul comenzii ad%udecate,o"ertantul pierde suma avansata drept garantie, iar in cazul in care licitatia nu-i este

@:=


28/30

ad%udecata, suma respectiva i se restituie. +ceasta garantie de participarereprezinta, de regula, T - ET din valoarea o#iectului licitatiei si reprezinta oconditie de participare.

Carantia celor care au o#tinut ad%udecarea se returneaza dupa incheiereacontractului. 0#tinerea unei garantii #ancare presupune plata unui comision de @-T din valoarea ei.

d!. (a)a de participare +celasi rol si regim de constituire il are taxa de participare care se

calculeaza procentual din valoarea estimativa a o"ertei. irmelor mai putincunoscute li se solicita si un anga%ament, care reprezinta o asigurare suplimentara pentru respectarea conditiilor contractuale.

/a licitatiile privind o#iective de mare complexitate, "irmele participante, pentru a raspunde cat mai #ine cerintelor "ormulate prin caietul de sarcini, si a-sispori ast"el sansele de ad%udecare, mai ales "irmele mai putin cunoscute, dar

adeseori chiar si cele de renume!, se unesc in consortii, prezentand o"erte comune,mai competitive.

e!. : inerea licitaţiei in iua *i la ora prescrisă+ la locul anunţat


29/30


30/30

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	florin-radu
View:	229 times
Download:	0 times

CAP 5 Operatiuni Speciale

Documents