1

Jurnal de Calatorie2011

Raport Anual

La realizarea acestui jurnal de bord si-au sufle-cat manecile tricourilor marinaresti Tea Vasilescu si Laura Zaharia, sub instructia capitanilor de corabie Dan Barbulescu, Costel Popa si a amiralului Liviu Mihaiu, Mihaela Marin, Dragos Duta si coordonatorii proiec-telor.

Fotografiile au fost realizate de catre echipa Salvati Delta.

Desenele si designul raportului au fost creionate a lancienne de Eugenia Ghita.

Pe langa povestile SDD, din jurnal vei mai afla si despre frumusetile ascunse ale Sulinei, despre care ne-au povestit profesorul Valentin Lavric si Cristi Balea.

Jurnal

de Calatorie

Strada Constantin Sandu-Aldea, nr. 22, Sector 1, Bucuresti, Cod postal 012063Tel.: +40 21 319 49 31Fax: +4 031 827 02 30E-mail: office@salvatidelta.rowww.salvatidelta.ro

Asociatia Salvati Dunarea si Delta , aprilie 2012

Acestui jurnal ii sade bine

semnul de carte asortat,

creat special in atelierul S

alvati Delta din Mahmudia, s

ub

coordonarea Ilenei Ene.

Atelierul de impletituri din

papura de la Mahmudia se

afla - in anii 70-80 - pe ma

lul Dunarii, intr-o casa batr

a-

neasca cu trei camere si o

magazie pentru depozitar

e.

In momentul de fata traie

sc in Mahmudia peste

20 de femei (in parte pen

sionare) care au practicat

vreme de doua-trei decen

ii acest mestesug (pana la

inchiderea cooperativei, in

1990). Inca pasionate de

impletiturile din papura, a

r lucra in continuare in ace

st

domeniu, daca ar exista po

sibilitatea.

Uniti pentru Bistroe

in 2004: Radu Anton

Roman, Robert Turce

scu, Liviu Mihaiu,

Alice Nastase, Semida

Duriga, Daniel Buzdu

gan, Mihai Moraru, Dra

gos Bucurenci.

In lupta cu oamenii pentru b

inele naturii si, in final, pent

ru

binele oamenilor.

Asociatia Salvati Dunarea s

i Delta (SDD) este o organiz

atie de protectie a mediulu

i,

neguvernamentala si nonpr

ofit, infiintata in anul 200

4, care lupta pentru prot

eja-

rea biodiversitatii Dunarii

si a Deltei Dunarii.

In vara anului 2004, aten

tia agentiilor de presa din

intreaga lume a fost atr

asa

de un grup de ecologisti car

e au protestat in fata Am

basadei Ucrainei din Bucur

esti

impotriva construirii canal

ului Bistroe. A fost primul

eveniment al SDD si totod

ata

printre primele proteste

de mediu din istoria rece

nta a Romaniei.

Domeniile de expertiza ale

SDD sunt: protejarea medi

ului inconjurator si elabora-

rea si implementarea polit

icilor specifice pentru asig

urarea unei dezvoltari dur

abile.

Inca de la infiintare, SDD s

-a impus ca unul dintre cele

mai influente grupuri de

advocacy pe probleme de m

ediu din Romania si a demo

nstrat ca poate oferi solu

tii

problemelor majore cu care

zone sensibile din Romania

, care au o mare valoare na

tu-

rala, se confrunta: protect

ia si conservarea biodiver

sitatii, renaturarea luncilo

r

raurilor - actuale amenajar

i agricole sau piscicole, mana

gementul deseurilor, dezv

ol-

tarea durabila a comunitat

ilor locale, promovarea ecot

urismului, respectarea pat

rimo-

niului cultural si a traditiilo

r locale.

Salvati Dunarea si Delta

Mesajul Amiralului Liviu Mihaiu (8)

Delta warning report (22)

Delta Dunarii, paradisul aproape pierdut (16)

Echipajul (12)

Dale gurii Dunarii (26)

Eco-social (20)

Camp de lupta impotriva daunatorilor bipezi ai Deltei (10)

Antreprenori din Delta Dunarii (24)

Parteneriat pentru dezvoltare durabila (18)

Despre SDD: misiune, strategie, teme, premii (14)

Cuprins

Delta Dunarii-paradisul in pericol! (35)

Ecoturism (30)

Finantatori si parteneri (45)

Raport media (46)

ONGFest (38)

Campania 2% : Salvati copiii din Delta! (34)

Reteaua asociatiilor de dezvoltare intercomunitara (28)

Ziua Mondiala a Mediului (36)

Sanatatea copiilor din Delta Dunarii (32)

Raport financiar (40)

8

Mesajul Amiralului Liviu Mihaiu

Texte festivist-descriptive despre realizarile magnifice ale or-ganizatiei nu prea stiu sa scriu.. Nu e in firea mea pedagogica. Asa ca m-am gandit sa fiu original si sa reproduc mot-a-mot, de pe Facebook, o polemica de seara, aprinsa ca stuful Deltei, cu un localnic, detinator de pensiune la Crisan, fost senator liberal in epoca Tariceanu. Polemica a aparut si in ziarul Adevarul sub titlul de rating: Cearta cu acuzatii de deturnare de fonduri intre un fost senator si Liviu Mihaiu, pe Facebook! De ce fac asta? Pentru ca reproduce fabulos si spontan at-mosfera ostila din terenul de actiune al salvarii noastre.. si pentru ca ex-plica mult mai bine ce facem noi - SDD - si cum se opun altii sub incidenta simp-tomatologiei salamului cu soia in gen: Balta noastra nu-i a voastra!

Ilusca Daniel:

Ce stiti voi... Voi nu locuiti in Delta Dunarii... Voi luati doar bani... Pe motivul protejarii ei... Si va place sa ne protejati.. Sa inventati teorii... Uneori santajati... alteori presati oameni, institutii, oameni politici... Dar nu sunteti chiar ASA multi cat credeti... Si nu sunteti din delta.... si nu va place decat sa filmati... in cei care iubiti delta... nu platiti taxe in delta, abia astept ca Liviu sa investeasca banii lui in Delta sa stea el in delta sa gestioneze acest bussines ... De turism, de pescuit... Si cand o sa scoata profit in sensul si amortizarii investitiei... O sa-mi reconsider po-zitia... Si el o sa si reconsidere pozitia fata de localnici pardon noi suntem grupuri de interese dar o sa fim impreuna.... Nimeni nu traieste in delta, sa nu iubeasca delta... nimeni nu investeste in delta sa o distruga...

9

Imi plac toate programele pe bani europeni, privati, si de alt gen facute de voi in delta... Nu se vede nimic... si nici nu cred ca se va vedea ceva in post implementare... cate locuri de munca ATI creat? cate impozite locale ATI platit...? erau oare necesare? stiti de exemplu ca 15mil.euro ar transforma toate casele in pensiuni... se pot face lucruri concrete... Dar nu venind Dvs sa ne dati lectii de la Bucuresti... Pentru ca daca va lasam intr-o japsa nici nu stiti sa iesiti... Da domnilor iubim delta ca de aceea stam aici si ne-am saturat sa ne protejati...

Liviu Mihaiu:

Ilusca, dom ex-senator: vad ca ne livrezi clisee cu care, noi, astia de la Bucuresti ne tooooot confruntam de cand am inceput sa va scoatem balta din anonimat si ilegalitati! zici ca doar luam bani.. pentru protejarea ei. pai, voi localnicii cu pensiuni care lucreaza majoritatea la negru, ce luati!? prune?!? sau luati resursa nefiscalizata si neprotejata de presiunile voastre si-ale Stapanilor politici ai Judetului?!? deci avem doua parti! una care ia bani pe fonduri euro-pene cu raportari si decontari lunare si cu efort de cofinantare ca sa apere speciile si sa reconstruiasca ecologic concesiuni agricole si piscicole nefunctionale samd si cea de-a doua parte, voi, patriotii baltii, care o devalizeaza cumparand peste de la electrobraconierii care pescu-iesc in fata pensiunii voastre!!! O parte care se chinuie prin comisii parlamentare sa blocheze interventiile grupurilor de interese tulcene, bucurestene si constantene sa ia toate plajele Deltei sa le faca megastatiuni cu aquaparcuri si Cea de-a doua parte, bastinasii, adica tu, care va luptati ca niste lei s-o rupeti in bucati. Spre deosebire de bunicii vostri care-si aparau balta cu sfintenie si nu luau peste din gropi sau peste mic, sub cele strigate de monitorul oficial, voua nu va pasa ca pestele, cea mai pretioasa resursa a Deltei alaturi de cea stuficola, dispare si va depopula zona prin pauperizare. Noua, astia de la Bucuresti, ne pasa cum va trai Delta in viitorii 50 de ani! Pentru ca avem o viziune din afara, nu-i asa? Pe voi va intereseaza sa faceti profit anul asta la pensiune, pe noi ne intereseaza sa aveti pensiune si peste 50 de ani! Cam asta ar fi diferenta de viziune dintre parti...

Cealalta parte a adevarului nostru, cel de simpozion, o gasiti in paginile acestui raport anual.

10

Razboiul de aproape 20 de ani, dintre natura si beton, din Delta Dunarii a cunoscut noi eveni-mente, unele dramatice, in 2011. O prima batalie s-a pornit hoteste, in ultima zi din decembrie 2010. Adica la sfarsitul anului, cand toata suflarea, inclusiv cainii de paza, petrecea anul vechi si se pregatea de noul an. Astfel, o Ordonanta de Urgenta a Guvernului crestea semnifica-tiv cuantumul taxelor pe care pescarii profesionisti le vor plati si reprezenta totodata o declaratie de razboi a Consiliului Judetean Tulcea (el fiind inspiratorul actului) catre Adminis-tratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii si implicit catre natura.

Pescarii profesionisti s-au suparat maxim, braconajul a inflorit, Salvati Delta a cerut adop-tarea cat mai rapida a noii legi a Rezervatiei aflata in sertarele Comisiei de mediu din Camera Deputatilor de cel putin trei ani.

Ciocnirea armatelor s-a petrecut in iulie 2011 pe campul de batalie din Parlament. Pe 5 iulie, s-a aprobat noua lege. Aceasta prevede mai multa putere pentru Guvernator si implicit mai mult loc pentru biodiversitatea deltei. Cu aceeasi ocazie, corul vanatorilor din Parlament, ariergarda groparilor Deltei, a fost umilit, vanatoarea sportiva pe teritoriul Rezervatiei fiind declarata ilegala. Totodata, taxa nesimtita solicitata pescarilor profesionisti in decembrie a devenit caduca.

Bucuria victoriei de la Palatul Parlamentului n-a durat foarte mult. Dusmanul s-a repliat. Legea din iulie a intrat din nou sub senilele comisiilor de specialitate ale Camerei Deputatilor. Diviziile betonului si corul castrat al vanatorilor au inceput pressing-ul. Miza? Reintroducerea vanatorii, taxarea umilitoare a pescarilor si controlul politic nemijlocit din toate punctele de vedere al ARBDD.

Despre Delta Dunarii - Camp de lupta impotriva daunatorilor bipezi ai Deltei

11

Pe 20 decembrie, de la inaltimile balcoanelor Parlamentului, cavalerii SDD au aplicat tactica surprinderii la stramtoare a adversarului. La capatul unei zile ce se anunta neagra pentru Delta si viitorul ei, infricosati de urletele de lupta ce se auzeau din inaltimi (Delta Dunarii moare, nesimtitii au imunitate!, Legalizati vanatoarea parlamentarilor corupti!), alesii neamului prost s-au retras haotic la bufetul Parlamentului ca sa-si linga ranile si meniurile subventio-nate. Iar legea a fost retrimisa in comisiile de specialitate.

Printre victime sa-l numaram si pe Vasile Gherasim, pe-atunci seful Comisiei de mediu din Camera Deputatilor, cel care a avut initiativa rusinoasa de reintroducere a vanatorii sportive in Rezervatie. Si care in urma asaltului a fost inlocuit din functie.

Anul 2012 se anunta exploziv. O prima batalie care ne asteapta va fi impotriva celor care se distreaza omorand pasari in Delta Dunarii, adica a vanatorilor. Dar suntem gata sa le dove-dim si lor, si alesilor nostri ca Delta Dunarii si-a format o garda pretoriana care este in stare sa foloseasca orice argument si arma ca sa o salveze.

Dan Barbulescu, capitan executiv

12

Consiliul director

Liviu Mihaiu

Malin Matei Musatescu

Costel Popa

Membri fondatori

Liviu Mihaiu

Vlad Constantin Pavlovici

Malin Matei Musatescu

Doru Costea

Cristian Vezure

Bravii marinari care mentin toate panzele sus

Membri de onoare

Mircea-Gogu Bogdan

biolog, supranumit si Gogu Deontologu

Dacian CiolosComisar European pentru Agricultura si

Dezvoltare Rurala

Razvan Cucuiparintele revistei Bucataria pentru toti, publicatie culinara si cultural-gastronomica

Adrian Gageaprofesor universitar, unul dintre colabora-torii romani ai lui Jacques Yves Cousteau in decursul realizarii celor patru filme despre Dunare

Ivan Patzaichincampion olimpic

Eugen Petrescuornitolog

Robert Turcescujurnalist

[Radu Anton Roman]jurnalist, scriitor si realizator TV, membru al echipajului lui Jacques Yves Cousteau in misi-unea de la Dunare

13

Echipajul

Liviu Mihaiu - presedinteCostel Popa - director generalDan Barbulescu - director executivDragos Duta - director financiarMihaela Marin - director de comunicareTea Vasilescu - PR executiveCristina Bucureasa - coordonator proiecteAndrei Pop - coordonator proiecteRoxana Schiopu - coordonator proiecte

Hana Ciobanu - coordonator proiecteFlorentina Enache - coordonator proiecteRamona Duta - asistent financiarLoredana Pana - asistent proiecteLaura Zaharia - asistent proiecteIleana Ene - coordonator localSilviu Covaliov - coordonator localClaudiu Pana - asistent logisticaNicoleta Popescu - avocat

123 4

5

6

8

910

11

1213

14

15

16

17

7

123456789

1011121314151617

14

De ce salvam Dunarea si Delta?Misiune, Viziune, Obiective

Obiective strategice:

1: Advocacy / influentarea politicilor publice in favoarea mediului, la nivelul Dunarii si Deltei.2: Promovarea unei atitudini responsabile fata de mediu la nivelul publicului larg.3: Desfasurarea de actiuni concrete de protectie a Deltei si a Dunarii.4: Dezvoltarea unor actiuni favorabile mediului in randul companiilor.5: Educarea, informarea si dezvoltarea mass-media de mediu din Romania.

Temele pe care le-am privit atent prin hublou (si) in 2011:

Administrarea resursei piscicole

Avand in vedere declinul permanent al resursei piscicole din cauza supraexploatarii in scop comer-cial si braconajului pe scara larga practicat cu complicitatea organelor de control, luptam pentru re-ducerea presiunii pe resursa piscicola din apele naturale ale Deltei si pentru combaterea braconajului prin aplicarea legii.

Renaturarea amenajarilor agricole si piscicole

Avand in vedere valoarea naturala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, renaturarea terenurilor amenajate (in mare parte neproductive), aflate in proprietatea consiliilor judetene si locale, trebuie sa fie o prioritate atat pentru autoritatile locale, cat si pentru ARBDD.

Dezvoltarea sustenabila a comunitatilor locale

Exista o stransa conexiune intre mediul natural si comunitatile locale din Delta Dunarii. Prin ur-mare, o viziune realista a dezvoltarii durabile trebuie sa le includa pe ambele. Suntem preocupati de bunastarea, nivelul de educatie si starea de sanatate a comunitatilor locale. Modulele de dezvoltare a abilitatilor antreprenoriale ale locuitorilor Deltei, atelierele de economie sociala, interventiile medicale si campania de educatie pentru sanatate sunt exemple de activitati pe care organizatia noastra le desfasoara in acest sens.

15

Regimul constructiilor, amenajarea teritoriului si urbanismul

Sustinem aplicarea Regulamentului cadru de urbanism pentru Delta Dunarii, adoptat prin hotarare de guvern in decembrie 2008 care nu a fost transpus pana in 2011 de niciuna dintre cele 16 admi-nistratii locale care aveau obligatia sa revizuiasca documentatiile locale de urbanism pana in iunie 2010.

Gestionarea deseurilor

Actualele practici de gestionare a deseurilor sunt necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra ecosistemelor si sanatatii umane. Depozitate necontrolat, deseurile afecteaza solul si subsolul, resursele de apa, aerul, flora si fauna, la care se adauga aspectul dezolant, mirosurile neplacute si potentialul de focar de infectie.

Premii in 2011

In anul 2011 proiectul Delta Dunarii - paradisul aproape pierdut! a adus organizatiei premiul O societate verde - O societate curata pentru un ONG de mediu ce s-a remarcat prin activitatile desfasurate de-a lungul anului 2011, la Gala Premiilor Revistei Infomediu Europa.

16

Delta Semper Delta Dunarii - paradisul aproape pierdut!

Campanie de informare si constientizare cu privire la protejarea biodiversitatii

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Am dat zvon in Delta ca un paradis nu-i de compromis

1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2012

A treia zona din lume din punctul de vedere al biodiversitatii, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este supusa zilnic unor amenintari si presiuni care saracesc patrimoniul natural.

Scopul proiectului Delta Semper este de a contribui la pastrarea biodiversitatii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii prin derularea de activitati care sa informeze si sa constientizeze atat publicul la nivel local, cat si la nivel national, si astfel sa reduca presiunile si agresiunile la care este supus ecosistemul deltaic.

Proiectul presupune desfasurarea unei ample campanii de constientizare. Informarea si constientizarea sunt mijloace foarte importante in munca de conservare a biodiversitatii. Primul an de implementare, 2011, a fost cu preponde-renta un an pregatitor. S-au demarat filmarile, s-au cautat fotografiile, s-a inceput pregatirea brosurii destinate in principal populatiei locale, leaflet-ului desti-nat in principal turistilor, atlasului care va prezenta minunatiile Deltei, precum si au-tocolantele, afisele, panourile ce vor aminti la tot pasul ca Delta trebuie respectata.

Credit foto: Daniel Petrescu

17

Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite doua obiective. Primul se refera la crearea unui cadru favorabil care sa permita schimbarea atitudinii celor care interactioneaza direct sau indirect cu Delta: localnicii, turistii, autoritatile locale si autoritatile la nivel national care dezvolta politici cu privire la Delta, publicul larg.

Cel de-al doilea se refera la cresterea gradului de informare si constientizare cu privire la im-portanta biodiversitatii, cu scopul de a schimba atitudini si de crestere a unui comportament respon-sabil.

Acest proiect este implementat in parteneriat cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Proiectul este cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Sectorial Mediu.

Instalarea la Sulina a Comisiunii Euro-pene a Dunarii (din 1856 pana in 1939) a transformat aceasta localitate dintr-un sat intr-un oras cosmopolit. Legenda spune ca, ajungand la Sulina, Regina Wilhelmina a Olandei, a coborat de pe vapor si a cerut apa. I s-a adus un pahar cu apa din Dunare. Probabil acesta a fost motivul pentru care casa regala a Olandei a donat fonduri pen-tru construirea la inceputul secolului XX a castelului de apa (statia de filtrare a apei) si a retelei de canalizare a orasului Sulina.

18

Parteneriat pentru Dezvoltare DurabilaIn port(al)ul comunitate, e durabilitate, frate!

decembrie 2009 - noiembrie 2012

In ultimii ani, utilitatea dezvoltarii durabile a primit o recunoastere din ce in ce mai puternica la nivelul Uniunii Europene si implicit, devine norma si in Romania. Comunitatea de practica pentru Dezvoltare Durabila - www.comunitatedurabila.ro - functioneaza pen-tru a coagula eforturile implementatorilor de proiecte in directia dezvoltarii durabile si pentru a asigura

instrumentele necesare in acest sens. Beneficiarii proiectului sunt organizatii ale societatii civile si parteneri sociali, actuali si viitori beneficiari de finantari POSDRU.

In acest sens, am elaborat indicatori ai dezvoltarii durabile in managementul de proiect, Ghidul co-munitatii durabile Mai mult cu mai putin, o serie de animatii video pentru promovarea masurilor speci-fice de dezvoltare durabila in managementul de proiect. In paralel, conceptul de dezvoltare durabila a fost popularizat printr-o campanie de comunicare nationala. Peste 150 de persoane au participat la cursurile comunitatii de practica: Management de proiect din perspectiva dezvoltarii durabile.

De-a lungul anului, revista electronicaMai mult cu mai putin a furnizat lunar exemple de buna practica si noi solutii pentru integrarea dezvoltarii durabile in activitatile noastre zilnice.

Comunitatea de practica are peste 350 de membri ce au acces pe website-ul www.comunitatedurabila.ro la resurse, stiri relevante si la o platforma interactiva de comunicare.

19

Proiectul este implementat in parteneriat cu ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei, cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis si este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!.

Palatul Comisiei Europene (1900

). Impunator,

monumental, ca resedinta unui

guvernator din

colonii. Casele din jurul lui sunt

locuintele functio-

narilor superiori de la Comisiun

e. Vile cochete, im-

bracate in iedera si glicina, pan

ouri de verdeata,

boschete, alei plantate, parche

te de flori, tere-

nuri de sport toate simetric

e, taiate geometric.

Curatenie, ordine, confort eng

lezesc. O insula de

civilizatie in pustiul primitiv al D

eltei...

20

Economia sociala, o solutie pentru mediul inconjurator

Deseuri am adunat si-n patru zari le-am reciclat ianuarie 2011 - ianuarie 2014

Reciclarea este prioritara in managementul deseurilor si protectia mediului, iar antreprenoriatul este solutia recon-structiei economiilor afectate de criza. Adaugam si faptul ca economia sociala inregistreaza o dezvoltare accelerata,

investitiile sociale generand atat profit, cat si solidaritatea necesara revigorarii societatii umane.

Proiectul nostru integreaza aceste caracteristici fun-damentale ale dezvoltarii durabile cu obiectivul de a asigura accesul pe piata muncii si integrarea sociala a grupurilor vulnerabile prin dezvoltarea structurilor economiei sociale in domeniul managementului durabil al deseurilor. In acest sens, am infiintat patru structuri de sprijin si urmeaza sa cream patru intreprinderi sociale in regiuni dis-tincte ale tarii: Sud-Est, Nord-Est, Bucuresti-Ilfov si Sud Muntenia.

Ne adresam persoanelor apartinand categoriilor defavori-zate: familii numeroase, familii monoparentale, femei, persoane de etnie roma, fosti detinuti, victime ale traficului de persoane, persoane care traiesc din venitul minim garantat, victime ale violentei in familie, persoane care au parasit de timpuriu scoala sau care au iesit din sistemul institutionalizat de protectie a copilului.

21

Intreprinderile sociale vor asigura locuri de munca pentru persoanele defa-vorizate si vor contribui la protectia mediului prin activitati de recuperare a deseurilor. Centrele de resurse pentru economie sociala vor facilita dezvol-tarea antreprenoriatului social.

Proiectul este implementat in parte-neriat cu SC Eco-Rom Ambalaje SA si este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeste in oameni!.

In Cimitirul Maritim din Sulina sunt ingropati

deopotriva crestini, musulmani si evrei.

Inscriptiile si forma pietrelor funerare

sunt captivante. Mormintele identice Romeo si

Julieta spun povestea tragica a doi logodnici en-

glezi, Margaret Ann si William, disparuti in 1868

in naufragiul navei Adalia. In cimitirul monument

exista singurul mormant de pirat din Europa,

mormantul Printesei Ecaterina Moruzi si multe

alte povesti de descoperit.

22

Delta Warning Report 2011 - Starea Deltei Dunarii. Analiza politicilor publice de mediu pentru protejarea

Deltei DunariiMarinarii au raportat ca e furtuna pe uscat

1 decembrie 2009 - 30 martie 2011

Regimul legislativ care reglementeaza conservarea si protejarea patrimoniului natural al Deltei Dunarii este vechi si lacunar. La momentul implementarii proiectului, legea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), ce dateaza din anul 1993, continea prevederi ale caror standarde s-au perimat, sanc-tiunile pentru incalcarea normelor de mediu fiind blande si indeamna la incalcarea legii, locuitorii Deltei sunt dezavantajati. Rezervatia se subsumeaza autoritatii mai multor entitati publice (ARBDD, Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, Consiliul Judetean Tulcea) fapt ce complica si mai mult regimul de protectie al RBDD cu efecte negative asupra naturii si comunitatilor umane.

De aceea, ne-am propus sa atragem atentia autoritatilor responsabile de starea RBDD fata de nevoia adoptarii si implementarii unor politici publice eficiente pentru protectia mediului in Delta Dunarii.

Acest scop a fost atins prin promovarea concluziilor ra-portului de analiza a politicilor publice (Delta Warning Report) in randul autoritatilor publice locale si centrale, precum si al publicului larg prin intermediul mass media la simpozionul Avem o Delta. Cum procedam?. Analiza a luat in calcul: leg-islatia, institutiile, activitatile acestora, precum si analiza bugetului acestora si a oferit propuneri pentru imbunata-tirea cadrului actual de politici publice. Raportul de analiza in-stitutionala ofera propuneri de imbunatatire ale programe-lor si initiativelor publice cu scopul responsabilizarii factorilor interesati fata de problematicile Deltei.

23

Acest proiect a fost finantat din Fondul ONG, Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European 2004 - 2009.

Evenimentul de lansare a fost sprijinit de Romtelecom.

Stiati ca prin aportul englezilor popositi la

Sulina s-a pus in functiune uzina electrica?

Astfel, acest oras a fost printre primele

localitati din Romania cu iluminat public.

24

Antreprenori prietenosi cu natura din Delta DunariiLa Enisala am debarcat, antreprenoriat am livrat!

mai - septembrie 2011

Valorificarea resurselor naturale ale Deltei reprezinta pentru o importanta parte din locui-torii Deltei Dunarii principala sursa de venituri. Desi stau pe o mina de aur verde, cererea pentru produsele si serviciile oferite de ei este in continuare sub nivelul asteptarilor, intrucat sunt prea putin cunoscute de potentialii clienti.

De aceea ne-am propus dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale, cu accent pe aspectele de mar-keting antreprenorial. Fiecare participant a reusit sa deprinda instrumentele necesare pentru gasirea si punerea in practica a unei idei de marketing in vederea valorificarii sustenabile a poten-tialului natural, turistic si cultural al zonei Delta Dunarii.

Cursul de antreprenoriat s-a adresat micilor intreprinzatori din mediul rural, abordand teme precum: specificul problemelor de marketing in afacerile din Delta Dunarii, definirea obiectivelor de performanta de marketing, definirea strategiei de marketing antreprenorial si a planului demarketing antreprenorial, mix-ul de marketing, implementarea si monitorizarea planului de marke-ting antreprenorial. Participantilor care au propus cele mai bune pla-nuri de marketing li s-a acordat un sprijin financiar in valoare de 1000 de euro, pentru a pune in aplicare acest plan.

25

In plus, am organizat la Tulcea dezbaterea cu tema Antreprenoriat rural in Delta Dunarii: opor-tunitati si amenintari la care au participat factori interesati din zona Deltei Dunarii. Discutiile au evidentiat necesitatea ca initiativele antreprenoriale din Delta sa aiba in vedere protejarea pa-trimoniului natural, cultural si istoric al zonei, precum si dezvoltarea comunitatilor locale: ecoturismul si turismul lent trebuie sa ia locul turismului haotic practicat in prezent. Dezbaterea a fost organizata in parteneriat cu Asociatia Ivan Patzaichin Mila 23 in cadrul festivalului Rowmania.

Proiectul a fost finantat de Ursus Breweries.

La biserica greceasca din Sulina gasiti icoana cu

Madona Neagra (chipul fecioarei si al pruncului au

fost acoperite candva miraculos de smirna). In

biserica italiana puteti vedea o pictura semnata

de Caravaggio, precursorul barocului. In catedrala

romaneasca, catapeteasma este pictata de Ghe.

Tattarescu, in stil neoclasic, iar scaunul arhieresc

este acela pe care a stat Alexandru Ioan Cuza

cand a fost ales domnitor al Tarilor

Romane.

26

Festivalul Gastronomic si Eco-cultural Dale Gurii DunariiEditia a III-a, 1 iulie 2011, Sulina

Savurati Dunarea si Delta

In 2011, Zilei Dunarii i-am oferit cea de-a treia editie a Festivalului Gastronomic si Eco-cultural Dale Gurii Dunarii, care a reunit iubitori ai Deltei si membri ai comunitatilor locale, sub sloganul Savurati Dunarea si Delta.

In cadrul festivalului-concurs de traditie culinara Dale Gurii Dunarii, echipe de bucatari iscusiti din opt co-munitati deltaice (Chilia Veche, Crisan, Letea, Jurilovca, Mahmudia, Mila 23, Pardina si Sulina) s-au intrecut in prepararea de bucate traditionale specifice Deltei, cu peste de Dunare si Delta, legume proaspete, mirode-nii si deserturi imbietoare. Speciali-tatile pregatite in concurs au fost evaluate de juriul din care au facut parte Ivan Patzaichin, Razvan Cucui si Laura Sgarcitu.

Marele Premiu Radu Anton Roman a fost castigat de echipa din Mila 23, care a folosit cei 3.000 de euro pentru realizarea de costume popu-lare traditionale pentru copiii de etnie rusa, dar si pentru dotarea

sediului comunitatii rusilor lipoveni cu materiale didactice si mijloace audio-video. Pe locul al doilea s-a clasat echipa din Crisan. Premiul in valoare de 2.000 de euro oferit de Coca-Cola a contribuit la in-noirea garderobei grupului vocal REBELKA si la dotarea sediului Comunitatii Ucrainenilor cu televizor, calculator si instrumente muzicale. Premiul al treilea a fost castigat de echipa de bucatari din Sulina, iar cei 1.000 de euro din partea URSUS Breweries au fost folositi pentru acoperirea cheltuielilor unei tabere la munte pentru scolarii premianti la sfarsitul anului scolar.

27

Ziua Dunarii este o initiativa a Comisiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea. Asociatia Salvati Dunarea si Delta organizeaza evenimentul central de Ziua Dunarii, in parteneriat cu Ministerul Mediului si Padurilor. In anul 2011 sarbatoarea a beneficiat de sustinerea Coca Cola HBC Romania si Ursus Breweries. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul Primariei Sulina si al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

Farul vechi din Sulina a intrat din anul 1

879

in administrarea Comisiunii Europene a

Dunarii.

In prezent gazduieste un muzeu care

prezinta

istoria Sulinei din acea perioada. De ase

menea, ex-

pune documente si obiecte care au apar

tinut celor

doua personalitati marcante ale orasulu

i: dirijorul

George Georgescu si Eugeniu P. Botez, c

unoscut sub

pseudonimul literar Jean Bart, care a

indeplinit

si functia de comisar maritim la inceput

ul sec XX.

28

Reteaua Nationala a Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara

Am navigat toata vara: din Bucuresti si Timisoara am ajuns in toata tara

Ideea proiectului Reteaua Nationala a Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara s-a nascut in urma constatarii a doua mari provocari. Pe de o parte, nivelul redus al absorbtiei fondurilor europene privind deseurile (Axa 2.1, POS Mediu) si, pe de alta parte, obligatiile impuse de noua directiva-cadru privind gestionarea deseurilor.

Pornind de la aceste realitati, ne-am propus sa evaluam rolul pe care aceste structuri nou infiintate sau in curs de constituire il au in procesul de management al deseurilor la nivel local si regional. In acest

sens, am realizat primul raport de analiza a capacitatii institutionale a Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara din domeniul managementului deseurilor. Rezultatele cercetarii au reliefat probleme-le intampinate de ADI-uri in procesul de constituire si functionare, stadiul pregatirii sau implementa-rii proiectelor privind sistemele integrate de management al deseurilor la nivel judetean, precum si eventuale solutii pentru eficientizarea mecanismelor de gestionare a deseurilor.

In vederea aprofundarii acestor probleme si pentru confruntarea datelor cu realitatile din teren, am organizat intalniri regionale cu reprezentantii ADI-urilor, ai Consiliilor Judetene si alti factori de decizie din acest sector. In cadrul intalnirilor a fost analizata ideea unei structuri de cooperare la nivel national, care sa reuneasca toate ADI-urile si sa faciliteze comunicarea intre ele si schimburile de experienta privind solutiile abordate in derularea si implementarea proiectelor. Bazele acestei retele informale au fost puse in urma dezbaterilor prile-juite de conferinta nationala a ADI-urilor, desfasu-rata la sfarsitul anului trecut.

29

Urmarind obiectivul cresterii capacitatii institutionale a ADI-urilor si sustinand ideea unei voci unitare care sa reprezinte aceste structuri la nivel national si european, Salvati Delta, impreuna cu partenerii din proiect, va continua si in 2012 demersurile pentru a aduce ADI-urile in vizorul facto-rilor de decizie.

Proiect implementat in parteneriat cu Mi-nisterul Mediului si Padurilor si Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis si finantat de Coca-Cola Hellenic.

In perioada Comisiunii Europene a D

unarii

limba folosita in documentele oficial

e din Sulina

era franceza, iar cei mai multi locui

tori vorbeau

greaca. De fapt erau poligloti, caci a

ltfel cum

s-ar fi descurcat sa traiasca impr

euna 28 de

nationalitati? Portul era un loc de

munca foarte

atractiv pentru ca, in comparatie

cu alte por-

turi europene, la Sulina se putea c

astiga chiar si

de patru ori mai mult.

30

Afaceri Eco in Delta DunariiFarul vechi ne-a luminat, afaceri eco au rezultat

Octombrie 2011

Proiectul a constat intr-un curs de formare pentru persoanele care locuiesc in Delta Dunarii si au sau intentio-neaza sa dezvolte o afacere in domeniul ecoturismului. Cursul organizat de Salvati Delta a fost sustinut de ex-pertii Asociatiei de Ecoturism din Romania (AER).

Participantii au fost consiliati in dezvoltarea de proiecte antreprenoriale de ecoturism in scopul valorifi-carii durabile a potentialului natural, turistic si cultural al Deltei Dunarii.

Cursantii au fost asistati in dezvoltarea cat mai efi-cienta a initiativelor antreprenoriale, raspunzand astfel necesitatii de a gasi alternative pertinente la propunerile turistice neprietenoase cu natura.

S-a avut in vedere dezvoltarea locala durabila, prin armonizarea intereselor economice cu obiectivele de conservare si protectie a biodiversitatii. In cadrul programului de formare, fiecare partici-pant a fost familiarizat cu instrumen-tele necesare pentru transformarea unei idei in plan de afacere.

31

Notiunile care au fost abordate in seminar au vizat in special planificarea unei afaceri in turism, activitatea in cadrul unei pensiuni turistice, derularea de programe de ecoturism, plasarea afacerii in destinatia ecoturistica, bune practici in organizarea activitatii turistice in zonele protejate sau situ-ate in proximitatea unor arii naturale protejate. Juriul a ales cinci proiecte de ecoturism evaluandu-le din punctul de vedere al originalitatii, al grijii pentru conservarea naturii si protejarea valorilor naturale si culturale si pentru dezvoltarea comunitatilor locale din Delta. Fiecare a primit o finantare de incepere a afacerii in valoare de 1000 de euro.

Proiect realizat in parteneriat cu Petrom.

In micul port cosmopolit de

la

gura Dunarii se obisnuieste,

la fel

ca in marile centre american

e, sa

se numeasca strazile cu num

ere.

Patru strazi nesfarsite t

aie in

lung ingusta limba de nisip car

e

desparte fluviul de balta.

32

Sanatatea copiilor din Delta DunariiN toata Delta am umblat, pe copii i-am consultat

noiembrie 2011 - martie 2012

Din punct de vedere social, Delta Dunarii se incadreaza in categoria zonelor de-favorizate din cauza conditiilor naturale specifice. Mare parte din comunitatile lo-cale sunt izolate, infrastructura fiind slab dezvoltata. Serviciile de sanatate primare sunt insuficiente sau chiar inexistente. Desi in unele localitati exista spatii desti-nate cabinetelor medicale, lipsa personalului specializat, a aparaturii de specialitate si a medicamentelor de baza pun in pericol sta-rea de sanatate generala a populatiei.

Copiii si tinerii sunt un grup vulnera-bil, expus la problemele medicale, fara posibilitatea de a avea acces la servicii de specialitate. O campanie de edu-care si informare, dublata de o actiune de diagnosticare a starii de sanatate a copiilor din zonele izolate din Delta, constituie sansa la sanatate a acestor persoane.

Proiectul si-a propus sa ofere ser-vicii de asistenta medicala primara (consult de specialitate si analize medi-cale de baza) unui numar de peste 500 de tineri cu varsta intre 3 si 15 ani care locuiesc in zece localitati izolate din

zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, reprezentand peste 80% din totalul copi-ilor din Delta Dunarii. De asemenea, a avut in vedere o campanie de educatie pentru sanatate si, pe baza raportului privind starea generala de sanatate (nutritie, crestere si dezvoltare), sa atraga atentia autoritatilor ca sunt direct responsabile de soarta oamenilor din Rezervatie.

Credit foto: Ovidiu Micsik

33

Inainte de anul 1856, pe bratul Sulina nu patrundeau

decat corabii cu vele, cu o capacitate de 200 de tone,

frecvent trase la edec. Numarul naufragiilor la bara

Sulina era foarte mare, la care se adauga si un pronu

n-

tat fenomen de piraterie Cele mai importante lucrar

i

hidrotehnice s-au facut pe bratul Sulina, constand in

detasarea meandrelor pentru scurtarea distantei de

navigatie, ranfluarea epavelor pe Dunare, amenajarea

portului Sulina dupa modelul porto-franco, construirea

di-

gurilor de la bara Sulina, dragarea bancurilor submerse

de

aluviuni, construirea farurilor. Pe langa serviciile tehn

ice,

pe la 1887, spitalul din Sulina, cu sectie de chirurgie,

rivaliza ca dotare cu spitalele din Bucuresti

Proiect implementat in parteneriat cu Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Societatea Studentilor in Medicina din Bucuresti, Inspectoratul Scolar Judetean Tulcea, primariile comunelor C.A.Rosetti,Ceatalchioi, Chilia Veche, Maliuc, Pardina si Sfantu Gheorghe, scolile din localitatile vizate si Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

Proiect realizat cu sprijinul GlaxoSmithKline Romania.

34

2% in 2011 - Salvati copiii din Delta!

Anual, in Delta Dunarii, zeci de mii de copii mor curentati sau asfixiati in plasele monofilament ale braconierilor, intoxicati cu plastic sau otraviti de fertilizatorii folositi in agricultura intensiva. Pe copiii pelicanilor, vidrelor, stiucilor, ratelor cu gat rosu sau egretelor nu ii putem invata sa se prote-jeze. Dar, cu ajutorul celor care au donat 2% din impozitul pe venit aferent anului 2010, ne straduim sa ii oprim pe cei care le fac rau.

Cu cei 7000 de euro colectati in urma campaniei 2%, Salvati Delta finanteaza campaniile de constientizare fata de problemele cu care se confrunta biodi-versitatea din Delta Dunarii.

35

Delta Dunarii, paradisul in pericolExpozitie despre Delta Dunarii la Parlamentul European

Februarie 2011

Intre 1 si 3 februarie 2011, cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, Parlamentul European a gazduit expozitia de fotografie Delta Dunarii, paradisul in pericol, o initiativa a europarlementarului Daciana Sarbu, organizata de Asociatia Salvati Dunarea si Delta impreuna cu WWF Romania.

Prin intermediul evenimentului, organizatorii au amintit publicului ca Delta Dunarii este o valoare naturala a Europei si totodata a patrimoniului natural universal, nu doar o chestiune financiara, care implica Romania si Ucraina. In ultimii 20 de ani, greselile din vremea comunismului (lucrari de desecare si indiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci si comunitatile locale. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare foste lacuri si canale dese-cate ce au fost date in concesiune anumi-tor companii si investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pen-tru oamenii din zona sau pentru natura- pot fi redate Deltei prin lucrari de re-constructie ecologica.

Starea actuala a Deltei a fost reflec-tata de expozitia cu nume ilustrativ Delta Dunarii, paradisul in pericol. Cele 30 de imagini expuse la Parlamentul European au invitat publicul sa descopere frumusetea si unicitatea Deltei, prin ochii a patru fotografi romani pasionati de natura : Dan Dinu, Iliuta Goean, Helmut Ignat si Daniel Petrescu, fara a permite, insa, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, asa cum este, in general, prezenta-ta si promovata Delta. Organizatorii expozitiei si-au propus sa redea o imagine reala a Deltei Dunarii din zilele noastre, ce pune in antiteza natura salbatica si satele traditionale de pescari cu dezvol-tarea haotica a turismului, vanatoarea ilegala si alte presiuni la care este supusa Delta.

Eveniment organizat in parteneriat cu Parlamentul European si WWF Romania.

Credit foto: Helmut Ignat

36

Proiecte in parteneriat cu alte ONGuri Green Awards de Ziua Mondiala a Mediului

Cele rele sa se spele, cele bune sa se adune, premiile sunt pe bune

3 iunie 2011

Ziua Mondiala a Mediului constituie un prilej pentru institutiile guvernamentale, administratiile locale, organizatiile nongu-vernamentale, intreprinzatori, industriasi, inclusiv mass-media, de a se mobiliza prin manifestari comune menite sa atraga a-tentia asupra necesitatii protejarii mediului inconjurator.

Acordarea Premiilor de mediu reprezin-ta o modalitate degajata de stabilire a unui dialog intre ONG-urile de mediu, politicieni si mass-media, care au astfel ocazia sa se cunoasca mai bine intr-un mediu informal. Organizatorii isi propun intarirea capacitatii de advocacy a organizatiilor neguvernamen-tale de protectia mediului din Romania, prin implementarea unui sistem de premiere a politicienilor si jurnalistilor cu ocazia Zilei Mediului.

Acest proiect este necesar pentru a intari capacitatea de cooperare si comu-nicare intre ONG-uri, precum si capacitatea de comunicare cu mass-media si factorii de decizie cu privire la mediul din Romania. Prin faptul ca se urmareste modul in care anu-miti factori de decizie (ministere, autori-tati, politicieni etc.) trateaza problemele de mediu, implicandu-se in rezolvarea lor, igno-randu-le sau luand decizii proaste pentru protejarea mediului, acest proiect poate fi considerat ca avand o componenta importan-ta de activitati de watchdog desfasurate de ONG-uri de mediu.

37

Proiect dezvoltat in parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Terra Mileniul III, WWF, Alma-Ro.

Acolo unde batranul Danubiu isi pierde si apa si numele in mare

Ziua si noaptea se lucra la incarcarea vapoarelor. Numai in miezul

zilei portul era mort, sub ploaia de aur a soarelui de vara, natura

intreaga dormita molesita. Nicio adiere, niciun semn de viata, paman-

tul si apa, oameni si animale cadeau parca deodata intr-o adanca le-

targie. Nicio vietuitoare nu mai misca pe cheiurile infierbantate. Cand

soarele ajungea la zenit, portul mut, poleit intr-o lumina orbitoare,

parea in arsita zilei un oras mort, adormit printr-o vraja, pietrifi-

cat de veacuri - un oras fantoma. Jean Bart - Europolis

38

ONGFest

Anul acesta ne-am alaturat caravanei ONG Fest la Bucuresti si Miercurea Ciuc.

La Bucuresti am organizat impreuna cu reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), in cadrul seminarului cu tema Electro-Braconaj in Delta Dunarii o demonstratie de electro-braconaj in cadrul Festivalului ONGFest. Am prezentat vizitato-rilor caravanei activitatile asociatiei noas-tre si am organizat evenimente adresate atat publicului larg, cat si colegilor din bransa. La stand au fost expuse ustensile mo-derne si traditionale de braconat si un acvariu care au reconstituit una dintre fetele Deltei Dunarii - pesti morti, deseuri, specii de flora si fauna afectate de activi-tatile oamenilor.

SDD a fost co-organizator al celei de-a treia editii a Forumului ONG-urilor de mediu - Impreuna pentru dezvoltare durabila spre Rio+20- , eveniment din cadrul caravanei ONGFest 2011 - Targul Economiei Sociale. Foru-mul a avut loc in perioada 23-25 septembrie 2011 la Miercurea Ciuc si a avut ca principa-la tema de discutii evaluarea starii de fapt la nivelul tarii noastre, in pragul summitului Rio+20 din iunie 2012. SDD a atras atentia asupra faptului ca in Romania se cheltuieste bani publici pentru proiecte devastatoare pentru mediu si cu accent pe rezultatele pe termen scurt evaluate exclusiv din pers-pectiva interesului economic.

Demonstratie electro-braconaj la ONG Fest, impreuna cu Inspectoratul General al Politiei Romane

39

Ati auzit de printesa moldava Ecaterina Moruzi,

nepoata lui Ioan Sturza Voievod? Are mormantul

aici (la Sulina, n.n.), iar monumentul funerar poar-

ta o inscriptie cu epitaful:

si buzele ce am gustat

si raul ce am indurat

trecuta inca o ceataatata numai am trecut

e binele ce am facut in viata.

Vizitati cimitirul maritim din Sulina, numit si

Cimitirul Viu de constanteanul Petre Covacef

si plasat intre cimitirele muzeu din Romania ala-

turi de Cimitirul Bellu din Bucuresti si Cimitirul

Vesel de la Sapanta!

40

OMV PETROM 74,627 Afaceri eco in Delta Dunarii 74,627

OPTIMEDIA SRL 20,280Delta Dunarii -Ghid si Almanah 20,280

APA NOVA 21,289Delta Dunarii -Ghid si Almanah 21,289

ROMTELECOM 16,820Avem o Delta. Cum procedam? 16,820

Grupul editorial Art 4,782Cadouri de Craciun pentru copiii din Delta Dunarii - 500 carti

4,782

CAMPANIE 2% 32,163

VENITURI EXCEPTIONALE 3,495Dobanzi din plasamente etc 3,495

ALTE DONATII, SPONSORIZARI 165,179BUTTERFLY EFFECT SRL 21,189

143,990

TOTAL 7,574,285

Raport financiarPerioada de raportare: 01 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011Structura raportului:1. Prezentarea veniturilor obtinute2. Centralizator surse de finantare3. Proiecte-finantari4. Prezentarea tipurilor de cheltuieli efectuate5. Balanta de venituri si cheltuieli

1. Prezentarea veniturilor obtinute

Finantator/Proiect RON/2011

POSDRU 5,252,432 Parteneriat pentru Dezvoltare Durabila

2,811,436

Economia sociala o solutie pentru me-diul inconjurator

2,440,995

POSMEDIU 1,022,197 Delta Dunarii paradisul aproape pierdut! Campanie de informare si constientizare cu privire la impor-tanta biodiversitatii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

1,022,197

COCA COLA 672,936 Reteaua Nationala a Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitara

482,778

Dale Gurii Dunarii 105,400

Alte sponsorizari 84,758

GLAXOSMITHKLINE 203,046 Sanatatea copiilor din Delta Dunarii 172,596

Cadouri de Craciun pentru copiii din Delta Dunarii

30,450

URSUS BREWERIES 85,034D ale Gurii Dunarii 40,377

Atelier de impletituri din papura 4,450

Curs de marketing antreprenorial 40,206

41

3. Proiecte-finantari

2. Centralizator surse de finantare RON EUR*

POSDRU 5,252,432 1,239,395

POSMEDIU 1,022,197 241,204

COCA COLA 672,936 158,790

GLAXOSMITHKLINE 203,046 47,912

URSUS BREWERIES 85,034 20,065

OMV PETROM 74,627 17,610

APA NOVA 21,289 5,024

OPTIMEDIA SRL 20,280 4,785

ROMTELECOM 16,820 3,969

Grupul editorial Art 4,782 1,128

CAMPANIE 2% 32,163 7,589

ALTELE: 168,675 39,802

VENITURI EXCEPTIONALE 3,495 825

ALTE DONATII, SPONSORIZARI 165,179 38,977

TOTAL 7,574,285 1,787,273

RON EUR*

Parteneriat pentru Dezvoltare Durabila 2,811,436 663,403

Economia sociala o solutie pentru mediul inconjurator 2,440,995 575,992

Delta Semper. Delta Dunarii paradisul aproape pierdut! 1,022,197 241,204

Reteaua Nationala a Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitare 482,778 113,919

Sanatatea copiilor din Delta Dunarii 172,596 40,727

D ale Gurii Dunarii: Festival gastronomic si Eco-cultural 145,777 34,399

Delta Dunarii -Ghid si Almanah 41,569 9,809

Afaceri eco in Delta Dunarii 74,627 17,610

Antreprenori prietenosi cu natura 40,206 9,487

Cadouri de Craciun pentru copiii din Delta Dunarii 35,232 8,314

Avem o Delta. Cum procedam? 16,820 3,969

Atelier de impletituri din papura 4,450 1,050

TOTAL 7,288,688 1,719,882

42

4. Prezentarea tipurilor de cheltuieli efectuateCheltuieli 2011 Structura cheltuielilor

* Estimat la cursul mediu BNR pentru anul 2011 - 4.2379

RON EUR*

SOLD INITIAL 493,974 116,561

VENITURI/FINANTARI 7,574,285 1,787,273

TOTAL BUGET 8,068,259 1,903,834

CHELTUIELI 7,200,326 1,699,032

SOLD FINAL 867,932 204,802

administrative

5,57%

55,90%resurse umane

38,52%alte costuri

RON EUR* %

Resurse umane:

salarii echipe proiecte, costuri ex-perti interni si externi, onorarii, cheltuieli cu cazare, masa, tran-sport echipe proiecte si experti interni si externi, contributii, taxe, impozite afrente cheltu- ielilor cu salarii si asimilate aces-tora

4,025,164 949,802 55.90%

Alte tipuri de costuri:

sume acorduri parteneriat proiecte, costuri activitati ex-ternalizate, costuri transport cazare masa participanti eveni-mente, costuri informare si promovare, costuri inchirieri si leasing, materiale consumabile, echipamente

2,773,913 654,549 38.52%

Administrative

salarii personal auxiliar si ad-ministrativ, contributii, taxe, impozite aferente cheltuielilor cu salariile personalului auxiliar si administrativ, posta si comunicatii, utilitati, birotica, papetarie, in-tretinere si mentenanta echipa-mente, comisioane bancare

401,248 94,681 5.57%

TOTAL 7,200,326 1,699,032 100%

43

Fonduri provenite din implicarea companiilor in proiecte

RON EUR* %

COCA COLA 672,936 158,790 61.51%

GLAXOSMITHKLINE 203,046 47,912 18.56%

URSUS BREWERIES 85,034 20,065 7.77%

OMV PETROM 74,627 17,610 6.82%

APA NOVA 21,289 5,024 1.95%

OPTIMEDIA SRL 20,280 4,785 1.85%

ROMTELECOM 16,820.40 3,969 1.54%

1,094,033 258,155 100.00%

Principalele surse de finantare

0.22%ROMTELECOM

0.06%Grupul editorial Art

2,68%GLAXOSMITHKLINE

8,88%COCA COLA

13,50%POSMEDIU

69,35%POSDRU

1,12%URSUS BREWERIES

0,42%CAMPANIE 2%

0,99%OMV PETROM

0,27%OPTIMEDIA SRL

0,28%APA NOVA 2,23

ALTELE

61%COCA COLA

19%GLAXOSMITHKLINE

8%URSUS BREWERIES

7%OMV PETROM

2%APA NOVA

2%OPTIMEDIA SRL

1%ROMTELECOM

44

Raport Media 2011

Parteneri Media

tv

radio

presa scrisapresa locala

agentii de presa

online

Canal Media Aparitii media Procent

TV 36 4%

Radio 230 28%

Presa scrisa 41 5%

Presa locala 6 1%

Agentii de presa 13 2%

Online 501 61%

TOTAL 827

45

Social Media

46

Finantatori

Parteneri

Agenia de Monitorizare a Presei