Ca ietele resta u ri rii

2017

Edltura AOS

Cu prins

Tereza Sinigalia

Laura Hangiu

Tiberiu Bogdan Sava

Maria Valentina IlieAndrei Robu

Cristian MindilescuGabriela Sava

Angela HorvathRdzvan Gavrild

Giancarlo Napoli

Sorin Pirvulescu

Marius Kovacs

Maria Sbera

Alexandra HajndekAlina MarinescuRamona Ungureanu

lmpreuni. 8

Memoriei Profesorului Vasile Drigu!

Starea de conservare a unui fra$ment 12

de lemn arheologic, influenlatide proprietilile frzice ale acestuia.Propuneri de tratament

Datarea cu radiocarbona unei probe de lemn provenitede la Cetatea Giurgiu

Studiu asupra compoziliei ;istirii 30de conservare a fragmentelor de

vitralii descoperite in urma sip5turilorarheologice din Timigoara in anul 2015

Pompeii. Restaurarea mulajelor 46victimelor erup[iei Vezuviului

Aspecte int6lnite in tratamentul 66aplicat unei picturi contemporane,elaborati in tehnici mixtiStudiu de caz, ,,Dinamica 1",

Romul Nuliul

Criteriul vizibilititii, instrument de 78

protejare a monumentelor istoricedin perspectivi urbanistici.Catedrala romano-catolic5,,sfintullosif" Bucuregti - studiu de caz

26

Andreia Teodorescu

Florence LelongThomas GuiblainSophie ChampdavoineKarine FromentIoana Stinculescu

Marin Cote{iu

Mirela Constantin

Daniela Moraru(Rasofora Teodosia)

Materiale si instrumente tradilionalefolosite in restaurarea picturiiorientale

Restaurarea u;ilor impiritegtide la Muzeul Tradiliei Aulice,Palatul Mogogoaia

Restabilirea prin restaurarea programului iconografrcal iconostasului de la biserica

,,Sfintul Gheorghe" din Mogo;oaia

Restaurarea iconostasului bisericiimAnistirii Tismana (zotr - zots).lnfluenla varialiilor parametrilor demicroclimat asupra intervenliilor deresta u ra re

lcoana de secol XVlll ,,Sfrnlii ApostoliPetru gi Pavel" de la MinistireaDragomirna. Etape preliminareintervenliei de restauraregi metodologia aplicat5

Pictura muralS de secol XVlll de labiserica Sf. Ana din Var;ovia, realizatide Walenty Zebrowski. lnvestiga{iipreliminare a stirii de conservare,

anamneza ;i evaluarea picturii

96

ro4

118

130

158

Kataruyna G6recka 174

Fonale 96

a to4

118

nila

:ddi 130

ns).ordelhrde

tostoli 158

|:l

sD

h t74

ffidiIgr

Gabriela Stefhnitd

Oana Cominescrr

Silviu PetrescuBianca Mureqan

Maria-Magdalena Droboti

Kiss Lorrind

Angelica-Ancula $tefan(Monahia Agnia)

Note privind reconstituirea unor etape 184

de refacere a picturii Bisericii lcoanei dinBucuresti

Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului" 196

a fostului Schit din Vii, Golegtii Badii,

Topoloveni, Argeg.

Conservarea gi restaurarea timplei de zid

lntervenlia de extragere 2IO

a picturilor murale in Rom6nia.

De la Lecomte du Norjyla intervenlii contemporane

Picturi medievale in zona Tirnavelor (1.) 25oCiteva particularitS[i ale picturilor muraledin bisericile evanghelicedin lghigul Nou gi MSlincrav

Depozitul de carte veche 264al Ministirii Dragomirna. Aspecte privind

constituirea fondului de manuscrise si

starea de conservare

Fig. 1. Lemnul

:rfieologic trebuietinut imersat pe

durata analizelorastfel inc6t sd nu

ciardd apd in modnecontrolat

Fragmente de lemn arheologic descoperite in Marea Mediteranir

Lemnul arheologic poate fi definit ca un lemn vechi marcat de istoriape care a parcurs-o pAni in prezent, dar care a fost privat pentru o perioaddde timp de funclionalitatea sa. in funclie de mediul in care s-a p[strat, existdlemn arheologic uscat sau, la pol opus, lemn saturat de conlinutul de api. incare acesta s-a conser-vat. In amblele cazrti, degradarea totald produsi de citrefungi nu a avut loc, ca urmare a lipsei elementului esen{ial necesar dezvoltdriifungilor gi anume, umiditatea in cazul lemnului uscat qi oxigenul2 in cazullemnului imbibat cu ap5. Degraddrile pe calre lemnul arheologic le suferd suntdiferite, in funcfie de mediul in care acestea au apirut. Astfel, in cazul lemului imbibat cu apd, hemiceluloza este prima care va fi degradati, urmatd de

celuloz5, ultima fiind lignina care este qi cea mai rezistenti. in schimb, lemnuluscat, expus condiliilor atmosferice, va pierde prima datd lignina, ca urmare a

proceselor de oxidare3.

Atunci cAnd lemnul este imersat in api, dupi o perioadi de timp con-

linutul acestuia devine saturat de api, ceea ce duce la deteriorarea perefilorcelulelor, dezintegrAndu-i. Spaliile nou create se vor umple cu apd. AtuncicAnd greutatea lemnului imbibat cu apd ajunge si fie de doud ori mai maredecAt cea a lemnului uscata, se poate spune despre acesta cd este degradat.Chiar dac[ Iemnul arheologic iqi pdstreaz[ forma, el iqi pierde materia si rezis

tenta prin procesele de biodeteriorare, ceea ce poate duce la o dezinteqrare

1. Cercetare realizati in cadrul Institutului iehnologic (TEI) din Atena, departamentul Conser*vare antichitili ql opere de arti, sub coordonarea prof. Anastasia Pournout.2. Arno P. Schniewind, Phjrsicol and Mechanical Properties oJ'Archaeologicol Wood, ForestProducts Laboratory, Universily o1'California, Berkeley, CL 94720.3. Borgin, K.; '['soumis, G.;Passialis, C. W'ood Sci.'lbchnol.1979,f3,49 57.4. Christensen, B.B. the Conseraation of'Woterlogged Wood in ihe l{oiionoi Museum of Denmork. Studies in Museum Technologr, No. 1. Copenhagen: National Nluseum of Denmark, 1970.

.$Fi1.2,3. T5ierea probelor pentru oblinereasectiunilor subliri ce vor fi analizate lamicroscop. Se vor alege cele mai bune sectiuni,adici, cele maitransparente;i cele mai subtiri

r"l {*

'8. I

.lsi''

,/

Fig. 4a, 4b. Sectiunea transversald, perpendiculard pe axa trunchiului:' tranzilie gradualS de la alburn (lemnultenAr) la duramen; inele anuale apar sub forma unor ineleconcentrice prezentand retrageri vizibile in dreptul trecerii razelor. zone de parenchim difuze

Fig.5a,5b. Secliune radiali, strdbate axa trunchiului:

' punctualiile c6mpului de incrucisare sunt de formd piceoid, cu doui contururi eliptice de dimensiunidiferite, fie tangente, fie secante. parenchim radial cu pereti ingrosati

*r,fu**

Ierea pmbelor pentru oblinerea-sifri ce vor fi analizate la

rSevoralege cele mai bune secliuni;I nrai transparente gi cele mai subliri

r apar sub fiorma unor inele

orkrruri eliptice de dimensiuni

Starea de conservare a unui fragment de lemn arheologic gi propuneri de tratament I 15

total5 a acestuia in momentul uscirii. Dupd scoaterea lemnului arheologic dinmediul in care a fost gdsit, conservarea acestuia va ridica probleme deoareceprocesul este gradual qi de lungd durati, iar depozitarea obiectului va trebuifXcuti in aceleasi.condilii in care a fost gisits.

Evaluarea sibrii de conservare , l".nrlui arheologic se bazeazb de celemai multe ori pe stabilirea proprietelilor fizice ale acestuia, in raport cu masaqi volumul fragmentului. Mergdnd mai departe, se poate stabili un tratamentadecvat pe baza acestor proprietbli pentru a stabiliza dimensional qi a creEte

rezistenta obiectului. De obicei, pentru a evalua gradul de degradare al lem-nului saturat de ap5, se calculeazd conlinutul maxim de umiditate Ei densitateafragmentului. Dar lemnul este un material ale cirui propriet5li vatiazd,, nudoar ca urmare a modific[rilor produse de degradirile perelilor celulari, dar Eiin functie de locul din care acesta a fost t[iat.

Cel mai adesea, determinarea propriet5lilor fizice ale lemnului arheqlogic se face folosind probe de dimensiuni reduse, ceea ce am urm5.rit qi in acest

studiu de caz. S-au determinat valorile densiiifii, ale indicelui de contraclie,ale umiditilii conlinute in probi gi ale volumului maxim de dilatare. iar pe

baza acestor valori s-a evaluat starea de conservare Ei s au propus tratamentepentru conservarea lemnului.

Defrnirea speeiei lemnoase cireia ii apar[in probele

inainte de a incepe determin[rile caracteristicilor fizice ale lemnului, s-aurmdrit definirea speciei lemnoase, iar pentru aceastd determinare s-a folo-sit analiza microscopic[ in lumini transmisi. Cele trei sec]iuni principale ale

lemnului, transversali, tangenliald qi radialS au fost examinate la microscoppentru a putea obline informaliile necesare caracterizi.rii speciei lemnoasecdreia ii aparfine fragmentul de lemnul arheologic. Secliunile subliri ale celortrei direcfii principale ale lemnului au fost aEezate pe o lamd de microscop, iarpentru creqterea indicelui de refraclie s-a folosit glicerinl picurati cu pipetaintre lama de microscop si lamelele folosite pentru a fixa proba.

Dupd obserwaliile optice fbcute asupra probelor, informaliile au fostintroduse intr-un soft specializat cu identificarea speciilor lemnoase Ana-tomy of European and l{orth American uroods - an interactioe identif.cationke1. Cu ajutorul acestuia s-a stabilit specia lemnului din care provin fragmen-tele: Picea abies. Korst (Norway spruce).

"l;iIqlt,ji

n=

5. Brown, C. E., Conseruotion of utaterlogged uood: a reoieu.

16 I Laura Hangiu

stabilirea stirii de degradare a lemnului pe baza proprieti{ilorfrzice determinate

Determinirile fhcute pe cele cinci probe de lemn arheologic au urmdritoblinerea a doud seturi de valori, unele calculate pentru lemnul saturat deapi, iar celelalte obfinute dupd uscarea acestuia la o temperaturi de 103"c.

Probele au fost cantdrite in api qi apoi in aer, operaliune ce a fost repe-tat5. de cinci ori pentru fieare probd in parte. valoarea finald inscrisd in tabele(Tabelul 1) reprezinti media aritmetici a celor 5 determind.ri fdcute pentrufiecare dintre cele cinci probe. Tot acum a fost calculat qi volumul probelorconform legii lui Arhimede. inainte de a fi introduse in cuptor spre a fi uscate,pe secliunea transversali (cea perpendiculard la axa arborelui) au fost fd.cutemisurdtori ale distan{elor ce formeazi un unghi drept intre tangenta la ine_lul anual si perpendiculara pe inelele anuale. Amprasarea acestor puncte qi adistanlelor dintre ele este ilustratd in figura 11b.

Dupi aceste mdsuritori qi determindri, probele de lemn arheologic aufost lisate sd se usuce timp de doui siptdmani in laborator apoi, tinp de 24hau fost uscate in cuptor la o temperaturd de 103"C.

Examinarea microstructurii lemnului qi misurdtorile efectuate pentrudeterminarea proprietdjilor fizice qi mecanice sunt informafii ce pot descriestarea de conservare a lemnul arheologic. o modalitate simpli de a obline unastfel de indicator al stdrii de conservare este d.e a determina umiditatea con-{inut5" in lemn (fig. 1).

Uscarea materialului in atmosferd controlati este o abordare riscantb.deoarece, de cele mai multe ori, zone din arburn nu mai extistd qi astfel se potproduce contracfii, qi fracturdrii ale lemnului. uscarea lemnului arheologicsaturat de apd duce adesea la deformdrii qi contraclii ireversibile. Proprietililestructurale ale lemnului diferi pe cere trei direclii principale (transversali,radiali, tangenfiald) ca urmare a texturii fibroase, lemul fiind caracterizat deo importanti anizotropie. caracteristicile fizice si mecanice prezintd d.ife-renle esenliale pe cele trei direclii astfel, contraclia axiali (transversalr) estede 0,3%, cea radiald de 5%, iar cea tangen{iard de 10%. in cazurobiectelor delemn arheologic gdsite in api, contrac{iile pe cele trei direclii diferd de celeale lemnului conservat in aer astfel, contrac{ia tangen{iald adesea depdqeqtepragul de 60%6. cu alte cuvinte, un obiect de locm se contractd aproxima-tiv 4cm, iar cu cat este mai deteriorat, cu atat mai mare va fi contraclia. ingeneral, contrac{ia lemnului incepe si aparb atunci cand umid.itatea acestuia

6. Kozuma \, Characteristics of Waterlo.ggecl Woods,National Research Institute for Cultural properties, Nara

Center for Archaeological OperationsIndependent Administrative Institution

-$itgf:,;i:i

wWfu

:r, .:i;ti

'oprieti!ilor

'-,lc'!:ic au urnAritermrul satruat deitrirA de 103'C.ne ce a fost repeinscrisA in tabele

iri facute pentru,'r,1umui probelor.'rspreafiuscate.ul au fost fbcute' rangenta la ine

-esror puncte 5i a

nrr arheologic au

rpr,i. rimp de 24h

efecmare pentruJii ce pot descrierle de a obtine unt trmiditarea con

iL,':,1El3gg riscantdsrA si astfel se potnului arheologicri1e. Proprietalileale tratrsr-ersald.

rd caracrerizat de

-e prezintA dife-ranslersalA) este

Lzul obiectelor de

tii dlfera de cele

adesea depAge5te

tractA aprorimat fi contracgia. inridirarea acestuia

t,.lcS.ical Operations:lisnrarir e Insritution

jj:$:,.]:

: .!:Fig. 6a, 6b. Secliunea tangentiale, tangentdla inelul anual:. razelor medulare sunt alcdtuite in mediedin 10-L5 celule de parenchim. razi medulard uniseriatd

FIg. 7. De obicei lemnul arheologicimbibat cu api nu respecti un modelin ceea ce privegte degradarea produsdde biodeteriogeni, in schimb, se observdo deorganizare a perelilor celulari ca urmarea biodegraddrii acestora

r!'

Fig. 8. Tunelurile formatede biodeteriogeni (posibil bacterii)sunt vizibile in pere!ii celulari

,*

ri

i

.....a

'.1i**

'ssk .fq';1 \

1" u-s,]k

.g: i1j-d:"i' .i}e'" i' ,i,

'%,*,,.l :,l rr;i ,i,?l ':$,

-

18 I Laura Hangiu

scade sub 30%, ceea ce reprezintd punctul de saturalie al fibrei. Atunci cand.lemnului arheologic incepe si se usuce, contracfiile gi d.eformd.rile apar lavalori mult mai ridicate ale umiditdlii, deoarece ele nu reprezintd rezultatulprocesului de evaporare al apei din pere$ii celulari, cum este cazul lemnu-lui uscat, ci evaporarea apei intdlnitl in macro spaliile materialului lemnos.contraclia pe care lemnul o suferi atunci cand trece d.e la o stare cle saturaliela una de uscdciune se numeste contractia maximd gi a fost calculatd conformformulei (fig. 5)

Gradul de degradare al lemnului va Ii prezentat pe baza valorilor umiditi.fii maxime confinute in probi (MMC), a densitilii de masi (BD), a densitetii demasd reziduale (RBD), a pierderii de substanld (LV/S) gi a contracfiei maximesuferite de fiecare probi in parte.

confinutul maxim de umiditate al probei (MMC) a fost calculat folosindurm5.toarea formul[:

MMC=100.(m*.-mo)/mu (%) (1), undeil.n masa probei saturatd de apd (g)

ffia masa probei dupi uscarea in cuptor (g)

Tabelele cu valorile calculate gi determinate ale umidiulii maxime conlinute in probi (MMC),a densitSlii de masd (BD), a densitSlii de masd reziduale (RBD), a pierderii de substanld (LWS)gi a contractiei maxime (S).

Probade lemn

Masaprobeiumede('*)

Masa

probeiuscate(*a)

Volumulprobeiumede(v*)

Con!inutulmaxim deumiditateMMc (%)

Densitateade mas5

ao (ym:)

Densitateade masirezidualSRBD (%)

Pierdereasubstan!eilemnoaseLWs(%)

r (r1) 11.4 1.34 10.85 750-75 o.12 30_65 69.35

z (H,,t+) 5.53 1.3 t 8.06 322.'14 0.16 40.33 59.67

3 (^2) 11.48 1.44 "to.76 697.22 0.13 33.21 66.79

+ (r+\ 11-92 2.05 10.89 4a1.46 0.19 46.71 53.29

s (::) 9.74 1.O4 9.16 840.38 0.11 2a.v 71.83

Proba delemn

Distan!atangen!ial5inainte deuscare Ltw(")

DistanlaradialS

inainte deuscare Lrw(")

Distan!atangen!ialidupi uscare

Ltd (mm)

Distan!aradial5 dupiuscare Lrd(")

Contrac!iape direc,tiatangen!ial5

st (%)

Contrac{iape direc,tia

radialisr (z)

r (tr) 't2.3 7.56 5.11 4.7 54.46 37.83

2 (M4) 10.8 7.15 8_3 6.4s 23.15 9.79

3 (^2) 10 6.85 8.1 5.45 19.00 20.44

+ (a+) 9.1 9.5 5.75 6.3 36.81 33.68

s (:3) 9.75 6.55 5 5.1 48.72 22.14

brei. Atunci cind'formarile apar larrezintl rezultatul.ste cazul lemnurerialului lemnos.stare de saturatie:alculata conform

ralorilor umiditd-iD)- a densitdlii de

rntractiei maxime

r calculat folosind

t probd (MMC),

uhanld (LwS)

nteteabms:zind5Bo(%)

Pierdereasubstan!eilemnoasell/',s(%)

30-65 69.35

rto_f3 59.67

3321 66.79

16-n 53.29

2a-'E 71.a3

tac.tiahec.titFnF15:(%)

Contracliape direclia

radialSsr (z)

46 37.43

f_15 9.79

oo 20.44

8l 33.68

a-72 22.'t4

Starea de conservare a unui fragment de lemn arheologic gi propuneri de tratament I i9

Densitatea de ma.si (BD) a fost calculatd conform formulei: BD = mo/V(g/m3) (g/cm3) (fig. 2) unde,

ffia masa probei dupi uscarea in cuptor (g)

V - volumul probei saturate de api (cm:)

Densitatea de masi rezidual[: RBD - 100.BD"/BD, (%) (fiS. 3), undeBD" densitatea de masi a lemnului arheologic (g/cm3)BD, densitatea de masd a lemnului crud (g/cm3) (0.403 pentru picea

abies Karst conform lui Dietz, 1975)

Pierderea substan{ei lemnoase a fost calculatd. cu formula (Grattan and.Mathias,1986):

LV/S - 100"(BDr - BD")/BDr (%) (flg. a)

$i calculul contractiei maxime: S - 100-(L*.-Lu)/L* (%) (fig. 5), unde:L* - distanfa tangen{iali/radiali maximi a probei ude (cm)Ld diitanla tangenliald./radial[ dupd uscarea probei in cuptor (cm)

Rezultate

Pe baza valorilor oblinute, se pot face cAteva precizdri legate de stareade degradare a lemnului arheologic studiat. S-a observat c6 o scddere a densiietii de masd a lemnului corespunde cu o creqtere a gradului de degradareal acestuia (creqterea umiditdlii conlinute in probi). Aceasti relalie nu caracterizeazE" qi lemnul uscat care nu a stat o perioadi suficient de lungd" in apd.in acest caz, raportul este direct proporlional; cu cAt conlinutul d.e umiditateeste mai mare, cu atat densitatea de masd este qi ea mai mare. Pierderile maseilemnoase produc varialii ale densitdlii de masd ce pot fi atribuite procesu-lui de descompunere al carbohidralilor cS"ruia i se ali.turi degradarea ligniei.Aceasta, fiind ultima care se descompune, apare in proporfia cea mai mare,celelalte doud componente, hemiceluloza ;i celuloza nemaiexistand. Degra-dare lemnului are efecte qi asupra indicelui de contractie care, in cele maigrave cazuri, produce colapsul fragmentului.

Dar gradul de degradare al lemnului nu poate fi complet descris cl.e valorile densitSlii de masa sau de pierderile de materie pe care acesta la suferdsupus o perioadd de timp la temperaturi ridicate. Aceste determindri pot ficompletate de tehnicile spectroscopice, spre exemplu Rezonanta MagneticdNucleari (NMR) pentru determinarea structurii diverqilor compuqi chimici.Rezultatele acestei analize spectroscopice vor compara valorile oblinutepentru lemnul crud cu cele ale lemnului arheologic.

S;:.;elr_ u

$tq!jt}il$k*-

r{i:..

'' :r. !'

fu".&"n sF_

:+tlt ' _"Y'

j"l'".,] ,. ,4,.!# i,ri."$i r[

"ffio .,,ffi-ii: 'ljffirc.w'-ci

I

!$.i'l

':.rs:

Flg. 9a,9b,9c. Biodeteriogenii lemnului arheologic (fungi, bacterii) afecteazd rezistentamecanicd a acestuia form6nd cavitili in structura lemnului ;i degrad6nd celuloza(a - spori, b -fungi, c - bacterii)

Fig. 10. Fixarea celor trei ace pe secliunea transversalS pentru a mdsura contractiaapdruti in urma uscdrii

Fig. 11a, 11b. Acul etichetat a fost fixatin collul sectiunii astfel inc6t d;stantele dintreacesta 9i cele doud puncte (unul de tangenl; la inelul anual, iar altul perpendicularpe inele) sd formeze un unghi drept

mfsaE pentru a misura contraclia

i *funii asrfel incet distantele dintiee irdul amral, iar ahul perpendicu lai .

starea de conservare a unui fragment de lemn arheolo$ic gi propuneri de tratament I 21

Propuneri de tratament pentru lemnul arheologic saturat de api

un tratament adecvat pentru conservarea lemnului arheologic saturat deapd se va bazain mare mdsurd pe starea sa deconservare.

De-a lungul timpului, ca in orice alt domeniu al conservdrii, au existatdiferite abordiri. unele dintre acestea se mai practicdT, la altele renuntdndu se

fie din cauza toxicitdlii ridicate, a ineficienlei sau a constatdrii unor degradiriulterioare produse chiar de interwenlia in sine.

lmpregnarea cu polietilenglicol (efc)

Cea mai des folositl gi rdspinditd metodi de impregnare a lemnuluiarheolohic se bazeaz\" pe folosirea agenlilor de impregnare solubili in api,cazul etilenglicolului. Acesti metodd este utilizatd inci de la sfbrqitul anilor'60 in cadrul Muzeului Nalional din Danemarca gi de cel din Suedia pentruconservarea-cordbiilor vikinge. Pentru obiecte de dimensiuni reduse, unbazin poate fi folosit pentm a efectua tratamentul, iar pentru piesele de maridimensiuni, cazul vapoarelor, solufia de PEG poate fi pulverizati pe obiect.PEG este un polimer cu formula chimicS.: HO(CHTCHTO)"H. La temperaturiobiqnuite, polimerul in stare solid5, PEG 40005 (cu o masi moleculard deaprox. 33OO) poate fi solubilizatin ap5, iar solulia apoasi de aprox. 50% poatefi oblinuth la temperatura camerei. Devine complet lichidn in momentul incare este incilziti la o temperaturd de 60"c. Tratamentul de impregnare cuPEG incepe prin imersarea lemnului intr-o solufie de concentralie 2O%, apoiaceasta este crescutd treptat. Pe toatd durata tratamentului, obiectul trebuiemonitorizat. La unele obiecte din lemn pot apdrea contrac{ii qi deformiriidrastice ale lemnului in momentul in care o anumitd concentralie a solulieide PEG este atins6. Acest lucru se intdmplS din caaza unei diferenle de con-centratie prea mare intre valoarea din interiorul lemnului qi cea din exterior.Dar de fapt, nu difuzia polimerului este rS.spunzb.toare pentru modificd.rilestructurale ale lemnului, ci pierderea apei din interiorul acestuia, ce are locprioritar difuziei, efectele ei fiind similare cu cele produse de uscarea naturalb.a lemnului. Pentru a pdstra forma obiectului in astfel de situalii, concentraliasolu{iei de PEG trebuie scS.zut[ temporar gi apoi crescuti. uqor, iar in unelecazuri este bine sr se opreascd tratementul de impregnare qi s[ se recurgd lao altd. metodd de conservare a lemnului arheologic, metoda de congelareuscare (liofilizare). Valoarea aciditelii trebuie urmdriti cu atenlie deoarece,chiar dacd PEG este un polimer stabil, acesta va fi suferi modificd.ri in mediiacide (ce pot proveni de la obiectele penetrate de diverse elemente gb.site

7. KozumaY., Characteristics of Waterlogged Woods, Center for Archaeological OperationsNational Research Institute for Cultural Properties, Nara Independent Administrative Institution

22 I Laura Hangiu

in sol). De obicei, impregnarea se face pind se atinge concentra{ia de 100%PEG, dar pentru lemnul coniferelor care se afld intr-o stare mai buni de con-servare, o concentratie maximi de 80% PEG va fi suficientd, dupd. care lemnulva fi ldsat sd se usuce in mod natural. Tratamentul cu PEG este d.eseori alespentru facilitatea metodei de impregnare qi stabilitatea polimerului sintetic.Existd cAteva aspecte ce trebuiesc avute in vedere in momentul alegerii acestuitratament:

. Obiectul tratat igi modificd. pulin culoarea, el devenind. mai inchis,avdnd luciul unui obiect umed; dar indephrtarea polimerului de pe suprafalaobiectului tratat se poate face folosind alcool incdlzit pe baie de aburi, ceea ce

va deschide culoare lemnului

' obiectele ce sunt greu penetrabile pot fi tratate eficient prin impregnarecu PEG, in doud etape qi folosind polimeri PEG cu diferite mase moleculare.in solulia apoasd se poate adduga un agent tensio-activ. Tratamentul se efec-tueazd. in doud etape Ei presupune o prima impregnare a lemnului cu PEG400(cu masd moleculari mici) pentru penetrarea spaliilor pe care o solulie cumasd moleculard. mare nu o poate face, iar in a doua etap6 se face o nouiimpregnare cu PEG40O0S.

. Existi riscul ca PEG si dispard de pe obiectul tratat dacd acesta esteamplasat intr-un mediu cu o umiditate relativd ce depdEeqte 85%, deoarecepolimerul are o afinitate pentru apd. Astfel, este bine ca obiectele tratate sd fiedepozitate in spa{ii cu umiditate redusd.

lmpregnarea cu polioli (alcooli naturali ai zahirului)

O alternativi.la tratamentul cu PEG al obiectelor de lemn arheologiceste folosirea poliolilor ca agenli de impregnare, metodd dezvoltatd in anii'80 in cadrul Muzeului Nafional al Ungariei. Un astfel de poliol este lactiolul cu o eficien{d crescutd in consetwarea obiectelor arheologice de naturS.organic[ datorid masei moleculare sclzute, a rezisten{ei la descompunere,stabilitifii termice, solubilitelii ridicate, a higroscopiciti.pii reduse, pistrareaculorii obiectului gi a costului rezonabil. Dupd testarea lactiolului acesta ainceput sd fie folosit in tratamentele de conservare. Procesul de impregnareeste asemS"ndtor crr cel folosit pentru PEG, diferenla const6.nd in punctul detopire diferit al acestora. in timp ce PEG se topeqte la 60'c qi solufia poatefi folositd la temperatura respectivd, lactiolul are nevoie de 60-80" pentrua se topi, iar solu{ia va avea o concentratie de aproximativ 70%, care poateajunge treptat pani la maxim 90% pe mdsurd ce apa se evapord din solulie. incazul lactiolului, uscarea qi intirirea acestuia diferd de cea a PEG-ului, care,dupd ce a fost indep[rtat de la suprafa{a obiectului, este l[sat sd se intireascbprin rbcirea obiectului. Acelaqi lucru nu este valabil gi in cazul lactiolului.