ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, FILIALA REPUBLICA MOLDOVA” (pe scurt AGIRoMd)
www.invatatorul.md LECŢIE-CĂLĂTORIE
"CULTURA REPUBLICII MOLDOVA ÎN 22 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ"
Autor proiect: MARIANA MARIN, doctor în ştiinţele educaţiei,
conferenţiar universitar, IŞE, preşedinte AGIRoMd
Competenţa-specifică (în conformitate cu scrisoarea 02/13-502 din 07.08.2013 a Ministerului Educaţiei)
Formularea de către elevi a judecăţilor de valoare privind responsabilităţile ce le revin, în calitate de cetăţeni ai republicii Moldova, pentru perpetuarea patrimoniului cultural naţional.
Subcompetenţa: Argumentarea atitudinii de respect şi mândrie faţă de cultura Republicii Moldova, în 22 de ani de la proclamarea independenţei.
Obiective operaționale:1. Să identifice valorile spirituale şi materiale ale poporului nostru.2. Să argumenteze păstrarea patrimoniului cultural.3. Să justifice legătura emoțională dintre cultura Republicii Moldova;4. Să identifice patrimoniul cultural al Republicii Moldova.
Strategia didactică:- Metode şi procedee: expunerea, Călătoria prin staţiile Culturii "imersiunea" în
învăţare Joc didactic "Vânătoarea de comori, Curriculum Vitae (CV) cultural al grupului, vizionarea filmului, algoritmul, informarea propriu-zisă, centrele de informare, Declar lumii întregi!
- Mijloace de instruire: imagini cu personalităţi, monumente de artă, cultură şi istorie din ţară, postere, lap-top, proiector
- Forme de lucru: activităţi frontale, independente şi în grup.
Instrucţiune metodică: Lecţia se va desfăşura prin "imersiunea" în învăţare. Scopul acesteia însemnând ca elevii, la maximum să înveţe singuri. Profesorul îi ghidează doar prin instrucţiuni foarte generale.
Aspecte de pregătire prealabilă: Profesorul pregăteşte cele 5 staţii (centre de cultură), amenajate în locuri separate ale sălii de studiu.
1. Centrul Muzică2. Centrul Teatru/Cinema3. Centrul Literatură4. Centrul Artă plastică5. Centrul Patrimoniu cultural
Informaţiile din anexa proiectului vor fi multiplicate şi plasate în fiecare centru. Elevii se vor informa şi vor lăsa informaţia la loc.
TIMP OB. ACTIVITATEA PROFESORULUI ŞI A ELEVILOR STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
1.Evocare7
min. O1
Vânătoarea de comoriElevii se grupează în funcţie de preferinţe. Profesorul enunţă următoarele gânduri, iar elevii, care sunt de acord cu ele, vor
trece în spaţiul rezervat grupului: Arta plastică, după mine, este expresia culturii fiecărui om. A păstra patrimoniul unei ţări este de datoria mea. Muzica desăvârşeşte omul. Teatrul este viaţa pusă în scenă. Sunt pasionat/ă de literatură.
Formarea comunităţii de învăţare
Repartizarea pe grupuri
Joc didactic "Vânătoarea de comori
Centre rezervate fiecărui grup
2. Realizarea sensului
3min
7-10 min
O3
O4
Curriculum Vitae (CV) cultural al grupului Fiecare elev va spune în grup o preocupare a sa pentru cultură, o realizare
(cântă, dansează, recită poezii, elevii vor trece în revistă performanţele legate de aceste experienţe: locuri la diferite concursuri, participări la expoziţii, festivaluri, menţiuni etc.)
Secretarul grupului va consemna tot ce aude de la colegi, apoi se va da citire CV-ului cultural al grupului. Foarte succint.
Pot fi şi ani, este mai interesant. Prezentarea CV-ului. Acroşarea posterelor.
Socializarea comunităţii de învăţare
Curriculum Vitae (CV) cultural al grupului
Poster pentru scrierea CV-ului
1. Motivarea învăţării.- Astăzi vom realiza o excursie prin Cultura Republicii Moldova, în ultimii 22 de ani de
independenţă. La finele lecţiei va trebui să identificaţi valorile spirituale şi materiale ale poporului nostru în cei 22 de ani de independenţă, să argumentaţi păstrarea patrimoniului cultural, să justificaţi legătura emoţională pe care o aveţi faţă de patrimoniul cultural al RMoldova şi să explicaţi contribuţia personală în dezvoltarea culturii Republicii Moldova.
- Se prezintă video în care Parlamentul republicii Moldova semnează Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova la 27 august 1991. http://www.youtube.com/watch?v=-P58wQGihDw .
- Se localizează subiectul lecţiei în timp, menţionându-se că astăzi se va discuta despre Cultura Republicii Moldova, în 22 de ani de independenţă. 2. Activitatea în grup prin imersiune în învăţare.
- Se explică şi ghidează algoritmul de lucru:- Fiecare grup va primi propria hartă, unde sunt indicate staţiile de călătorie prin Cultura
Republicii Moldova. 1. Centrul Muzică 2. Centrul Teatru/Cinema3. Centrul Literatură4. Centrul Artă plastică5. Centrul Patrimoniu cultural- Ajunşi la fiecare staţie, elevii se vor informa din posterele pregătite de profesor (a se
vedea anexele).- Timpul de studiere, la fiecare Centru, este de 5 minute. - După 5 minute, profesorul va semnala printr-un sunet de clopoţel sau poate fi o
melodie. După semnal, fiecare grup va pleca la altă staţie, în conformitate cu staţia sa şi va proceda la fel.
- La fiecare centru poate fi şi un calculator, după posibilităţi. Pe fiecare calculator se poate pregăti şi o informaţie video sau audio, în funcţie de specificul centrului.
- Elevilor li se explică să-şi noteze absolut tot ce reuşesc la această staţie, pentru că mai apoi va urma prezentarea celor văzute. 3. Activitatea în grup de elaborare a posterului.
- Revenirea la grupurile iniţiale. - Explicarea algoritmului de lucru în grup:- Alegerea pentru posterul de grup a unui simbol, specific Republicii Moldova:
cocostârcul, cumpăna, strugurele, conturul hărţii, moară, cetate etc.- Sistematizarea informaţiei într-un poster.- Intitularea posterului de grup, printr-un vers, un generic şi vor amplasa prin cuvinte-
cheie, informaţia culeasă pe el.- Concluzia grupului despre Cultura Republicii Moldova în 22 de ani de independenţă.
4. Activitatea de prezentare a posterului elaborat în grup. Fiecare grup va acroşa posterul său pe Culmea succeselor (a se vedea anexa)
- Prezentarea simbolului.- Prezentarea informaţiei.- Explicarea titlului. - Concluzia grupului despre Cultura Republicii Moldova în 22 de ani de independenţă.
Informarea propriu-zisă
Activitate de învăţare în grup
Activităţi de grupPoster de grup
Activitate frontalăDeclar lumii întregi!
O3 5. Completarea Cadranelor , a se vedea anexa- identificaţi valorile spirituale şi materiale ale poporului nostru în cei 22 de ani de
independenţă, - argumentaţi păstrarea patrimoniului cultural - justificaţi legătura emoţională pe care o aveţi faţă de patrimoniul cultural al RMoldova- explicaţi contribuţia personală în dezvoltarea culturii Republicii Moldova.
Prezentarea cadranelor.4. Extensie Vizionarea în colectiv a unui film despre Republica Moldova
ANSAMBLUL DE CÎNTECE ȘI DANSURI POPULARE,,FLUIERAȘ”
Ansamblul de cîntece și dansuri populare,,Fluieraș” a fost înființat în anul 1945. Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Țîrțău. Apoi conducerea colectivului a fost preluată de Serghei Lunchevici – violonist și dirijor din Republica Moldova.În repertoriu ansamblului se numără muzică populară și muzică academică. În cadrul ansamblului sînt și dansatori. Ansamblul de cîntece și dansuri populare,,Fluieraș” a călătorit prin toată lumea: Germania, Austria, Franța, Italia, România, Polinia, Canada, India, Mexic, Brazilia și altele.
În orchestra ,,Fluieraș” și-au început cariera soliștii Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac, Zinaida Julea, Ioana Căpraru, Anatol Latîșev, Olga Ciolacu, Ana Barbu și mulți alții.
ORCHESTRA NAȚIONALĂ DE MUZICĂ POPULARĂ ,,LĂUTARII”
Orchestra Națională de muzică populară ,,Lăutarii” a fost fondată în anul 1970 de bine cunoscutul interpret Nicolae Sulac. Mai tîrziu conducerea orchestrei ,,Lăutarii” a fost preluată de violonistul Nicolae Botgros.Orchestra ,,Lăutarii” este formată din muzicieni, care cîntă la nai, fluier, vioară, violoncel, bas, tobe și alte instrumente populare. Acești mari muzicieni însoțiți și de cîntăreți de muzică populară au dus faima neamului nostru în întreaga lume. Cel mai mult au activat în România.
Nicolae Botgros
Orchestra de muzică populară ,,Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, prin decret prezidențial i s-a conferit titlu onorific ,,Orchestră Națională”.
ANSAMBLUL NAȚIONAL ACADEMIC DE DANSURI POPULARE ,,JOC”
Ansamblul Național Academic de dansuri populare ,,Joc” – colectiv emerit din Republica Moldova, Laureat al concursurilor republicane, unionale și internaționale. S-a afirmat ca o veritabilă instituție de preluare și fructificare a frumoaselor și valoroaselor tradiții, datini, ritualuri și obiceiuri ale românilor din Republica Moldova.În fruntea Ansamblului ,,Joc” se află talentatul coregraf-șef și director artistic Vladimir Curbet, artist al poporului din Republica Moldova și din fosta uniune, Laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova.Cîteva bijuterii muzical-coregrafice care au adus ansamblului faima recunoscută în întreaga lume: ,,Hora mare”, ,,Bătuta”, ,,Hora fetelor”, ,,Brîul”, ,,Sîrba”, ,,Călușarii”, ,,Nunta moldovenească”, ,,Drăgaica”, ș.a.
Ansamblul poate prezenta 50-60 spectacole cu participarea a 65-75 artiști (dansatori și instrumentiști) pe parcursul a 2-2,5 luni. După 6 zile de lucru – o zi liberă. Durata spectacolului – 2 ore, după prima oră – pauză da 15-20 minute.
Olga Ciolacu – artistă emerita a Republicii Moldova. Este decorate cu Medalia ,,Meritul civic” și Ordinul ,,Gloria Muncii”.
Olga Ciolacu la început a lucrat în calitate de regizor la Televiziune, apoi este solistă în Ansamblu de țigani și în Orchestra de muzică populară,,Fluieraș”, mai tîrziu cîntă în Orchestra de estradă a Radioteleviziunii moldovenești. În 1994, deschide Teatrul de revistă,,Olga Ciolacu”
Olga Ciolacu are vîrsta de 63 ani. Este în zodiac balanței (10 octombrie). Este căsătorită și are o fiică Alexandrina. Este o fiică de pădurar și iubește foarte mult florile. Le cultivă cu drag, le selectează, le aranjează toată casa și grădina fiind pline de flori.
Două inimi care au bătut în acelaşi ritm şi-au ars în acelaşi foc sacru pentru tot ce este frumos şi pentru acelaşi ideal naţional. Ideal pentru care, de-a lungul istoriei, au plătit cu propria lor viaţă marile personalităţi ale literaturii, muzicii, ştiinţei noastre.
Îndrăznim să credem că scânteia luptei pentru dărâmarea unui regim oprimant a izbucnit. Îndrăznim să credem că in această luptă Ion şi Doina au fost ca o întreaga oaste.
Ea – Doina - dotată cu un har artistic deosebit şi cu o inteligenţă şi frumuseţe fizică sclipitoare, El – Ion - dotat cu geniu componistic şi cu o voce care îţi cutremură întreaga fiinţă. Îndrăznim să credem că în tot spaţiul românesc nu există nişte cântece patriotice mai tulburătoare, cum sunt cele semnate de Ion Aldea-Teodorovici. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română, Eminescu.
Doina şi Ion ne-au curăţat auzul de dopurile de ceară ale falsului şi mincinosului cântec patriotic de până la apariţia lor in lumea muzicii noastre. Pierzându-i pe Ion şi Doina, este ca şi cum am pierdut încă o bucată din cel mai bun şi cel mai fertil pământ al nostru. Aşa cum Mateevici de la Căinari a dăruit neamului cel mai frumos poem dedicat Limbii Române, tot astfel Ion de la Leova şi Doina din Chişinău ne-au dăruit cele mai înlăcrimate, cele mai înflăcărate şi viguroase cântece dedicate pământului care i-a născut. Nimeni nu poate nega acest adevăr. Poporul, care nu are o specială pregătire muzicală, pricepuse de la bun început acest lucru şi-i îndrăgise până la lacrimi.
Se ştie că neamul nostru este înclinat să uite multe lucruri din istoria lui, şi bune, şi rele. El nu uită însă tot ce s-a creat măreţ în limba şi muzica sa. Iată de ce prinosul muzical al celor doi mari artişti va trăi veşnic.
La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre".
În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.
Ion Aldea-Teodorovici (n. 7 aprilie 1954, Leova, Republica Moldova - d. 30 octombrie 1992, Coșereni, România), compozitor și cântăreț din R. Moldova.
Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar, în perioada de ocupație sovietică, a
trebuit să se retragă din biserică, să-și ascundă în sine credința în Dumnezeu care, precum zicea Ion într-un interviu, îi dă omului putere să supraviețuiască și să devină, pur și simplu, artist, ca să nu fie persecutat de nimeni. Câțiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”, apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar, ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” (astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la "Școala medie de muzică" din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvă în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea Teodorovici.
s-a născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina Aldea Teodorovici participă la dublarea filmelor în românește la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular.
În 1975 a absolvit școala Nr.1, româno-franceză, mun. Chișinău, Republica Moldova. Timp de mai mulți ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Institutul "Ion Creangă" din Chișinău.
Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea Teodorovici. Talentul său multilateral, vocea caldă și răscolitoare, frumusețea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca pe una din cele mai îndrăgite artiste atît în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei.
Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere a poporului nostru, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt "Suveranitate", "Sfântă ni-i casa", "Mănăstirea Căpriana" și altele, cântăreața Doina Aldea Teodorovici devenise simbolul Moldovei. La începutul anului 1992, pentru talent, muncă îndelungată pe scenă și spirit civic, Doinei Aldea Teodorovici i s-a acordat titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova.
Soţii Aldea-TeodoroviciDin 1975 și până în 1981, când devine
student la Facultatea de compoziție și pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu" din Chișinău, activează în cadrul formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune, începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.
Ion își duce steaua și crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina Marin, cu care se căsătorește în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia ghitara în brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.
Doina şi Ion şi-au iubit până la lacrimi baştina, prietenii, părinţii, feciorul Cristi, pe care-l adorau. Durerea Doinei era că nu poate fi cu el cât mai mult. Considera că acest fapt
este tragedia vieţii ei, pentru că îl iubea nespus de mult. Odată, când Ion a fost întrebat ce cântec, din cele scrise de el, îi place mai mult, a răspuns fără a ezita: "Copilul din leagăn" fiindcă astfel mă imaginez cu odoraşul meu pe genunchi: "...nimic mai dulce-n lume/ca un copil ce doarme,..." Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi-au dedicat viaţa şi activitatea lor unui ideal înălţător:păstrarea spiritualităţii româneşti. Erau convinşi: "Cu ajutorul Artistului Dumnezeu comunică cu oamenii. Numai Cultura şi Credinţa ar fi în stare să oprească procesul bestializării societăţii. Cultura şi Credinţa. Credinţa şi Cultura," acesta a fost motto-ul vieţii lor.
Prin cântecul lor Doina şi Ion au adus un omagiu limbii noastre dulci "ca un fagure de miere", tricolorului drag, tradiţiilor strămoşeşti. Ei au intonat ceea ce avem mai sfânt: Dumnezeu, mama, limba, neamul, Eminescu, suveranitatea, pacea etc... E bine cunoscut ciclul de cântece sacre: "Răsai", "Reaprindeţi candela", "Pentru ea", "Eminescu", "Trei culori", "Clopotul învierii", "Pace lumii", "Suveranitatea", "Maluri de Prut", "Copilul din leagăn", "Focul din vatră" etc., cântecele de dragoste, senine şi curate, sunt ca un imn consacrat mamei, femeii, copiilor: "O serenadă", "Balada familială", "Iartă-mă", "Inimă de mamă, inimă de tată", "Ala-bala", "Fuga-fuga"...
Cântecele lor sunt cântece măreţe, în ele e mişcare şi conflict, curaj şi bărbăţie, sunt cântece ce te impun să te bucuri şi să plângi. Au ieşit pe scenă împreună prima dată în 1982: un compozitor şi o interpretă. Astfel au format duetul (cuplul) Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Pentru ei nu avea nici o importanţă unde cântă: pe scena teatrului, în sălile de concerte, afară pe frig sau pe arşiţă. Au colindat satele şi oraşele Moldovei şi ale României: Doina, Ion şi chitara. Nu este adevărat că inima contemporanilor noştri nu e receptivă la cântecul patriotic! Şi azi, ca şi nu demult, pe când erau în viaţă, oamenii cu lacrimi în ochi ascultă cântecele compozitorului Ion Aldea-Teodorovici, interpretate de cuplul Doina şi Ion, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Dida Drăgan, Ion Suruceanu, Zinaida julea, Sofia Rotaru, Ştefan Petrachi: "Reaprindeţi candela", "Scrisori pe zăpadă", "Mănăstirea Căpriana", "Iubiţi învăţători". I-au îndrăgit oamenii pentru dăruirea de sine, pentru dragostea lor de Patrie, neam, datină.
Mihai Volontir – mare actor de cinema și teatru din Republica Moldova. De la vîrsta de 18 ani a lucrat ca învățător. A făcut studii pedagogice la școala pedagogică din Orhei. Cariera de actor a început-o la Teatru Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți unde debutează interpretînd rolurile principale în mai multe spectacole.
Mare succes ca actor de film i-au adus lui M. Volontir rolurile jucate în filmele ,,Țiganii” – rolul țiganului Budulai.
A jucat rolul Ivan Turbincă în filmul ,,Se caută un paznic”, rolul lui Păsărilă în filmul ,,Povestea lui Făt-Frumos” și multe altele.
Mihai Volontir este bolnav de diabet și are problem cu vederea. De la sfîrșitul anilor 90, el a suferit mai multe operații care s-au realizat cu sprijinul financiar al guvernului Republicii Moldova, ale oamenilor de afaceri, ale prietenilor săi. M. Volontir deține cea mai înaltă distinctive a Republicii Moldova ,,Ordinul Republicii”
Rezervația este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din punct de vedere geografic rezervația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca.
Rezervația „Pădurea Domnească” are ca vecinătăți limitele și hotarele următoare:
- la nord ocolul silvic Râșcani-liziera pădurii;- la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;- la sud ocolul silvic Fălești-liziera pădurii;- la vest România-râul Prut.
Suprafața rezervației este de 6032 ha. Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km.
Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.
