Cancerul colo-rectal

CCUPRINS :

I. Justificarea alegerii temei

I. 1. Introducere2. Generalitati3. Cancerul colo-rectal : o problema majora in judetul Iasi si nu numai4. Factori de risc5. Manifestari clinice6. Investigatii7. Tratament

II. Scop

III. Obiective

IV. Populatia tinta

V. Metode si mijloace de realizare1. Aplicare chestionar; 2. Pliant;3. Distribuire flyere;

VI. Materiale utilizate si colaboratori

VII. Buget

VIII. Bibliografie

I. Justificarea alegerii temei

1. Introducere Cancerul colorectal afecteaza intestinul gros si este al treilea tip de cancer ca frecventa atat la barbati, cat si la femei, reprezentand 13% din totalul cazurilor de cancer. Anual, in Europa, aproape 190.000 pacienti sunt diagnosticati cu cancer colorectal. Aproximativ 20% dintre pacienti sunt, in momentul diagnosticarii, deja in faza de metastaza a bolii (cancerul s-a extins dincolo de intestinul gros). In jur de 56.000 de persoane mor in fiecare an din cauza cancerului colorectal in SUA, iar rata mortalitatii in Europa depaseste 100.000 de pacienti pe an.

2. Generalitati

Cancerul este definit ca o aglomerare de celule cu morfologie anormala, acestea cresc rapid si formeaza diferite mase, numite tumori. In cazul cancerului colorectal, aceste mase de celule anormale apar la nivelul intestinului (colon si rect). Cancerul colorectal este denumirea comuna folosita in clinica pentru cancerul de colon cat si de rect, intrucat au simptome foarte asemanatoare. Este un tip de cancer reprezentat prin formatiuni tumorale la nivelul colonului, rectului si apendicelui. Inregistrand in jur de 655000 de decese anual, acest tip de cancer este al patrulea ca raspandire printre populatia Statelor Unite si se afla pe locul 3 in ceea ce priveste frecventa, atat la barbati cat si la femei. Cancerul colorectal ia nastere din polipi adenomatosi de la nivelul colonului. Aceste formatiuni sunt de obicei benigne, insa unele pot evolua in tumori maligne cu timpul.Cancerul colorectal poate evolua pe parcursul a mai multi ani, iar o depistare precoce mareste considerabil sansele de vindecare. Studiile au aratat ca pana si eforturile modeste de screening de cancer colorectal ar scadea cu 29% procentul de decese intr-o perioada 20 de ani.Prezinta o serie de particulariti care l fac ideal pentru screening: este o afeciune frecvent cu evoluie fatal n cazul cnd nu este diagnosticat i tratat n stadii precoce; se dezvolt din leziuni precursoare bine definite, adenoamele colorectale, ale cror excizie previne dezvoltarea cancerului; progreseaz lent din stadiile precoce curabile chirurgical ctre stadiile avansate i metastazante; testele de screening folosite sunt cost-eficiente i larg accesibile.Se poate estima c anual la peste 50% dintre pacienii cu cancer colorectal, care altfel ar deceda datorit complicaiilor neoplaziei, li s-ar putea prelungi supravieuirea dac afeciunea lor ar fi prevenit sau cel puin diagnosticat mai precoce ntr-un stadiu curabil. Numai n SUA mor anual de cancer colorectal aproximativ 56.300 pacieni. Cancerul colorectal este a treia cauza de cancer in SUA, cat si in Europa si apare mai frecvent in randul persoanelor peste 50 de ani. Daca este diagnosticat in stadiile incipiente, cancerul colorectal poate fi tratat relativ usor si uneori chiar vindecat, dar din cauza ca in majoritatea cazurilor diagnosticul este tardiv, acest tip de cancer este a doua cauza de deces secundara unui proces neoplazic (pe primul loc situandu-se cancerul pulmonar).Riscul de a face cancer colorectal poate fi redus printr-o activitate fizic regulat i o diet adecvat dar tratamentul este eficient numai cnd afeciunea este detectat din timp. Aceste motive justific atenia deosebit acordat n ultima vreme perfecionrii strategiilor de diagnosticare precoce a cancerului colorectal, n special la persoanele asimptomatice, pentru c, apariia simptomatologiei specifice nseamn c neoplasmul se afl ntr-un stadiu avansat. CauzeNu este cunoscuta cauza exacta a cancerului colorectal. Majoritatea cazurilor debuteaza prin aparitia unor vegetatii mici sau polipi la nivelul rectului sau colonului. Polipii colonici sunt crescaturi atasate de mucoasa colonului, respectiv a rectului. O parte dintre acesti polipi pot suferi in timp modificari canceroase dand nastere cancerului colorectal. Daca sunt descoperiti din timp in cadrul unui examen de rutina, acestia pot fi indepartati chirurgical, evitand astfel aparitia cancerului colorectal.

SimptomePutem sintetiza simptomele astfel: - prezenta sangelui in scaun; - scaune neobisnuite (diaree, constipatie sau amandoua odata) de lunga durata si fara alta cauza aparenta;- crampe frecvente, constante, timp de mai multe zile; - scaune mai mici ca de obicei;- diverse tulburari digestive si de tranzit (balonari, senzatie de satietate sau crampe); - dureri abdominale difuze asociind marirea abdomenului;- nevoia de a avea scaun dar fara a elimina materii fecale; - senzatia de defecare incompleta; - pierdere in greutate; - anemie - de obicei urmare a unei sangerari la nivelul intestinului, microscopica sau macroscopica; Aceste simptome insa nu sunt neaparat semne ale unui cancer colo-rectal. Ele pot avea si alte cauze.

EvolutieDupa cum am mentionat, cancerul colorectal este constituit dintr-o aglomerare de celule anormale, cu localizare la nivelul intestinului gros. Polipii sunt relativi frecventi in randul populatiei. Acestia pot suferi in timp diferite modificari, care duc in final la aparitia cancerului colorectal. Indepartarea chirurgicala a polipilor (in cazul in care sunt detectati in urma unui examen de rutina), poate preveni aparitia cancerului la acest nivel. Cancerul colorectal are de obicei o evolutie lenta, deseori fiind necesari mai multi ani ca tumora sa fie suficient de mare pentru a produce simptome clinice. In cazul in care nu este diagnosticat si tratat, cancerul colorectal poate invada tesuturile si organele invecinate si poate de asemenea determina metastaze. Dupa ce tumora trece de stratul muscular al intestinului, aceasta invadeaza ganglionii limfatici adiacenti, ca apoi sa metastazeze in alte organe, precum ficatul, (ficatul este principala localizare a metastazelor secundare cancerului colorectal). Alte determinari secundare (metastaze), pot aparea la nivelul plamanilor, ovarelor sau sistemului osos. Prognosticul (evolutia pe termen lung), al cancerului colorectal depinde de localizarea si dimensiunea tumorii. Majoritatea expertilor oncologi folosesc termenul de prognostic la 5 ani (cate procente din persoanele cu cancer colorectal supravietuiesc peste 5 ani din momentul diagnosticului). Nu trebuie totusi sa se uite ca aceste cifre pot fi in unele cazuri doar orientative si nu se poate cunoaste cu exactitate evolutia fiecarui caz in parte. Rata supravietuirii la 5 ani in cazul persoanelor cu cancer colorectal, este de: - 90%, sau mai mult daca diagnosticul este precoce si este astfel tratat inaintea aparitiei determinarilor secundare (tumora localizata strict la nivelul intestinului) - 67%, daca tumora s-a extins la nivelul ganglionilor limfatici adiacenti sau a organelor invecinate - 10%, daca tumora s-a raspandit la nivelul ficatului, plamanilor sau oaselor (metastaze la distanta).

3. Cancerul colo-rectal : o problema majora in judetul IasiScreeningul cancerului colorectal n judeul Iai. Propuneri. Posibiliti.

Caracteristicile cancerului colorectal n judeul Iai:

Au fost diagnosticate peste 800 de cazuri noi n ultimii 5 ani.

Peste jumtate din cei diagnosticai n ultimii 5 ani vor muri n urmtorii 5 ani, fiind diagnosticai n stadiile III i IV.

Numarul deceselor ar putea fi redus cu 50% n urmtorii 10-15 ani dac msurile pentru cunoaterea factorilor de risc n populaie i screening-ul ar fi disponibile pe scar larg.

n judeul Iai populaia aflat n grupa de risc mediu cu vrsta peste 50 ani este de 350251 persoane din care 220609 persoane cu domiciliul n mediul urban i 129642 persoane domiciliate n mediul rural (date la 1 iulie 2008).

Populaia judeului Iai are un grad sczut de informare asupra cancerului colorectal att in privinta simtpomelor ct i a factorilor de risc.

Cancerul colorectal a fost ignorat n comparaie cu alte afectiuni Fia de colectare a datelor despre cancerul colorectal n registrul regional de cancer a devenit funcional abia din ianuarie 2008

Screeningul pentru CCR nu a fost suficient promovat la nivel populaiei i nici ntre medicii de familie .

Programul de screening trebuie s rezolve lipsa de resurse umane i financiare, lipsa cunotinelor i accesul la noua tehnologie. In ciuda estimarilor contabile privind dimensiunea indicatorului cost - eficienta, prin scaderea mortalitatii, cancerul colo-rectal se preteaza foarte bine examenelor screening. Pentru implementarea screeningului cancerului colorectal n judeul iai este necesar evaluarea posibilitilor efective de realizare a acestui obiectiv prin efectuarea pentru nceput al unui screening populaional pilot la nivelul oraului Iai

Factori implicai n screeningul populaional n judeul Iai.

1). Populaia supus screeningului.- Persoane peste 50 ani.

2). Medicii de familie. n toate studiile randomizate, studii populaionale sau studii clinice este subliniat rolul esenial al medicului de familie n buna desfurare a actiunii de screening al cancerului n judeul Iai funcioneaza 510 medici de familie din care 450 n cadrul Casei Naionale de Sntate. Ceilali aparin altor case de asigurri (transporturi,OPSNS etc ).

3) Medicul gastroenterolog. Rolul gastroenterologului n activitatea de screening a cancerului colorectal este complex i este necesar la toate etapele implementrii screeningului. n judeul Iai exist 19 medici gastroenterologi, 2 medici de medicin intern i 2 medici chirurgi care au competen de a face explorare colonoscopic. Colonoscopiile se efectueaz n 4 spitale din oraul Iai i la spitalul din oraul Pacani i n dou uniti private. n total sunt 14 uniti de colonoscopie . Etapa de screenare a populaiei int. Teste folosite-test Hemoccult ll efectuat anual, fr rehidratarea testului, fr un regim alimentar deosebit. Evaluarea colonoscopic va fi fcut n centrele desemnate n program. Rezultatul final al colonoscopiei este centalizat de ctre gastroenteolog. Costul mediu pentru un test este de 30 lei. Acest cost este calculat de Ministerul Sntii i trecut n raportul de evaluare a sntii populaiei.

Scenarii posibile :

1) Optimiste. Participare peste 75% din populaie

2) Ateptate. Participare 50% a populaiei. Studiile populaionale americane i europene au realizat rate de compliana de 53-67%.

3) Pesimiste. Participare sub 25% din populaie.

4. Factori de risc

Factorii de risc in aparitia cancerului colorectal, sunt:

VarstaRiscul de aparitie a cancerului colorectal creste considerabil dupa varsta de 50 de ani. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu acest tip de cancer au peste 50 de ani, odata cu inaintarea in varsta riscul crescand exponential

Istoricul medical familial (antecedentele heredo-colaterale).Persoanele care au o ruda de gradul intai (parinti, frati, surori, copii), cu neoplasm colorectal, au un risc crescut de a dezvolta si ei boala. De asemenea riscul de aparitie a tumorii este corelat cu varsta la care aceasta a fost diagnosticata la membrii familiei. In cazul persoanelor care au un istoric familial pozitiv pentru cancerul colorectal, se pot efectua anumite teste genetice care pot evidentia modificari specifice neoplaziei colorectale. Mutatiile genetice sunt mai frecvente in randul unor populatii etnice precum evreii ashkenazi (din Europa de Est). Un istoric familial cu risc extrem de crescut pentru aparitia cancerului colorectal, este caracterizat prin urmatoarele: - cel putin 3 cazuri de cancer colorectal in familie, dintre care cel putin un caz este o ruda de gradul intai (parinte, frate, sora) - cancer colorectal familial, diagnosticat in doua generatii succesive (tata-fiu) - cancer colorectal la o ruda de gradul intai, aparut inaintea varstei de 50 de ani. Exista 2 afectiuni familiale, cu determinare genetica, care cresc riscul de aparitie a cancerului colorectal, polipoza adenomatoasa familiala si cancerul ereditar colorectal nonpolipozic. Majoritatea persoanelor diagnosticate cu aceste 2 afectiuni, dezvolta la un moment dat cancer colorectal, de aceea este importanta efectuarea controalelor medicale regulate si tratamentul acestor afectiuni, petru a oferi un prognostic cat mai favorabil. Testele genetice pot identifica genele cu mutatii responsabile de aparitia polipozei adenomatoase familiale sau a cancerului ereditar familial nonpolipozic. Majoritatea persoanelor care sunt diagnosticate cu neoplasm colorectal, nu au un istoric de cancer colorectal familial.

Istoricul medical personal Riscul de a dezvolta cancer colorectal creste in urmatoarele situatii: - istoric personal pozitiv pentru neoplasm cororectal - istoric personal pozitiv pentru alte tipuri de neoplasme, precum, cancerul ovarian, cancerul de endometru sau de san - polipi intestinali, rezecati sau nerezecati; diagnostic de polipoza familiala - boala Crohn sau colita ulcero-hemoragica, cu evolutie indelungata (mai mult de 10 ani) - radioterapia abdomenului si pelvisului

Alimentatia

Persoanele cu o alimentatie bogata in calorii, predominant proteica sau lipidica (in special lipide de origine animala), dietele sarace in calciu, cresc riscul aparitiei cancerului colorectal.

Fumatul

Studiile medicale au aratat ca fumatul (in special consumul exagerat de tutun), creste riscul de neoplasm colorectal.

Activitatea fizica

Sedentarismul, lipsa exercitiului fizic regulat, asociate deseori si cu obezitatea, cresc riscul aparitiei cancerului colorectal.

Greutatea corporala

Persoanele supraponderale au un risc crescut de a dezvolta cancer colorectal. Persoanele cu exces de tesut adipos (grasime) abdominal, asa zisa obezitate de tip masculin, are un risc mai mare de aparitie a cancerului decat persoanele cu tesut adipos excesiv reprezentat la nivelul bazinului si coapselor, obezitatea de tip feminin.

Consumul de alcool

Persoanele care consuma mai mult de 2 bauturi alcoolice zilnic (in special tarie) au un risc crescut pentru neoplasmul colorectal.

Consultul de specialitateEste necesar un consult medical de specialitate in cazul unei persoane care are urmatoarele simptome, caracteristice cancerului colorectal: - modificarea tranzitului intestinal - sangerare rectala, scaun cu sange sau scaun negru (melena) - diaree cronica sau constipatie cronica, insotita uneori de senzatia de defecatie incompleta - defecatie dificila cu scaun subtiat (scaun in "creion") - durere abdominala, balonare, flatulenta excesiva - scadere inexplicabila in greutate - fatigabilitate cronica. Testele de screening (diagnostic precoce), sunt foarte importante datorita faptului ca neoplasmul colorectal produce simptome clinice in stadiile evolutive relativ tardive, de aceea este important ca boala sa fie diagnosticata la timp pentru efectuarea unui tratament curativ. Testele de screening pot identifica leziunile intestinale precanceroase (polipii adenomatosi) tratamentul chirurgical al acestora scazand riscul de aparitie a cancerului colorectal. Exista o perioada de timp in care medicul observa evolutia leziunilor precanceroase, fara efectuarea unui tratament, insa acest lucru nu este o optiune in cazul persoanelor care au simptome caracteristice neoplasmului colorectal.

Medici specialisti - medicul de familie - medicul generalist (medicina interna) - medicul gastroenterolog - chirurgul generalist. In cazul suspiciunii de cancer colorectal, este indicat consultul unui chirurg generalist sau a unui chirurg specializat in chirurgia colonului si rectului. Tratamentul neoplasmului colorectal este efectuat de chirurg, oncolog si radioterapeut.

5. Manifestari cliniceCancerul colorectal avanseaza relativ incet si necesita un interval de timp crescut pentru a determina simptome, care depind de localizare, tipul leziunilor, extindere si complicatii. Colonul drept are un calibru mare, un perete subtire iar continutul este lichid, de aceea obstructia va aparea tirziu in evolutie. Singerarea este oculta. Oboseala cauzata de anemia severa poate fi singurul simptom. Tumorile cresc de obicei destul de mult pentru a permite palparea prin peretele abdominal inaintea aparitiei simptomelor. Manifestarile ocluzive sunt frecvent asociate cu cancerul de colon stang (descendent, sigmoid), datorita diametrului mai mic al lumenului sau si scaunului cu consistenta solida, determinind diaree cu constipatie. Dezvoltarea intraluminala a tumorii produce obstructie completa sau partiala. Obstructia partiala cu colici abdominale sau cea completa poate fi stadiul in care pacientul se prezinta la medic. Unii bolnavi prezinta simptomele perforatiei localizate cu durere tintita si sensibilitate palpatorie, sau mai rar peitonita difuza. In cancerul rectal, cel mai intilnit simptom este singerarea la defecare. Atunci cind aceasta apare si pacientul nu are hemoroizi sau boala diverticulara, trebuie luat in considerare cancerul. Tenesmele sau senzatia de evacuare incompleta pot fi prezente. Durerea este intilnita in afectarea zonei perianale. Unii pacienti se prezinta cu semne si simptome ale metastazierii la diostanta, cum ar fi ascita, hepatomegalia, adenopatia limfatica supraclaviculara. Tabloul clinic comun cuprinde : modificari ale tranzitului intestinal normal, singe in scaun, scadere ponderala, discomfort abdominal, crampe, balonare, flatulenta, durere abdominala, senzatia de evacuare incompleta. Ficatul este primul organ in care metastazeaza cancerul colorectal, urmat de plamin. La momentul diagnosticului 10-20% din cancere au deja metastaze extraintestinale.6. Investigatii

Pe langa anamneza si istoricul medical, sunt necesare unele investigatii pentru a confirma diagnosticul de cancer colorectal:- colonoscopia este o investigatie in care este utilizat un tub cu fibre optice (endoscop), capabil sa vizualizeze lumenul intestinului gros (colon, sigmoid)- endoscopia este necesara in cazul pacientilor care acuza simptome precum sangerarea inexplicabila de la nivelul rectului, constipatie sau diaree cronica, scaun sanghinolent, scaun negricios (melena) sau durere la nivelul abdomenului inferior. Colonoscopia este de asemenea recomandata in cazul pozitivarii testelor de screenig pentru cancerul colorectal- tuseul rectal este o examinare de rutina in care medicul examineaza digital regiunea anala si rectul si poate identifica cu usurinta sangerarea activa aparuta la acest nivel, durerea rectala sau adenomul de prostata la barbati- testul de sangerare oculta, identifica sangerarile microscopice de cauza intestinala, prin examinarea scaunului- sigmoidoscopia, o investigatie asemanatoare colonoscopiei, care poate identifica leziuni cu localizare la nivelul colonului sigmoid. Ca si colonoscopia, este recomandata la persoanele cu sangerare rectala inexplicabila, diaree sau constipatie cronica sau durere la nivelul abdomenului inferior- examenul baritat (irigografia) este o investigatie in care este vizualizat radiologic colonul, dupa ce in prealabil s-a efectuat o clisma cu bariu (substanta care poate fi vizualizata radiologic)- biopsia este o procedura care consta in examinarea la microscop a unei mostre de tesut de la nivelul leziunii suspecte- teste de sange (in special hemograma) sunt folosite pentru evaluarea unor simptome precum anemia, fatigabilitatea sau scaderea ponderala- colonoscopia virtuala este o metoda de investigatie imagistica, ce foloseste un computer si un aparat care emite raze X si care permite vizualizarea radiologica a lumenului intestinal. Aceasta investigatie este folosita ca metoda de screening pentru cancerul colorectal in cazul persoanelor cu un risc mic de aparitie a bolii. In cazul persoanelor cu risc crescut pentru neoplasmul colorectal este recomandata mai degraba efectuarea unei colonoscopii, deoarece aceasta permite excizia polipilor (polipectomie) care pot fi gasiti la acest nivel si care se pot maligniza in timp. Colonoscopia virtuala este de asemenea o metoda rar folosita datorita costurilor mari, care nu sunt acoperite de asigurarile medicale.

Dupa confirmarea diagnosticului de cancer colorectal, sunt necesare unele investigatii suplimentare pentru a determina stadiul evolutiv al tumorii (metastaze). Aceste investigatii includ:- computer tomografia (CT) este o metoda neinvaziva, care foloseste raze X si care poate identifica determinarile secundare (metastazele) la nivelul ficatului, plamanilor sau abdomenului- radiografia toracica este o investigatie ieftina, capabila sa identifice metastazele pulmonare ale cancerului colorectal- rezonanta magnetica nucleara (RMN) este o investigatie neinvaziva care are la baza emisia de pozitroni si care poate oferi informatii asupra eventualei raspandiri a neoplasmului colorectal la nivelul organelor toracice, abdominale sau pelvine- ecografia este o metoda usor de realizat, indicata in special in cazul pacientilor cu cancer colorectal care acuza durere abdominala sau in cazul pacientilor la care se suspicioneaza raspandirea cancerului la nivel abdominal- teste de sange, precum hemoleucograma sau biochimia sanghina, sunt utile in cazul pacientilor cu neoplasm colorectal la care se suspicioneaza metastaze la nivelul ficatului sau sistemului osos- antigenul carcinoembrionar este un test de sange care poate evalua recidivele cancerului colorectal.

7. TratamentPrima etapa in tratamentul cancerului colorectal este excizia chirurgicala a tumorii. In unele cazururi (diagnosticate precoce) este suficienta efectuarea unei colonoscopii sau sigmoidoscopii cu indepartarea polipilor suspecti impreuna cu o parte din tesutul invecinat. In majoritatea cazurilor insa, este necesara efectuarea unei interventii chirurgicale laborioase, in care este indepartata o portiune intreaga a colonului sau rectului. Daca tumora are si determinari secundare (metastaze), sunt necesare anumite interventii chirurgicale suplimentare (efectuate destul de rar). Este necesara examinarea la microscop a tesutului anatomopatologic excizat chirurgical, pentru a stabilii tipul tumorii precum si stadiul acesteia. Stadializarea tumorii este utila, pentru ca poate stabilii extensia tumorii si ajuta medicul sa decida asupra tratamentului potrivit pentru fiecare caz in parte. Dupa operatie, in care se extirpa o portiune din colon incluzand tumora pana in tesut sanatos si limfoganglionii aferenti, unde este posibil sa existe metastaze microscopice care nu se pot decela preoperator este necesar un tratament citostatic, adica mai multe sedinte de perfuzii cu medicamente care omoara celulele tumorale care ar putea, teoretic, sa fi plecat in circulatie in momentul operatiei si deci care ar putea, in viitor, da nastere metastazelor. Desi nu este vorba de o operatie simpla, pacientul are sanse bune, oricum mai multe ca in cazul in care nu este operat, eventualitate in care nu mai are nici o sansa. De regula, operatia pentru cancer de colon se incheie cu anastomoza (sutura) capetelor colonului rezultate in urma rezectiei. Uneori, atunci cand bolnavul are ocluzie intestinala (colonul complet astupat de catre tumora) este necesar sa se confectioneze un anus contra naturii temporar care este desfiintat printr-o alta operatie, astfel incat nici un pacient cu cancer de colon nu ar trebui sa ramana pana la urma cu anus contra naturii.Numai in eventualitatea in care tumora este situata prea aproape de anus si in urma rezectiei nu mai ramane suficient intestin bun pana la orificiul anal este nevoie de anus contra naturii definitiv (cazul tumorilor situate de la nivelul anusului pana la 5-6 cm mai sus de orificiul anal), dar in acest caz vorbim de cancer de rect pentru care ar trebui (este chiar obligator) sa se faca inaintea operatiei (inevitabila si in aceasta situatie) un tratament pregatitor de iradiere care micsoreaza tumora, apoi operatia si apoi tratamentul citostatic. Rezecia chirurgical

Tratament adjuvantChimioterapia i radioterapia amelioreaz supravieuirea global i cea postoperatorie (iradiere pelvin i chimioterapie cu fluorouracil n stadiile II i III).

II. Scop

Informarea/educarea populatiei-tinta asupra factorilor de risc pentru cancerul colo-rectal. Evaluarea expunerii la factorii de risc pentru cancerul colorectal a unui grup de 30 de pacieni circumscrii cabinetului medical al unui medic de familie din municipiul Iai

III. Obiective

1. Obiective principale : Constientizarea populatiei tinta asupra ceea ce inseamna cancerul colo-rectal si impactul acestuia asupra sperantei de viata a individului; Informarea persoanelor cu risc crescut pentru CCR asupra metodelor de preventie si a importantei adoptarii unui stil de viata sanatos cu controlul asupra factorilor de risc modificabili in ideea de a reduce incidenta CCR; Mentinerea unei atitudini responsabile fata de cancerul colo-rectal.2. Obiective secundare : Mentinerea unei atitudini responsabile fata de bolile canceroase, in general. Formarea unei atitudini responsabile fata de masurile de preventive si de actiunile de tip screening.

IV. Populatia tintaPersoane aparent sntoase cu vrsta peste 40 de ani aflate n evidena medicului de familie Dr. Rascanu Roxana - Cabinet Medical Individual situat in orasul Iasi, Soseaua Nationala nr. 194, bloc D1.

V. Metode si mijloace de realizare 1. Aplicare chestionar

CHESTIONAR CANCER COLO-RECTAL (CCR)

1. CCR este o boala grava? DANU2. CCR este o boala care se poate trata sau este una incurabila, care inseamna suferinta continua pt pacient? TRATABILAINCURABILA3. Credeti ca persoanele fumatoare si/sau consumatoare de alcool au un risc mai mare de a dezvolta CCR? DANU4. CCR este mai frecvent dupa varsta de 50 ani? DANU5. Credeti ca persoanele fumatoare si/sau consumatoare de alcool au un risc mai mare de a dezvolta CCR?DANU6. Credeti ca depistarea CCR intr-un stadiu precoce este urmata de vindecarea completa prin tratament adecvat?DANU7. Aveti cunostinta despre programul de depistare a CCR la noi din tara?DANU8. Stiati ca exista un test simplu care depisteaza CCR?DANU9. Aveti sau ati avut parinti/frati/surori care au suferit de CCR?DANU10. Obezitatea poate fi un factor de risc pentru a dezvolta CCR?DANU11. Sedentarismul asociat deseori cu obezitatea creste riscul aparitiei CCR?DANU

12. Stiati ca in unele cazuri CCR este de obicei asimptomatic in stadiile incipiente?DANU 13. Stiati ca simptomele cele mai frecvente in CCR sunt: - durere abdominala (frecvent in jurul ombilicului)- scaun sanghinolent sau scaun inchis la culoare, negricios - tulburarea tranzitului intestinal normal (scaune frecvente, constipatie cronica sau senzatia de defecatie incompleta)- fatigabilitate marcata (oboseala accentuata)- scaderea in greutate, apare relativ rar (cateva kilograme in ultimele luni) DA NU

2. Pliant

3. Flyere

4. Conferinta Preventia si tratamentul in Cancerul Colo-rectal

Conferinta se adreseaza atat populatiei tinta cat si tuturor celor interesati de ceea ce presupune cancerul colo-rectal si impactul sau asupra calitatii vietii pacientilor. Are ca scop informarea asupra metodelor de preventie si a importantei adoptarii unui stil de viata sanatos cu controlul factorilor de risc prin intermediul dezbaterilor impreuna cu specialisti in domeniul oncologiei si prin distribuirea de materiale informative ( pliante ).

VI. Materiale utilizate si colaboratori

Dotari tehnice : sisteme de calcul, sisteme de imprimare pliante, flyere, chestionare; Sala conferinta : Aula Magna - Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi; ( de contactat Rectoratul Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi in vederea obtinerii aprobarilor necesare ); Materiale : pliante, flyere, chestionare; Colaboratori : Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi ( in curs de incheire acord de colaborare ); Societatea Studenteasca de Chirurgie din Romania ( in curs de incheire acord de colaborare); Specialisti in oncologie : Prof. Dr. Lucian Miron ( in curs de contactare ); Asist. Univ. Dr. Marinca Mihai ( in curs de contactare );

VII. Buget

Inchiriere tehnica de calcul - 1500 RON Materiale informative - 1500 RON Remuneratii Personal 2000 RON TOTAL - 5000 RON

VIII. Bibliografie

1. Schwartz's Principles of Surgery, F. Charles Brunicardi, Dana K. Andersen, Timothy R. Billiar, David L. Dunn, John G. Hunter, Jeffrey B. Matthews, Raphael E. Pollock, 9th edition, Ed. McGraw-Hill2. Anatomie i tehnici chirurgicale - Jurnalul de Chirurgie, Iai, 2010, Vol. 6, Nr. 13. The Merk Manual of Diagnosis and Therapy, Richard K. Albert, MD, Marjorie A. Bowman*, MD, MPA, Glenn D. Braunstein, MD4. Diagnosticul Precoce in Cancerul Colo-rectal - Teza de doctorat Dr. Iuliana Carmen Tarasi5. www.merckmanuals.com6. www.sfatulmedicului.ro7. www.chirurgul.ro8. www.jurnaluldechirurgie.ro