CAIET DE SARCINI ARHITECTURA - Orasul · PDF filecapitolul 12: sarpanta din lemn . capitolul...

PROIECT NR.: 478/2014 TITLU PROIECT: ”REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMIN CULTURAL CIMPA

DIN ORASUL PETRILA”

478/2014 | Caiet de sarcini arhitectura| Pagina | 1

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

DENUMIREA LUCRĂRII: ”REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMIN CULTURAL CIMPA DIN ORASUL PETRILA”,

ADRESA: ORAS PETRILA, STRADA CIMPA, NR. 32, JUD.

HUNEDOARA BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI PETRILA, STR.

REPUBLICII, NR. 192, JUD. HUNEDOARA PROIECTANT: S.C. EUROEIS PROCONS S.R.L. DEVA PROIECT FAZA: P.T. + D.E. - PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE




CUPRINS CAPITOLUL 1: HIDROIZOLATII CAPITOLUL 2: ZIDARII CAPITOLUL 3: TENCUIELI INTERIOARE ,TENCUIELI EXTERIOARE, GLETURI

CAPITOLUL 4: PARDOSELI

CAPITOLUL 5: PLACAJE INTERIOARE CAPITOLUL 6: LUCRARI PEREŢI DE GIPS-CARTON – PENTRU MASCAREA GHENELOR DE INSTALATII CAPITOLUL 7: LUCRARI DE TAVANE FALSE DIN GIPS CARTON

CAPITOLUL 8: ZUGRAVELI SI VOPSITORII - LA PERETI SI TAVANE CAPITOLUL 9: TAMPLARIE PVC CAPITOLUL 10: EXECUTAREA TERMOIZOLATIILOR LA PERETI EXTERIORI

CAPITOLUL 11: INVELITORI CAPITOLUL 12: SARPANTA DIN LEMN CAPITOLUL 13: IGNIFUGAREA MATERIALELOR ŞI PRODUSELOR DIN LEMN CAPITOLUL 14: BAITUIREA SUPRAFETELOR DE LEMN




CAPITOLUL 1 HIDROIZOLATII

Breviar de calcul . Prezentul capitol se refera la proiectarea si executia cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor

si lucrarilor aferente acestora, pentru proiectarea urmatoarelor constructii si elemente de constructii: -hidroizolatii la acoperisurile constructiilor de locuit, social-culturale, industriale, si

agrozootehnice; -hidroizolatii la elementele constructiilor subterane, sau deasupra nivelului terenului impotriva: -umiditatii pamintului; -apelor fara presiune hidraulica; -apelor cu presiune hidraulica.

Proprietati fizice , chimice , aspect , calitate ,tolerante etc. pentru materialele componente ale

lucrarii : Materiale principale - STAS-uri Materiale bitumate in foi: -carton bitumat tip CA 333 , CA 400 conform STAS 138 -80 sau membrana bituminoasa; -impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1100 , IA1200 , IBP 1200 , conform STAS 7916 -80; -impislitura din fibre de sticla bitumate tip IA 1000 R , IBP 1000 R , conform NTR. 8067 -85; -impislitura bitumata aditivata IA 1200 conform STAS 17 -75; -pinza bitumata tip 50 PI 40 , PA 55 , PA 45 , conform STAS 1046 -78; -tesatura din fibra de sticla bitumata tip TSA 2000 , conform STAS 10126 -80; -foi hidroizolatoare cu bitum aditivat tip Hidrobit conform NTR. 9607 -80. Materiale bituminoase pentru amorsare , lipite si etanse : -bitum pentru lucrari si hidroizolatii tip H 68 \ 75 si H 80 \ 90 conform STAS 7064 -78; -bitum cu adaos de cauciuc tip SAU 95 \ 105 , conform STAS 10546 -76; -suspensie de bitum filerizat (SUBIF) conform STAS 558 -71; -tabla de plumb de 1;2;3 mm grosime conform STAS 491 -71.

Dimensiunea , forma ,aspectul si descrierea executiei lucrarii: Hidroizolatii la acoperisuri La acoperisurile constructiilor industriale si agrozootehnice cu suport de rezistenta din beton

fara temoizolatie sau acoperisuri cu suport din beton sau tabla cutata, prevazute cu termoizolatie din placi rigide, hidroizolatia va fi alcatuita in functie de caracteristicile materialelor si pantele acoperisului.

Hidroizolatia la elementele verticale ale teraselor si acoperisurilor (atice, rosturi, cu rebord, cosuri, ventilatii, etc,) se va aplica pina la inaltimea de max. 30 cm, iar la scafe suprapunerile acesteia cu straturile hidroizolatiei orizontale se va face in trepte de minimum 20 cm.

Livrare depozitare si manipulare Butoaiele cu emulsie bituminoasa si latex de cauciuc vor fi inchise etans, manipularea se va face

cu grija iar depozitarea se va face la temperaturi de peste + 5 °C. Periodic emulsia bituminoasa se va amesteca cu un bat sau se vor rostogoli butoaiele, conservindu-se conform prospectelor de produs si cel mult 4 luni, dupa care se va controla daca emulsia si-a pastrat calitatea. Livrarea emulsiei bituminoase de la furnizor se poate face si in cisterne sau butoaie.




Suspensia si chitul de bitum filerizat se depoziteaza in butoaie curate da 80 , 100 l, cu gura larga, capace mobile si acoperite pina la punerea in opera cu un strat de 5..10 cm. grosime de apa.

Butoaiele se vor depozita in locuri adapostite ferite de soare. Tesaturile bitumate, cartonul bitumat se livreaza in suluri neambalate legate la ambele capete

cu sirma sub care se pune o manseta de carton. Sulurile se depoziteaza vertical ferite de soare si lovituri. Transportul se va face in vehicole acoperite.

Termenul de garantie este de 18 luni de la data fabricatiei.

Ordinea de executie : Executarea lucrarilor Conditii de executie Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele

conditii: -lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe

specializate, -se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie, -se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor, -se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare,

daca au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului si proiectului,

-lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste + 5° C fiind interzisa executarea lor pe timp de ploaie sau burnita,

-temperatura masticului bituminos nu va depasi 220° C iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160° C si 200° C,

Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel:

-se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm.

-se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu mortar , arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei.

-se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie.

Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatie se vor aplica pe suporturi de beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau solutie de bitum cu minimum 300 g / mp. Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul de beton sau mortar bine curatat si uscat numai in perioada de timp cu temperaturi exterioare pina la 8° C, iar emulsia de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8° C. Dupa uscare stratul de amorsare trebuie sa fie de culoare neagra, inchis si fara luciu. La acoperisuri cu greutatea termoizolatiei peste 70 kg / mp stratul de amorsare de sub bariera




vaporilor se executa numai pe atice si la partile laterale ale elementelor de strapungere, iar cele fara atice pe o fisie de minimum 1 m latime pe conturul acoperisului.

Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul racordat la un compresor sau cu peria pe stratul suport bine curatat si uscat. In caz de prepararea solutiei de bitum pe santier, indicata numai pe suprafete mici, operatia se va executa la o distanta de minimum 25 m. de sursa de foc sau constructii usor inflamabile , prin turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pina la racire. Straturile pentru difuzia vaporilor, alcatuite din impislitura perforata bitumata IBP 1200, IBP 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate interioara mai mare de 60 % sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii sensibile la umiditate , prevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite , cu suprapuneri de cca.10 cm. asezate cu partea blindata pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm. in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de atice, se va realiza cu fisii din impislitura bitumata perforata de 50 cm. latime asezata la o distanta de cca. 1 m. Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7..10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. La acoperisuri peste incaperi cu umiditatea relativa interioara mai mare de 75% bariera contra vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000 lipita si acoperita cu mastic de bitum IB 70 / 95 C. In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare rigide stratul de mastic si bitum pentru acoperirea vaporilor se va utiliza si la lipirea placilor termoizolante. Protectia cu foi bituminate a placilor termoizolatoare din material rigid se va executa in atelier sau fabrici prin lipirea cu minimum 1,5 kg / mp mastic de bitum cald intins cu peria pe foile bituminate. La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea protejata de masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150 °C in momentul de lipire. Hidroizolatii alcatuite din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu pante de maximum 20 % se va executa prin lipirea foilor bituminate, pe toata suprafata cu masticuri de bitum preparate cu maximum 30 % filer mineral, cu punctele de inmuiere in functie de panta. La acoperisurile cu panta peste 20 % straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor aplica prin lipire cu bitum IB 95 / 105 C. Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va fi de minimum 1,5 kg \ mp iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8. Pentru executarea hidroizolatiilor in cimpul acoperisului sulurile de foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxarea si indreptarea foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic bituminos, turnat cu canciocul in fata si pe toata lungimea sulului. Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizindu-se astfel o imbunatatire a calitatii hidroizolatiei si incadrarea in consumul normal de bitum. Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi de 7..10 cm. si se vor presa cu canciocul cald,




netezindu-se si curatind totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini. Al doilea si al treilea strat al hidroizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fisii de 50 cm. latime la hidroizolatia in doua straturi si de 30 cm la hidroizolatia din mai multe straturi. Fiecare strat se va aplica incepind de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile sa fie realizate in sensul de scurgere a apelor. La pante de pina la 7 % lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplicate numai paralel cu panta. Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire, iar defectele constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator. Hidroizolatia la elementele verticale (atice, reborduri, cosuri, etc.) se va executa cu fisii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de bitum cald, incepind de jos in sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minimum 20 cm. La atice cu inaltimea pina la 60 cm. hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului minim 12 cm., iar in cazul elementelor verticale cu inaltimi mai mari se va ridica pina la 30 cm., si se va ancora sau se va prinde in cuie sau platbanda si bolturi impuscate la distanta de cca. 50 cm. Protectia hidroizolatiei si a elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100-T de cca. 30 mm grosime armat cu rabit pe o retea de otel-beton D 4..6 mm. la 20 cm. La terase necirculabile si acoperisuri se admite executia protectiei si cu ultimul strat din tesatura bitumata TBAL sau vopsire reflectorizanta in doua straturi aplicata pe ultimul strat al hidroizolatiei. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si de solicitarile fizice si mecanice. Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar de pinza sau tesatura bitumata de minimum 50 cm. latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic de bitum. Dupa umplerea buclei cu cilti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu o fisie din tabla de 20 cm. latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau rosturi impuscate pe margine. Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in prealabil amorsata cu o emulsie sau solutie de bitum, dupa care se vor executa acoperirea sau stratul de protectie. Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate: Proiectarea si executia lucrarilor de hidroizolatii la constructii cu caracter definitiv se face tinind cont de urmatoarele prescriptii tehnice:

-STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii; -STAS 2355\2 -75 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase; -STAS 3031 -83 - Pantele acoperisurilor.

Conditiile de receptie :

Conditii de executie Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele

conditii: -lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de catre intreprinderi specializate sau echipe




specializate; -se vor asigura spatii de depozitare aproape de locul de executie;

-se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor; -se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare; daca au certificat de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizare conform normativului si proiectului, -lucrarile de hidroizolatie la cald se vor executa la temperaturi de peste + 5° C fiind interzisa executarea lor pe timp de ploaie sau burnita; -temperatura masticului bituminos nu va depasi 220° C iar in momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160° C si 200° C. Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355 \ 3 -75 asfel: -se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de 2 mm si denivelari de 5 mm, verificate in toate directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minimum 5 cm. si muchiile de 3 cm; -se va verifica daca stratul suport din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea pe numai 20 cm. a unei fisii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la incercarea de dezlipire dupa 1 ora de la lipire, trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fisiei cu mortar , arata ca sapa este umeda sau necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei; -se va verifica daca sint fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, cirligele, agrafele de prindere a copertinelor daca sint executate rebordurile, locasurile rosturilor si daca sint montate deflectoarele pentru difuzarea vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie. CAPITOLUL 2 ZIDARII Breviar de calcul

Prevederi generale Generalitati Acest capitol cuprinde descrierea lucrarilor de zidarie pe tipuri de materiale, mortare, transport si depozitare. Zidaria este un element de constructie alcatuit din piatra artificiala arsa sau nearsa de orice forma, asezata dupa anumite reguli si legate intre ele cu mortar.Pietrele artificiale arse curent utilizate sint:caramizile, blocurile si placile din argile arse, caramizile silico-calcaroase din amestecuri de nisip si var. Pietrele artificiale nearse, curent utilizate sint : caramizile, blocurile si placile de beton greu, beton usor, beton celular autoclavizat, e.t.c..




Proprietati fizice , chimice , aspect ,calitate , tolerante etc. pentru materialele componente ale lucrarii : Domeniul de utilizare

Tabelul nr. 1 ============================================================ MATER;STAS; FORMAT DOMENIU UTIL. OBS. MARCA STR. ZID. PORT. ============================================================ Blocuri BCA 1000; 6000 P+1 Se utilizeaza la pe- GBN 35 600; P+2 reti despartitori si GBN 50 ,75: 300 inchideri ============================================================

Materiale si produse Liantii-sint substante minerale sub forma de pulberi, care in prezenta apei isi modifica starea fizico-chimica, astfel ca dupa intarire leaga intre ele agregatele sau elementele intre care au fost puse. Pentru a putea functiona ca materiale de legatura liantii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-amestecati cu apa sa fie cu un aspect plastic; -sa adere bine la materiale; -sa se intareasca intr-un anumit interval de timp; -dupa intarire sa nu prezinte variatii mari de volum.

Liantii sint hidraulici - se intaresc in mediu umed - si nehidraulici - se intaresc intr-un mediu uscat. Principalii lianti care se utilizeaza la executarea zidariilor sint varul si cimentul folosite la confectionarea mortarelor. Varul trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prevazute in STAS 146-80. Pe santier varul poate sosi sub forma de: -var nestins - bulgari -var stins - pasta Varul bulgari trebuie ferit de umezeala , depozitarea lui se face in incaperi inchise si pardosite, departe de materiale inflamabile, deoarece la umiditate se incalzeste si poate provoca incendii. Pe santiere mari se recomanda ca varul sosit in vrac sa se depoziteze in silozuri, iar aici pneumatic sa fie transportat in statia de mortare. Pasta de var (varul hidratat) se asigura prin stingerea varului pe santier. Stingerea se face manual sau mecanic. Stingerea manuala se face pe santiere mici in varnita de unde laptele de var curge intr-o groapa executata in teren denumita groapa de var. Laptele de var pierde treptat apa prin infiltrare in pamint sau prin evaporare, transformindu-se intr-o pasta care se ingroasa treptat. Varul pasta nu poate fi folosit decit daca s-a ingrosat suficient, pina la aparitia crapaturilor. Pentru aceasta sint necesare cel putin 14 zile de la stingerea manuala. La lucrarile care necesita cantitati mari de var stingerea se face mecanizat, folosindu-se un stingator de var si utilaje ajutatoare ca: banda transportoare, buncar, sita. Stingerea mecanizata a




varului, pe linga reducerea timpului, conduce la asigurarea unei bune calitati a varului stins. Verificarea calitatii varului se face conform STAS 3910\1-76. Cimentul Cimentul este un liant hidraulic de origina minerala care amestecat cu apa se intareste in timp. Tipurile de ciment folosite pentru mortare: ============================================================ Tipul de mortar Tipul de ciment Obs. ------------------------- recomandat utilizabil ============================================================ Mortar de zidarie F 24 M 30 F-ciment de sau tencuiala turnat marca M 50 M-ciment metalurgic ------------------------------------------------------------------------------------------------- Idem M 100 M 30 Pa 35 Pa-cimenturi Portland cu adausuri ------------------------------------------------------------------------------------------------- Cimenturile Portland fara adausuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 388 -80. Cimenturile cu adausuri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1500 -78. Pentru reglarea timpului de priza se permite adaugarea unei cantitati de gips in limitele conditionate de STAS 388 -78. Incercarile cimenturilor pe santier Verificarile pe santier: a) Starea de conservare Un ciment tinut la umezeala se poate altera cu usurinta. Alterarea lui consta in inceperea prizei caracteristice prin aparitia de bulgari intariti in masa cimentului. Pentru verificarea starii de conservare se cern 10 kg de ciment printr-o sita cu 25 ochiuri / cmp. Pe sita nu trebuie sa ramina cocoloase. b) Timpul de priza Cimentul amestecat cu apa face priza. Inceputul prizei se determina cu aparatul Vicat stabilindu-se timpul dupa care acul aparatului nu mai poate patrunde in pasta de ciment. Daca pe santier nu exista aparat Vicat se prepara din 800 g de ciment o pasta de consistenta normala din care se separa 5 cocoloase de 4 cm diamentru si se aseaza pe placi de sticla unse cu ulei. Se dau citeva izbituri usoare sticlei si cocoloasele se turtesc ajungind la 7-8 cm latime si grosime aproximativ 1 cm. La fiecare 15 minute se fac pe turte taieturi usoare cu briceagul. Dupa un anumit timp urma lasata de briceag nu mai dispare. Acest moment marcheaza inceputul prizei. Inceputul prizei nu trebuie sa fie mai devreme de 1 ora iar sfirsitul mai devreme de 10 ore. c) Necesarul de apa in amestec pentru pasta de consistenta normala se stabileste prin determinarea consistentei de ciment. Determinarea consistentei se face cu aparatul Vicat inlocuind acul cu tija cilindrica cu diametrul de 10 mm. Pasta se considera normala daca sonda se opreste la 5-7cm de placa de sticla.




Transportul si depozitarea cimentului Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci fiind insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane de cale ferata prevazute cu recipienti pneumatici. Depozitarea acestuia se face in silozuri metalice, demontabile de inventar. Silozurile se creeaza in baterii in apropierea statiei de mortare pentru economie de energie. Cimentul livrat in saci se transporta in vagoane sau autovehicule inchise. Depozitarea acestuia se face in magazii inchise si acoperite. Sacii de ciment se aseaza in cel mult 10 rinduri. Intre stive si peretii exteriori se lasa un spatiu liber de 5o cm iar intre stive spatiul de circulatie necesar unui om. Cimentul trebuie ferit de umezeala si de amestecul cu alte corpuri. Depozitarea cimentului se face pe sortimente. Termenul de garantie al cimentului cu adaosuri este de 60 de zile de la data expedierii. Agregate Agregatele utilizate la prepararea mortarelor sint: nisipul natural de cariera sau de riu si nisipul de concasare, nisipul STAS 1667-76. Pentru a fi bun la lucrarile de constructii, nisipul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie aspru la pipait; -sa fie curat sa nu lase murdarie cind este frecat intre degete; -in stare uscata trebuie sa curga usor printre degete.

Nisipul cel mai bun este nisipul silicios de culoare alba. Limitele de granulozitate ale nisipului pentru mortare: ============================================================ Granule % treceri in masa prin sita diametru mm ------------------------------------------------------- 0.2 1 3.15 7.1 ============================================================ 3 min. 5 min. 35 min. 90 - max. 30 max. 75 max.100 - ----------------------------------------------------------------- 7 min. 3 min. 25 min. 54 min. 95 max. 12 max. 40 max. 70 max.100 ----------------------------------------------------------------- In nisip in general se pot gasi: argile, substante humice, carbuni, saruri si mica. Argila este daunatoare cind formeaza un invelis aderent la suprafata granulelor, impiedicind cimentul sa adere pe granule. Substantele humice sint daunatoare, avind un caracter acid. Carbunele este daunator putind dezagrega mortarul. Sarurile din nisip produc eflorescenta pe suprafata peretelui. Foitele de mica sint periculoase deoarece cimentul nu adera la ele. Determinarea substantelor straine din nisip Determinarea continutului de impuritati se face conform STAS 606-80- Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali, metode de incercare. Determinarea argilei se face prin spalarea unei cantitati de nisip in mai multe ape si dupa uscare se cintareste. Diferenta de greutate reprezinta argila spalata. Determinarea sarurilor, substantelor humice, carbunelui se face in laborator.




Procentul maxim de argila admis este de 1%. Procentul maxim de carbune admis este de 0.5%. Procentul maxim de saruri admis este de 1.2%. Mica se apreciaza vizual sa nu depaseasca 1%. Nu se admit in nisip resturi vegetale. Umiditatea nisipului Nisipul in stare umeda isi mareste mult volumul si poate denatura proportia reala intre nisip \ ciment. Nisipul are volum maxim la umiditate 4-6%.Daca nisipul se masoara la volum si e umed trebuie scazuta proportional cantitatea de ciment pentru a nu rezulta un mortar prea gros. La o umiditate de 4-6% volumul de nisip creste cu 30-35%. Transportul si depozitarea nisipului La santier nisipul se transporta in vagoane basculante, sau in autobasculante. Depozitarea nisipului se face in apropierea statiei de mortare in figuri geometrice geometrice cit mai regulate sau in silozuri iar transportul in incinta santierului se face cu benzi transportoare sau alte mijloace. Apa - STAS 790 -73 De regula la prepararea mortarului se foloseste apa provenita din reteaua publica. In cazul utilizarii apei din alte resurse, aceasta trebuie sa corespunda conditiilor din STAS 790 -73 si anume : sa fie limpede si fara miros, astfel se vor lua probe de laborator. Aditivi Aditivi sint substante care adauga in mortar in timpul malaxarii, incetinesc procesul de intarire si imbunatatesc lucrabilitatea amestecului proaspat. Acestia se adauga in cantitati reduse si bine stabilite pentru a nu compromite proprietatile mortarului. Retargolul este un aditiv intirziator pentru mortar prelugindu-se timpul de priza. Nu se foloseste la cimenturile aluminoase colorate si la cimentul alb. Este utilizat la prepararea mortarelor de zidarie sau tencuiala marca M25 , M50 in urmatoarele limite: -la M25 (2.4+0.3) litri de aditiv la 100 kg ciment -la M50 (2.1+0.3) litri de aditiv la 100 kg ciment -la M200(1.5+0.3) litri de aditiv la 100 kg ciment Cantitatea de Retargol se stabileste prin incarcari prealabile, se omogenizeaza si se introduce in malaxor odata cu apa. In cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "DISANUL" conform STAS 8625 -70. Adaosurile impermeabilizante Adaosurile impermeabilizante se folosesc in cantitati mici la mortare utilizate pentru protejarea elementelor de constructii impotriva umiditatii. APASTOP-ul "P" este un adaos impermeabilizant si se prezinta sub forma de pulbere alb-galbui-gri. Cantitatea nu va depasi 3% din cantitatea de ciment ce se introduce in malaxor odata cu nisipul, se amesteca un minut dupa care se adauga apa. Ipsosul STAS 5451 80 Ipsosul pentru constructii se obtine prin deshidratarea partiala a ghipsului si se intrebuinteaza la prepararea mortarelor. Ipsosul se livreaza ambalat in saci. Depozitarea se face in magazii curate, ferit de umezeala. Ipsosul se transporta in vehicule acoperite.




Termenul de garantie este de 30 de zile de la data livrarii. Aracetul La prepararea mortarelor adezive pentru zidarii din blocuri mici de BCA cu rosturi subtiri se utilizeaza urmatoarele tipuri: -aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7059 -80 -aracet CPMB MICh NI 5314 -71 producator U.Ch.Risnov -aracet CIC conform NI Ch VII 5314 -73 producator U.Ch.Risnov In loc de aracet se poate folosi CRILAROM 3080 fabricat de U.Ch.Risnov. Otel beton Pentru zidaria armata se vor folosi armaturi din OB 00 sau OB 37 STAS 438\1-79 "Otel laminat la cald, conditii generale de calitate" si sirma rotunda conform STAS 887 -76 "Sirma rotunda trefilata din otel" pentru armaturi constructive si PC 52, PC 60 pentru armaturi de rezistenta la buiandrugi,centuri, stilpisori. Materiale locale: argile, etc. Argila este folosita ca ciment la zidurile slab solicitate. Produse-MORTAR Mortarele sint amestecuri bine omogenizate de liant, nisip si apa care se intaresc prin pierderea apei servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructii pentru a forma intre ele ziduri. Mortarele obisnuite pentru ziduri trebuie sa corespunda cerintelor STAS 1030 -70. Clasificarea mortarelor pentru zidarii: a)Dupa greutatea specifica aparenta:

-mortare grele cu greutatea specifica peste 1800 kgf\mc; -mortare mijlocii cu greutatea specifica intre 1000-1800 kgf\mc; -mortare uscate cu greutatea specifica intre 1000-1500 kgf\mc; -mortare foarte usoare cu greutatea specifica sub 1000 kgf\mc.

Mortarele grele se impart in mortare nehidraulice care se intaresc in aer prin pierderea apei si mortare hidraulice care se intaresc in prezenta excesului de apa de amestec utilizate la zidarii executate sub apa. b)Dupa natura liantului -mortare de var (argila) marca M 4 - folosite la zidarii cu solicitari foarte mici. -mortare de var-ciment M 10 in care predomina varul. Acestea se folosesc la zidarii cu solicitari moderate. -mortare de ciment-var M 25, M 50, cu adaos de var in care predomina cimentul. Acestea se folosesc la zidarii cu solicitari importante. -mortar cu ciment curat M 100 utilizate la zidarii din piata compacta sau la zidarii sub apa. Toate aceste mortare cu dozaj 1:3 (una parte liant si 3 parti nisip). c)Dupa rezistenta la compresiune mortarele se clasifica pe marci: ============================================================ MARCA DE MORTAR Rezistenta la compresiune la 28 zile [daN\cm2] ============================================================ M 4 MIN 4 M 10 MIN 10 M 25 MIN 25 M 50 MIN 50




M 100 MIN 100 ============================================================ Caracteristicile mortarelor La mortare de regula se determina urmatoarele caracteristici:consistenta, tendinta de segregare, greutatea specifica aparenta, plasticititatea, lucrabilitatea, adeziunea si rezistenta la compresiune. Determinarea caracteristicilor mortarelor se face conform STAS 2634 -80. a)Consistenta Pentru determinarea consistentei se foloseste Conul Etalon, care se lasa sa se scufunde sub greutatea proprie (300 g), stabilindu-se dupa numarul de cm. cu care s-a scufundat conul. In functie de dozaj mortarele pot fi: -virtoase; -plastice; -fluide. In conformitate cu STAS 1030 -70 consistenta mortarelor de zidarie trebuie cuprinsa intre urmatoarele limite: felul lucrarii consistenta [cm] ----------------------------------------------------------------- -zidarie de caramida plina 8.....13 ----------------------------------------------------------------- -zidarie de caramida cu goluri 7......8 sau blocuri ceramice ----------------------------------------------------------------- b)Tendinte de segregare Segregarea se manifesta prin separarea partilor fine de nisip si ciment de granulele mari, pierzindu-se omogenitatea, principala calitate a mortarului. Coeficientul de segregare nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori conform STAS 2634 -70. -pentru mortar de zidarie 50 cmc; -pentru mortar de tencuiala 40 cmc. c)Densitatea aparenta Se determina prin diferenta de greutate raportata la volum a mortarului introdus intr-un cilindru de 1 dmc. cu prelungitor, indesat cu maiul sau cu vergeaua metalica conform STAS 1030 -70. In cazul mortarelor obisnuite in stare proaspata densitatea aparenta trebuie sa fie cuprinsa intre 1950-2200 kg\mc. d)Plasticitatea si lucrabilitatea Cu cit mortarul contine mai multe parti fine si liant, cu atita este mai plastic si mai usor de lucrat. Adaugarea de apa nu mareste plasticitatea, ci adaugarea de var. e)Contractia Se observa prin aparitia unor fisuri sau crapaturi in mortarul din rosturile zidariei si are efecte negative asupra rezistentei. Cel mai mult se contracta mortarele cu dozaj mare de ciment si prea fluide. Pentru impiedicarea contractiei se foloseste nisip fin si adaos de var. f)Adeziunea Mortarele trebuie sa adere bine la suprafata caramizilor folosindu-se ca liant varul gras si




nisipul 0...7 mm in care granulele mai mari de 3 mm sa fie 20% din greutatea nisipului. Lipsa adezivului produce fisuri de-a lungul fetelor caramizilor, periclitind stabilitatea zidului. La mortarele de var cea mai buna adeziune se obtine din dozajele 1:3 si 1:4. Mortarele mai grase se dezlipesc de caramizi la uscare datorita contractiei lor mari. Mortarele cu intarire rapida si cele virtoase adera mai slab decit cele cu intarire lenta si cele plastice. Mortarele adera slab si la caramizile dublu presate daca acestea nu sint bine udate la punerea lor in opera. Valoarea medie a adeziunii exprimate prin rezistenta la smulgere: ============================================================ Marca mortar la 28 zile - in daN\cm2 ------------------------------------------------------------------ ceramice beton greu beton usor sau piatra ============================================================ 10 2 - - 25 3 - 0.8 50 4 1 1.8 100 4.5 1.5 - ============================================================ g)Rezistenta la compresiune Se determina prin rezistenta pe care o suporta un cub de mortar ( cu latura de 7.07 cm) pe cm2 la rupere. Determinarea se face in laboratoare dotate cu utilaj corespunzator. Dozajele mortarelor Liantii, adaosurile si nisipul pentru mortar se alege in functie de marca mortarului, ceruta in proiect, lucrabilitatea necesara mijloacelor de transport, natura caramizilor. Compozitia si dozajele pentru mortarele de zidarie: ============================================================ Marca Tipul Materiale pentru 1 mc. de mortar --------------------------------------------- ciment var hidratat nisip F 25 M 30 var pasta slam pasta kg mc mc kg mc kg ============================================================ M 10-Z var-ciment 117 112 0.100 130 1.23 1660 M 25-Z ciment-var 165 157 0.100 130 1.23 1660 M 50-Z ciment-var 230 219 0.090 115 1.18 1600 M100-Z ciment-var - 275 0.060 75 1.18 1600 M100-Z ciment - 223 - - 1.18 1600 ============================================================




Dozajele pentru mortarele de zidarie cu ciment-var pasta si cenusa de termocentrala: ============================================================ Marca Materiale pentru 1 mc de mortar mortarului -------------------------------------------------- ciment ciment cenusa var pasta nisip apa F 25 M 30 de termo. var hidr. sort centrala slam 0...7 kg kg kg mc kg mc kg l ============================================================ M 10 CI-Z 80 - 160 0.10 130 1.1 1480 260 M 25 CT-Z 115 - 200 0.10 130 1.04 1400 250 M 50 CT-Z 160 - 240 0.09 115 1.04 1400 260 M100Z CT-Z - 190 190 0.06 75 1.00 1350 265 M100 CT-Z - 225 25 - - 1.00 1350 275 ============================================================ Daca se utilizeaza intirzietorul de priza RETEGOL sau REPLAST proportiile de aditiv trebuie sa se incadreze intre limitele: -marca M 25 (2.4+0.3) l aditiv la 100 kg ciment; -marca M 50 (1.1+0.3) l aditiv la 100 kg ciment; -marca M100 (1.5+0.3) l aditiv la 100 kg ciment; Aditivul se introduce la preparare odata cu apa. Prepararea mortarelor Se face in betoniere obisnuite sau in malaxoare cu amestecare fortata. Se recomanda amestecarea fortata, prin care granulele mai mari de 5 mm se sfarma. Ordinea de introducere a materialelor in malaxor este urmatoarea:

-apa; -nisip; -var hidratat; -ciment.

La prepararea mortarelor prin mijloace mecanizate trebuie sa se tina seama de urmatoarele: -dozarea exacta a componentelor cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% la agregate -amestecarea ingrijita a mortarului pina la omogenizare Mortare pentru zidarii din blocuri de B.C.A. Pentru zidarii cu rosturi obisnuite: -ciment-var M 25 cu compozitia-ciment:var pasta:nisip (1:1 : 10 parti in volume); -mortare adezive pentru zidarii cu rosturi subtiri - aracet DP 25 sau DP 50, CPMP sau CIC : nisip 0...1 mm : nisip 0...3 mm : apa (1:3 1:1 parti in volume). Mortare pentru pereti din placi nearmate -ciment-var marca M 50 cu compozitia : ciment: var pasta:nisip (1:0.4:5 parti de volum) Mortare pentru pereti din elemente armate a)Mortar de poza din ciment si nisip 1:3 parti in volume si apa pina la realizarea consistentei virtoase; b)Mortar pentru umplerea rosturilor verticale din ciment si nisip (1:3 parti in volume) si apa




pina la obtinerea consistentei fluide; c)Mortar adeziv pentru lipirea intre ele a elementelor de B.C.A.: -amorsa preparata din aracet CPMB sau CIC amestecat cu apa raport 1:1 parti in volume; -amorsa preparata din aracet DP 25 amestecat cu apa in raport 1:2 parti in volume; -mortar adeziv din nisip 0...2 mm aracet DP 25 in raport 2:1 parti. La prepararea mortarelor adezive se adauga apa pina la obtinerea consistentei 13 cm determinata cu conul etalon. Materiale pentru zidarii

-blocuri ceramice si blocuri BCA conform tabel "Domeniul de utilizare"; -apa conform STAS 790 -78; -aracet CPMB conform MCih.-NI 3979 -67; -aracet CIC conform MIch.-NI 5314 -73; -aracet CTD-1 conform MIch.-NI 5941 75; -ROMACRIL ER conform CS; -CRILOROM DV conform CS; -praf de piatra; -nisip uscat de mare; -nisip 0..2 mm uscat de riu sau cariera conform STAS 3844 -76; -faina si granule din BCA; -granule de marmura sort 1..3 mm; -granule naturale de diferite culori sort 1..3 mm; -ciment alb conform STAS 7055 -80; -ciment conform STAS 1500 -78; -hirtie de slefuit conform STAS 1581 -83; -agregate silicioase de riu sau cariera conform STAS 1667 -76; -aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058 -80; -chit pe baza de aracet simbol C 5018; -granule de feldspat-micaceu 1..3 mm; -ipsos de constructii conform STAS 545 -80; -intirzietor de priza conform STAS 88 -73; -plastifiant Disan conform STAS 8625 -70; -var pentru constructii conform STAS 146 -80; -var hidratat conform STAS 9201 -80.

Materiale pentru etansarea rosturilor -chit permanent elastic Azrobit C 895 -92; -polistiren celular STAS 7471 70 "Mase plastice celulare polistiren expandat"; -vata minerala G100 STAS 5838\2 -78.

Materiale pentru protectie anticoroziva a pieselor metalice de prindere -grund minium de plumb pe baza de alchidal G 359 -3, G 355 -4, G 355 -6, G 735 -6; -grund alchidal seria 5040, 5620, NI 1703 -73; -grund 834 -40 cu 85% Zn; -smoala de huila tip B STAS 3360 -69; -uleiuri de antracen STAS 3362 -76; -toluen STAS 62 -71;




-email perclorvinil 4070, NI 6498 -75; -crilorom DUO conform CS; -romflexil pc 505, NI5171 -74.

Prevederi comune -elementele de BCA se vor proteja impotriva umiditatii si agresivitatii mediului inconjurator;

-piesele metalice de prindere ale elementelor din BCA vor fi protejate anticoroziv; -timplaria se va fixa cu suruburi in dibluri de material plastic;

-se admite fixare directa a obiectelor sanitare usoare de peretii din panouri de 7,5 cm grosime si a corpurilor de incalzire usoare pe peretii de minim 20 cm grosime;

-conductele instalatiilor interioare se vor monta aparent, si se pot masca. Manipulare, transport, depozitare Elemente de B.C.A. Se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate. Elementele armate se livreaza in pachete acoperite cu material impermeabil care nu pateaza si vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10833 -80. Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi. Descarcarea si incarcarea elementelor din BCA din si in mijloacele de transport auto si de cale ferata, precum si alte manipulari se fac cu macarale si autostivuitoare echipate cu furca. Se interzice descarcarea prin basculare sau aruncare a elementelor din BCA. Depozitarea elementelor din BCA se face la obiect in cadrul fiecarei travei in care materialul urmeaza a fi pus in opera, pe terenuri orizontale, in zone ferite de umiditate. Fiecare pachet de elemente armate se va aseza pe doua reazeme din materiale moi, amplasate la distanta de cca. 30 cm de capetele elementelor. La pachete suprapuse reazemele vor fi pe aceasi verticala. Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente pe o inaltime mai mare de 2.4 m. Se interzice depozitarea prin suprapunere a pachetelor paletizate cu elemente nearmate. Transportul elementelor de BCA pe santier se face cu remorci tractate, trailere sau alte mijloace de transport corespunzatoare, pachetele de elemente fiind ancorate de platforma mijlocului de transport. Transportul pe distante mici a elementelor nearmate se va efectua cu vagonete sau carucioare pe pneuri. Realizarea constructiilor de BCA necesita scule si dispozitive speciale: -jug pentru pachete; -furca echilibrata; -carucior sau vagonet pe pneuri; -graifar rotitor; -levier si ranga de montaj; -ciocan cu coada lunga; -rindea pentru tesirea muchiilor; -dalta de canelat; -masina de gaurit si frezat; -masina de taiat cu disc abraziv; -trusa de scule pentru lucrari de zidarie; -drisca de slefuit.




Goluri in pereti pentru usi si ferestre In scopul asigurarii cit mai corecte a timplariei dimensiunile de executie a golurilor trebuie sa fie cu cite 5 mm mai mari decit dimensiunile golurilor indicate in proiect. In zona seismica de gradul 8 si 9 nu se admit goluri prin care sa se intrerupa centurile la nivelul planseului sau cele intermediare in mod exceptional. Intreruperea centurii in dreptul casei scarii, cu conditia intaririi marginii golului prin stilpi de beton armat. In zonele seismice 8 si 9 nu este admisa prevederea de arce de zidarie peste goluri, in locul buiandrugilor. Fixarea timplariei in golurile zidariei se realizeaza cu ghermele, confectionate din lemn de esenta tare, care se zideste odata cu executarea zidului, avind grija ca fibrele lemnului sa fie dispuse in grosimea peretelui astfel incit cuiele sa poata fi batute, perpendicular fata de disectia fibrelor lemnului. Inainte de montare ghermelele se inmoaie in carbolinoleum. La fiecare gol de usa sau de geam se prevad 2x3 sau 2x2 ghermele. Timplaria metalica se monteaza in golurile zidariei cu ajutorul praznurilor metalice, fixate prin sudura de timplarie. La executarea zidariei se prevad golurile necesare patrunderii praznurilor, apoi se umplu cu mortar de ciment. Zidarie din blocuri si placi din BCA Domeniul de utilizare 1)Zidaria din blocuri se utilizeaza la pereti neportanti avind structura de rezistenta din beton armat; 2)La pereti portanti ale caror calcul de rezistenta se face in baza STAS 10109\2 -82. Alcatuirea peretilor neportanti Suprafata tronsoanelor de pereti de umplutura de 25 cm grosime nu va depasi 24 mp, iar inaltimea maxima a peretelui intre 2 plansee de 4,00 m. Tronsoanele de perete cu dimensiuni mai mari se vor rigidiza cu centuri si stilpisori intermediari. Pentru evitarea creeri de punti termice si realizarea fatadei din aceleasi materiale, elementele de beton armat se vor captusi cu placi din BCA sau se va prevedea perete exterior in fata elementelor structurii, rezemat pe console in fata planseului. Zidaria de BCA se va ancora de structura portanta prin bare de otel-beton D6-8 mm, la distanta de 60 cm, prevazute in elementele de beton armat sau fixate de bolturi impuscate. Barele de ancoraj se vor ingloba in mortar de ciment-var cu dozaj de ciment de cel putin 230 kg\mc pentru asigurarea protectiei anticorozive. Zidaria de umplutura din BCA se va ancora cu sina de rulare inglobata in stilpul de beton armat si o piesa de tabla zincata cu cuie zincate pentru zonele cu grad seismic mai mare de 7. Date constructive Colurile de ferestre si usi vor avea fetele laterale simple si vor fi dimensionate conform STAS 4670 -82. Timplaria se fixeaza prin insurubare in dibluri de material plastic. Nu se admite realizarea briurilor si profilurilor decorative din BCA. Peretii neportanti din BCA nu vor depasi lungimea de 6,00m si inaltimea de la 2,70 - 3,50 m (functie de grosimea placii). Peretii despartitori se vor lega de peretii portanti prin legaturi metalice. Buiandrugii de deasupra golurilor se realizeaza din elemente prefabricate, dispunindu-se la partea inferioara a buiandrugilor o armatura de cel putin 2D 8 mm inglobate intr-un strat de mortar de




ciment de 30 mm grosime. La zidaria peretilor despartitori de 7,5 cm sau 10 cm grosime se va utiliza mortar M 50. Prevederi pentru executarea zidariilor din blocuri si placi din BCA La executarea zidariilor din BCA se va tine cont de prevederile STAS 10109 -82. Zidaria se executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni de blocuri sau placi obtinute prin taierea celor intregi cu fierastraul special. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor de BCA cu caramizi la pereti despartitori. Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu 1\2 pina la 1\4 din bloc. Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretii portanti longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere in trepte. In cadrul zidariei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale caror muchii de pe fata aparenta se tesesc cu rindeaua. Pentru zidaria cu blocuri subtiri se vor alege blocuri fara stirbituri. Pe cantul vertical al blocului de zidarie se va aplica cu mistria mortar, dupa care blocul se aseaza lovindu-se cu ciocanul de cauciuc, apoi se vor rostui rosturile. Consistenta mortarului adeziv determinata cu conul etalon, trebuie sa fie de 8-9 cm. Imbinarea peretilor cu inaltimi de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C 126 -75. Ancorarea se face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau de otel-beton D 6 mm. Receptionarea lucrarilor de zidarie se va face tinind seama de prevederile din STAS 10109 -82. Protejarea lucrarilor de zidarie consta in acoperirea zidariei cu carton asfaltat pentru a o feri de arsita soarelui sau de efectele ploii. Ordinea de executie : Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate : Standarde de referinta Normativul pentru calculul si executarea structurilor de zidarie este P 2-85 din buletinul constructiilor 11\85. Normativ pentru executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat este P 12o-83 din buletinul constructiilor 2\1984. STAS-urile care reglementeaza problemele constructiilor din zidarie portanta in vigoare la 01-01-1984:

- 456 -76 Caramizi de constructii din argila arsa. Reguli si metode de verificare. -5185\1;2-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. - 457 -80 Forme si dimensiuni, conditii de calitate. - 8560 -80 Caramizi de constructii de argila arsa. - 790 -73 Apa pentru mortare si betoane. - 148 -80 Var pentru constructii. - 6232 -76 Cimenturi, adausuri minerale. - 1500 -78 Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri. - 6486 -68 Cimenturi Portland cu intarire rapida. - 545\1-8o Ipsos pentru constructii.




- 1030 -70 Mortare obisnuite pentru zidarie. Metode de incercare. - 10104-75 Constructii de zidarie. Pricipii pentru calculul sectiunilor. - 10104-82 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie - 3622 -79 Betoane de ciment. - 8600 -80 Tolerante in constructii. - 6793 -82 Cosuri, canale de fum. Prescriptii genarale. - 9072 -71 Masuri de siguranta contra incendiilor. - 8036 -81 Beton celular atoclavizat. - 7344 -74 B.C.A.-Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice. Mostre si testari Calitati, verificare si incarcarile pe santier ale caramizilor

Blocurile de zidarie din BCA trebuie sa corespunda urmatoarelor standarde: -STAS 8036 -81 Beton celular autoclavizat; -STAS 7344 -70 Beton celular autoclavizat.

Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice: -STAS 10832-76 B.C.A. Elemente armate; -STAS 10832-80 B.C.A. Elemente nearmate.

La o examinare vizuala pe santier se pot verifica urmatoarele aspecte: -caramizile sa aibe forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchiile drepte si fetele plane; -sa fie bine arse, lovite cu ciocanul sa dea un sunet clar-metalic; -sa fie dure - muchii nesfarimicioase la presiunea degetelor; -sa aibe o structura omogena cu putini pori, cu o culoare cit mai uniforma, fara fisuri, crapaturi

sau goluri; -sa nu contina parti silicoase sau calcaroase; -sa aiba o umiditate maxima de 18%.

Conditiile de receptie :

Verificarea in vederea receptiei -daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind, daca toate rosturile sint umplute cu mortar; - cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile se va verifica orizontalitatea

rindurilor; -modul de verificare a legaturilor la ziduri se va verifica la toate colturile, ramificatiile si

intersectiile; -verticalitatea se verifica cu firul cu plumb si a dreptarului; -lungimile si inaltimile zidurilor si a golurilor se verifica prin masurare cu ruleta si media a trei

masuratori de comparare a dimensiunilor din proiect. Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor sint reglementate prin: Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de constructii aprobate cu ordinul IGSIC nr. 28\7 din februarie 1976 si modificate prin ordinul IGSIC nr 20\14 din aprilie 1987. Verificarea in vederea receptiei consta in atasarea avizelor de calitate a materialelor utilizate si a conformitatii lor cu prevederile din proiect si a prescriptiilor tehnice. Verificarea lucrarilor se efectueaza cu cel mult 7 zile inaintea operatiei de acoperire prin finisare sau inglobare in alte lucrari si se intocmeste un proces-verbal de receptie. Remedierile




privitoare la abaterile peste cele admise, care sint de natura a afecta rezistenta, stabilitatea, durabilitatea, sau functionabilitatea obiectului se vor putea efectua numai cu avizul proiectantului. Dupa efectuarea remedierilor se intocmeste un nou proces-verbal de lucrari ascunse. Masuri de decontare Lucrarile de zidarie se masoara la mc. real executat, scazindu-se golurile sau lacasurile elementelor de constructie care urmeaza sa fie inglobate in zidarie, a caror sectiune depaseste 0.04 mp. Volumul zidariei se determina prin inmultirea suprafetei zidului cu grosimea acestuia.

CAPITOLUL 3 TENCUIELI INTERIOARE, TENCUIELI EXTERIOARE, GLETURI

Breviar de calcul. Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) si a tencuielilor subtiri (tratamente interioare si exterioare, aplicate manual sau mecanizat pe suprafete de zidarie de caramida sau beton a cladirilor de locuit, social-culturale, constructii industriale si agrozootehnice. Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santiere, in centrala sau instalatii de preparare a mortarului conform "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala - C 17 -82" iar tencuielile subtiri (tratamente) se executa cu mortare preparate in cantitati mici la locul de lucru, sau cu pasta gata preparata, livrate in butoaie.

Proprietati fizice , chimice aspect , calitate , tolerante etc. pentru materialele componente ale lucrarii : Materiale Lianti

-var hidratat conform STAS 9201 -80; -var pasta conform STAS 146 -78.

In locul pastei de var se poate utiliza slamul de carbit ; argila conform STAS 4686 -71; ipsos de constructii conform STAS 545\1 -80. Se pot utiliza cimenturi prevazute in STAS 1500 -78 "Cimenturi cu adaosuri". Cenusa de termocentrala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazuta in STAS 8819 -80. Agregate -nisip STAS 1667 -76 agregate naturale grele pentru mortare si betoane. Nisipurile de mare se pot utiliza numai la mortarele de zidarie si tencuiala avind marca maxima 25. Apa conform STAS 790 -84. Aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058 -80. In locul aracetului se poate folosi si Crilirom 3080. Adezivi Plastifianti in cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca adeziv plastifiant antrenor de aer "Disanul" conform STAS 8625 -70. Dozarea lor se face pe baza de incercari preliminare. Acceleratori de intarire clorura de calciu, la mortarele de ciment-var M 50 minim. Se adauga in apa sub forma de solutie concentrata de 10% sau de 20% in proportie de 3% fata de masa cimentului. Pentru evitarea fluorescentei, se va limita adaosul la max. 2%. Intirzietor de priza pentru mortarele de ipsos se va utiliza intirzietorul de priza fabricat de




ICPILA. Livrare, depozitare, manipulare Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face in functie de mecanizarea santierului, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care urmeaza a se face transportul. Pe distante mai mici transportul se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe, iar la distante mai mari se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare. Mijloacele de transport trebuie sa fie:

-curate; -etanse; -sa permita o golire totala si rapida.

Dimensiunea , forma ,aspectul si descrierea executiei lucrarii :

Tencuieli interioare, executate in interiorul cladirilor pe pereti si tavane Dupa natura suprafetei pe care se aplica: -tencuieli pe suprafate de caramida (pereti, stilpisori, bolti) se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci-strat vizibil); -tencuielile pe elementele de beton si de beton armat (pereti, stilpi, grinzi, plansee din beton armat turnat monolit, fara grinzi sau realizate din fisii prefabricate din beton armat) pot fi aplicate si ele in doua straturi: sprit si tinci-strat vizibil. Tencuielile obisnuite se impart in :

-tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta. Se intrebuinteaza la interior in depozite sau poduri;

-tencuieli driscuite netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci), acela se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit, social-culturale precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii;

-tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se adauga in unele cazuri materiale hidrofobe (apa-stop);

-tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu aracet (CIPAC) bine netezit cu drisca de glet ; se intrebuinteaza numai pe interior (la pereti si tavane). Ordinea de executie : Executarea lucrarilor Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli:

-instalatii electrice; -instalatii sanitare; -efectuarea probelor prescrise pentru instalatii; -montarea elementelor de pereti despartitori neportanti; -rectificarea planseelor prefabricate; -montarea tocurilor de timplarie.

Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va executa in prealabil controlul suprafetelor de tencuit care trebuiesc lasate un anumit timp in care sa nu se mai produca tasari, sa fie uscati, curati, suprafetele de rabit bine intinse si legate.




La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode: cu reper de mortar (stilpisori), scoabe metalice lungi sau stilpi de lemn, sau repere metalice de inventar. Suprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa, apoi se vor amorsa prin stropire cu sprit pe o grosime de 3 mm. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii, 5..20 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora. La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa, grundul poate fi aplicat imediat. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar numit "tinci" din aceeasi compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mm. Dupa executarea lucrarilor se vor folosi masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite de urmatoarele actiuni:

-umiditate mare, care altereaza si intirzie intarirea mortarului; -uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar; -inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate : Standarde de referinta -var pentru constructii STAS 146 -80 -ciment cu adaosuri STAS 1500 -78 -apa pentru betoane STAS 790 -78 -nisip silicios STAS 1667 -76 -aracet DP 25 sau DP 50 STAS 7058 -80 -ipsos STAS 545\1-80 -apastop STAS 8573 -78

Abateri admise -la tencuielile brute maximum 1..4 cm la fiecare mp; -la tencuieli driscuite interioare maximum1 mm / m si la maximum 3 mm pe toata lungimea

incaperii; -la tencuieli gletuite pina la 1 mm \ mp si maximum 2 mm pe toata lungimea sau inaltimea.

Conditiile de receptie : Verficarea in vederea receptiei

Tencuielile fiind in general lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiect. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate si receptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor:

-invelitori si plansee; -conducte pentru instalatii; -timplarie; -montarea pieselor auxiliare - ghene, praznuri, suporti.

Toate materialele si semifabricatele ( mortarele produse centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa ce au fost verificate certificatele de calitate. Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sint insotite de o fisa care sa




contina indicarea tuturor caracteristicele mortarului. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual. Suprafetele sa fie uniform tencuite, sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, spaletii, glafurile trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Grundul de netezire se va verifica numai la tencuielile gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica numai prin batere cu ciocanul de lemn; fara a fi un sunet gol. Masuratoare si decontare Tencuiala se masoara la mp. de suprafata desfasurata. Nuturile in tencuieli se masoara la ml. executat. La utilizarea diferentelor de marci de mortare, variatia cantitatii de ipsos se masoara la kg. cantitatea determinindu-se pe baza de calcul. La fel si adaosurile de coloranti si materiale hidrofuge. Golurile de tencuieli a caror suprafete este mai mica de 0,50 mp nu se scad din suprafata tencuielilor.

TENCUIELI EXTERIOARE

MATERIALE

La tencuieli exterioare obisnuite: -Ciment Portland; cimentul va fi conf. STAS 388-68 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb,

fara constituanti care au patruns; -Var hidratat - conform STAS 5201-28 si Var hidr. (STAS 9201-78) amestecat mecanic cu aprox.

25 l apa la 25 kg var bulgari; -Var pasta obtinut din var hidratat; -Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau; -Nisip conform STAS 1667/76 cu granulozitatea 0-3 mm sau 3-5 mm; -Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi

de cel putin 50%; -Apa- conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare,

lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine. Se poate face amestecul cu 16 ore inainte de utilizare.

Amestecuri:

Pentru recomandarile generale se vor consulta specificatiile de la capitolul zidarii - mortar al prezentului caiet de sarcini.

Mortar pentru tencuieli aplicate pe rabitz (05) 9640; Mortar de var - pasta - ciment - nisip pentru tencuieli driscuite la interior. Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul mortar al prezentului

caiet de sarcini, standardele si normativele in vigoare precum si recomandarile producatorului.




Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si pentru agregate . CAPITOLUL 4 PARDOSELI

GENERALITĂŢI

Condiţii tehnice care se impun executantului • Lucrările de execuţie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea strictă a documentaţiei tehnico-

economice elaborată de proiectant. • La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai produse şi procedee prevăzute în proiect, certificate

sau pentru care există agremente tehnice, astfel încât să se realizeze cerinţele de calitate. • Orice modificare legată de nivelul dotărilor şi posibilităţilor tehnologice de execuţie trebuie să fie

însuşită de proiectant şi acceptată de beneficiar. Principii privind executarea pardoselilor

• Pardoselile e execută de personal specializat efectuându-se sub controlul pe faze de execuţie la: o straturile intermediare; o stratul suport; o stratul de uzură.

• Prevederile vor trebuie să ţină seama de reglementările tehnice în vigoare, precum şi de datele furnizate de agrementele tehnice ale materialelor utilizate.

• Executarea lucrărilor pe timp friguros pentru fiecare tip de pardoseală prezentat în caietele de sarcini se va face în conformitate cu prevederile din “Normativ pentru identificarea pământului de fundaţie” se va face în conformitate cu prevederile din STAS 1243 “Teren de fundaţie. Clasificarea şi identificarea pământurilor, realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C16.

• Condiţiile de umiditate necesare executării straturilor ce alcătuiesc pardoselile sunt specificate în caietul de sarcini, pentru fiecare tip de pardoseală în parte.

• Atât la transport, depozitare cât şi la punerea în operă, până la darea în exploatare, trebuie să se asigure condiţiile de microclimat specifice fiecărui tip de material, în conformitate cu reglementările specifice sau indicaţiile producătorilor de materiale, precum şi cu precizările din anexa prezentului caiet.

• Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire) precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala. Pardoseli executate pe planşee

• Pregătirea stratului suport se va face prin curăţarea şi spălarea suprafeţelor de beton cu apă de eventualele impurităţi, praf sau resturi de tencuială;

• diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari etc. se vor chitui, după caz, cu mortar de ciment.

• armăturile care ies eventual din planşeul de beton armat, vor fi tăiate sau îndoite;




• conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară pentru protejarea lor- şapa prevăzută prin proiect este de 3 cm grosime

• conductele de încălzire care se montează în polistirenul extrudat de la pardoseală trebuie verificate la etanşeitate înainte de realizarea şapei de egalizare şi acoperire

• conductele de instalaţii, care străpung planşeul se verifică dacă sunt izolate corespunzător (pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala).

Execuţia stratului suport şi a celor intermediare pentru toate tipurile de pardoseli Realizarea acestor straturi, pentru fiecare tip de pardoseală, se va face în conformitate cu

proiectul de execuţie, cu următoarele precizări; - în cazul materialelor pulverulente sau sub formă de mortar se va efectua dispunerea acestora

pe toată suprafaţa sau între elementele de reazem ale stratului de uzură, cu luarea de măsuri de atenuare a şocurilor transmise de stratul de uzură;

- în cazul materialelor sub formă de plăci se va asigura umplerea rosturilor cu materiale adecvate care să preia şocurile şi să împiedice deplasarea acestora sub efectul sarcinilor.

Executarea şapei din mortar de ciment

Se va efectua cu următoarele menţiuni: - şapa de egalizare se va realiza dintr-un mortar de ciment clasa MT10, având consistenţa de 5

cm, măsurată pe conul etalon; - mortarul de ciment se va prepara în cantităţi strict necesare care pot fi puse în lucrare înainte

de începerea prizei; - mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se va

nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj, fixate în prealabil la nivelul indicat în proiect;

- turnarea şapei se va face în şah, în panouri de 2,0-2,5 mp, prevăzându-se rosturi longitudinale şi transversale.

Şapele autonivelante În cazul în care este prevăzută prin proiect o suprafaţă foarte netedă se va proceda la aplicarea

unei şape autonivelante. S-au prevăzut şape autonivelante sub pardoselile din mochetă. Şapele autonivelante se găsesc sub formă de pulberi – mortar uscat, pe bază de ciment, cu nisip de şapă şi cu diverşi aditivi. Pentru punerea lor în operă se vor respecta instrucţiunile tehnice date de producător. În general pulberile de şape autonivelante se utilizează proporţia de 5,5l apă la 25kg pulbere, nu necesită timp de maturare, iar timpul de lucrabilitate este de 30 minute. Şapa este circulabilă după 2 ore. Grosimea stratului nu va depăşi 3mm grosime.

Aplicarea straturilor ulterioare se vor face după minim 24 ore de la punerea în operă a şapei autonivelante.

Depozitarea şapei autonivelante se face numai în locuri uscate, protejate de îngheţ, pe suporturi de lemn.

Materialul trebuie să fie însoţit de certificat de calitate.




Condiţii de punere în operă: Temperatura aerului , materialului şi suportului în timpul punerii în operă şi a perioadei de priză trebuie să fie de minim +50C.

Suportul : trebuie să fie portant, lipsit de praf, nivelat, umed. În cazul aplicării pe suporturi puternic absorbante – cum sunt şapele vechi, se recomandă ca

amorsă aplicarea în prealabil a unei amorse din emulsie adezivă . Punere în operă: masa de nivelare se amestecă într-un vas curat cu apă, cu un malaxor electric,

până la obţinerea unei mase omogene . Se recomandă amestecarea conţinutului unui sac întreg. Amestecul obţinut se toarnă uniform pe amorsa în propaspăt, (amorsa nu trebuie să se usuce) şi se nivelează cu un fier de glet, preferabil de dimensiuni mai mari ( 50 cm) , la grosimea necesară.

Norme de protecţia muncii_ materialul fiind din categoria celor iritante, se va evita contactul cu pielea, deci se vor purta mănuşi de protecţie, iar hainele de lucru îmbibate cu material se vor schimba imediat.

- abaterile de la planeitate ale stratului autonivelant nu vor depăşi 2 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime.

Asigurarea calităţii pardoselilor Realizarea unei calităţi corespunzătoare a pardoselilor trebuie să se înscrie în prevederile Legii

nr. 10/95. Pentru asigurarea calităţii pardoselilor sunt necesare următoarele acţiuni:

• verificări pe parcursul executării lucrărilor de pardoseli (verificarea calităţii stratului pe care se poziţionează pardoseala. Verificarea calităţii stratului suport şi a eventualelor straturi intermediare, verificarea stratului de uzură);

• recepţia pardoselilor; • asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate

conceput şi realizat prin personal propriu; • convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinate

ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

• soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

• utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice care conduc la realizarea cerinţelor;

• respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor;

• orice modificare a prevederilor din proiect se poate face numai după obţinerea acordului scris al proiectantului şi investitorului;

• supunerea la recepţie numai a lucrărilor care corespund cerinţelor de calitate; • aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin

documentele de recepţie a lucrărilor de pardoseli. Verificări pentru asigurarea calităţii pe parcursul executării lucrărilor – prevederi generale a) În timpul execuţiei:




- la stratul suport: se verifică ca abaterile de la planeitate să se încadreze în limitele admisibile prevăzute :

- pe parcursul executării lucrărilor se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime cât mai uniformă, care să se încadreze în limitele admise; grosimea şapei se va verifica prin baterea unor cuie în zone determinate prin sondaje într-un număr stabilit de comisie, dar cel puţin unul la fiecare 200 m2; sondajele se vor face în locuri mai puţin vizibile, pentru a strica aspectul, urmând ca reparaţiile ulterioare să se facă utilizând aceeaşi compoziţie a mortarului, cu care s-a executat iniţial şapa;

- se va efectua verificarea suprafeţei şapei de egalizarea din punct de vedere al orizontalităţii, planeităţii, gradului de netezire şi umidităţii, după cum urmează;

- suprafaţa nu trebuie să prezinte asperităţi pronunţate, zgârieturi, neregularităţi, ciupituri, etc.; eventualele rizuri, bavuri, asperităţi, se vor corecta printr-o uşoară şlefuire manuală cu piatră de polizor; sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeata maximă de 1 mm; atunci când suprafaţa stratului suport prezintă neregularităţi frecvente, întreaga suprafaţă, după frecarea cu piatră abrazivă, se va corecta printr-o gletuire subţire (max. 1,5 cm). În cazul unor adâncituri izolate, este suficientă o chituire locală;

- se va efectua verificarea rezistenţei mortarului utilizat (la zgârierea cu un cui să nu rămână urme mai adânci de 1 mm);

- umiditatea suprafeţei trebuie să fie de max. 4% sau cea indicată de producătorul de pardoseli; - se va urmări ca să nu se întrerupă lucrul la mijlocul suprafeţelor, deoarece reluările lucrului pot

produce diferenţe de nivel supărătoare pentru aplicarea ulterioară a îmbrăcăminţilor de pardoseli;

- aplicarea măsurilor de protecţie a suprafeţei şapei împotriva uscării forţate sau îngheţării; - diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie să fie bine încastrate în perete, în numărul şi

poziţiile stabilite prin proiect; - se va urmări ca şapa să fie aderentă la suprafaţa pe care este aplicată; la ciocănirea uşoară cu

ciocanul de zidar, trebuie să prezinte un sunet plin; - stratul de uzură nu va prezenta defecte peste limitele stabilite prin reglementările din caietul

prezentului normativ sau de către producător. b) La recepţia lucrărilor: Recepţia lucrărilor se va face la fazele prevăzute în reglementările în vigoare. La recepţia lucrărilor se va verifica: - îndeplinirea cerinţelor stabilite de proiectant în funcţie de destinaţia construcţiei, prin caietele

de sarcini; - dacă s-a realizat o suprafaţă care să se încadreze din punct de vedere al performanţelor în

limitele admisibile pentru fiecare tip de îmbrăcăminte de pardoseală, precizate în caietele prezentului normativ;

La terminarea executării lucrărilor ascunse e vor încheia procese verbale, privind constatarea calităţii lucrării.

Termenul de garanţie va fi stabilit prin caietul de sarcini, în funcţie de materialele utilizate şi/sau pe baza certificatului producătorului.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI SIGURANŢĂ LA FOC

La proiectarea şi executarea pardoselilor prevăzute în caietele acestui normativ se vor respecta prevederile reglementărilor tehnice specifice, cum sunt:




- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului – indicativ P 118;

- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora – indicativ C 300, aprobate cu ordinul MPLAT nr. 20/N/1994;

- Normele republicane de protecţia muncii, probate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii: 60/1975 şi 34/1975 cu modificările conform ordinelor 39/1977 şi 110/1977;

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/1993. Pentru categoriile de lucrări care necesită asigurarea unor condiţii speciale, se vor respecta şi măsurile indicate în caietele prezentului normativ.

Pardoseli de gresie portelanata de exterior si gresie ceramica de interior cu sau fara plinte Reguli generale pardoseli:

Pantele pardoselilor se vor realiza, in cazul incaperilor cu suprafete mici, prin variatia grosimii stratului suport al pardoselii.Diversele strapungeri din plansee, realizate pentru trecerea conductelor, vor fi chituite sau astupate dupa caz cu mortar de ciment.

Armaturile sau sîrmele care ies din planseu vor fi taiate sau îndoite. Tevile de distributie de apa calda, rece, incalzire, care trec prin planseu sau se monteaza

sub pardoseala vor fi protejate in tevi de protectie sau cu mortar, conform caietelor de sarcini de instalatii.

Daca este prevazut in proiect ca este necesar un strat de umplutura pentru realizarea cotelor, acesta se va realiza din polistiren extrudat (2 cm), inclusiv pentru realizarea izolatiei termice. Peste stratul de umplutura se realizeaza o sapa armata cu plasa sudata 100x100x5 mm, din mortar M 100 T de grosime variabila conform cotelor din proiect, ca strat suport al pardoselilor. Constructorul este raspunzator pentru coordonarea lucrarilor de constructii si instalatii.

Inainte de executarea pardoselilor se verifica daca conductele sanitare sau de incalzire sunt izolate corespunzator. Se intocmeste proces verbal de lucrari ascunse.

Demarcatia intre doua pardoseli de materiale diferite va fi proiectia usii in pozitie inchisa, daca in proiect nu este specificat altfel. Rosturile vor fi acoperite cu bagheta din alama sau inox.

Lucrari pregatitoare ce se executa inainte de executia pardoselilor - instalatiile electrice; - instalatiile sanitare; - efectuarea probelor la instalatii; - executarea peretilor despartitori; - montarea tocurilor la timplarie; - executarea tencuielilor umede; - curatarea planseului de impuritati, udarea si trasarea nivelului suprafetei finite la camerele

cu guri de scurgere pardoselile se executa cu panta spre scurgere. Pardoseli din gresie, cu plinte de gresie in incaperile cu pereti zugraviti sau vopsiti respectiv

fara plinte in incaperile cu peretii placati cu faianta.

Standarde de referinta - GP037-98 Normativ pentru proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri




civile - pardoseli reci gresie; - STAS 1500-78 ciment M30, ciment PAS 35, PA 25; - STAS 388-80 ciment Portland alb sau colorat; - STAS 1667-76 agregate naturale; - STAS 790-73 apa pt mortare si betoane; - STAS 7289 - 76 Gresie portelanata; - agremente tehnice pentru gresia portelanata.

Executia lucrarilor Pardoselile de gresie se aseaza pe o sapa din mortar M 100 T prin lipire cu un mortar adeziv,

dupa tehnologia indicata de producator. Pentru executia sapei se respecta prevederile de la capitolul 10.1.2. Sapa suport nu se scliviseste.

Umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minimum 7 zile de la montarea placilor. Rosturile vor fi de maximum 3 mm. La intersectia pardoselii cu peretii sub plinte se vor lasa interspatii de 5-10 mm care se vor umple cu chit elastic. La intersectia cu peretii zugraviti sau vopsiti se vor monta plinte de gresie. La intersectia cu peretii placati cu faianta nu se monteaza plinte. Pardoselile se curata si se lustruiesc.

Abateri admise si verificari la receptie Devierea de la cota de referinta (specificata in planuri) maxima admisa este

+/-150mm. Diferentele de planeitate la pardoseala masurate cu dreptarul de 2 m lungime admise sunt de max 2 mm. Nu se admite lasarea de goluri intre placi si stratul suport de mortar si nici umplerea cu mortar a spatiilor de la colturile incaperii sau de linga pereti si in locul sferturilor de placi. Se vor verifica aspectul si starea generala, elementele geometrice (grosime, planeitate, pante, etc), fixarea imbracamintii pe suport, rosturile corespondenta cu proiectul.

Pardoseli covor PVC, cu plinta PVC Standarde de referinta: GP037-98 Normativ pentru proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la cladiri

civile - pardoseli calde (linoleum covor sau dale si mochete). STAS 228-78 Pervaz profilat din lemn stejar/plinte din pvc. STAS 1500 -78 Ciment M30 sau PA 35 STAS 790-73 Apa pentru mortare. Pregatirea materialelor: • Este important ca rolele de covor sa fie depozitate in spatiile unde vor fi instalate cu 24-

48 h inainte de instalare, asigurandu-se o temperatura de minim 15°C, pentru aclimatizarea acestora; • Aceasta temperatura (minim 15°C) trebuie mentinuta pe tot parcursul procesului de

instalare, iar umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 50-60%; • Rolele se depoziteaza in picioare, intr-o pozitie sigura, intr-un loc uscat, ferit de caldura,

frig si umiditate, si nu stivuite; • Se verifica rolele pentru defecte/daune atat inainte cat si intimpul instalarii; • Se utilizeaza role din acelasi lot de productie pentru fiecare suprafata continua;




• Pentru montare, covorul se va croi în conformitate cu un plan de montaj, întocmit în prealabil, cu respectarea următoarelor criterii:

-fâşiile de covor se vor amplasa paralel cu unul din pereţii încăperii, cu rosturile dintre ele orientate în direcţia de circulaţie maximă şi dacă este posibil şi în direcţia principalei surse de lumină naturală;

-fâşiile tăiate se vor aşeza în poziţie de montare şi se vor lăsa desfăşurate, timp de minimum 24 ore, pentru aclimatizare şi în acelaşi timp pentru eliminarea tensiunilor interne apărute în material datorită şederii în sul a covorului.

Pregatirea stratului suport, punerea in opera a materialelor : • Montajul covorului pvc se face pe substrat plan, neted, uscat, curat, lipsit de orice

impuritati; • In functie de santier, putem intalni doua situatii:

-Instalarea covorului se va face pe un strat suport nou, deci se va realiza o sapa de egalizare noua peste care se va aplica o sapa autonivelanta;

-Instalarea covorului se va face pe o pardoseala existenta, in cazul reamenajarilor, turnand pe suport doar sapa autonivelanta;

• Suprafata pentru montaj se va curata si se va trata cu amorsa iar apoi se va aplica sapa autonivelanta;

• Punerea in opera a amorsei si a sapei autonivelante se va face conform fiselor tehnice si reglementarilor tehnice in vigoare;

• Montajul covorului pvc se face prin lipire pe sapa autonivelanta cu adeziv, conform fisei tehnice;

• înainte de aplicarea adezivului, atât suprafaţa stratului suport, cât şi spatele fâşiilor de covor, se vor curăţa bine de praf, cu ajutorul unor perii şi al unei cârpe. De asemenea, se va curăţa bine încălţămintea muncitorilor şi nu se va circula cu ea în afara încăperilor în care se lucrează;

• fâşiile de covor curăţate, vor fi aşezate din nou (nelipite) în poziţie de montaj, cu marginile longitudinale petrecute pe o lăţime de cea 2 cm. începând cu ultima fâşie aşezată, se apucă unul din capetele fâşiilor şi se aşează peste capătul opus, astfel ca cele două jumătăţi ale fiecărei fâşii să se suprapună iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecărei bucle astfel formate;

• aplicarea adezivului, se va face cu ajutorul unui şpaclu dinţat care se va trage în contact cu suprafaţa pe care se aplică adezivul, astfel ca în urma lui să rămână numai cantitatea de adeziv care trece printre dinţi; adezivul se va aplica în strat subţire şi cât mai uniform; nu se admit aglomerări de adeziv;

• după lipirea tuturor fâşiilor de covor, pardoseala se va presa cu un rulou metallic; eventualele urme de adeziv rămase pe suprafaţa covorului se vor îndepărta imediat,după fiecare operaţie de lipire, prin frecarea cu o cârpă aspră şi uscată; dacă curăţarea nuse face imediat, suprafaţa covorului va rămâne pătată;

• Alegerea adezivului este impusa de natura stratului suport si structura dosului covorului pvc;

• Imbinarea rolelor se face prin sudura la cald cu cordon sudura, pregatirea si executarea imbinarilor facandu-se numai dupa intarirea adezivului;




• Montarea si lipirea plintelor se face cu un adeziv de contact, cu dubla aplicare adica prin pensulare pe suport dar si pe spatele plintelor.

După instalare: IMPORTANT! Aşteptaţi 48 până la 72 de ore înainte de a permite orice circulaţie

sau deplasare de mobilier. Protectia pardoselii: Dacă după instalare se execută lucrări de construcţie, podeaua trebuie protejată în permanenţă

prin acoperirea cu plăci dure sau foi de placaj. Nu trebuie să se lipească bandă de acoperire direct pe podea.Nu supuneţi niciodată pardoseli recent instalate la trafic masiv pe roţi în etapă timpurie, întrucât aceasta va împinge adezivul de sub pardoseală.

Curăţenia iniţială a locului: Se recomandă întotdeauna o curăţare iniţială a locului înainte de punerea în folosire a noii

pardoseli. Resturile de aeziv trebuie îndepărtate cu alcool metilic şi un material curat. Podele uşor murdare: aspiraţi, măturaţi sau curăţaţi umed zona pentru a elimina impurităţile desprinse şi praful acumulat. Un aparat combinat este foarte eficient pentru zone ample (perie/uscător combinat cu perii cilindrice pentru pardoseli de siguranţă).

Executarea sapei din mortar de ciment Pardoselile se realizeaza pe o sapa din mortar M 100 T cu consistenta de 5 cm pe conul

etalon. Mortarul se prepara numai in cantitatile ce se pot pune in opera inainte ca mortarul sa faca priza. Tumarea se face in sah, in panouri de 2,0-2,5 mp, prevazindu-se rosturi longitudinale si transversale. Suprafata va fi sclivisita pentru realizarea unei suprafete foarte netede. Daca stratul suport nu indeplineste conditiile admisibile (maximum 10 mm sub dreptarul de 2 m, abaterile mai mari vor fi rectificate prin inlaturarea iesindurilor sau acoperirea intrindurilor astfel ca grosimea finala a sapei sa fie cit mai uniforma.

Executarea pardoselilor covor PVC In incaperile in care se monteaza covor de pvc se va asigura cu minimum 48 ore inainte

o temperatura de 16 grade celsius si o umiditate relativa a aerului de maximum 65%, conditii care se vor mentine pe tot timpul executiei si cel putin 30 de zile dupa terminarea lucrarilor.

Fisiile se vor aseza paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile indreptate in directia de circulatie maxima si daca e posibil in directia principalei surse de lumina. Rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu terbuie sa cada in dreptul golului usii daca in doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor, fisia nu se intrerupe in dreptul usii. In dreptul niselor, spaletilor de usa, tevilor de instalatii etc., covorul se va ajusta dupa conturul respectiv.

Covorul de pvc se va lipi cu adeziv 0,7 kg/mp (cite 0,35 Kg/mp pentru stratul suport cit si pentru fisia de covor).

Pervazurile prevazute in proiect se vor realiza numai dupa finisarea peretilor, iar suprafata peretelui trebuie sa fie neteda si plana (maximum 2 unde cu sageata de 1 mm sub dreptarul de 2 m., uscata si fara pete. Pervazurile din lemn se monteaza cu cuie in dibluri de lemn fixate la distanta de 50 cm unul de altul, iar pervazul din mase elasoplasice sau din mocheta se lipeste cu




adeziv. Conditii de verificare a calitatii Materialele vor fi corespunzatoare conditiilor tehnice, criteriilor si nivelurilor de

performanta prevazute de legea calitatii privind rezistenta si stabilitatea, siguranta in exploatare, igiena si sanatatea oamenilor, izolatia tennica si hidrofuga precum si protectia impotriva focului, prevazute in normativ.

In cazul covorului de linoleum se vor folosi materiale cu latimea de 4 m; in cazul in care totusi apar rosturi, acestea vor fi in directia de circulatie si in nici un caz in dreptul usii.

Se verifîca suprafata sapei, din punct de vedere al orizontalitatii, planeitatii, gradului de netezire si al umiditatii.

Suprafata nu trebuie sa prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi, neregularitati, ciupituri, etc. Eventualele bavuri, asperitati vor fi slefuite cu piatra de polizor. Sub dreptarul de 2 m se admit cel mult doua unde cu sageata maxima de 1 mm. Se va verifica rezistenta mortarului utilizat (la zgirierea cu un cui sa nu ramina urme mai adinci de 1 mm).

Umiditatea sa fie de maximum 4% 9 sau cea prevazuta de producatorul de pardoseli) Diblurile, pentru prinderea pervazurilor sa fie bine incastrate in perete.

Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care se aplica (sa prezinte sunet plin la verificarea prin ciocanire usoara cu ciocanul de zidar).

Stratul de uzura nu va prezenta defecte peste limitele stabilite de normativ sau producator. Dupa lipire suprafata de linoleum/mocheta se va curata de eventualele resturi si impuritati.

Pe suprafata de linoleum se va aplica un strat subtire de ceara de parchet. Se vor lua masuri de protejare a sapei in timpul lucrarilor de finisaj, pentru a nu fi

deteriorate sau murdarite cu substante care ar impiedica aderenta adezivului. Nu se admit aglomerari de adeziv pe intradosul mochetei, sau dezlipiri ale covorului

si plintei la colturi. Nu se admit rosturi > 0,5 mm intre fasii si nici denivelari la rosturi. Racordarile cu alte pardoseli trebuie sa fie bine pasuite prin croire si vor fi acoperite cu bagheta

metalica alamita, fixata cu suruburi in sapa. Pardoseli din ciment rolat sau sclivisit, inclusiv scafe – alei si trotuare Standarde de referinta - C 35-82 Nonnativ pentru alcatuirea si executarea pardoselor; - STAS 1500 -78 Ciment M30, ciment PA35 sau F25; - STAS 388- 68 Ciment Portland; - STAS 1667-76 Agrgate naturale pentru mortare si betoane cu lianti naturali; - STAS 1134-71 Piatra de mozaic; - STAS 790-73 Apa pt mortare si betoane; - STAS 6471-61 Coloranti minerali pentm betoane si mortare decorative pe baza de ciment si

var. Principii generale de executie a pardoselilor de ciment sclivisit / rolat Pardoselile cu stratul de uzura din mortar de ciment sclivisit si rolat se executa din mortar

de ciment M 100 de cca 20 mm grosime, cu fata neteda/rolata cu ajutorul unei role cu dinti, aplicat pe




un planseu de beton armat. Sunt recomandate cind intervin cerinte de impermeabilitate, rezistenta mare la uzura,

intretinere usoara, (pivnite, magazii, garaje, spalatorii, etc). Pentru evitarea fisurilor se executa in panouri de 0,5-2,0 mp, rosturile completindu-se ulterior cu chit permanent elastic.

Stratul de uzura se executa imediat dupa terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, insa inainte de intarirea acestora, pentru a asigura legatura intre straturi.

In cazul cimentul sclivisit, sclivisirea se obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut cu mistria (pina la aparitia lapetului de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment, astfel incit sa rezulte o grosime de 2 mm de suprafata sclivisita (aprox 300-500 g/mp) si sclivisirea se face prin trecerea cu mistria.

Suprafetele rolate se obtin prin trecerea cu rola pe suprafata pardoselii imediat dupa sclivisire. Dupa executarea sclivisirii sau rolarii, suprafetele se vor proteja (dupa terminarea prizei)

cu rogojini, saci, etc. pentru evitarea fisurarii din cauza curentilor de aer, sau soarelui. Pentru evitarea fisurarii provocata de contractii, la suprafete mai mari de 50 mp, se prevad rosturi pe ambele sensuri. Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci stratul

de uzura din mortar de ciment sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,-2,5 m. La incaperile umede, pardoseala se racordeaza cu peretii prin scafe de mortar de ciment de

10-20 cm inaltime. Abateri admise si verificari la receptie Suprafetele vor fi sclivite, lucioase/rolate, nealunecoase, fara denivelari sau fisuri, cu culori

unifonne. Pantele trebuie sa corespunda proiectului. Se verifica aderenta la stratul suport, (la ciocanirea usoara cu ciocanul de zidar, sa prezinte un sunet plin). Denivelarile sub dreptarul de 2,0 m lungime sa nu depaseasca 1 mm.

Rezistenta minima la compresiune va fi de 200 daN/cmp, se va verifica rezistenta mortarului utilizat (la zgirierea cu un cui sa nu ramina urme mai adinci de un mm). Umiditatea pardoselii sa nu fie mai mare de 4%.

CAPITOLUL 5 PLACAJE INTERIOARE

Breviar de calcul . Placile de faianta se pot aplica pe pereti din zidarie, din beton monolit turnat in cofraje de

inventar, din panouri mari de beton, pe pereti din elemente prefabricate de BCA sau din zidarie din blocuri mici de BCA , cit si peretii din beton ai cabinelor spatiale prefabricate la bai.

Placajele din placi de faianta se aplica la interior in cladiri de locuit si social-culturale, in incaperi cu destinatie speciala aferente constructiilor industriale, comerciale.

Proprietati fizice , chimice , aspect , calitate , tolerante etc. pentru materialele componente ale lucrarii :

Dimensiunea , forma , aspectul si descrierea executiei lucrarii :




Lucrarile ce trebuiesc terminate inaintea acceptarii inceperii lucrarilor de placare a peretilor cu faianta: -instalatii electrice; -instalatii sanitare; -efectuarea probelor prescrise pentru instalatii; - montarea tocurilor timplariei; -tencuieli interioare; -montarea obiectelor sanitare.

Operatiuni pregatitoare Inainte de aplicarea grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton sau BCA se vor pregati

conform cu prevederile specifice materialului din care este realizat peretele: -normativ pentru executarea lucrarilor de tencuieli in constructii- indicativ ; C 18 -83; -instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planselor si acoperisurilor din

elemente de BCA indicativ P 104 -82; Aplicarea placilor ceramice pe pereti se va face numai pe suprafete uscate, pregatite in

prealabil si care prezinta abateri de la planeitate intre limitele de 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala, eventual neregularitati ce nu trebuie sa depaseasca 10 mm. In cazul cind aceste abateri sint depasite, suprafetele vor fi completate sau indreptate cu mortar de ciment, cu aceeasi compozitie cu mortarul folosit la placare, grosimea stratului de mortar trebuie sa fie intre 1..2 cm.

In cazul suprafetelor de beton monolit sau prefabricat este necesar o usoara sprituire a acestora pentru o mai buna aderenta a mortarului.

Dupa executarea lucrarilor se va aplica: -pe peretii de caramida sau beton un sprit de mortar de ciment-var, ce nu se va netezi, cu

grosimea spritului de 3..5 mm; -dupa 24 de ore se va aplica grundul (min. 400 kg ciment/mc de nisip). Planeitatea grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m, admitindu-se cel mult 2 mm cu

sageata de 3 mm. Grundul se lasa 8..24 ore sa se usuce inaintea aplicarii propriu-zise a placajului.

Pozarea placilor Trasarea suprafetelor pe care urmeaza a se placa cu faianta atit pe verticala cit si pe orizontala: -se va aseza pe cant un dreptar de lemn la nivelul finit al pardoselii lipit de suprafata care se

placheaza; -verticalitatea suprafetelor care urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere vertcale

alcatuite din placi de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata tencuielii la cca. 1 m distanta intre ele, in imediata vecinatate se placheaza;

-aplicarea reperelor, pentru placarea peretilor se va face in asa fel incit dosul placilor ce se vor monta ulterior sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de pe suprafata peretelui care ramine neplacata;

-firul cu plumb lasat pe suprafata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care urmeaza sa se execute;

-inainte de montare placile vor fi tinute in apa min. 1 ora, apoi lasate sa se scurga 2..3 minute; -asezarea placilor se va face in rinduri orizontale, incepind de la colturi, de la stinga la dreapta

si de la plinta la scafa de sus;




-fixarea placilor se va face in asa fel incit fata vazuta sa fie perfect verticala pe directia firului cu plumb;

-in cazul glafurilor cazilor de baie se prevede o panta de cca. 2 cm; -rosturile orizontale trebuie sa fie in linie dreapta cu o latime uniforma de 0,5 mm. Rosturile

verticale pot fi in prelungire sau tesute avind o latime de max. 1 mm; -suprafata plintelor si scafelor vor iesi in afara placajelor cu min. 2 mm.

Mortarul se aplica pe dosul placilor pe 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa pe locul respectiv prin apasare cu mina sau o usoara ciocanire cu minerul mistriei. Mortarul de legatura dintre placi si stratul suport nu trebuie sa formeze un cimp continuu, ci trebuie sa aibe intreruperi in dreptul rostului, pentru ca in acest fel sa se limiteze contractia mortarului. Placile trebuie fixate cu striurile pe orizontala, golurile ramase vor fi completate cu mortar dupa executarea fiecarui rind in pe partea superioara a placilor. Aplicarea placilor de faianta cu paste subtiri adezive, in amestec cu polimeri pe pereti de beton cu fata plana sau neteda sau pe pereti de zidarie a caror suprafata a fost adusa la planeitate, se va face cu un strat subtire de sprit 3..5 mm. Aplicarea placilor se poate face paste adezive: Pentru completari la colturi, intrinde si iesinde ale incaperilor, placile se vor taia la dimensiunile necesare. Gaurirea pentru trecerea tevilor pentru fixarea suporturilor metalice se va face cu ciocanelul de faiantare. Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi suprafata se verifica la planeitate cu dreptarul de 2 m. Dupa 5-6 ore de la montare suprafata se curata cu o cirpa umezita si apoi cu apa. Umplerea rosturilor se va face ulterior cu chit de rosturi, dupa 6-8 ore de la terminarea lucrarii.

Protejarea lucrarilor Lucrarile se vor proteja cel putin 28 de zile de la montarea placilor. Se recomanda ca placajele sa se intretina prin spalare pe diagonala cu apa calduta, detergenti sau sapun. Executarea placajelor in timp friguros este permisa cu conditia ca in timpul executarii lucrarilor si apoi cel putin 14 zile de la data aplicarii sa se asigure in incaperile respective o temperatura de cel putin +5 °C. Ordinea de executie :

Livrare, depozitare, manipulare Placile ceramice de faianta se vor transporta in cutii, cu mijloace de transport acoperite, curate

si uscate. In mijloacele de transport cutiile se vor aseza in stive luindu-se masuri pentru impiedecarea deplasarii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajelor si imprastierea placilor.

Cutiile se vor depozita in incaperi uscate in stive de max. 1,5 m inaltime in locuri ferite de lovituri si umiditate. Placile vor fi scoase din cutiile lor inainte de a fi transportate la locul de lucru. Transportul materialelor si produselor care intra in compozitia tencuielilor se face cu vagoane inchise.

Depozitarea se va face in depozite acoperite ferite de umezeala. In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic, pentru a se evita curgerea produselor.




Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate :

Standarde de referinta -placile de faianta de forma patrata sau dreptunghiulara se livreaza in dimensiunile si calitatile si

caracteristicele prevazute in STAS 233 -86; -nisip silicos de riu, sau cariera, bine spalat conf. STAS 1667 -76 ; nu se va folosi nisip de mare; -ciment Pa 35, M 30, conform STAS 1500 -78; -apa conform STAS 790 -78; -var pasta conform STAS 146 -80; var hidratat conform STAS 9201 -80; -ciment portland alb conform STAS -87; -silicat de sodiu solutie conform STAS 2902 -75; -aracet DP 25 sau DP 50 conform STAS 7058 -80.

Mostre si testari Inainte de comandarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia consultantului spre aprobare urmatoarele mostre: placaje de faianta- 2 mostre cu culoarea specificata in proiect: faianta alba. Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea cimentului si a agregatelor. Conditiile de receptie : La receptionarea lucrarilor se va tine cont de aspectul initial: uniformitatea culorii, orizontalitatea si verticalitatea suprafetelor placate, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafe trebuie sa fie rectilinii fara ondulari, iar rosturile trebuiesc etanseizate cu pasta de ciment. La ciocanirea usoara a placii trebuie sa rezulte un sunet plin, daca sunetul este gol placile se scot si se fixeaza din nou cu pasta de mortar de ciment. In jurul strapungerilor pe suprafata placata gaurile trebuie mascate cu rozete metalice. Gaurile de la suruburile de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub element. Masuratoare si decontare Placarea cu placi de faianta si rostuirea lor se vor plati la metru patrat, conform masuratorilor din proiect, inclusiv stratul suport.

CAPITOLUL 6 LUCRARI PEREŢI DE GIPS-CARTON – PENTRU MASCAREA GHENELOR DE INSTALATII

GENERALITĂŢI Acest capitol cuprinde sarcinile, ce trebuiesc respectate, la executarea, montarea şi

recepţionare lucrărilor de compartimentare pereţi din panouri gips-carton şi a subcompartimentărilor din băi cu panouri melaminate. Panourile din gips-carton se vor folosi la compartimentări pereţi,




atât în încăperi cu condiţii obişnuite de temperatură şi umiditate, cât şi în încăperi cu condiţii de umiditate ridicată (băi); astfel se vor folosi panouri din gips- carton rezistente la foc şi respectiv rezistente la umiditate.

Materiale si produse - Pereţi din gips carton pentru instalaţii cu profile de 50mm dublu placaţi pe ambele părţi; - Pereţi pentru dublare pereţi de zidărie sau cu spaţiu pentru instalaţiile sanitare; - Şuruburi autofiletante; - Profile de protecţie a colţurilor pereţilor şi a muchiilor; - Bandă de ţesătură de fibră de sticlă pentru armarea rosturilor; - Material de umplere a rosturilor. Condiţii tehnice de calitate Panourile de gips-carton şi celelalte elemente utilizate trebuie să fie agrementate în

România. Materialele folosite trebuie să corespundă standardelor în vigoare, cu respectarea prescripţiilor privind calitatea lor. Confecţionarea se va face conform proiectului, respectiv a detaliilor de execuţie elaborate de furnizor. Verificarea calităţii plăcilor şi a celorlalte materiale utilizate se face de cel care le recepţionează.

Condiţii de depozitare, livrare şi transport La livrare, materialele vor trebui să aibă specificate: denumirea şi marca producătorului, seria şi

data fabricaţiei, tipul plăcilor, dimensiunea plăcilor şi numărul lotului de ipsos utilizat. Pe timpul transportului şi la depozitare, plăcile vor fi ferite de posibile degradări şi de

acţiunea umidităţii prin acoperirea cu folii de polietilenă. Se vor depozita în spaţii uscate, pe suprafeţe perfect plane, de preferinţă pe paleţi. Se va evita depozitarea direct pe sol. Transportul plăcilor se va face paletizat. Manipularea plăcilor se va face în conformitate cu recomandările producătorului.

Lucrări pregătitoare: Înainte de realizarea pereţilor din gips-carton, sunt necesare următoarele: -Structura de rezistenţă şi zidăria pereţilor să fie recepţionată (cu eventualele deficienţe

remediate). -Suprafeţele suport (pardoseală, planşee) să nu prezinte abateri de la planeitate şi

verticalitate mai mari decât cele admisibile în prescripţiile tehnice in vigoare.

Prescripţii de execuţie: -Panourile din gips-carton sunt elemente de construcţii, de suprafaţă, care se montează

pe o structură (schelet) de susţinere din profile metalice din tablă subţire galvanizată (zincată). -La placarea în mai multe straturi se asigură rezistenţa la impact. În spaţiile create în

structura metalică se vor pune izolaţii pentru protecţie termo, fono sau la foc, respectiv instalaţii electrice, sanitare etc.

-Montajul plăcilor se va face în conformitate cu proiectul (planşe de arhitectură) şi în conformitate cu prescripţiile şi detaliile elaborate de furnizor.




-Pereţii pentru instalaţii în spaţiile umede (băi) se alcătuiesc astfel încât să se poată îngloba conductele. Înainte de montarea plăcilor impregnate pentru spaţii umede, în dublu strat, se decupează în acestea orificiile pentru trecerea ţevilor – cu freza de doze sau fierăstrăul traforaj la dimensiuni astfel încât să poată fi introdus un material permanent plastic între ţeavă şi placa de gips-carton.

-Punerea în operă se va face cu personal calificat şi instruit, care să respecte toate regulile specifice acestor categorii de lucrări, sub control de specialitate.

Recepţionarea lucrărilor Recepţia de lucrări se va face pe baza următoarelor verificări: -se va verifica planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea cu instrumente specifice; -se vor verifica panourile sa nu aibă jocuri, să fie rigide şi bine fixate de elementele suport. Măsuri de protecţia muncii La manipularea şi montarea plăcilor din gips-carton şi a celor melaminate se vor respecta

următoarele: -Norme Republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu adresele nr.34/75 şi 60/75; -Norme de protecţia muncii în activitatea construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul

nr.1233/D 1980.

Măsurarea şi decontarea lucrărilor Lucrările de montare a plăcilor din gips-carton şi a celor melaminate se vor măsura şi

deconta la metru pătrat, cantităţile determinându-se pe baza specificaţiilor din proiect şi ţinând cont de consumurile specificate de furnizor.

Completări Precizarea şi adaptarea specificaţiilor şi detaliilor de punere în operă oferite de

proiectanţi, acolo unde se produc modificări acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de execuţie pentru materiale şi tehnologii speciale, cade în sarcina antreprenorului.

Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului şi/sau producătorul de materiale şi tehnologii sau va obţine – pe cheltuiala sa – de la o firmă specializată, consultanţă sau proiectele de detaliu necesare execuţiei.

Proiectele şi fişele tehnologice respective vor fi înaintate spre aprobare proiectanţilor care vor hotărî asupra punerii lor în operă.

In situaţia în care Antreprenorul consideră că pot fi găsite soluţii alternative la anumite specificaţii şi detalii indicate de proiectant, el are libertatea ca – pe cheltuiala sa – să se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte detalii şi specificaţii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice şi financiare ale proiectului.

Aceste specificaţii şi detalii vor fi prezentate spre evaluare şi aprobare proiectanţilor care pot hotărî punerea lor în aplicare.

Antreprenorul va semnala din timp proiectanţilor eventualele erori, omisiuni sau




neconcordanţe pe care le poate identifica fie în proiect, fie în datele tehnice ale furnizorilor sau pe şantier, astfel încât lucrările să se poată executa în bune condiţii.

Antreprenorul va semnala din timp proiectanţilor eventualele erori, omisiuni sau neconcordanţe pe care le poate identifica fie în proiect, fie în datele tehnice ale furnizorilor sau pe şantier, astfel încât lucrările să se poată executa în bune condiţii.

CAPITOLUL 7 LUCRARI DE TAVANE FALSE DIN GIPS CARTON

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile speciale de izolatie termica si fonica la tavane conform tabloului de finisaje si contin:

- Tavane false din gipscarton si placi tavan modular 600 / 600 pe schelet metalic, inclusiv ancorarile.

Standarde de referinta - Agremente tehnice pentru materiale si solutii de montaj; - C 107-94 Normativ pt. proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri; - STAS 92067-80 tije filetate, agrafe, samburi, piulite etc. zincate sau cadmiate respectiv

accesorii agrementate corespunzatoare; - C 58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile

utilizate in constructii; - A 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare de constructii privind protectia la actiunea

focului. Materiale folosite Se vor folosi numai materiale si metode de montaj agrementate tehnic, conform

reglementarilor in vigoare. Se vor folosi tipurile de tavane indicate in detaliile de executie, respectind modul de

prindere si cotele respective. Modelele se vor prezenta proiectantului spre aprobare. Executantul va respecta desenele din proiect si raspunde pentru coordonarea

subantreprenorilor ce executa lucrarile de ventilatie, iluminat sau protectia contra incendiilor. Structura metalica realizata din profile de aluminiu sau cupru (UW 30x30) cu suprafata activa

peste 65%: − Bolturi conexpand; − Bare de otel galvanizat d= 22 mm pentru sustinere ancorate prin insertii percutate; − Placi autoportante din gipscarton; − Placi casetate finisate conform detaliilor din proiect; − Placi rigide din vata minerala 5 cm. Executarea lucrarilor Executantul va cere aprobarea prealabila a sefului de proiect - inginer de rezistenta inainte

de percutarea insertiilor de suspendare, pentru a evita riscul deteriorarii structurii de rezistenta. Eventualele modificari de materiale sau solutii fata de detaliile din proiect se vor face numai

dupa consultarea proiectantului. Lucrari pregatitoare




Inainte de executia izolatiilor se vor termina si verifica toate lucrarile de instalatii sanitare, de incalzire si electrice, inclusiv strapungerile prin invelitoare.

Vor fi montate definitiv timplariile (usi, ferestre inclusiv geamuri, tabachere), asigurindu-se o temperatura constanta lipsita de caldura sau umezeala excesiva.

Vor fi executate orice lucrari a caror executie ulterioara ar putea degrada lucrarile de izolatie si plafoanele false.

Verificarea si receptia lucrarilor Toate materialele care intra in opera vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de

calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor si prevederilor din proiect. Se verifica: - planeitatea, linearitatea rosturilor, umiformitatea nuantei si a texturii la executia finala; - placile din care se realizeaza sa fie intregi sau taiate cu scule adecvate; - densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare, ca si grosimea placilor sa

corespunda prevederilor din proiect; - deschiderea rosturilor sa fie minimum 2 mm; - barierele contra vaporilor sa fie continue (daca este cazul se intocmesc procese verbale de

lucrari ascunse). Decontarea lucrarilor Decontarea se face la metro patrat de suprafata real executata, inclusiv scheletul, conform

listelor de cantitati de lucrari incluzind elementele de acorare, izolatia termica, materialele, dupa caz.

CAPITOLUL 8 ZUGRAVELI SI VOPSITORII ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE

GENERALITATI Obiectul specificatiei: Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrăvelilor interioare la pereti si tavane. Conceptul de baza: Zugravelile la interior se fac în culori de apa cu humă, calcio vechio de apa, cu vopsea pe bază

de poliacetat de vinil, aplicate pe pereti si tavane, pe rectificare si glet de netezire. Standarde si normative de referintă Acolo unde există contradictii între prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse

în standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii. Standarde: 1. STAS 88-90 - Clei de oase; 2. STAS 89-86 - Clei de piele; 3. STAS 146-80- Var pentru constructii; 4. STAS 189-77 - Săpun de rufe;




5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires; 6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri; 7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii; 8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare; 9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier; 10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom; 11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier; 12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinată; 13. STAS 4888-76 - Caolin spălat de Harghita; 14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu; 15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben; 16. STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru; 17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase; 18. STAS 7359-89 - Vopsele pe bază de dispersii apoase de poliacetat; 19. STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere, pentru constructie; 20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom. (4) 1133 Normative: 1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrăveli si vopsitorii, cu completarile

ulterioare.

Mostre si testari Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile producătorului pentru

materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu conditiile specificate.

Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare material.

Panou martor: Inainte de începerea lucrărilor, antreprenorul va executa un fragment de perete mostră,

utilizând materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate în proiect pentru întreaga lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de către Consultant, acesta va constitui panoul-martor, element de comparatie pentru întreaga lucrare. Pe durata întregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.

MATERIALE SI PRODUSE Materiale: Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80. Var hidratat conform STAS 9201-80. Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84. Apa va fi curată, potabilă, fară săruri, urme de ulei, acizi sau alte impurităti. Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76. Pigmenti coloranti diversi conform (4)(1132).

Produse: -vopsea pe bază de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS




7359-89; -grund din vopsea tip VINAROM în dispersie apoasă (apă:VINAROM 1:1), sau altul similar; -chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) în proportie de 3: 1: ½; -nisip: ciment, aracet. sau altul similar; -aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent; -granulozitatea nisipului va fi functie de mărimea adânciturilor în stratul suport: adâncime 0,5 - 10 mm - nisip 0,2 mm peste 10 mm - nisip 0...3 mm; -glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (în

volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa; -in cazul aplicării mecanice, proportia poate fi pâna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa.; -mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, în vederea aplicarii

zugrăvelilor cu lapte de var. Livrare, depozitare, manipulare Pentru receptia fiecărui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate

al producatorului. Produsele pe bază de poliacetat de vinil se vor depozita în ambalajul original- saci de polietilenă

în bidoane de carton sau P.V.C. Se va controla ca bidoanele să fie închise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din

dispersie. Ipsosul se va livra în saci de hârtie de 35 kg. Varul bulgari si huma se livreaza în vrac. Colorantii si alti compusi chimici se livreaza în bidoane metalice. Cleiurile animale se livreaza macinat în saci de polietilenă sau sub formă de plăci. Materialele se vor grupa într-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de înghet si de variatii

de temperatură (+7 si +20° C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.

Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu toartă si găletile si se vor transporta numai cantitătile necesare unui schimb de lucru.

EXECUTAREA ZUGRAVELILOR Operatiuni pregatitoare Lucrările se încep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5°C. Acest regim se va

mentine cel putin 8 ore după executarea zugravelilor. Zugrăvelile se vor executa numai după terminarea următoarelor operatiuni de finisaj: 1.Montajul tâmplăriei; 2.Montajul instalatiilor electrice, de apă si canalizare, de încălzire; 3.Executarea pardoselilor reci (gresie ceramică, dale de mozaic, etc.) exclusiv lustruirea lor; 4.Lucrările de reparatii la tencuieli; 5.Executarea placajelor la pereti.

Executarea spoielilor Pregătirea suprafetelor se va face tinând seama de natura suportului. Pe tencuieli noi,




compozitiile de zugraveli se aplica numai după întarirea si uscarea acestora, admitându-se o umiditate permanentă de 8%.

Suprafata va fi netezită cu grija pentru înlăturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar se freaca până dispar. Se curata de praf.

Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrărilor pregătitoare, executându-se următoarele operatiuni:

1.Umezirea intensă cu apă a suprafetei suport; 2.Aplicarea grundului sau paciocul pâna la obtinerea unui aspect umed - lucios al suprafetei

grunduite, fară urme sau dâre de bidinea si fara asperitati; 3.Chituirea fisurilor, rosturilor si adânciturilor, numai după uscarea stratului de grund; 4.Slefuirea si grunduirea locurilor chituite. 5.Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai după uscarea completa a stratului de

grund. Incepând cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplică numai după ce se constată ca cel anterior este complet uscat;

Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrărilor pregatitoare, astfel:

1.Prima grunduire cu solutie de săpun cu apă aplicata manual cu bidineaua; 2.Chituirea crăpăturilor cu pasta de ipsos; 3.Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite; 4. Spacluirea suprafetelor (numai în cazul zugravelilor de calitate superioară) prin aplicarea

compozitiilor de spăcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc; 5.Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua grunduiri; 6.Aplicarea compozitiei de zugrăvit. preparată pe bază retetei: humă 100 kg, clei 6 kg, pigmenti

12 kg, apă 200 l. Aplicarea se va începe cu tavanul si apoi cu peretii. Straturile succesive se aplică numai dupa ce se constată că cel anterior este complet uscat.

Pregătirea suprafetelor de beton: 1.Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie; 2.Se completează adânciturile existente în stratul suport cu chit de mortar: -mortarul se netezeste cu spaclul; -fiecare strat va fi lăsat să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului urmator. 3.Suprafata pregătită astfel nu va avea abateri mai mari astfel: -la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m; -nici o undă mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m. Pregătirea suprafetelor tencuite: 1.Se rectifică tencuiala cu mortar de ciment-var după ce în prealabil s-au îndepărtat bavurile si

dungile iesite în relief; 2. Se curată suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderentă a stratului de finisaj pe

suprafata suport. Prelucrarea suprafetelor: 1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce timp de

minimum 2 ore la temperatura de -15°C si de o ora la temperatura de +25°C sau mai mare;




2. Daca dupa grunduire se observă neregularităti ale suprafetei nerectificate initial, se va face o chituire cu chit de mortar si apoi o slefuire locală;

3. Gletul de netezire se execută acolo unde este specificat cu glet. -gletul se aplica intâi pe o suprafata de cca. 1 m2 si se netezeste cu spaclul de cauciuc si dupa

netezirea completă, operatiunea se continua pe restul suprafetei; -se vor evita scurgerile de material spre partea de jos; -gletul se va aplica în grosime de 1 mm adică 1200 - 1400 gr/m2; -stratul de glet se va lasa să se usuce minimum 16 ore înainte de aplicarea vopsitoriei. Executarea vopsitoriei: 1.Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom diluata în apa în proportie 4:1 (volumetric). Se

vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat; 2.Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2, si se amesteca cu apa

necesară care va fi perfect curată. Protejarea si întretinerea lucrărilor Suprafata pardoselii în încăperile unde se execută zugrăveli, se va proteja cu hârtie sau folie de

polietilenă. Pe suprafetele învecinate: tâmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plăci din PFL dur sau

carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol. Pentru a împiedica uscarea brusca si cojirea zugrăvelilor, se va evita aplicarea acestora pe

suprafete expuse la soare puternic. Zugrăvelile cu lapte de var si huma se vor întretine prin curatirea de praf cu perii cu coadă

lungă. Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spăla cu o cârpa înmuiata în apa si stoarsä. Este interzisa

spălarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile. Verificări în vederea receptiei lucrarilor Conditii privind calitatea lucrarilor: 1.Suprafata zugrăvita trebuie să aibă ton si culoare uniformă, sa nu aibă pete, scurgeri, stropi,

cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti uniform;

2.Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul suport; 3.Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu trebuie sa

se ia pe palma. Remedieri: 1.In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplică manual

straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare; 2.In cazul deteriorării ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau două straturi de

zugrăveala sau vopsitorie diluata cu apa, în aceeasi proportie cu cea initială; 3. In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identică cu restul suprafetei, ultimul strat de

reparatie se va aplica pe întreaga suprafata a panoului respectiv. In afară de defectele enumerate la, se mai socotesc defecte următoarele: 1. Nerespectarea prezentelor specificatii;




2. Lipsa de corespondenta si concordantă dintre lucrările executate si prevederile proiectului si a dispozitiilor de santier;

3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate în normativul C 3-76 si a completarilor la acesta;

4. Nerespectarea dozajelor, numărului de straturi si a matenialelor specificate. La cererea consultantului, antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin

remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul.

MASURARE SI DECONTARE Măsurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la metru

patrat de suprafata zugravită sau vopsită, pe baza planurilor din proiect. In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrări, pentru lucrarile de zugraveli si

vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si gletul de netezire.

CAPITOLUL 9 TAMPLARIE PVC

GENERALITATI Documente corelate: Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie,

au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie.

Capitolul cuprinde: Specificatii tehnice necesare pentru tamplarii exterioare si accesorii pentru tamplarii, conform

indicatiilor din proiectul de executie. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate

prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei.

Definitii: Terminologie pentru tamplarii si accesorii conform: Legea 10/1995 Calitatea in constructii; STAS466-79 Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni; STAS 9322-73 Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie: STAS 4670-74 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si




social-culturale; STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de

rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica. Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie.

Normative: C 185-78; C186-79; C 199-79;C 47-86. STAS 1587-88 Balamale semiingropate pentru usa; STAS 1548-86 Cremoane pentru usi si ferestre; STAS 2419-88 Manere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi; STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru ferestre; STAS 2676-67 Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canatur; STAS 1547-86 Balamale ingropate pentru ferestre si usi.

Cerinte de performanta a ansamblurilor: Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de

catre un laborator de incercari atestat. Propuneri transmise spre aprobare: Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor

contractuale si capitolului 1.1: -Date tehnice pentru fiecare tip de tamplarie specificat; -Se vor include desene de fabricatie aratand alcatuirea tamplariei (planuri, elevatii, sectiuni,

ancoraje si contravantuiri, etc); -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor, care sa certifice ca acestea

corespund cu cerintele specificate si agremente tehnice pe plan local. Asigurarea calitatii: Materialele si accesoriile necesare fiecarui tip de tamplarie se vor procura de la un singur

producator. Antreprenorul va prezenta proiectantului spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de tamplarie cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc.

Rezistenta la foc: Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate

de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului.

Livrare, depozitare si manipulare: Se vor asigura pentru toate tipurile tamplarie cantitatile complete de la un singur producator.

Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de tamplarie specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare.

Materialele se vor livra in ambalajele de origine, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului.

Tamplaria se va livra incheiata, finisata pregatita pentru montaj. La usi si ferestre, foile se




livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele, sildurile si cheile, livrate in ambalajul original.

Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora. Piesele de feronierie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie.

Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare.

Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul

cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre

acestea si peretii vehiculelor. Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si

degradari prin lovire si in conditiile cerute de producator. Conditiile proiectului: Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru montajul tamplariei conform

normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului. Coordonare si programare: Se va coordona montajul tamplariei cu celelalte lucrari pentru a reduce posibilitatea deteriorarii

si murdaririi in perioada de executie ramasa. Garantii: Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care

se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata de 5 ani. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale.

Atat profilele cat si toate sistemele de garnituri sunt garantate pe toata durata de viata a constructiei;

TAMPLARII DE EXTERIOR Materiale: Tamplarie din PVC si geam termopan, conform tablourilor de tamplarie. Cerinte de calitate: Grosimea profilului este cea rezultata din calcul pe baza desenelor de executie astfel incat sa

reziste la incarcarile date de vint, miscarea seismica a structurii de rezistenta a constructiei, variatiilor de temperature si dilatare si altor incarcari date de conditiile normale de exploatare ale cladirii. Tamplaria din PVC / aluminiu va fi verificata la seism sa fie apta si in zone de grad IX. Profilele sunt prevazute cu un sistem de garnituri elastice ce permit preluarea eforturilor bidimensionale. Tamplaria din PVC / aluminiu sa ofere timpi minimi de rezistenta la foc conform normelor si normativelor in vigoare.

Posibilitati multiple de deschidere pe orizontala si/sau pe verticala, culisare conform tablourilor de tamplarie; Sistem propriu de drenare, prin dirijarea controlata a condensului si a apei catre exteriorul




constructiei. Se va prevedea sort de butil la partea inferioara a tamplariei exterioare impotriva infiltratiilor. EXECUTIE Examinare: Ofertantul va executa releveul golurilor, inainte de a face proiectul de executie a tamplariei.

Montarea se face in goluri finisate. Se va face: verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta opratiunile de

montaj a tamplariei. Tehnologie de executie Se va face trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de

prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului intre toc si perete se va face cu spume poliuretanice. Montajul tamplariei si accesoriilor acesteia se va executa conform recomandarilor

producatorului tamplariei si in acord cu reglementarile in vigoare si proiectul de executie. Se va avea in vedere imbinarea corecta si estetica cu partile de constructie adiacente. Reglaj, curatare si protejare Se vor regla, ajusta si verifica toate partile mobile ale tamplariei conform instructiunilor scrise

ale producatorului. Se va indeparta excesul de spuma poliuretanica si alte materiale reziduale. Se va proteja tamplaria pe parcursul executarii altor lucrari de finisaj pana la receptia finala cu

folii de polietilena astfel incat sa nu se murdareasca sau sa se deterioreze. Se va pastra pe cat posibil folia de protectie originara.

Manual de intretinere: Producatorul tamplariei va preda beneficiarului 2 copii complete ale manualului de intretinere a

tamplariei care sa contina: descrierea materialelor, dispozitivelor si procedurilor ce trebuie urmarite pentru curatarea si intretinerea tamplariei. Vor fi descrise toate materialele ce intra in componenta tamplariei tipul de esenta lemnoasa, materiale de finisaj, garnituri de etansare si alte componente importante.

FERONERIE Generalitati: Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tamplarie interioara si exterioara. Inlocuiri si propuneri transmise spre aprobare: Cererile de inlocuire trebuie facute in scris cu 10 zile inainte pentru a putea fi analizate de

proiectant. Daca se propune o inlocuire, se vor prezenta impreuna datele tehnice ale produsului propus si cele ale produsului specificat, indicandu-se avantajele.

Se vor transmite spre aprobare cat mai devreme 3 (trei) exemplare ale tabloului de feronerie. Se vor include urmatoarele informatii: tipul, functiunea, marimea, cantitatea si finisajul pentru fiecare articol; denumirea si producatorul pentru fiecare articol; suruburile si alte informatii pertinente;




amplasarea, cu trimiteri reciproce la indicatiile de pe desene, atat de pe planurile generale cat si din tabloul de tamplarie; explicarea tuturor abrevierilor, simbolurilor si codurilor cuprinse in tabloul de feronerie; cote de montaj; datele tehnice si instructiunile de montaj ale producatorului dispozitivelor electronice; extrase din catalogul de produse.

Se vor furniza producatorilor de usi sabloanele necesare pentru ca acestia sa poata pregati din fabrica montarea feroneriei.

Asigurarea calitatii: Se va procura fiecare tip de feronerie (broaste si incuietori; balamale; dispozitive de

autoinchidere; etc) de la un singur producator, chiar daca sunt mai multi producatori care ofera produse corespunzatoare specificatiilor.

Usile de evacuare trebuie sa se poata deschide din interior in orice moment fara a fi necesara o cheie, cunostinte speciale sau depunerea unui efort.

Se va coordona montajul sistemelor de securitate daca acestea sunt prevazute cu proiectantul acestora si se vor furniza date tehnice si de montaj subantreprenorilor implicati. La terminarea montarii feroneriei electronice de securitate, se va verifica daca toate componentele lucreaza corect si se va consemna in actele de garantie ca a fost efectuata aceasta verificare.

Livrare, depozitare si montaj: Fiecare piesa de feronerie va fi ambalata separat, impreuna cu suruburile si celelalte accesorii,

marcate clar la exterior pentru a identifica continutul si amplasarea specifica in lucrare. Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora.

Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie. Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci,

olivere si zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare. Se vor depozita conform cerintelor producatorului. Conditiile proiectului: Se va coordona feroneria cu celelalte lucrari. Se vor furniza articole de feronerie concepute

adecvat utilizarii pe tamplarie de grosimile, profilul, securitatea deschiderii si alte cerinte similare, necesare montarii si functionarii corecte, fara a se tine seama de eventuale omisiuni sau conflicte in documentele contractuale.

La cerere, se vor verifica desenele de fabricatie ale tamplariei pentru a se lua masurile necesare montarii corecte.

Garantii: Se vor obtine garantii ale producatorului pentru: Dispozitive de autoinchidere: zece ani; Toate celelalte articole: doi ani. Materiale si produse: Articolele de feronerie vor fi alese cu avizul arhitectului. Articolele de feronerie vor fi identice din punct de vedere al calitatii constructiei, stilul, aspectul

si finisajul cu celel care apar in catalogul producatorului si vor avea o constructie robusta.




Fiecare cindru final va fi prevazut cu 3 chei. Conditiile proiectului: Zavoarele incuietorilor vor patrunde in toc minimum 15 mm. Zavoarele foilor fixe ale usilor

duble, etc vor patrunde in pardoseala, etc minimum 25 mm. Tipul de cilindru va fi aprobat de beneficiar. Balamalele vor fi ingropate. Balamalele usilor exterioare cu deschidere exterioara vor avea axe

ne-amovibile. Se vor prevedea cate 3 balamale pe foaie la usile pana la 2,25 m inaltime si cate o balama in

plus pentru fiecare 75 cm sau fractiune de 75 cm in plus. Anumite usi din cladire vor fi prevazute cu dispozitive de autoinchidere conform cerintei

beneficiarului lucrarii si cu avizul proiectantului. Dispozitivele de autoinchidere aparente vor fi de tip roata si pinion cu capac neferos amovibil. Se vor amplasa spre interiorul cladirii, scarii, incaperilor. Dispozitivele de autoinchidere vor fi reglabile. Dispozitivele de autoinchidere pentru usile exterioare vor fi reglate sa se deschida la o presiune de maximum 3,8 kgf, pentru cele interioare fara cerinte de rezistenta la foc 2,2 kgf, pentru cele interioare cu cerinte de rezistenta la foc 5,4 kgf.

Toate suruburile vor fi ascunse. In mod exceptional se admit suruburi vizibile cu cap decorativ. Se vor prevedea pufere pe toate tocurile interioare, cate 3 la usile simple, cate 2 la usile duble.

Nu se prevad in cazurile in care se prevad etansari. Reperele din aluminiu vor fi finisate identic cu materialul adiacent predominant. Etansarile vor

fi coordonate cu culoarea tocului. Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli,

prin invelirea lor in folie de polietilena.Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avand feroneria montata, pentru a nu deteriora manipularea feroneriei.

Toate suruburile vor fi ascunse. In mod exceptional se admit suruburi vizibile cu cap decorativ. Se vor prevedea pufere pe toate tocurile interioare, cate 3 la usile simple, cate 2 la usile duble. Nu se prevad in cazurile in care se prevad etansari. Reperele din aluminiu vor fi finisate identic cu materialul adiacent predominant. Etansarile vor

fi coordonate cu culoarea tocului. Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli,

prin invelirea lor in folie de polietilena.Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avand feroneria montata, pentru a nu deteriora manipularea feroneriei.

EXECUTIE Amplasarea feroneriei: Balamaua inferioara: 25 cm de la partea inferioara a usii la partea inferioara a balamalei. Balamaua superioara: 12,5 cm de la partea superioara a usii la partea superioara a balamalei. Balamaua centrala: centrata intre balamaua inferioara si balamaua superioara. Balama suplimentara: 15 cm de la partea inferioara a balamalei superioare la partea superioara

a balamalei suplimentare. Incuietoare: 95 cm de la ax la pardoseala finita. Zavor: 110 cm de la ax la pardoseala finita. Montaj: Fiecare piesa de feronerie sau sistem tip “Dorma” va fi montata conform instructiunilor si




recomandarilor producatorului. Nu se vor monta piese de feronerie aplicate inainte de terminarea finisarii suportului. Piesele se vor monta perfect vertical, orizontal si aliniat.

Reglaj: Fiecare piesa de feronerie va fi reglata si verificata pentru a se asigura functionarea corecta. Se

vor inlocui piesele care nu pot fi reglate. Verificarea in vederea receptiei: Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari. Elementele de inchidere, trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure

inchiderea etansa a tamplariei. Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care sa

functioneze perfect. Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp. Feroneria care nu este

montata in conformitate cu proiectul se va remonta in conditiile specificate.

CAPITOLUL 10 EXECUTAREA TERMOIZOLATIILOR LA PERETI EXTERIORI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de izolatii din polistiren. IZOLATII DIN POLISTIREN Dupa natura suportului pe care se executa sunt: - pe elemente de beton, (diafragme, grinzi si stilpi), de 10 (6) cm grosime, pusa in cofrag, la

fatade; - pe zidarie, de 10 (6) cm grosime fixate cu adeziv si dibluri conexpand; - pe spaleti de 2 cm grosime; - la rosturile dintre tronsoane de 8 cm, pus in cofrag, (nu se finiseaza) (inchiderea

rosturilor dintre tronsoane la fatada se acopera cu elementele de tabla zincata, conform detaliilor); Polistirenul care formeaza inchiderea cladirii, se acopera cu plasa de pvc, fixata cu dibluri

conexpand 4 bucati la metru patrat, peste care se tencuieste cu mortar decorativ tip Baumit, colorat conform specificatiilor din proiect.

Materiale: Materialele utilizate vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de calitate. - polistiren epandat ignifugat de fatada EPS-AF grosime 8 cm, 30 kg/mc; - polistiren epandat ignifugat de fatada EPS-AF grosime 6 cm, 30 kg/mc; - polistiren epandat ignifugat de fatada EPS-AF grosime 2 cm, 30 kg/mc; - adeziv pentm spaclu (lipire placi termoizolante) (5 kg/mp); - dibluri din plastic 95 mm (6 buc/mp); - profil de soclu cu lacrimar, din aluminiu, montat cu dibluri; - profil de colt, din aluminiu cu aripi din plasa de fibra de sticla;




- plasa fibra sticla. Controlul si pregatirea stratului suport: Se va efectua un control al suprafetelor ce urmeaza a fi izolate: - betonul si zidaria trebuie sa fie uscate; - toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar provoca deteriorarea

tencuielilor sa fie terminate; - suprafetele sa fie curate, fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.; - suprafetele vor fi rigide, plane (+/- 5 mm/m), uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la

verticalitate si planeitate. Abaterile se vor rectifica prin cioplirea proeminentelor sau tencuieli de uniformizare.

Lucrari ce trebuiesc executate inainte de izolatii: Lucrari de zidarie: -eventuale instalatii electrice, sanitare, incalzire ce urmeaza a ramine ingropate (inclusiv

probele de functionare); -montarea instalatiilor exterioare a caror executie ar putea afecta finisajul; -montarea confectiilor metalice inglobate pentm inchiderea rosturilor la fatada sau fixarea

parapetilor de balcon; -montarea tocurilor si protejarea acestora; -montarea diblurilor si ghennelelor, unde e cazul montarea hidroizolatiilor, unde este cazul; -executarea invelitorii si probarea etanseitatii; -montarea plasei de fatada, respectiv a prelatelor in partea superioara a schelei, pentru

protejarea impotriva soarelui si a ploii.

Conditii tehnice de calitate - se verifica si se receptioneaza ca lucrari ascunse straturile suport - zidaria respectiv betonul; - se verifica existenta agrementelor tehnice pentm executia lucrarilor si produse se verifica

existenta certificatelor de calitate pentru materialele ce urmeaza a fi introduse in opera (respectiv a fiselor cu indicarea caracteristicilor tehnice ale produselor).

Executia lucrarilor: Pentru lipirea placilor termoizolante se foloseste adezivul de spaclu (mortar uscat, gata

preparat in saci de 40 kg). Se toarna continutul sacului in apa curata (101 apa/sac) si se amesteca cu mixerul pina se obtine o pasta omogena; se lasa in repaos 5 minute pentru maturare, dupa care se mai amesteca lent inca minimum 2 minute. Prepararea se poate face si in betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de malaxare si maturare.

Se monteaza profilul de soclu cu dibluri metalice, se aplica adezivul pentru spaclu pe marginea placilor si in minimum 3 puncte interioare. Primul rind de placi se reazema pe profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana. In rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul de spaclu pentru a nu forma punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi se aplica dupa montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor taia dupa minimum 24 ore de la lipire. Placile se aseaza




cu rosturile tesute, obligatoriu, inclusiv la colturile cladirii. Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, placile termoizolante se fixeaza

cu dibluri dibluri de plastic tip IDK-T (3 dibluri/ placa, la 24 ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii se vor adauga minimum 2 dibluri pe placa, dispuse in interiorul unei fisii cu latimea de maximum 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa patrunda in zidarie minimum 45 mm, iar in beton 35 mm. Talerele diblurilor trebuie ingropate pina la fata exterioara a placilor de polistiren. Adinciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentm spaclu cu minimum 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolatoare.

Receptia lucrarilor: Receptia se face pe baza urmatoarelor verificari: - aderenta fata de stratul suport, modul de fixare - planeitatea si linearitatea muchiilor - dimensiunea, calitatea si pozitiile elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise) Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari si se fac cite una la

cel putin 100 mp.

Decontarea lucrarilor Lucrarile se deconteaza la mp de suprafata real executata, respectiv la metru liniar sau bucata

de element, conform listelor de cantitati. - remedierile sau inlocuirile determinate de proasta calitate a produselor sau a montajului

se vor face de catre fumizor sau constructor, dupa caz, fara solicitari suplimentare de plata.

CAPITOLUL 11 INVELITORI

INVELITOARE DIN TIGLA Breviar de calcul: Acest capitol cuprinde alcatuirea si executarea invelitorilor din tigle cu jgheab (trase sau

presate) la constructii civile cu si fara pod. Normativul care reglementeaza executia de asamblu a lucrarii : I37 -88. Proprietatile fizice , chimice , aspect , calitate , tolerante etc. pentru materialele componente

ale lucrarii: Materiale de baza : tigle si coame ce trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in

standardele indicate in tabel. Materiale auxiliare : sipci, mortar de ciment, var, cuie, sirma zincata, tabla zincata, materiale

marunte de lipit carton bitumat sau impislitura din fibre de sticla bitumata, trebuie sa corespunda standardelor din tabel.

Livrare, depozitare, manipulare pentru produse si materiale: Fiecare livrare trebuie sa aibe pe linga cantitatea solicitata de tigle si cantitatea necesara de

coame. In lipsa de specificatii in comanda, numarul de coame va fi de 5%. Tiglele si coamele se depoziteaza si se transporta in stive de aceleasi produse si clase de

calitate. Tiglele se aseaza pe cant pe max. 7 rinduri. Intre rinduri se aseaza sipci, talas , paie. Coamele




se aseaza in pozitie verticala pe max. 6 rinduri. Tiglele si coamele se livreaza paletizate, pachetizate, containerizate sau neambalate. Incarcarea si descarcarea produselor trebuie sa fie facuta cu grija, fiind interzisa aruncarea

sau rostogolirea lor din mijloace de transport. Dimensiunea , forma , aspectul si descrierea executiei lucrarii Operatiuni pregatitoare: Invelitoarea se va executa in conformitate cu detaliile din proiectul de executie si cu

respectarea prevederilor din Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor C 36 - 88. Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat in

ceea ce priveste: -respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor precum si modul de prindere si asamblare

a elementelor suportului conform proiectului. -respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor,

abaterile admisibile de la planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, lungime care trebuie sa fie 5 mm, in lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm perpendicular de acesta.

-executarea in prealabil a tuturor strapungerilor, -realizarea distantelor de min. 100 mm intre partile lemnoase sau combustibile ale suportului si

cosurile de fum, -protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru piesele metalice, -executarea termoizolatiei conform caietului de sarcini. Descrierea lucrarii de baza: Lucrarile de tinichigerie vor preceda montarea invelitorii propriu-zise. Tiglele se aseaza pe doua rinduri de sipci si astereala , sipcile din al doilea rind fiind asezate in

lungul capriorilor pe un strat de carton bitumat cu petreceri de 10 cm. fixat cu cuie pentru tabla de astereala.

Montarea tiglelor se va incepe de la poale catre coama. Rindurile de tigla se vor decala unul fata de celalalt cu 1 \ 2 tigla. In cimpul invelitorii tiglele

cu jgheab se vor lega de sipci cu sirma zincata la fiecare al 4-lea rind. La streasina si la margini precum si in cimpurile care depasesc pantele uzuale se vor lega toate tiglele.

Coamele invelitorii vor fi petrecute pe 8 cm. Fixarea lor se va face cu mortar de var ciment (conform detaliu catalog ICCPDC volumul 1, grupa 10).Pentru coamele inclinate, montarea coamelor se va face dupa ce in lungul pantei de coama se vor bate 2 sipci separate prin fururi la maximum 1 m distanta.

Doliile vor fi din tabla de 0.5 mm prinse de astereala prin copci de tabla pe minimum 40 cm. latime.

Racordarea invelitorii din tigla de calcane, timpane sau acoperirea acestora se vor face conform detaliilor din catalog ICCPDC volumul 1 grupa 10.

Cosurile sau ventilatiile care strapung invelitoarea se vor racorda cu invelitoarea de tigla printr-o pazie de tabla ce se ridica in jurul cosului pe minimum 30 cm.

Burlanele se prind de constructie cu ajutorul bratarilor de ancorare in zidarie. Pentru a impiedeca lunecarea burlanelor pe verticala, in bratari se vor lipi de burlane opritori triunghiulare din tabla ce se vor sprijini de bratari la circa 2 m distanta. Evacuarea apei prin burlane se va face prin coturi




de tabla amplasate la circa 20-25 cm de pamint, sau direct la canalizare printr-un tub de fonta. Imbinarea burlanelor se face prin introducerea libera a celor superioare in cele inferioare pe

o adincime de 5-6 cm. Stuturile se introduc liber in burlan pe o adincime de 5-6 cm.

Ordinea de executie Standarde , normative si alte prescriptii care trebuie respectate: Standarde de referinţă – româneşti. Forma şi material STAS STAS Dimensiuni de bază

condiţii generale

verificări, etc. (dimensiuni auxiliare)

- ţigle profilate trase 515 – 89 514 – 78 390 x 220 mm - coame 515 – 89 514 – 78 380 x 250 mm - ţigle cu jgheaburi trase 2863\2 – 80 2863\1– 80 390 x 220 mm - scânduri răşinoase 942 – 86 1949 – 86 24 x 300 x 3 cm - şipci din lemn de brad 942 – 86 1949 – 86 29x38 mm; (24x48 mm) - mortar ciment – var M50 1030 – 85 2634 – 80 - colorant - minium de plumb sau de fier

429 – 85

- cuie cu cap plat pentru tablă şi carton 2111 – 90 - cuie cu cap conic pentru construcţii 2111 – 90 - sârmă moale zincată 1-2 mm 889 – 89 - tablă 0,40x750x1500mm 2028 – 80 - materiale de lipit - aliaj Lp-30 90 – 87 - clorură de amoniu 90 – 87 (ţipirig) - staniu de plumb 90 – 87 - amoniac tehnic tip 20 sau 25 448\2 – 84 - acid azotic tehnic 447 – 80 - carton bitumat 138 – 80 138 - 80 - tabachere 11853 – 83 - jgheaburi şi burlane cu secţiune rotundă

2389 – 77

D 154 mm; L=750+2mm

- coturi

2274 – 88

D 154 mm; R=385+2mm

- cârlige 2274 – 88 - receptoare pentru colectarea apelor de pe terase şi acoperişuri 2742 - 86 2583 - 80




Ţigle si coame conform STAS 515 – 89: - ţigle profilate cu jgheab, trase prin filieră, cu dimensiunile de 390x220mm - masa informativă

2400 g \ buc; - coame presate mari, de 380 x 250 mm - masa informativă 3000 g \ buc; - ţigla cu jgheab din sticlă, de 390 x 220 mm, STAS 2863\2 - 80. Tiglele si coamele trebuie sa fie prevazute cu gauri de prindere. Diametrul gaurilor trebuie sa fie

1,5 mm la tigle si de minim 2,0 mm la coame. Se admit ca maximum 5% din tigle sau coame sa nu aibe gauri de prindere.

Inaltimea ciocurilor pentru prinderea tiglelor se recomanda sa fie de 20 mm, dar nu mai mica de 15 mm.

Adincimea jgheaburilor laterale ale tiglelor trebuie sa fie de minim 5 mm, iar celalate jgheburi de la capete trebuie sa fie suficient de adinci pentru a permite intrarea ciocurilor interioare ale tiglelor.

Caracteristici fizico- mecanice : -sunetul la lovire cu un ciocan trebuie sa fie clar, nedogit; -structura in spartura trebuie sa fie omogena, compacta cu granulatie mica si fara stratificatii care sa influenteze rezistenta la inghet-dezghet; -impermeabilitatea, capacitatea portanta si rezistenta la inghet-dezghet conform STAS 515 - 89 - 2.2. Forma tiglelor trebuie sa fie regulata sau fara valuri. Se admit abateri de la planeitatea fetelor si rectilinitatea muchiilor de maximum 4 mm la tiglele trase profilate cu jgheab. Denivelarea colturilor de maximum 4 mm. Stirbituri la muchii si la colturi si pe fete - una din colturi cu adincimea de max. 5 mm si lungimea de max. 20 mm. La muchii si pe fete cu adincimea de max. 3 mm si lungimea totala de max. 10 mm. Turtiri la colturi se admit pe max. 1\3 din inaltime. Nu se admit crapaturi. Granule de var sau alte corpuri straine se admit cu diametrul maxim de 3 mm. Bavuri nu se admit. Se admit mici variatii de nuanta. Reguli si metode de verificare a calitatii tiglelor si coamelor din argila arsa se fac conform STAS 514 - 78. Tabachere conform STAS 11853 - 83. Se executa din scinduri captusite la exterior cu tabla zincata. Capacul este prevazut cu geamuri armate. Burlane cu sectiune rotunda cu D 150 mm si lungime 750 mm simbol C (din PVC), cot curb pentru burlane cu sectiune circulara simbol C cu diametrul 150 mm si R=385 mm (din PVC). Receptoare de fonta emailata pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisuri I - 1 , STAS 2742 - 86 montate la stresina-jgheab. Gratarele sint emailate pe ambele fete iar pilnia si rama cu goluri se bitumeaza pe ambele fete. Protectia contra incendiilor, securitatea muncilor si protectia lucrarilor in perioada de executie Se vor respecta:

-Normele generale de protectie contra incendiile la proiectare si realizarea constructiilor si instalatiilor" aprobate prin Decret nr. 290\1977;

-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului - P 118 – 83;

-Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu masini, instalatii, utilaje, aparaturi, echipamente de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unitati M.C. Ind. aprobate cu ordin nr. 742\D-81;




-Norme republicane de protectia muncii nr. 34\1975, 60\1975, cu modificarile conf. ordinelor nr. 110\1975 si 39\1975;

-Normele departamentare de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj - ordin nr. 1253\d din 29 octombrie 1980 (vol.1,5 si 8);

-Normele specifice de protectia muncii pentru activitatea intreprinderilor de constructii-montaj si de deservire (volumul 1 santiere de constructii, capitolul .XXXVIII); In timp de polei, ceata deasa, vint cu intensitate mai mare de gradul 6 , ploaie torentiala sau ninsoare puternica indiferent de temperatura, executia lucrarii se va intrerupe. Legarea cu centuri de siguranta a muncitorilor care lucreaza pe acoperis este obligatorie. Cind acest lucru stinjeneste sau nu ofera destula securitate se vor monta parapete si se va prevedea sub tronsonul de lucru o plasa generala din fringhie rezistenta la caderea unui om. In jurul locului de lucru la acoperis se vor instala ingradiri si panouri indicatoare. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de conducatorii punctelor de lucru. Nu se admit accese improvizate iar caile de acces vor fi degajate de materiale si obstacole. Conditiile de receptie Verificari in vederea receptiei, abateri admise: Verificarea calitatii in timpul executiei se va face conform prevederilor din "Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C 56 - 85 (caiet 1 si 13) si din "Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse" Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitoare se va verifica in mod special:

-indeplinirea conditiilor de calitate ale suportului, consemnindu-se acestea in procesul-verbal de lucrari ascunse;

-calitatea materialelor; -respectarea proiectului; -corectitudinea executiei conform prescriptiilor de executie.

Receptia lucrarilor de invelitoare se va face la completa terminare a executiilor, inclusiv tinichigeria si va consta in: a)verificari scriptice privind:

-calitatea suporturilor pe baza de proces-verbal de lucrari ascunse; -calitatea materialelor puse in opera pe baza de certificate de calitate si continind buletine de

incercare si analize. b)verificari fizice privind:

-completa terminare a lucrarilor de invelitoare, -respectarea prevederilor din proiect, dispozitii de santier, normative, mai ales C 37 - 88.

Invelitoarele terminate trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii: -sa respecte cotele de panta cu abateri max. de 5 %;

-sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa asigure etanseitatea generala; -elementele rigide ale invelitorii sa nu prezinte rupturi, crapaturi, perforari gresite, sa fie fixate de suport, sa aibe petreceri aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a invelitorii (sa nu se vada lumina privind pe dedesubt).




Masuri de decontare Invelitoarea se deconteaza la mp. suprafata real construita, masurata in planul invelitorii conform planselor din proiect. Materialele si operatiunea de rostuire a tiglelor sint cuprinse separat si se masoara la mp. de invelitoare rostuita (in cazul acoperisurilor fara astereala). Astereala de asemenea se masoara la mp. suprafata real executata. Coamele, doliile, rosturile, paziile, imbracatul cosurilor, racordarile la calcane din tabla zincata nu se masoara separat, fiind cuprinse in normele invelitorii. Tabacherele se masoara la bucata. Paziile se masoara la ml. Plasele de siguranta refolosibile se masoara la mp. de invelitoare. Burlanele, glafurile, copertinele din tabla zincata se masoara la ml. lungime real executata.

CAPITOLUL 12 SARPANTA LEMN Breviar de calcul. Avind in vedere ca sarpanta are rolul de a sustine invelitoarea, constituind scheletul de rezistenta, lemnul care o compune va fi ales cu grija dupa standardele in vigoare astfel: -lemn rotund conform STAS 1040 -65 din care fac parte bilele, manelele, prajinile, folosite la poduri -cioplitura (lemn cioplit) folosit la poduri si constructii in mediul rural -cherestea (lemn ecarisat) STAS 45\0 -63 si STAS 1949 - 69 De asemenea exista si plansa de detaliu care trateaza in amanunt elementele sarpantei astfel: -sarpanta se compune dintr-o serie de elemente de sustinere dispuse vertical, perpendicular pe pana pe care se aseaza de obicei, penele dispuse in lungul acoperisului si care transmit sarcinile ce incarca acoperisul. Prin forma lor fermele permit pantele necesare scurgerii apelor pluviale. Pe pane reazema capriorii dispusi transversal pe panta acoperisului si care sustin invelitoarea. Descrierea pieselor componente ale sarpantei: -piese de rezistenta ale sarpantei cu rolul de preluare a sarcinilor acoperisului, asa cum sint - popii, talpile, panele, capriori; -piese de consolidare care leaga si intaresc sarpanta - clestii; -piese pentru asigurarea stabilitatii - contrafisele - care impiedica rasturnarea sarpantei. Proprietati fizice , chimice aspect , calitate , tolerante etc. pentru materialele componente ale lucrarii : Cele mai importante piese care intra in componenta sarpantelor sint: a) Popi, montanti - elemente solicitate la compresiune ce vor fi executati din lemn ecarisat, sau lemn rotund b) Talpi - care pot fi diferite dupa tipul de sarpanta la care se utilizeaza,sint alcatuite din bucati de dulapi sau grinzi dispuse sub popi sau alte piese ale sarpantei, cu latura mai mare pe verticala, avind rolul de a repartiza sarcinile transmise de sarpanta planseului sau zidului de sustinere. Talpile pot fi asezate pe o directie, sau pe doua directii (in cruce) imbinindu-se la jumatatea lemnului. Imbinarile se fac fie cu cep fie cu prazn. Se pot clasifica astfel:




-talpi inferioare - solicitate la intindere dispuse pe intreaga deschidere a sarpantei, se mai numesc si coarde, fiind executate din grinzi, dulapi sau otel rotund. -talpi superioare - inclinate dupa apele acoperisului, astfel ca sint solicitate la compresiune si incovoiere. c) Panele - sint piese orizontale asezate in lungul acoperisului care pot rezema pe popi, pe talpi superioare sau arbaletrier. Imbinarea panelor se executa prin alaturarea lor directa iar uneori cap la cap sau cu prag. Rolul panelor este de a prelua si a transmite la sarpanta sarcinile acoperisului. Sint solicitate la incovoiere astfel ca ele trebuiesc uniform repartizate pe versantii acoperisului la distante egale intre ele pentru a asigura o transmitere cit mai uniforma a sarcinilor. Se executa din lemn ecarisat. Denumirea dupa locul lor de asezare: -la partea superioara a sarpantei - coama. -pe reazemele sarpantei - cosoroaba. Pana se fixeaza prin chertare iar suplimentar cu corniere metalice. Panele inclinate sint sustinute de obicei cu ajutorul unor piese de lemn numite calcii sau brotac fixate pe arbaletrieri cu cuie sau cu prag. d) Capriorii - preiau sarcinile acoperisului inclusiv greutatea invelitorii. Sint montati perpendicular pe poala invelitorii, pentru a-si indeplini rolul, ei se aseaza la distante egale unul de altul cit mai uniform. Capriorii reazema la poala pe talpa invelitorii iar la coama unul pe celalalt sau pe pana de coama. Innadirea capriorilor se face de obicei prin alaturarea si petrecerea lor de fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm interzicindu-se innadirea lor in cimp (intre pene). e) Clesti - cu rolul de a consolida sarpanta, sint solicitate la intindere si se executa din perechi de scinduri sau dulapi care se fixeaza pe ambele parti ale pieselor pe care le consolideaza. Se fixeaza de obicei intre popi impiedecind rasturnarea acestora. Imbinarea clestilor cu piesele pe care le asigura se poate realiza prin chertare la jumatatea lemnului, cu pastrarea popului nechertat pentru a nu fi slabita sectiunea, imbinarea facindu-se cu buloane. f) Contrafisele (contravintuirile) - cu rolul de a asigura stabilitatea sarpantei si sint solicitate la compresiune si la incovoiere. Sint executate din capete ramase de la taierea capriorilor sau riglelor. Vor fi montate intre popi si pane sau talpi, fixindu-se pe directii diferite dupa nevoile cerute de stabilitatea sarpantei. Imbinarile contrafiselor cu piesele sarpantelor se face cu prag. Livrare si manipulare Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montare se face prin diferite mijloace in raport cu dimensiunile si greutatea lor; astfel scaunele se transporta manual, ridicarea lor la locul de montare facindu-se cu scripeti sau cu elevatorul. Pe distante mari se foloseste transportul cu caruta, camionul sau remorca. Fermele de dimensiuni mari se transporta cu trailerul. Pentru ridicarea lor la locul de montare se utilizeaza macaraua turn. Pentru impiedecarea deteriorarii fermei, intre cablurile care o leaga de macaraua-turn si ferma se introduc captuseli din scinduri. Daca spatiul de macara-turn este redus se utlizeaza o automacara sau o macara pe senile. Odata ridicata la nivelul respectiv acestea se leaga cite doua prin contravintuiri provizorii, dupa care se deplaseaza de-a lungul peretilor longitudinali si cladirii, fermele fiind trase cu ajutorul




troliilor si lunecind pe pane fixate pe planseu. Deplasarea fermelor se mai poate efectua cu role sau pe scari trase cu cabluri. Dimensiunea , forma , aspectul si descrierea executiei lucrarii : Executia lucrarilor Lucrari pregatitoare La executia sarpantei se recurge la: *metale utilizate:

-otel beton -suruburi pentru lemn -scoabe de diferite dimensiuni -zbanturile, bridele, colierele folosite la solidarizarea pieselor de lemn -cuie de diferite forme si dimensiuni -sirma moale - neagra, zincata, alba -tabla zincata pentru dolii

**scule utilizate pentru lucrarile de dulgherie ale sarpantei: a)pentru masuratoare: metru pliant; rigla gradata; ruleta cu panglica;

***grosimea materialului se stabileste cu: compasul de masurat; compasul de masurat gauri; b)pentru trasare:-creionul dulgheresc; creta; c)pentru trasarea -limitelor drepte: dreptarul; rigla; sfoara (cu carbune); sirma;

-unghiurilor: coltarul echerului; coltarul drept (vinglul); d)pentru verificarea pieselor: nivela cu bula de aer; echerul cu cumpana; firul cu plumb; furtunul

de nivel; e)pentru cioplire si ajustare: cutitoaie, toporul, toporisca, barda, tesla; f)pentru taierea lemnului: fierastraul cu rama, fierastraul cu miner, fierastraul cu pinza lata,

joagarul; g)pentru gaurirea lemnului: burghiul-melc, elicoidal, lat, lingura; h)pentru scobirea lemnului: dalta-ingusta, lata; i)pentru rindeluirea lemnului: rindeaua, geluitorul, raspel, pila; j)pentru baterea si scoaterea cuielor: ciocanul, tesla, toporisca, barda, cleste-de scos cuie,

patent, ranga k)insurubare sau bulonare: surubelnita, chei.

Executarea si verificarea pieselor componente Pe santier, si consta in urmatoarele: -trasarea pieselor (cu ajutorul sabloanelor dupa care se stivuieste) -taierea la dimensiuni si forme dupa liniile trasate, apoi ajustate si verificate -confectionarea pieselor de acelasi fel in serie se pot efectua rapid folosindu-se metoda mecanizarii Materiale pentru lucrari de dulgherie Pentru realizarea unei sarpante sint necesare o serie de operatii grupate in 2 faze:

-faza de pregatire, care cuprinde toate operatiile incepind de la sortarea materialului, pina la executarea formelor propriu-zise, formarea capriorilor si confectionarea ancorajelor; -faza de montaj, cuprinde lucrarile de transportare a formelor, ridicarea pe cladire, asezarea lor pe pozitia definitiva, fixarea ancorajelor, a panelor si a capriorilor;

Alegerea materialului este o operatie importanta care impune: scoaterea din depozitul de cherestea a grinzilor, grinzisoarelor si dulapilor, care corespund ca lungime cu piesele prevazute in




proiect. Operatia de sortare se refera atit la verificarea dimensiunilor cit si la sortarea lor. Executarea elementelor fermei consta in confectionarea fiecarei piese componente in parte. Asamblarea elementelor Daca nu exista nici o nepotrivire fata de desenele din proiectul de executie se trece la inceperea lucrului in serie, deci de montare a pieselor fermei si a operatiilor succesive de asamblare a acestora. Locul de munca trebuie bine organizat, astfel piesele detasate ale fermei se aseaza in stiva, dupa marcile respective, in apropierea platformei, pe un pat de bile sau grinzi rezemate in pozitie verticala, una linga alta pe stilpi batuti in pamint. Pachetele de ferme asamblate trebuie asezate in fata cladirii. Ordinea de executie : Descrierea lucrarii pentru executarea sarpantei Procesul de executie al sarpantei consta in 2 operatii principale: -fasonarea sarpantei -montarea acesteia. Executarea sarpantei se face dupa proiect putindu-se aplica 2 metode: -executarea pe santier sau la locul de montare, unde are loc confectionarea pieselor componente, incheierea sarpantei si montarea acesteia; -executarea in ateliere unde are loc fasonarea pieselor si incheierea pieselor sarpantei dupa care elementele gata incheiate sint transportate pe santier si montate la fata locului; Cea de-a doua metoda asigura realizarea unei inalte productivitati a muncii, pornind asigurarea sarpantei in serie, cu aplicarea mecanizarii si metodelor de lucru rapide; aceasta metoda se aplica cu succes la executarea acoperisurilor, deoarece cuprinde un mare numar de elemente asemenea care se pot confectiona si monta in serie. Fasonarea sarpantei consta in: -citirea planurilor desenate care cuprind toate datele tehnice complete, formate din proiectie orizontala si sectiuni (orizontala si transversala) detalii si extrase de materiale. -trasarea compusa din : -confectionarea plansetei de trasare a caror dimensiuni se stabilesc in raport cu marimea scaunelor sau a fermelor -trasarea profilului are la baza utilizarea sectiunii transversale -trasarea de profil a pieselor componente se face dupa conturul pieselor componente Confectionarea sabloanelor consta din -extragerea pieselor dupa forma si profilul pieselor in adevarata lor marime -executarea sabloanelor (pentru fiecare nod de imbinare a sarpantei) Alegerea materialului se face functie de calculul numarului de bucati si de dimensiunile acestora tinindu-se seama de STAS 857 -75. Materialul cel mai bun se foloseste la piesele ce trebuie sa aibe o rezistenta cit mai mare (popi, pane) iar resturile de materiale la piesele mai putin solicitate (cosoroabe, clesti, contrafise). Montarea sarpantei In jurul ariei de trasare si asamblare trebuie sa fie aprovizionate cantitatile necesare de materiale si piese asezate in stive si marcate prevazindu-se spatiile necesare pentru circulatie si lucru. Montarea sarpantei consta in: incheierea scaunelor (fermelor). Elementele inclinate se stivuiesc la locul de asamblare apoi se transporta la locul de montare.




Pentru exactitatea si rapiditatea lucrului se recomanda ca la montare sa se prevada si dispozitive de fixare. Aceste dispozitive sint suporti de lemn montati la distante necesare; prevazuti cu locase crestate in care se fixeaza talpa si arbaletrierul (capriorul)sarpantei. Cind deschiderea cladirii este mare, talpile se monteaza longitudinal pe lungimea deschiderii. Trasarea pozitiei scaunelor Intii se curata locul apoi se controleaza dupa proiect dimensiunile elementelor, forma si cotele de nivel. Se verifica distanta intre reazeme si cotele de nivel, pentru ca abaterile sa poata fi inlaturate din timp. De asemenea se verifica buna ancorare a sarpantei. Se trece la trasarea locului fiecarui scaun insemnind cu creta axele acestora. Eventualele diferente rezultate in urma executiei se repartizeaza la intreaga sarpanta, facind corecturile necesare, apoi se traseaza celelalte elemente ale sarpantei (coame, muchii, dolii). Montarea si verificarea scaunelor (fermelor) Intii se executa pregatirea reazemelor, izolarea hidrofuga a acestora si verificarea lor. Deoarece elementele de sarpanta din material lemnos fac parte din grupa materialelor si elementelor de constructie combustibile, se vor respecta normele republicane de prevenire si stingere a incendiilor, atit pentru elementele de constructie uzuala cit si in ce priveste ignificarea lemnului. Montarea scaunelor se incepe asezind pe reazeme, la locurile trasate, talpa si popii incheiati. Apoi se verifica inaltimea si verticalitatea popilor, numai dupa ce se aseaza provizoriu clestii. Fiecare scaun este contravintuit provizoriu, dupa montarea tuturor scaunelor se verifica cotele de nivel si se fac eventualele verificari. La urma se fixeaza definitiv scaunele. Fermele se monteaza asemanator. In timpul montarii fermelor se contravintuieste provizoriu, mentinindu-se astfel pina la ancorarea lor. La inceput se contravintuieste cit mai bine prima ferma, dupa ce a fost legata de reazeme cu cabluri, apoi cealalta ferma se leaga provizoriu de prima ferma montata. Pentru asigurarea conditiilor de stabilitate si securitate prescrise pentru sarpantele de lemn, astfel ancorarea se face cu mustati de otel beton sau cu buloane fixate de centurile de beton armat. Cind nu exista centuri buloanele sau ancorele fermelor se fixeaza cu mortar de ciment in locasurile prevazute in acest scop in zidarie. La executia prinderilor cu cuie, acestea vor fi batute normal pe piesa, iar capetele iesite vor fi indoite normal pe fibrele lemnului. Spre a se evita despicarea lemnului, cuiele batute consecutiv nu vor fi pe aceeasi fibra. Asezarea panelor Inainte de asezarea panelor se verifica cu mare atentie nivelul orizontal si pozitia acestora in raport cu capriorii. Odata cu fixarea panelor, se monteaza de asemenea contrafisele dintre pane si popi. Contrafisele solidarizeaza definitiv sarpanta. In mod curent panele sint fasonate si marcate in atelier, apoi transportate la locul de montaj. Numai panele de la capetele acoperisului care au lungimi variabile se fasoneaza chiar la locul de montare. Fixarea capriorilor Inainte de fixarea acestora se marcheaza pe pane locul capriorilor, urmarindu-se ca intre




capriori sa se obtina distante egale. Se recomanda ca in dreptul fiecarei ferme sa se monteze cite o pereche de capriori ca in aceste locuri sa se poata realiza o buna legatura, cu ajutorul clestilor. De asemenea podul trebuie prevazut cu lucarne pentru iluminarea si aerisirea suficienta. Ele trebuie sa fie destul de mari ca sa permita iesirea pe acoperis. Se va evita iesirea pe acoperis a cosurilor de fum in dreptul doliilor si a coamelor. Masuri de protectie in timpul lucrarilor Muncitori care lucreaza la executarea sarpantei vor fi tot timpul asigurati cu centuri de siguranta. O atentie deosebita se va acorda manipularii materialului lemnos cu macaraua, in special opririi balansului incarcaturii in cirligul macaralei. Depozitarea materialului pentru sarpanta se va face numai pe suprafetele orizontale de pe ultimul planseu. Un muncitor bine instruit va dirija de la inaltime manevrele macaralei. Elementele verticale vor fi contravintuite provizoriu pe masura ce se monteaza, pentru a se evita pericolul de rasturnare. Standarde, normative si alte prescriptii care trebuie respectate : -Decretul Consiliului de Stat nr. 290\78 -Instructiuni P 118 -83 -Normele Locale Judetene -Masuri speciale prevazute in proiect -Norme tehnice de proiectare privind protectia la actiunea focului P 118 -83, IGSIC si ICCPCT 10\3\26 -83 -Norme privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn C 58 -86, ICCPDC 49\10 -86 -Normativ C 37 -88 - NORMATIV PENTRU ALCATUIREA SI EXECUTAREA INVELITORII IN CONSTRUCTII elaborat de INCERC in 4\10 -89 -Normativ C 36 -86 - INDRUMATOR PRIVIND UTILIZAREA IN CONSTRUCTII A PLACILOR DIN ASCHII DE LEMN elaborat de ICCPDC nr. 47\10 -86 Terminarea lucrarii Abateri si tolerante Se admit tolerante de montare pina la 1% avindu-se grija ca prin dispunerea capriorilor, eventualele deficiente sa fie egal repartizate ca tolerantele sa dispara. Defecte nu se admit.

Conditii de receptie : Verificari in vederea receptiei Sarpantele de lemn trebuie sa corespunda intocmai proiectului. Pentru controlul sarpantei in timpul exploatarii si pentru ventilarea reazemelor, acestea trebuie sa ramina descoperite; de asemenea piulitele buloanelor trebuie sa ramina accesibile ca sa poata fi revizuite periodic si strinse inlaturindu-se astfel slabirea care se produce, deoarece lemnul lucreaza in timp. La acoperisurile de lemn trebuie sa se ia masuri obligatorii in vederea prevenirii pericolului de incendiu. In acest scop piesele sarpantei trebuie asezate la distanta de cel putin 1\2 caramida fata de cosuri, sau in caz de amplasare linga cosuri in aceste zone piesele respective se intrerup executindu-se juguri. De asemenea la trecerea cosului prin acoperis piesele de lemn trebuie montate la distante de minimum 10 cm. de cos.




Masuri de decontare Sarpantele de lemn se masoara la mp. in proiectie orizontala masurate la picatura. Cubajul de material lemnos dupa care se fac comenzile de material este centralizat in tabele existente in plansa de sarpanta.

CAPITOLUL 13 IGNIFUGAREA MATERIALELOR ŞI PRODUSELOR DIN LEMN SAU PE BAZĂ DE LEMN (CONF. ORDIN N.24/N DIN 03.04.96 MLPAT)

1. Condiţii de pregătire a suprafeţelor

1.1. Pregătirea suprafeţelor în vederea aplicării produselor ignifuge de suprafaţă are în vedere :

— curăţarea suprafeţelor (de praf, noroi, var, vopsea sau impurităţi, inclusiv protecţii ignifuge anterioare), prin periere, răzuire etc. ;

— chituirea cu masa de şpaclu (realizată din produsul ignifug respectiv şi praf de cretă) a tuturor crăpăturilor, îmbinărilor şi golurilor existente pe suprafeţele ce se protejează.

1.2.Pentru ignifugarea prin impregnare, materialul lemnos trebuie să îndeplinească următoarele condiţii : să fie decojit (să nu aibă la suprafaţă coajă) ;să nu fie tratat în profunzime sau la suprafaţă cu substanţe chimice care să împiedice pătrunderea produsului ignifug în masa materialului.

1.3. Pentru asigurarea unei bune protecţii, umiditatea materialului înainte de ignifugare nu va depăşi 18 % în cazul, protecţiei de suprafaţă cu produse ignifuge şi 25 % în cazul ignifugării în profunzime prin impregnare. La lambriuri şi alte elemente decorative pentru amenajări interioare, umiditatea lemnului înainte de ignifugare nu va depăşi 10 % pentru a evita apariţia rosturilor după uscare. 2. Condiţii de aplicare a produselor ignifuge

1.2.1. La alegerea produselor ignifuge şi a procedeelor de ignifugare se au în, vedere : — esenţa materialului şi particularităţile de impregnare ale acestuia ; — condiţiile specifice în care este utilizat materialul (în interior sau exterior) ; — dispunerea vizibilă sau nevizibilă a materialului, precum şi rolul acestuia în construcţii

(de rezistenţă, finisaj, decorativ etc). 2.2. Lucrările de ignifugare se execută în spaţii în care se asigură temperatura de minim

+10°C. 2.3. Produsele ignifuge pe bază de apă nu se aplică în cazul suprafeţelor pe care au loc

condensări sau suprafeţe ce nu sunt ferite de precipitaţii, care necesită să fie spălate periodic etc. În aceste cazuri se pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile în apă, dacă suprafeţele respective sunt protejate prin finisări peliculogene (vopsele, emailuri, etc.) rezistente la apă.

2.4. Protecţia ignifugă a suprafeţelor exterioare ale construcţiilor şi a celor prevăzute la art. 2.3. se realizează prin produse ignifuge rezistente la apă, avizate ca atare. 2.5. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se face numai după prelucrarea definitivă a

elementelor de construcţie, nefiind admise ulterior nici un fel de prelucrări care să îndepărteze stratul ignifug de la suprafaţă (rindeluire, secţionare, cioplire, despicare etc.).

2.6. Aplicarea produselor ignifuge pe suprafaţă poate fi făcută atât asupra produselor înainte de montare, cât şi asupra construcţiei deja executate. În primul caz, deteriorările straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor fi rectificate prin tratarea suplimentară a suprafeţelor după montare, iar în al doilea caz este recomandabil a




se aplica ignifugarea pe măsura realizării lucrărilor, pentru a se asigura o acoperire cât mai completă a întregii suprafeţe lemnoase care intră în, construcţie.

2.7. Ignifugarea prin impregnare se realizează pe lemnul fasonat în dimensiunile de utilizare. În cazul în care pe şantier, la montaj, apare necesitatea unor mici prelucrări, zonele respective vor fi reignifugate cu acelaşi produs, aplicat cu pensula până la realizarea consumului specific stabilit de producător.

2.8. Operaţia de ignifugare prin impregnare se execută numai în instalaţii speciale. 2.9. Utilizarea în producţie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face după

uscarea acestuia în condiţiile de montare în construcţie. 2.10. La expirarea perioadei specificate de producător pentru menţinerea calităţii în timp a

ignifugării (de suprafaţă, prin impregnare) este obligatorie reignifugarea întregii suprafeţe protejate anterior, respectiv a întregului material ignifugat prin impregnare. 3. Tehnologia de aplicare

3.1. Calitatea lucrărilor de ignifugare este condiţionată de respectarea strictă a tehnologiei de aplicare a produsului şi a consumului specific, stabilite de producător.

3.2. în cazul produselor ignifuge la care se utilizează aplicarea a două sau mai multe componente se vor respecta consumurile specifice pentru fiecare componentă în parte.

3.3 Consumul de produs ignifug se determină în funcţie de suprafaţa totală desfăşurată a elementelor de construire ce urmează să fie tratate ignifug, ţinând seamă şi de pierderi, care la aplicarea cu pensula pot fi până la 5% iar la stropire până la 20%.

3.4. Suprafeţele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pe bază de ulei, emailuri alchidice, vinarom etc., numai dacă încercarea la foc a fost efectuată cu aceste tipuri de finisaje şi dacă există specificaţii în acest sens din partea producătorului. 4. Ignifugarea de suprafaţă

4.1. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se face conform prevederilor din STAS 9302/4.

4.2. Aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se poate face cu pensula sau prin pulverizare.

4.3 Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax sau pistol de pulverizare.

4.4. Produsele ignifuge de suprafaţă se aplică strict în conformitate cu instrucţiunile producătorului, în straturile stabilite, respectând intervalele de timp de uscare.

4.5. În cazul ignifugării cu produse de suprafaţă a materialelor de tip PAL, PFL, PALCON, PAF etc. se au în vedere următoarele :

— aplicarea se face prin aceleaşi procedee ca şi la lemnul masiv, respectânduse Consumul specific precizat de firma producătoare pentru fiecare produs ignifug;

— uscarea materialelor ignifugate se va realiza în timp cât mai scurt astfel încât produsele să nu fie degradate de umiditate. 5. Ignifugarea prin impregnare

5.1. Protecţia prin ignifugare în profunzime a lemnului prin impregnare se realizează prin unul din următoarele procedee :

— la presiuni diferite de cea atmosferică, conform STAS 9302/2 ; — la presiune atmosferică, conform STAS 9302/3 ;

6. Condiţii de livrare, transport, recepţie şi păstrare a produselor ignifuge.




6.1. Produsele ignifuge se livrează de către producător în ambalaje închise etanş, conform standardului de firmă sau normei interne.

6.2. Ambalajele vor purta etichete pe care se vor specifica : denumirea şi adresa producătorului, denumirea produsului, standardul de firmă sau normă internă, lotul, data fabricaţiei, termenul de garanţie, masa netă.

6.3. La livrare se vor pune la dispoziţia beneficiarului certificatul de calitate şi instrucţiunile de aplicare a produsului.

6.4. Transportul produselor ignifuge pe bază de apă se face fără ca temperatura să coboare sub 5 o C, iar a celor pe bază de solvent, neexpuse surselor de radiaţie termică. Produsele vor fi protejate contra apei.

6.5. Pentru recepţia produselor ignifuge se vor verifica condiţiile de admisibilitate prevăzute de standardele de firmă sau normele interne.

6.6. Înainte de recepţie se va verifica integritatea ambalajelor. 6.7. Produsele ignifuge se păstrează închise etanş, până la întrebuinţare, în ambalajele

originale ale producătorului. 6.8. Dacă termenul de garanţie a fost depăşit prin depozitare, utilizarea produsului ignifug

este admisă numai cu avizul producătorului. 6.9. Produsele ignifuge se păstrează în locuri ferite de ploaie sau de acţiunea directă a

soarelui, precum şi de îngheţ, la o temperatură de +5°C... + 30°C, de preferinţă în magazii uscate.

6.10.Soluţiile ignifuge se livrează gata preparate de producător. Cu avizul producătorului, acestea pot fi preparate şi la locul de utilizare, de către cel care le aplică. 7. Măsuri de protecţia muncii

7.1. La prepararea şi aplicarea produselor ignifuge, se vor respecta regulile şi măsurile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi de protecţia muncii prevăzute în standardele de firmă sau normele interne, precum şi Normele republicane de protecţie a muncii.

7.2. Pe timpul lucrărilor de ignifugare se vor avea in vedere şi următoarele măsuri generale :

— La prepararea şi aplicarea produselor ignifuge de suprafaţă se vor utiliza ochelari de protecţie pentru a feri ochii de atingerea vătămătoare cu stropi de soluţie, care pot avea un caracter puternic alcalin.

— Pe timpul lucrului se va folosi îmbrăcăminte de protecţie, cizme şi mănuşi de cauciuc. — După terminarea lucrului se vor spăla mâinile şi apoi se vor unge cu o alifie protectoare

(de exemplu pe bază ele lanolină). — Legăturile furtunului la compresor vor fi etanşe, executate conform normelor tehnice. 7.3. La ignifugarea prin impregnare la presiune se vor respecta măsurile de protecţia

muncii prevăzute de instrucţiunile în vigoare pentru folosirea instalaţiilor sub presiune. 7.4. Executanţii lucrărilor de ignifugare, inclusiv pregătirea soluţiilor de ignifugare vor

respecta normele specifice de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor corespunzătoare condiţiilor şi locului unde se desfăşoară aceste activităţi. 8. Recepţionarea şi controlul lucrărilor de ignifugare

8.1. Verificarea calităţii protecţiei prin aplicarea pe suprafaţă a produselor ignifuge constă în :

— verificarea integrităţii şi uniformităţii peliculei de protecţie, care se face pe întreaga




suprafaţă tratată ; — verificarea cantităţii de produs ignifug utilizată, calculată conform art. 3.3.3. 8.2. Lucrarea se consideră corespunzătoare dacă pelicula de protecţie este continuă şi uniformă şi

dacă sa realizat consumul specific indicat în standardul de firmă sau normă internă a produsului respectiv.

8.3. Verificarea calităţii impregnării se face prin controlul absorbţiei de soluţie şi adâncimii de pătrundere a acesteia, precum şi prin controlul soluţiei de impregnare conform STAS 9302/2 si STAS 9302/3.

8.4. În vederea recepţionării lucrărilor de ignifugare, la cererea executantului, se pot executa încercări conform standardelor în vigoare (STAS 652), de către laboratoare autorizate.

8.5. Epruvetele pentru încercări se vor pregăti şi vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de metodă. Pregătirea epruvetelor se va executa sub supravegherea beneficiarului lucrării, concomitent şi în aceleaşi condiţii cu cele utilizate în obiectivul protejat.

8.6. Epruvetele se ambalează, în prezenţa reprezentantului beneficiarului, fără a se deteriora stratul ignifug, se sigilează şi se etichetează. Pe etichetă se vor specifica: denumirea obiectivului unde sa efectuat lucrarea materialului ignifugat, denumirea produsului ignifug, data aplicării, modul de aplicare, denumirea executantului.

8.7. Epruvetele vor fi însoţite de un proces verbal de recepţie provizorie (conform modelului din anexă) din care să rezulte că acestea au fost pregătite de către executant în prezenţa beneficiarului, precum şi de documentaţia privind produsul utilizat (certificat de calitate, aviz de expediţie de la producător pentru întreaga cantitate de produs).

8.8. Laboratorul care execută încercările va elibera buletin de încercare conform standardului de metodă.

8.9. Pentru avizarea produselor ignifuge, precum şi la cererea beneficiarului, se execută încercări de laborator pentru încadrare în clasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).

CAPITOLUL 14 BAITUIREA SUPRAFETELOR DE LEMN

Băiţuirea este o altă modalitate de a schimba înfăţişarea lemnului şi de a-l proteja. Etapele băiţuirii Pregătire: mai întâi ştergeţi lemnul cu apă cu săpun. În acest fel fibrele se îmbibă şi se umflă. După

care lăsaţi să se usuce. Şlefuiţi fibrele. Mai întâi grosier cu granulaţie 100, după care tot mai fin, până la 200. Cu cât mai multe şlefuiri, cu atât rezultatul final va fi mai bun. Îndepărtaţi temeinic praful; pe cât posibil nu atingeţi cu mâna liberă lemnul, deoarece baiţul nu aderă la grăsimi.

Băiţuirea: baiţul lichid este gata de utilizare. Baiţul pulbere trebuie amestecat. Baiţurile se diluează în apă curată sau în amestec apă/alcool, după indicaţiile de pe ambalaj. Mai multă apă deschide tonul culorii, culorile se amestecă după preferinţă. Întotdeauna faceţi întâi o probă. Esenţele de lemn reacţionează foarte diferit la culori. Baiţul se aplică cu pensula sau un burete. Purtaţi mănuşi de cauciuc şi haine de lucru deoarece baiţul stropeşte uşor şi este greu de îndepărtat. Lucraţi repede şi aplicaţi baiţul cât mai ud cu putinţă. Pe suprafeţele verticale lucraţi de jos în sus. Muchiile de separare se umezesc mai întâi din abundenţă cu apă, deoarece altfel vor prelua mai mult baiţ şi vor arăta mai întunecate. Chiar şi suprafeţele mari trebuie băiţuite într-o singură trecere. Băiţuiţi în direcţia fibrelor şi ştergeţi imediat baiţul scurs. Surplusul de baiţ va fi absorbit în câteva minute. Neteziţi suprafaţa uscată cu o perie din fibre naturale sau o lavetă uscată.




Prelucrarea ulterioară: suprafeţele băiţuite pot fi prelucrate cu ceară sau grunduite. Ceara şi uleiul asigură suprafeţelor de lemn băiţuite protecţie şi strălucire. În plus lemnul rămâne cu porii deschişi, poate să respire şi dă întotdeauna o senzaţie de căldură. Uleiurile se aplică cu pensula sau un şervet de pânză. Între treceri se polizează cu granulaţie foarte fină (280). Ceara fluidă se aplică cu o pensulă, iar dacă este solidă se întinde în direcţia fibrajului cu un şervet de bumbac. Cu timpul ceara şi uleiul difuzează, de aceea procedeul trebuie repetat.

Grunduirea: mai întâi se aplică grund pentru lemn cu pensula, apoi se şlefuieşte fin (granulaţie 280). După care se şlefuieşte prin frecare cu un ghem de stofă. Cu cât se dau mai multe straturi, cu atât devine lemnul mai strălucitor.

Scule şi materiale necesare Baiţ lichid Ceară / ulei Grund pentru lemn Burete Diferite hârtii de şlefuit Pensule fără parte metalică Pensule Mănuşi de cauciuc Perie din fibre naturale Şervet din bumbac Haine de lucru

Intocmit:

Arh. Hamos Emilia



478/2014 | Caiet de sarcini conditii specifice obligatorii| Pagina | 1

CAIET DE SARCINI – CONDITII SPECIFICE OBLIGATORII

SPECIFICATII TEHNICE MATERIALE FINISAJE

DENUMIREA LUCRĂRII: ”REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CAMIN CULTURAL CIMPA DIN ORASUL PETRILA”,

ADRESA: ORAS PETRILA, STRADA CIMPA, NR. 32, JUD.

HUNEDOARA BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI PETRILA, STR.

REPUBLICII, NR. 192, JUD. HUNEDOARA PROIECTANT: S.C. EUROEIS PROCONS S.R.L. DEVA PROIECT FAZA: P.T. + D.E. - PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE




CUPRINS

SPECIFICATII TEHNICE: CAPITOLUL 1: ZUGRAVELI INTERIOARE CAPITOLUL 2: GRESIE CERAMICA SI PORTELANATA

CAPITOLUL 3: FAIANTA

CAPITOLUL 4: TAVAN FALS GIPS CARTON CAPITOLUL 5: TENCUIALA STRUCTURATA SI BAIRAMIX LA EXTERIOR PE TERMOSISTEM




CONDITII OBLIGATORII

Oferta va fi insotita de agrement tehnic pentru materialele de finisaj, esantioane de 10x10cm pentru: gresie ceramica, faianta, gresie portelanata; mostra de culoare si textura aplicata pe un suport, pentru: tencuiala structurata si bairamix.

1. ZUGRAVELI INTERIOARE

Conditionarea spatiului inaintea inceperii lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,

instalatii electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea.

In incaperile cu pardoseli din PVC, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru a-l feri de umiditate si de murdarie, care poate compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi.

Timplaria din PVC trebuie sa fie montate definitiv, accesoriile metalice la timplarie trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificate.

Pregatirea suprafetelor Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip cu aracet, trebuie sa fie plane, netede,

fara desprinderi sau fisuri : varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile. Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate,se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume). Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare ). Pasta se va prepara în cantitati care sa poata fi folosita inainte de sfirsitul prizei ipsosului (circa 6 min. ). Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, în proportie de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (în volume).Compozitia se va prepara in cantitati care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute de la preparare. Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in cazul peretilor incepind de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. In cazul cind pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuie sa fie de max. 8%.

Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi. Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi indepartate cu spaclul inainte de racirea lor. Indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula citeva minute, dupa care se curata cu spaclul.




Vopsitorie lavabila de interior Specificatii tehnice: -antifungic; -dezinfectare excelenta a peretilor; -efect antistatic; -clasa de lavabilitate 1; -culoare alba. Vopseaua lavabila de interior se va executa obligatoriu pe suprafete finisate pentru a se obtine o

suprafata plana cu rezistenta mai buna la murdarie care ii va conferi o mai buna durabilitate in timp, fiind protejata de actiunea alcalinitatii din cimentul tencuielii.

Intretinere Suprafetele finisate cu vopsea lavabila de interior se pot spala cu o carpa muiata in apa si stoarsa.

Vopsitoriile cu vopsea lavabila de interior, nu se vor spala inainte de 30 de zile de la realizarea lor.

2. GRESIE CERAMICA SI PORTELANATA

Conditionarea spatiului inaintea inceperii lucrarilor de montare a pardoselilor din gresie

ceramica Prevederile prezentului subcapitol se referă la condiţiile tehnice privind executarea pardoselilor

din gresie porţelanată şi ceramică pe şapa de mortar ciment, lipite cu adeziv cu rosturi. Lucrările de pardoseli se vor face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli

(canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii-montaj a căror execuţie ulterioarăar putea deteriora pardoseala. Conductorii electrici care se montează sub pardoseală vor trebui protejaţi cu mortar de ciment în grosime strict necesară.

Curăţarea planşeelor şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială. Diversele străpungeri din planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului,

adânciturile mai mari, etc, se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment. Se va verifica dacă instalaţiile sanitare şi termice au fost izolate corespunzător la trecerea prin

dreptul planşeelor, evitând orice contact al acestora cu planşeul şi pardoseala. Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei suport existente cu ajutorul unui strat

de egalizare – sapa autonivelanta, care trebuie să fie suficient de întărit în momentul trecerii la executarea lucrărilor de pardoseli. Dozajul şi natura acestui strat de egalizare este prevăzut în antemăsurătorile proiectului pentru fiecare tip de pardoseală în parte.

Executarea stratului suport al pardoselilor: atunci când stratul suport al pardoselilor este rigid (mortar de ciment) acesta trebuie să aibă suprafaţa perfect plană şi netedă. Când stratul suport este elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselilor.

Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de gresie se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare, mostre de gresie.




Gresie ceramica Specificatii tehnice: Grosimea: min 10mm; Dimesiuni: variatii admise de standardul EN ISO 10545-2; Calitatea suprafetei: min 95% fara defecte (EN ISO 10545-2); Rezistenta la incovoiere [N/mm2]: ≥7,5mm: >1.300N (EN ISO 10545-4); Rezistenta la soc termic: conform normei EN ISO 10545-9; Rezistenta la produse chimice: min clasa GB (EN ISO 10545-13); Rezistenta la foc: clasa A1; Rezistenta la patare: min clasa 3 (EN ISO 10545-14); Grad de antiderapare: R10; Culoare: bej deschis. Chituirea rosturilor se va realiza cu chit siliconic usor de dezinfectat si va fi asortat la culoarea

gresiei.

Gresie portelanata Specificatii tehnice: Grosimea: min 10mm; Dimesiuni: variatii admise de standardul EN ISO 10545-2; Calitatea suprafetei: min 95% fara defecte (EN ISO 10545-2); Rezistenta la soc termic: conform normei EN ISO 10545-9; Glazurarea: neglazurata; Grad de antiderapare: R11, A; Rezistenta la abraziune: PEI V – trafic intens (EN ISO 10545-7); Absorbtie de apa: sub 3% (EN ISO 10545-4); Rezistenta la inget: da (EN ISO 10545-12); Culoare: bej inchis, colorata in masa. Pentru gresia portelanata va fi ales un model care prezinta placi speciale de treapta si colt de

podest. Chituirea rosturilor se va realiza cu chit siliconic specific pentru exterior, si va fi asortat la culoarea gresiei.

In pretul ofertei vor fi incluse si baghetele antiderapante pentru trepte si rampa persoane cu dizabilitati.

3. FAIANTA

Înainte de comandarea şi livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de

faianţă se vor pune la dispoziţia beneficiarului şi proiectantului, spre aprobare mostre de placi de faianta.




Executarea lucrarilor Înainte de începerea executării placajelor de faianţă sau gresie, trebuie să fie terminate

următoarele categorii de lucrări:

-montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau căpruşelilor la uşi; -tencuirea tavanului şi a suprafeţelor pereţilor care se plachează; -montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor şi eventualele

remedieri ale acestora; -executarea mascărilor ghenelor de instalatii; -executarea lucrărilor care necesită spargeri pe faţa opusă a peretelui care trebuie placat; -îmbrăcăminţile pardoselilor reci. Pregătirea suprafeţei pereţilor: -înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se

vor pregăti conform Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) şi P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);

-placajul de faianţă sau gresie se aplică pe suprafeţe uscate, fără abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe verticală şi sub 2 mm / m pe orizontală);

-suprafaţa pe care se aplică placajul nu trebuie să aibă neregularităţi, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curăţate pe o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse în stare rugoasă.

Aplicarea plăcilor de faianţă sau gresie: -se trasează suprafeţele pentru placare, cu atenţie deosebită la stabilirea orizontalităţii şi

verticalităţii montajului; -plăcile curăţate în prealabil de praf se ţin în apă o oră şi se scurg preţ de 2-3 minute înainte de

aplicarea lor; -montarea plăcilor se face pe orizontală începând de jos în sus; -rosturile orizontale şi verticale trebuie să fie în prelungire (rost pe rost) şi în linie dreaptă, având

lăţimea indicată prin proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm; -suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu pantă de cca 2%.

Operaţiuni: -montarea plăcilor se face pe tencuiala existentă executată la nivel de tinci, cu adezivi speciali de

import, cu respectarea tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoarea plăcilor cât şi a chitului se va stabili de către proiectant;

-după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curăţa rosturile; -umplerea rosturilor se va face ulterior cu chituri speciale; -etanşările între suprafeţele placate şi recipienţi de orice fel se va face cu chituri speciale; -în cazul execuţiei placajelor de faianţă la interior, la o temperatură mai mică de +5 grade C, se

vor lua măsurile speciale prevăzute de “Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros” – indicativ C16-79.

Faianta Specificatii tehnice: Grosime: min 7 mm; Dimesiuni: variatii admise de standardul EN ISO 10545-2;




Calitatea suprafetei: min 95% fara defecte (EN ISO 10545-2); Absobtie apa: >10% (EN ISO 10545-3); Rezistenta la incovoiere [N/mm2]: ≥5mm: >600N (EN ISO 10545-4); Rezistenta la soc termic: conform normei EN ISO 10545-9; Rezistenta la produse chimice: min clasa GB (EN ISO 10545-13); Rezistenta la patare: min clasa 3 (EN ISO 10545-14); Culoare: bej deschis; Chituirea rosturilor se va realiza cu chit siliconic, si va fi asortat la culoarea faiantei. Receptia lucrarilor si verificarea calitatii Se va controla aspectul general al placajului: corespondenţa cu proiectul şi mostrele aprobate,

uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea şi orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direcţiile se admite o singură undă cu săgeată de maximum 1 mm), continuitatea şi execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţă, rosturi de lăţimi uniforme şi rectilinii, atât pe verticală cât şi pe orizontală, etc.

Se va controla gradul de aderenţă al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu alte tipuri de finisaje adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie să fie rectilinii, fără onduleuri în plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate cu chituri speciale.

Nu se admite ca nivelul placajului să fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de grosimea plăcii de faianţă.

În jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile se maschează cu rozete metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc, găurile netrebuind să fie vizibile.

Placajul de faianţă fiind un finisaj cu caracter pretenţios, recepţia se va face cu exigenţă sporită.

4. TAVAN FALS GIPS CARTON

Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de execuţie a plafoanelor (tavane) false suspendate din gips carton.

Standarde de referinta Se impune procurarea materialelor de la producători cu condiţia respectării standardelor

europene ISO 900.

Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea oricăror materiale pe şantier, se vor pune la dispoziţia

consultantului beneficiarului si a proiectantului, spre aprobare următoarele mostre: - panou de gips carton sau rigips pentru tavane; - căte un modul care poate fi aprovizionat pentru tavan mobil (pentru vizitare instalaţii ) în stabilirea desenului modulului; - o mostră din sistemul de susţinere a tavanului fix şi mobil. Pe lungimea coridorului unde se afla montate conductele principale privind instalatia de alimentare cu apa, incalzire, instalatii electrice, etc. vor fi montate module mobile in vederea vizitarii instalatiilor.




Materiale si produse a). Pentru tavane suspendate fixe: - structura metalică de susţinere a tavanului compus din:

- panouri de gips - carton sau rigips cu posibilităţi de croire conform plan tavan decorative; - vopsea lavabila de interior;

b). Pentru tavane suspendate mobile: - tije metalice cu piese de suspendare reglabile si cu posibilitate de autoblocare; - profile T (profile portante pentru panourile modulate); - module tavan fals din fibră minerală ( 60 x 60 cm) va fi montat in cadrul tavanului de gips carton in zonele de vizitare a instaltiilor; - vopsea lavabila de interior.

Placi din gips carton pentru constructii Specificatii tehnice: Cod: RB (A); Aspect: carton de culoare gri; Rezistenta: la temperaturi ridicate placile pastreaza temperatura maxima 450; Umiditate: rezistenta pana la max. 60%; Grosimea: 12,5mm; Se vor utiliza in spatiile generale.

Placi din gips carton rezistente la umezeala Specificatii tehnice: Cod: RBI (H2); Aspect: carton de culoare verde; Rezistenta: la temperaturi ridicate placile pastreaza temperatura maxima 450; Umiditate: rezistenta pana la max. 75%; Grosimea: 12,5mm; Se vor utiliza in grupuri sanitare si oficii.

Placi din gips carton cu protectie importriva incendiilor Specificatii tehnice: Cod: RF (DF); Aspect: carton de culoare roz; Rezistenta: la temperaturi ridicate placile pastreaza temperatura maxima 450; Umiditate: rezistenta pana la max. 60%; Grosimea: 12,5mm; Armatura sticla: da; Se vor utiliza in spatiile tehnice. Notă: Toate materialele si accesoriile puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C.




Livrare, depozitare si manipulare Livrarea se face conform instrucţiunilor de ansamblare a producătorului de plăci de gips - carton sau de module prefabricate pentru tavane false. Furnizorului îi revine sarcina transportului, depozitării si manipulării în condiţii care să asigure păstrarea calităţii materialelor.

Antreprenorul general al investiţiei are obligaţia, ca pe parcursul execuţiei acestei categorii de lucrări să asigure în cadrul construcţiei spaţiul de depozitare şi front de lucru.

Monajul a). Operaţiuni pregătitoare:

Lucrări ce trebuiesc terminate înaintea începerii montajului: - toate instalaţiile interioare (electrice, termice, sanitare, telefonie, semnalizare, acustica, ect); - verificarea tuturor instalaţiilor în vederea bunei funcţionări a acestora; - fixarea poziţiilor corpurilor de iluminat; - încheierea lucrărilor de finisaj atît la tavane cît şi la pereţi, verificarea verticalităţii si planeităţii acestora.

b). Trasarea structurii de rezistenţă a tavanelor: După încheierea acestei operaţiuni se solicită prezenţa proiectantului si a investitorului pe şantier în vederea obţinerii acordului lor. In cazul în care apar neconcordanţe între proiect si situaţia concretă pe şantier se solicită proiectantului modificările necesare.

c). Tehnologia de montaj: Modul de organizare a activităţii de montaj rămîne la latitudinea executantului, care trebuie să aibă în vedere că trebuie să asigure aît calitatea lucrării finale cît si garanţia în timp a acesteia.

Finisarea tavanelor fixe si mobile Inainte de trecerea la finisarea finală, se face încă o verificare a corectitudinii execuţiei

suprafeţelor. Eventualele imperfecţiuni se remediază cu un chit si bandă adezivă. Finisarea finală a tavanelor se va face cu vopsea lavabila de interior aplicată cu trafalet. Pentru zonele cu tavane mobile se va aplica aceeasi vopsea lavabila de interior.

Receptia lucrarilor si verificarea calitatii Recepţia are ca obiect:

- aspectul si starea generală; - calitatea materialului pus în operă (sondaj cu plăci luate la întîmplare).

- elemente geometrice: - asigurarea perfecţiunii suprafeţelor (planeitate, verticalitate, etc.) - regularitatea si alinierea corpurilor de iluminat. - perfecţiunea muchiilor la îmbinările între suprafeţele verticale si orizontale. - alinierea cu elementele construcţiei (pereţi, ferestre, stîlpi, sau alte elemente faţă de care proiectantul a conceput formele decorative ale tavanelor si pereţilor). - perfecţiunea finisării îmbinărilor între plăcile de gips carton.

- corespondenţa cu proiectul aprobat. Acolo unde apar neconcordanţe, executantul si investitorul împreună cu proiectantul vor decide completări, înlocuiri, refinisări, sau alte situaţii ce se impun.




5. TENCUIALA STRUCTURATA SI BAIRAMIX LA EXTERIOR PE TERMOSISTEM

Pregatirea suprafetelor inaintea inceperii lucrarilor de aplicare a tencuielilor structurate Suprafata termosistemului imbracata cu plasa de fibra de sticla, gletuita, se netezeste prin frecare

cu aparatul electric de slefuit. Praful rezultat se indeparteaza prin suflare cu aer comprimat. Se amorseaza suprafata curatata, asteptand uscarea 24h inaintea aplicarii tencielii structurate. Temperatura suportului trebuie sa fie de minim 50 C.

Conditii de aplicare: -umiditatea relativa mediului: max 70%; -temperatura mediului ambiant si a suporutlui 10-300 c; -nu se va lucra pe timp cu ploaie, vant puternic sau temperaturi scazute; -se evita lucrul la temepraturi foarte ridicate, recomandandu-se aplicarea tencuielii structurate pe

fatada in perioada din zi cand suprafata nu este expusa direct razelor solare. Instructiuni de aplicare Dupa conditionarea produsului la temperatura de 10 -300 C si o buna omogenizare, tencuiala se

aplica nediuluata, cu ajutorul unui fier de gletuit inoxidabila, se niveleaza/modeleaza cu drisca din material plastic, cu miscari verticale pentru a rezulta caneluri verticale. Grosimea maxima la care se aplica tencuiala este intre 2 si 3 mm. Tencuiala structurata va fi aplicata gata colorata in culoarea comandata – crem deschis.

Tencuiala structurata Specificatii tehnice: Aplicare si prelucrare usoara. Aderenta buna pe termosistem. Timp de uscare redus. Putere buna de acoperire. Rezistenta buna al socuri mecanice, lovire, uzura si zgariere. Rezistenta la intemperii. Caracater nepoluant. Posibilitate curatare cu jet de apa. Sortiment: granulatie 2 - 2,5mm. Ph: 7,5 – 8,5. Timp de uscare un strat: la atingere max 2h; in profunzime max 72h. Posibilitate nuantare culoare crem deschis. Obligatoriu a se intrerupe suprafata pe care se aplica la muchie pentru a nu se crea diferente de

culoare si pete pe fatada. Agrementa tehnic I.C.E.C.O.N. Bucuresti. Bairamix (sau asmenanor MosaikTop) Specificatii tehnice: Aplicare si prelucrare usoara.




Aderenta buna pe termosistem. Timp de uscare redus. Putere buna de acoperire. Rezistenta buna al socuri mecanice, lovire, uzura si zgariere. Rezistenta la intemperii. Caracater nepoluant. Posibilitate curatare cu jet de apa. Sortiment: granulatie 2 - 2,5mm. Continut de particule solide: minim 80% (particulele solide se refera la nisipurile de cuart colorat). Posibilitate nuantare culoare 53-1 (bej inchis in camp si o nuanta mai deschisa pe coloane,

copertina si soclu). Obligatoriu a se intrerupe suprafata pe care se aplica la muchie pentru a nu se crea diferente de

culoare si pete pe fatada. Agrementa tehnic I.C.E.C.O.N. Bucuresti.

Receptia lucrarilor si verificarea calitatii Recepţia are ca obiect: - aspectul si starea generală; - calitatea materialului pus în operă. - elemente geometrice: - asigurarea perfecţiunii suprafeţelor (planeitate, verticalitate, etc.); - perfecţiunea muchiilor la îmbinările între suprafeţele verticale si orizontale. - corespondenţa cu proiectul aprobat (conform fatadelor colorate).

Acolo unde apar neconcordanţe, executantul si investitorul împreună cu proiectantul vor decide completări, înlocuiri, refinisări, sau alte situaţii ce se impun. Intocmit:

Arh. Hamos Emilia

CAIET DE SARCINI REZISTENTA

LUCRĂRI DE TERASAMENTE Descrierea lucrărilor: Capitolul “TERASAMENTE” cuprinde specificaţiile pentru lucrările de execuţie a gropilor de fundaţie. Prezentul capitol conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând din îndepărtarea stratului vegetal, săparea, încărcarea în mijloace de transport, transportul, împrăştierea, nivelarea şi compactarea pământului pentru realizarea fundaţiilor. Acestea se execută cu mijloace manuale, datorită adâncimii de fundare şi existenţei reţelelor telefonice existente în preajma clădirii. Lucrările de săpături nu se vor începe înainte de a se fi executat toate lucrările pregătitoare conform prevederilor cuprinse la I.4. şi I.5. Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în proiect, pe baza studiului geotehnic şi cea constatată de executant pe teren la executarea săpăturilor, vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare. În vederea reducerii consumului de material lemnos, pentru sprijinirea săpăturilor se vor folosi pe cît posibil elemente de inventar.

Standarde şi normative: Lucrările de terasamente se execută în conformitate cu următoarele acte normative: 1. STAS 9824-0-74 - Trasarea pe teren a construcţiilor, Prescripţii generale. 2. STAS 9824/1-75 - Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice 3. STAS 5091-71 - Terasamente. Prescripţii generale. 4. C169-88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale. 5. C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente. 6. C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente.

7. Legea nr.8 /77 - legea privind asigurarea durabilităţii siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor.

8. P 70-79 - Proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu contracţii mari.

9. C 83-75 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii. 10. P10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe. 11. C 29-85 Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe.

Orice modificare ulterioară în cadrul prescripţiilor de mai sus ca şi alte prescripţii apărute după aprobarea prezentului proiect sunt obligatorii. Responsabilităţilor părţilor din contract la execuţia lucrărilor de terasamente. Prin contractul pentru realizarea lucrărilor publice cele două părţi: investitorul (beneficiarul ) şi antreprenorul (ofertantul în favoarea căruia s-a adjudecat lucrarea publică ) au următoarele obligaţii în ceea ce priveşte lucrările de terasamente: a) Investitorul are obligaţia să-şi procure toate autorizaţiile şi avizele prevăzute de lege precum şi a regulamentelor care să-i permită executarea lucrărilor în cauză.

De asemenea are obligaţia să predea executantului amplasamentul viitoarei construcţii prin aceasta înţelegându-se trasarea axului terenului, a bornelor de referinţă, a căilor de circulaţie şi a limitelor terenului pus la dispoziţia antrepenorului. Predarea se face pe bază de proces verbal de predare primire semnat de ambele părţi. b) Antrepenorul are obligaţia să execute lucrarea în termenii contractului, pe propria răspundere, pe baza datelor prevăzute în proiectul tehnic. Pentru aceasta el trebuie să verifice documentele primite de la investitor şi să-l înştiinţeze pe acesta de erorile constatate sau propuse. Antreprenorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de către investitor. Erorile intervenite pe parcursul execuţiei lucrărilor vor fi corectate de către antreprenor pe cheltuiala sa, cu condiţia ca aceasta să nu fie generate de date incorecte furnizate în scris. Pentru verificarea execuţiei lucrărilor antrepenorul este obligat să păstreze şi să protejeze toate reperele, normele şi sau alte obiecte folosite la trasare şi să faciliteze accesul investitorului şi consultantului pentru verificări şi controale ori de câte ori aceştia o doresc. De asemenea antreprenorul are obligaţia să verifice corespondenţa datelor luate în considerare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la natura terenului de fundare, prezenţa sau absenţa unor gospodării subterane, a pânzei freatice şi să-l înştiinţeze pe investitor de eventualele nepotriviri în vederea soluţionării lor. Înainte de începerea lucrărilor investitorul trebuie să stabilească de comun acord cu antreprenorul condiţii speciale de execuţie şi anume: - locul de depozitate a pământului rezultat din săpături; - surse de pământ pentru umpluturi sau locul de depozitate a pământului din săpături ce va fi folosit pentru umpluturi; - locul de depozitare a pământului vegetal; - distanţele de transport ale acestora ca şi a celorlalte materiale necesare. Trasarea obiectivului. Trasarea acestuia se face în două etape: - fixarea reperelor în teren şi axului terenului prin metoda drumuirii, pe baza planului de situaţie, etapa ce se execută de investitor şi de antreprenor la predarea amplasamentului. Trasarea lucrărilor în detaliu ce se face de către antreprenor. Metodologia de trasare şi abaterile admisibile sunt stabilite în STAS 9824-1-75 şi în Normativ C 36-85 (anexa II.2.2. ) Execuţia săpăturilor La executarea săpăturilor trebuie să se aibă în vedere următoarele: - să nu se strice echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie sau a fundaţiilor existente sau în construcţie, păstrând o distanţă suficentă faţă de aceasta pentru ca stabilitatea lor să nu fie influenţată. - să se asigure păstrarea sau îmbunătăţirea caracteristicilor pământului de sub talpa fundaţiei: - să se asigure securitatea muncii în timpul lucrărilor. Săpăturile se execută de regulă manual. Când executarea săpăturilor pentru fundaţii implică dezvelirea unor reţele de instalaţii subterane existente ( apă, canal, gaze, electrice, ) ce rămân în funcţiune trebuie luate măsuri pentru protejarea lor împotriva deteriorărilor şi a accidentelor de muncă. Aceste măsuri sunt prevăzute în proiect, iar executarea săpăturilor se va face numai după obţinerea aprobării de la instituţiile ce exploatează instalaţiile respective ( aviz de săpătură şi atunci când este cazul aviz de foc).

Executarea săpăturilor de fundaţie deasupra unui cablu electric se admite numai în prezenţa reprezentantului instituţiei care exploatează reţeaua electrică respectivă, care va indica şi controla la faţa locului măsurile ce trebuiesc luate pentru protejarea cablului respectiv şi evitarea accidentelor. Când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzut în proiect, dar există indicii asupra lor sau apar întâmplător în timpul execuţiei se va proceda astfel. - se vor opri lucrările de săpături: - se va prospecta terenul cu mijloace adecvate: - după detectare se vor anunţa atât proiectantul cât şi organele de exploatare a conductelor: - cu acordul dar şi sub controlul acestora se va proceda la mutarea sau dezafectarea lor: Datorită faptului că lucrarea se execută la paralelism cu reţeaua existentă, trebuie luate măsuri speciale de susţinere şi consolidare a taluzelor pentru asigurarea stabilităţilor fundaţiilor învecinate. Lucrările corespunzătoare de sprijinire se vor prevedea prin proiectul de execuţie. Dacă aceste lucrări au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligaţia de a cerceta fundaţiile existente şi de a lua măsuri imediate pentru a asigura stabilitatea acestor construcţii, sesizând imediat pe proiectant în vederea luării măsurilor definitive. Executantul este obligat să organizeze execuţia acestor lucrări cu cea mai mare atenţie, utilizând personal tehnic de calitate corespunzătoare, care să urmărească permanent toate fazele execuţiei. Pentru lucrările de săpături sub nivelul terenului se utilizează excavatoarele cu cupă inversă. Pentru defrişarea terenului, doborârea copacilor, scoaterea rădăcinilor, scoaterea pământului vegetal şi asanarea terenurilor denivelate sau cu gropi, amenajarea drumului de acces şi pregătirea terenului pentru lucrul cu excavatorul se pot folosi buldozerele.

Siguranţa săpăturilor şi protecţia taluzurilor Având în vedere natura terenului, săpăturile de fundaţie cu pereţi verticali nesprijiniţi pot fi executate până la adâncimea ( conf.C169-83 ) de 1.50 m. Peste această adâncime pereţii se vor sprijini, în mod obligatoriu cu dulapi de lemn aşezaţi orizontal cu filate şi şpraiţuri orizontale. Trebuie luate următoarele măsuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor: - terenul din jurul săpăturilor să nu fie încărcat cu sarcini suplimentare şi să nu fie supus la vibraţii; - pământul rezultat din săpături să nu fie depozitat la o distanţă mai mică de 1 m de la marginea gropii de fundare. În cazul săpăturilor până la 1 m adâncime, distanţa se poate lua egală cu adâncimea săpăturii. - se vor lua măsuri de îndepărtare rapidă a apelor de precipitaţii sau provenite accidental - dacă din cauze neprevăzute turnarea fundaţiei nu se realizează imediat după săpare şi se observă fenomene ce indică fenomenul de surpare, se iau măsuri de sprijinire a peretelui în zona respectivă sau de transformare a lor în pereţi cu taluz înclinat. Executantul este obligat să urmărească apariţia şi dezvoltarea crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care, dacă nu sânt cauzate de uscarea pământului, pot indica surparea malului şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor. Precauţii la cota de fundare Pentru a menţine caracteristicile mecanice ale pământului de sub talpa fundaţiei, este necesar ca turnarea fundaţiilor să se execute fără întârzieri după ce săpătura a ajuns la cota de fundare din proiect, mai ales în pământuri contractile şi loessoide.

Săpăturile ce se execută cu excavatorul nu trebuie să depăşească în nici un caz profilul proiectat al săpăturii. În acest caz săpătura se va opri la 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa fiind săpată manual. Schimbarea cotei fundului săpăturii de fundare, în timpul execuţiei, se poate face numai cu acordul proiectantului şi al beneficiarului. Fundul săpăturii adus la cote de fundare trebuie să fie neted şi cu suprafaţa nealterată. În cazul depăşirii cotei de fundare cu săpăturile, se vor executa umpluturi ce se vor compacta la un nivel minim de 92% din gradul de compactare natural. Compactarea fundului săpăturii se va executa obligatoriu la terenurile macroporice, sensibile la umezire pentru reducerea volumului de pori şi a sensibilităţii de umezire pe o grosime de 30-50 cm. Finisarea săpăturii (săparea ultimului strat) trebuie făcută imediat înaintea începerii execuţiei fundaţiei.

Inspectarea lucrărilor şi avizare Principalele operaţii privind inspectarea şi avizarea lucrărilor de săpături se execută în conformitate cu “PROGRAMUL DE CONTROL” întocmit de proiectant şi avizat de beneficiar şi executant. În etapa de pregătire a săpăturilor se urmăresc următoarele obiective şi se întocmesc următoarele acte care vor face parte din documentaţia cărţii construcţie: - predarea amplasamentului se face pe baza unui “proces verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper”, semnat de beneficiar şi proiectant în calitate de predător şi de executant în calitate de primitor. - executantul asigură trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit - configuraţia executării trasării şi a operaţiilor de nivelment în conformitate cu prevederile proiectului se asigură prin “proces verbal de trasare” a lucrării semnat de beneficiar şi de executant. Pentru verificările de ordin calitativ specifice săpăturilor, se are în vedere în principal: - verificarea de către delegatul beneficiarului şi de către antreprenor a executării săpăturii la cota de fundare prevăzută prin proiectul de execuţie al lucrării. Confirmarea verificării şi constatările făcute se consemnează în “procesul verbal” de verificare a cotei de fundare. La terminarea lucrărilor de săpături se vor verifica dimensiunile şi cotele de nivel realizat şi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul depăşirii oricărei dintre abaterile admisibile, este interzisă începerea executării construcţiilor înainte de a fi efectuate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile. În toate cazurile în care se constată că la cota de nivel stabilită prin proiect, natura terenului nu corespunde cu cea avută în vedere la proiectare, soluţia de continuitate a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.

ARMAREA BETOANELOR Acest capitol cuprinde lucrările de confecţionare şi montare a armăturilor. Se vor respecta prevederile normativelor următoare :

• NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat • C56-89 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii • C28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton

Livrarea oţelului beton se poate face conform prevederilor în vigoare şi însoţită de certificate de calitate cu evidenţierea proprietăţilor mecanice rezultate din încercări, rezultatele îndoirii la rece şi rezultatele analizei chimice. Înainte de tăierea şi fasonarea armăturilor trebuiesc îndepărtate urmele de pământ sau alte impurităţi, se curăţă zonele ruginite prin frecare cu peria de sârmă; oţelul livrat în colaci sau bare îndoite trebuie îndreptat prin întindere întindere la troliu.

Tăierea, fasonarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate în aşa fel încât să se evite schimbarea lor. Montarea armăturilor şi confecţionarea carcaselor se va face prin legarea barelor la încrucişări cu sârmă neagră. Înnădirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. La terminarea montării armăturilor, datorită importanţei deosebite a calităţii execuţiei acestora, cât şi a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate, încheindu-se procese verbale de lucrări ascunse (după armare suprabetonare şi armare planşeu).

BETOANE ARMATE În acest capitol sunt prezentate condiţiile de preparare şi punere în operă a betoanelor. Betonul livrat de staţiile de betonare trebuie în mod obligatoriu să fie însoţite de fişe de calitate în care se specifică : marca betonului, cantitatea betonului, consistenţa, lucrabilitatea, mărimea agregatelor, tipul de ciment utilizat. Prepararea şi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din normativ C140-86 cap.5. Transportul betonului cu lucrabilitate L3 se face cu autoagitatoare pentru a se evita fenomenul de segregare. Transportul local sau manevrarea betonului se face cu bene sau cu pompa de beton. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a se evita scurgerile de lapte de ciment. Înainte de turnarea betoanelor se vor respecta cu stricteţe prevederile descrise la cofrarea betoanelor şi la montarea armăturilor, de asemenea se vor îndepărta eventualele corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedentă. Suprafaţa betonului turnat anterior şi întărit care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi curăţat cu deosebită grijă prin ciocnire, de pojghiţa superficială de ciment îşi de betonul slab compactat, îndepărtâdu-se apoi materialul prin spălare cu jet de apă sau aer comprimat. Cofrajele de lemn, betonul vechi vor fi bine udate de mai multe ori ( cu 2-3 ore înainte şi imediat înaintea turnării betonului, iar apa rămasă la denivelări se va îndepărta ). Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor de transport şi de compactare a betonului. Lucrările de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de lucru. Betonul trebuie să fie pus în operă în maximum 15 minute de la aducerea la locul de turnare. Punerea în operă se va face fără întreruperi, iar dacă acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru prevăzute în tehnologia de execuţie. Se vor lua toate măsurile necesare în vederea evitării produceri fenomenului de segregare.

- înălţimea liberă de cădere a betonului maximum 1,5 m - platforme special amenajate fără a adăuga apă - turnarea de la înălţime mai mare de 1,5 m se va face prin jgheaburi tronconice

Se vor lua măsuri pentru evitarea deplasării sau deformării armăturilor din beton. Se va urmări înglobarea completă a armăturilor precum şi respectarea acoperirilor prevăzute în proiect. Nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul vibrării betonului şi nici aşezarea vibratorului pe armături. În nodurile cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui.

Circulaţia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe punţi special amenajate care să nu se rezeme pe armături, fiind interzisă circulaţia direct pe armături sau pe cofraje. Betonul la turnare trebuie să fie răspândit uniform şi în grosime de maximum 40 cm. Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică cu vibratoare omologate pentru care se cunosc caracteristicile tehnice şi funcţionale şi care se dispune de prescripţii de utilizare şi întreţinere. Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie să fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare şi a procedeului pe care urmează să-l aplice. Durata de vibrare optimă este între 5÷30 secunde. Tratarea betonului după turnare se va face pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi reducere a deformaţiilor din construcţie. Se va asigura menţinerea umidităţii betonului minimum 7 zile după turnare, protejând suprafeţele libere prin acoperiri cu materiale de protecţie şi stropire periodică prin pulverizare cu apă. În cazul executării lucrărilor pe timp friguros se vor respecta prevederile normativelor C16-84 şi C140-86. La turnarea betoanelor pe timp friguros este necesar să se exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, din partea delegatului CTC şi al beneficiarului. În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menţiona măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor şi constatările privind eficienţa acestora. Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor anexa V4 din Normativul C140-86. Temperatura betonului la transport trebuie să fie de 15-30°C pentru ca după punerea în operă şi vibrarea prin mijloace mecanice să se poată asigura o temperatură de +5°C pe toată perioada de întărire necesară atingerii unei rezistenţe de minimum 50 daN/cm2, moment de la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. În acest scop suprafeţele betonului vor fi protejate imediat după acoperire cu prelate, folii de polietilenă, saltele termoizolante, etc., astfel ca între acestea şi beton să rămână un strat de aer staţionar (neventilat) de 3-4 cm grosime. Decofrarea se poate efectua numai după verificarea rezistenţei pe probe de beton păstrate în aceleaşi condiţii ca şi elementele în cauză conform prevederilor STAS 1275-81 sau prin încercări constructive. Decofrarea elementelor de rezistenţă ale planşeelor se va face treptat păstrând câte un element vertical de siguranţă în mijlocul deschiderii grinzilor sau a plăcilor. După decofrarea oricărei părţi de construcţie se va proceda, de către şeful lotului, delegatul beneficiarului şi eventual de către proiectant la o examinare amănunţită a tuturor elementelor de rezistenţă ale structurii, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse, în care se vor consemna calitatea lucrărilor, precum şi eventualele defecte constatate şi aprecierea importanţei lor. Este interzisă efectuarea oricărei operaţii de orice fel, înaintea acestei examinări. În cazul în care se constată defecte importante ( goluri, zone segregate sau necompactate, etc. ) remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor elaborate sau însuşite de proiectant şi executate sub directa supraveghere a beneficiarului. După executarea acestor remedieri se vor încheia procese verbale de lucrări ascunse. Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile cap.10 din Normativul C140-86.

TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

În vederea înlăturării cauzelor care pot genera accidentele individuale asupra sănătăţii, în timpul executării lucrărilor de construcţii-montaj se vor respecta cu stricteţe prevederile următoarelor acte normative :

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii emis prin ordinul nr. 9/N din 15.03.199

- Norme generale de protecţie a muncii aprobate prin ordinul comun al Ministerului Muncii şi al Ministerului Sănătăţii numărul 578/20.11.1998, respectiv DB/5840/26.11.1998

Lista actelor normative prezentată mai sus, nu este limitativă, ea urmând a fi completată de unităţile participante la realizarea obiectivului cu normativele lor specifice.

Se va acorda o atenţie deosebită lucrărilor cu un grad sporit de periculozitate, cum sunt manipularea elementelor şi subansamblelor metalice, montajul structurii de rezistenţă, lucru la înălţime şi altele.

Se anexează volumele de norme specifice pentru următoarele lucrări: - norme specifice de securitatea muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betonului şi executarea lucrărilor de beton armat şi beton precomprimat. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGEREA INCENDIILOR Pe parcursul executării lucrărilor de uzinare, montaj şi exploatare, se vor respecta cu

stricteţe prevederile următoarelor acte normative în vigoare : - Decretul Consiliului de Stat nr. 290/16.08.1977 privind aprobarea normelor

generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor

- Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului, indicativ P.118-1999.

- Prevederile privind protecţia contra incendiilor prevăzute în colecţia STAS 90-76 - În vederea evitării oricărei posibilităţi de apariţie a incendiului, proiectantul

recomandă organelor de resort ale beneficiarului şi executantului completarea listei de acte normative de mai sus, cu cele specifice lor.

Pe toată durata lucrărilor, se vor lua măsuri stricte de asigurare a accesului liber în zonă a autovehiculelor speciale şi echipelor de intervenţie PSI. DISPOZIŢII FINALE Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, ele urmând a fi completate cu memoriile tehnice justificative cuprinse în proiectul de specialitate aferente lucrării şi cu prevederile standardelor şi normativelor în vigoare cuprinse în lista din capitolul 12.1 şi 12.2 a prezentului caiet. De asemenea, caietul de sarcini se poate completa de beneficiar sau executant cu măsuri suplimentare care nu contravin prevederilor prezentului caiet, normelor şi normativelor în vigoare şi care contribuie la sporirea siguranţei şi calităţii execuţiei. Proiectantul de specialitate, în calitate de autor, îşi rezervă dreptul de acceptare, adaptare sau respingere a eventualelor completări sau modificări propuse de colaboratori precum şi dreptul de completări şi modificări proprii la documentaţie ca urmare a avizelor şi recomandările forurilor competente. Beneficiarul are obligaţia, în temeiul Normativului C167-77 de a întocmi cartea tehnică a construcţiei, cumulând toate documentele necesare (proiect fază DDE, dispoziţii de şantier, caiet de sarcini, procese verbale de lucrări ascunse, procese verbale pe faze determinante, procese verbale de recepţie preliminară şi procese verbale de recepţie finală).

Se va respecta conţinutul cărţii tehnice din Normativ C167-77 Cap. A; B; C; D.

CONFECŢII METALICE

Generalităţii. Pentru execuţia investiţiei ce face obiectul prezentei documentaţii sînt necesare confecţionarea şi montarea unor elemente de construcţii metalice: stilpi, grinzi, diverse

confecţii metalice ce urmează a fi înglobate în beton (plăcuţe, rame de cornier, buloane, profile pentru puncte fixe, etc.), ş.a. Ele se vor confecţiona în ateliere specializate de şantier sau de uzină, unde există dotarea necesară pentru o execuţie de calitate şi posibilitatea verificării şi controlului acesteia. După confecţionare construcţiile metalice se vor transporta pe şantier şi se vor monta la poziţia din proiect respectând indicaţiile din acestea privind tehnologia de montaj, măsurile de protecţia anticorozivă, condiţiile de recepţie şi acţiunile de urmărire a comportării în timp. Prezentul caiet de sarcini tratează toate aceste aspecte în ceea ce priveşte condiţiile de calitate ale materialelor, uzinarea elementelor de construcţii, tehnologia de montaj, verificările în vederea recepţiei, normele de protecţia muncii şi paza împotriva incendiilor, toate în lumina prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare ce reglementează acest domeniu.

Standarde, normative şi prescripţii care guvernează execuţia construcţiilor metalice. Principalele acte normative ale căror prevederi trebuie respectate la execuţia construcţiilor metalice sânt: - STAS 566-80 - Tablă ambutisată. - STAS 2028-71 - Tablă zincată.

- STAS 8326-69 - Profile laminate. - STAS 4236-73 - Benzi late.

- STAS 333-71 - Oţel rotund. - STAS 10108/0-78 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel. - STAS 767/0-77 - Constucţii civile, industriale şi agricole, construcţii din oţel. Condiţii tehnice de calitate. - STAS 76770-77 - Construcţii din oţel. Condiţii tehnologice de calitate. - STAS 555/1-81 - Sudarea metalelor. Terminologia necesară. - STAS R 8542-79 - Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice. - STAS 500/1-78 - Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii tehnice generale de calitate. - STAS 500/2-80 - Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci. - STAS 395-80 - Oţel laminat la cald. Oţel lat. - STAS 424-80 - Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi egale. - STAS 425-80 - Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi neegale. - STAS 564-80 - Oţel laminat la cald. Oţel U. - STAS 565-80 - Oţel laminat la cald. Oţel I. - STAS 505-78 - Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate. - STAS 3480-80 - Oţel laminat la cald. Tablă striată. - STAS 2700/3-84 - Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice. - STAS 1125/1-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor. Condiţii tehnice de calitate. - STAS 1125/2-81 - Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor carbon şi slab aliate. Tipuri şi condiţii tehnice de calitate. - STAS 6662-81 - Îmbinări sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric şi cu gaze. - STAS 10564/1-81 - Tăierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale tăieturilor. - C 150-84 - Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate. - P100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social culturale, agrozootehnice şi industriale. - C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

- Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj - P 118-85 - Norme tehnice de proiectare şi realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului. Aceste prescripţii se vor respecta de către toţi factorii ce concură la realizarea investiţiei. De asemenea prescripţiile revizuite sau elaborate după întocmirea prezentului caiet de sarcini devin obligatorii în noua formă după publicare. Livrare - depozitare Unele confecţii metalice vor fi executate pe şantier în baza detaliilor de execuţie prevăzute în proiectele de specialitate, a tiparelor şi a şabloanelor executate pe şantier pentru facilitarea executării în serie a elementelor metalice care se repetă. Panourile gata compuse se expediază de la atelier la şantier, echipate cu praznuri sau alte piese pentru fixare (balustradă, casa scării, panouri despărţitoare, balcoane, grătar, etc. ) apoi se trece la verificarea elementelor suport în care urmează a se îngloba confecţiile metalice respectiv la verificarea modului de echipare a elementelor suport cu plăcuţe metalice pentru sudură, a existenţei mustăţilor pentru ancoraj, etc. Execuţia lucrărilor. Operaţiuni pregătitoare. La şantier verificarea calităţii materialelor are la bază certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie să însoţească în mod obligatoriu fiecare livrare de confecţii metalice. La certificatul de calitate se va consemna sortimentul, standardul, respectiv data fabricaţiei, furnizorul, masa netă, etc. Verificarea calităţii confecţiilor metalice revine maistrului sau şefului de echipă care recepţionează lucrarea. Transportul, depozitarea şi manipularea materialelor utilizate trebuie să se facă în strictă concordanţă cu standardele în vigoare. Condiţii climaterice şi protecţia lucrărilor în perioada de execuţie.

- ferirea de umezeală şi intemperii a materialelor. - păstrarea materialelor în ambalaje în care au fost livrate până la începerea

operaţiunilor de punere în operă. - se va controla depozitarea în stive şi folosirea materialului. Fiecare stivă va fi

echipată cu sortimentul respectiv. - între stive se vor prevedea spaţii de circulaţie. - dacă materialele şi piesele întrebuinţate corespund celor din proiect.

Montarea confecţiilor metalice. După ce verificările au fost efectuate se trece la montarea propriu-zisă astfel:

- se ancorează confecţiile metalice gata confecţionate la elementele suport de care se vor lega, respectiv: ferme metalice, contravântuiri, pane, etc. Ancorarea se realizează prin sudarea confecţiilor metalice de plăcuţele metalice cu care sunt echipate elementele din beton armat sau prin sudarea de mustăţile de oţel beton rămase aferente în acest scop. Măsuri privind protecţia muncii La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din: - Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975. - Norme de protecţia muncii ( construcţii - montaj ) aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 7N/1970. - Norme generale de protecţie împotriva incendiilor aprobate cu Decretul nr. 290/1977. Materiale Materialele ce intră în componenţa construcţiilor metalice, table şi profile metalice, fac parte din grupa de oţeluri de uz general pentru construcţii - STAS 500/1-78 - şi se vor încadra în condiţiile de calitate prevăzute de standardele corespunzătoare fiecărui tip de material.

Se va folosi oţel marca OL37 conform STAS 500-78. Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice conform mărcii şi claselor de calitate prevăzute în proiect pentru fiecare element, garantate prin certificate de calitate. Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază, precum şi caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, şuruburi, piuliţe şi şaibe) nu pot fi schimbate fără acordul scris al proiectantului. Uzina de confecţii metalice va lua toate măsurile necesare ca în elementele de construcţii să nu introducă alte materiale decât cele prevăzute în proiect şi cu calităţile corespunzătoare. Elementele componente ale construcţiilor metalice s-au încadrat conform STAS 767/0-77 în categoria de execuţie A. Conform normativelor C150-84 şi P100-92 s-a stabilit ca îmbinările sudate să se execute de clasa C2 de calitate. Orice nepotrivire sau neconcordanţă constatate cu ocazia verificării proiectelor sau pe parcursul operaţiilor de asamblare în uzină se va aduce la cunoştinţa proiectantului pentru a efectua corecţiile necesare înainte de trasarea sau debitarea materialelor. Înainte de trasare şi debitare, laminatele se vor verifica cu bucata în ceea ce priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi planeitatea, verificându-se dacă acestea se încadrează în toleranţele admisibile prevăzute în norme. Verificarea se va face pe baza numărului şarjei şi a lotului, imprimat pe laminat şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor. Îndreptarea laminatelor se va face în condiţiile STAS 3461-75. Orice metodă de a corecta eventualele defecte ale materialelor neprevăzută în norme este interzisă. Confecţionarea construcţiilor metalice Trasarea Construcţiile metalice se vor executa conform detaliilor de execuţie din proiect folosind tehnologia proprie fiecărui atelier specializat. Indiferent de tehnologia utilizată se va ţine seama ca valorile cotelor înscrise pe detalii sunt cote finale care trebuie realizate după încheierea întregului proces tehnologic de uzinare. De aceea la trasare se va lua în considerare lăţimea tăieturilor, trasarea executându-se cu precizie de ±1,00mm. Nu se admite cumularea mai multor toleranţe pe aceeaşi linie de cotă. Tăierea Debitarea laminatelor se poate face cu: fierăstrăul, foarfecă, discul abraziv, sau cu flacără oxigaz. Tăieturile date în elemente nu au voie să prezinte fisuri sau crestături, iar cele care prezintă se vor prelucra până la dispariţia acestora. Se admite tăierea pieselor din oţel cu flacăra oxigaz. Neregularităţile după tăierea cu flacăra se vor rectifica. Găurirea Găurile se execută cu burghiul sau prin poansonare (ştanţare). Poansonarea găurilor se poate face numai la piese mai subţiri de 16mm şi diametre de maxim 18mm. Găurirea cu burghiul se execută la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, iar găurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5mm mai mic, urmând ca înainte de asamblare să se facă alezarea la diametrul definitiv. Este interzisă ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor cu dornuri sau cu flacără oxiacetilenică. Găurile trebuie să fie circulare (dacă nu se prevede prin proiect altfel), fără rizuri şi cu pereţii perpendiculari pe suprafaţa materialului, iar muchiile să fie curăţate de bavuri. Găurile pentru şuruburi se vor executa după operaţiile de îndreptare şi sudare, iar acolo unde este cazul şi există posibilităţi, piesele de strâns adiacente se vor găuri simultan pentru garanţia păsuirii poziţiilor.

Asamblarea. Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor efectua în hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5o C. Asamblarea elementelor de construcţii metalice se va face pe platforme de montaj sau dispozitive potrivite care să asigure păstrarea precisă a poziţiei pieselor asamblate în vederea sudării. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element va fi stabilită printr-un proces tehnologic elaborat de specialiştii uzinei de confecţii metalice. Această ordine de asamblare trebuie astfel aleasă încât să asigure posibilitatea sudării tuturor pieselor componente în condiţii normale de lucru. Asamblarea provizorie prin sudare în puncte trebuie executată de sudori autorizaţi şi electrozi de aceeaşi marcă ca şi cele definitive de rezistenţă. Lungimea punctelor de prindere va fi de minim 60mm, iar grosimea în funcţie de procesul de sudare dar nu sub 3mm. Asamblarea şi prinderea provizorie trebuiesc făcute astfel încât eventualele abateri să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile conform punctului 2.3. din STAS 767/0-77. Sudarea. Procedeele şi metodele de sudare precum şi eventualele tratamente termice necesare se vor stabili de către tehnologul şef al uzinei folosind numai procedee tehnologice omologate care se vor alege în primul rând pe considerente de calitate şi în al doilea rând pe considerente de economie. Toate materialele de adaos (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru sudurile manuale, automate şi semiautomate vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât caracteristicile mecanice de rezistenţă a cordoanelor de sudură să depăşească cu minimum 20 rezistenţa materialului de bază. În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi prevenirea concentrării tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudură, a trecerilor, etc. şi indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile şi de clasele de calitate prevăzute în desenele de execuţie, cu respectarea abaterilor limită prevăzute în normativul C 150-84. La sudarea în mai multe straturi, suprafaţa stratului depus anterior se va curăţa cu grijă de orice urmă de zgură, mai ales marginile, iar eventualele defecte se vor înlătura şi repara înaintea aplicării stratului următor. Se recomandă ca pe cît posibil sudare să se facă în poziţie orizontală, evitându-se sudarea în poziţie verticală sau peste cap. La executarea cordoanelor de sudură se va asigura trecerea lină de la materialul de bază la sudură. Eventualele remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent trebuie să se stabilească cauzele apariţiei lor şi măsurile ce se impun pentru excluderea repetării lor. Dacă defectele din cordoanele de sudură greu accesibile nu se pot remedia în condiţii normale, remedierea lor se va face la propunerea uzinei şi cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrările de sudură se vor executa numai de către persoane autorizate având calificări corespunzătoare calităţii impuse.

STRÂNGEREA ŞURUBURULOR DE INALTA REZISTENTA

Strângerea suruburilor IP se va face in doua faze, într-o singură fază, in conformitate cu prevederile din C133-82 "Instrucţiunile tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate".

Nr. crt.

Diametrul nominal Grupa Momentul final de strângere (daNm)

50% din momentul final de strângere (daNm)

1 M12 10.9 25÷50 12.5÷25 2 M16 10.9 50÷80 25÷40 3 M20 10.9 80÷110 40÷55 4 M24 10.9 140÷190 70÷95 5 M27 10.9 185 92.5 6 M12 8.8 10÷25 5÷12.5 7 M16 8.8 25÷40 12.5÷20 8 M20 8.8 50÷75 25÷37.5 9 M24 8.8 85÷125 42.5 ÷62.5 10 M27 8.8 - -

Conform "Instrucţiunile tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate" - C133/82, verificarea momentului de strângere se face pe cel puţin un şurub din fiecare zonă caracteristică a îmbinării. În cazul în care valorile momentelor de strângere efectiv realizate la controlul pretensionării suruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica în continuare un un număr dublu de şuruburi de înaltă rezistenţă alese în acelaşi mod ca la prima verificare. După efectuarea strângerii şurburilor de înaltă rezistenţă pretensionate nu se va face chituirea îmbinării, deoarece suprafeţele care vin in contact sunt protejate împotriva coroziunii prin grunduire şi vopsire la fel ca întreaga confecţie metalică . PENTRU ŞURUBURILE DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ STAS-urile in vigoare sunt : Suruburi IP : SR EN 14399-3/2005 - gr.10.9 sau gr.8.8 Piulite IP : SR EN 14399-3/2005 -gr.10; gr.8 Saibe IP : STAS 8796/3-89 PENTRU ŞURUBURILE PRECISE STAS-urile in vigoare sunt :

Suruburi precise SR EN ISO 4014-2003 Piulite precise SR EN ISO 4032-2002 Saibe STAS 2241/1-82 Protecţia anticorozivă, marcarea şi premontajul uzinal Pentru condiţii normale de exploatare confecţiile metalice se vor proteja anticoroziv cu un strat de miniu de plumb şi două straturi de vopsea de ulei, aplicate încă de uzină, protecţie ce se va reface în aceeaşi structură după executarea sudurilor de montaj. Pentru medii agresive de exploatare se vor face studii specializate pentru indicarea protecţiei corespunzătoare şi se vor întocmi caiete de sarcini care tratează aceste operaţii. Se va urmări şi consemna în procese verbale de lucrări ascunse aplicarea protecţiei anticorozive pe suprafeţe interioare ale elementelor care urmează să fie închise. Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de recepţia în uzină. Marcarea se va face cu vopsea în contrast şi rezistentă la intemperii. Operaţiunile de marcare vor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/-77. Pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea construcţiilor metalice pe şantier, se cere premontajul elementelor şi subansamblurilor în uzină. În vederea realizării premontajului, îmbinările care sunt destinate a fi executate cu sudura de montaj au fost prevăzute şuruburi de centrare pentru montaj.

Execuţia lucrărilor de montaj Conform legislaţiei în vigoare factorii care participă la execuţia construcţiilor metalice îşi vor alinia activităţile astfel încât fluxul operaţiilor tehnologice să decurgă normal fără întreruperi, încrucişări sau suprapuneri. Astfel uzinei de confecţii îi revine sarcina ca pe lângă tehnologia de uzinare să execute şi marcarea, depozitarea şi ambalarea pentru transport. Transportul construcţiilor metalice se va face cu mijloace adecvate de către întreprinderea de montaj sau uzina de confecţii pe baza proiectului tehnologic întocmit de ultima. Livrarea elementelor confecţionate către şantier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar având în vedere ordinea de montaj. Conform prevederilor pct. 13.8. din normativul P 100-92, executantul (întreprinderea de montaj ) are obligativitatea întocmirii proiectului de montaj, care trebuie să respecte conţinutul cadru din respectivul normativ. Elementele componente ale structurilor de rezistenţă vor fi executate în uzină şi livrate pe şantier pentru montaj sub forma de subansamble. În şantier lucrările de execuţie constau în operaţii de asamblare la sol şi la poziţie a subansamblelor şi montaj final. Ele se vor executa pe baza proiectului de montaj întocmit în care se vor indica: cotele principale ale construcţiei ( cotele de control), ordinea în care se face montajul şi se execută îmbinările, dispozitivele şi utilajele folosite etc. Ţinând cont de următoarele:

• tehnologia de execuţie a lucrărilor se va stabili pe categorii de operaţii. • montarea diferitelor părţi ale construcţiei se va face introducând, pe măsura montării

elementelor de legătură, contravântuirile prevăzute prin proiect, astfel încât partea indicată să aibă asigurată stabilitatea şi rezistenţa necesară pentru a prelua încărcările ce pot surveni în timpul montajului.

• fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor definitive de montaj se vor face după verificarea poziţiilor în plan şi pe verticală a elementelor construcţiei şi a corespondenţei lor cu cotele din proiect.

• în timpul montajului provizoriu şi la definirea poziţiei construcţiei se va urmării evitarea însumărilor de abateri astfel încât să nu se depăşească toleranţele admise de STAS 767/0-77.

• se interzice forţarea construcţiei (sau a unor elemente componente) prin presare, îndoire sau lovire, evitându-se astfel deformarea pieselor şi/sau apariţia în acestea a unor eforturi suplimentare.

• definitivarea îmbinărilor se va face în ordinea prevăzută în proiectul de montaj. Elementele de legătură se vor fixa şi centra la montaj prin intermediul prinderilor cu găuri ovalizate.

Înnădirile prevăzute în proiect pentru realizarea construcţiilor metalice se vor efectua la sol sau la poziţie funcţie de poziţia în construcţie şi de tehnologia de montaj adoptată.

Prinderile s-au proiectat a se execută cu sudură, cu şuruburi păsuite şi cu şuruburi autofiletante. De asemenea executantul îi revine unele obligaţii suplimentare înaintea începerii lucrărilor de montaj în cazul elementelor care se îmbină prin sudare pe şantier. În timpul execuţiei construcţiilor din oţel elementele şi subansamblele componente sunt protejate încă din atelier. În zonele în care s-au executat suduri de montaj sau în care s-au executat suduri de montaj sau în care protecţia a fost deteriorată la transport sau montaj, acesta se va reface în structura prevăzută in proiect.

Controlul execuţiei Controlul execuţiei se va face atât în etapa de uzinare cît si la montaj, urmărindu-se permanent calitatea confecţiilor metalice şi din aluminiu cu respectarea proiectului întocmai elaborat. La uzinare se va efectua controlul tehnic după fiecare fază de prelucrare, insistându-se la verificările după debitare, după prelucrare, după asamblare si după sudare cu scopul

de a preveni introducerea în fabricaţie a unor materiale sau piese necorespunzătoare exigentelor de calitate prescrise în proiect şi de a avea asigurate condiţiile necesare pentru efectuarea unor lucrări de calitate, iar în final executarea lucrării la nivelul exigenţelor impuse. La montaj controlul tehnic se va efectua urmărindu-se în special calitatea subansamblurilor uzinate, calitatea îmbinărilor de montaj, forma şi cotele obţinute în plan şi elevaţie pentru construcţia finală. Toate constatările făcute cu ocazia controalelor în diverse etape se vor înscrie în procese verbale semnate de toţi factorii ce concură la realizarea construcţiei. Recepţia lucrărilor -Recepţia în atelier Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate înainte de livrare, prin organele de control tehnic de calitate ale atelierului. Recepţia se face după terminarea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecţie anticorozivă. Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării cît şi la recepţia în uzină , se vor consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină în conformitate cu dispoziţiile în vigoare. Elementele respinse la recepţie vor fi remediate. Dacă remedierile nu sunt posibile, precum şi în cazurile documentele de verificare a calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilităţii elementelor respective va fi luate de către proiectant. În cazul când se prevăd efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor în cauză, dispoziţiile se vor da în scris şi vor face parte integrantă din dosarul de recepţie, ca si rezultatele încercărilor sau verificarea executării corecte a modificărilor prescrise. -Recepţia pe şantier La recepţia elementelor pe şantier se va ţine seama de reglementările în vigoare privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, cu care ocazie se vor încheia procese verbale. Procedurile recepţiei pe şantier a confecţiilor din oţel uzitate se vor desfăşura cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Se vor respecta strict prevederile din “SISTEMUL DE EVIDENŢĂ ÎN ACTIVITATEA DE CONTROL TEHNIC AL CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR” elaborat de IGSIC şi publicat în BC nr.2/81. Terminarea lucrărilor La terminarea fiecărei faze a lucrărilor de montare ( prin care se înţelege lucrările de montaj pe un sector dat ) se va efectua verificarea calităţii lucrărilor de montare executate, care va cuprinde:

- examinarea conţinutului şi existenţei documentaţiei de atestare a calităţii, care trebuie să cuprindă elementele specificate în Normativul C 56 - 85, caietul XIX.

- verificări directe care se referă la: a). Terminarea integrală a lucrărilor de montare din cadrul fazei. b). Verificarea dimensională şi calitativă, bucată cu bucată a lucrărilor de montare. La executarea lucrărilor se vor consulta şi respecta următoarele standarde şi normative în plus faţă de cele menţionate până în prezent.

-STAS 7009-79 - Construcţii civile, industriale şi agro-zootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Terminologie. -STAS 7365-74 - Sudarea metalelor. Poziţii principale de sudare. -STAS 395-80 - Oţel laminat la cald. Oţel lat. -STAS 404/2-80 - Ţevi din oţel, laminate la cald pentru construcţii. -STAS 500/1-78 - Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii tehnice generale de calitate. -STAS 500/2-80 - Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci.

-STAS 505-78 - Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate. -STAS 564-80 - Oţel laminat la cald. Oţel U. -STAS 565-80 - Oţel laminat la cald. Oţel I. -STAS 1111-79 - Încercări tehnologice ale ţevilor din oţel. -STAS 5540-77 - Încercări ale îmbinărilor, sudate cap la cap

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII ŞI DE

PREVENIRE ŞI STINGEREA INCENDIILOR Măsuri de protecţie a muncii La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoare la normative şi prescripţii pentru protecţia munci:

Norme republicane de protecţia muncii ediţia 1975 Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor

electrice - indicativ PE 205-1981. Norme de protecţia muncii la lucrări de construcţii-montaj aprobate prin ordinul

M.C. Ind. nr.1233/D din 29.12.1980. Prescripţii tehnice C 15/1984 colecţia ISCIR.

La execuţia lucrărilor cît şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor proiectate se va urmări respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative menţionate care vizează activitatea pe şantier. Tehnica securităţii muncii În cele ce urmează se prezintă principalele măsuri care trebuie avute în vedere la execuţia lucrărilor:Personalul muncitor trebuie să aibă cunoştinţele profesionale şi cele de protecţia muncii specifice lucrărilor ce se execută, precum şi cunoştinţe privind acordarea primului ajutor în caz de accident. Este necesar să se facă instructaje cu toţi oamenii care iau parte la procesul de realizare a investiţiei precum şi verificarea cunoştinţelor referitoare la NTS. Instructajul este obligatoriu pentru întreg personalul muncitor din şantier precum şi pentru cel din alte unităţi care vin pe şantier în interes de serviciu sau interes personal. Pentru evitarea accidentelor sau a îmbolnăvirilor, personalul va purta echipament de protecţie corespunzătoare în timpul lucrului sau de circulaţie prin şantier. Aparatele de sudură precum şi generatoarele de acetilenă vor trebuii controlate înainte de începerea execuţiei şi în timpul ei de serviciu “Mecanic şef” al întreprinderii sau al şantierului respectiv. Mecanismele de ridicare vor fi deservite numai de personal calificat. Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor. În timpul transportului pe verticală, elementele de construcţie vor fi asigurate contra deplasărilor longitudinale sau transversale. Operaţiile de încărcare şi descărcare manuală se vor face prin rostogolire pe plan înclinat cu ajutorul unor dispozitive corespunzătoare sarcinilor respective şi controlate înainte de începerea lucrărilor. Se interzice examinarea ţevilor ce se încearcă la presiune, precum şi ciocănirea lor în timpul introducerii aerului comprimat sau a apei. Se interzice staţionarea personalului muncitor să staţioneze lângă blinduri (flanşe oarbe) şi îmbinări cu flanşe în timpul executării probelor de presiune. În cazul folosirii macaralelor se va respecta sarcina admisă a acestora. Este interzisă descărcarea ţevilor prin cădere sau rostogolire liberă. Efectuarea operaţiilor de încărcare şi descărcare se va face sub conducerea şefului de echipă care răspunde de aşezarea macaralelor în raport cu greutatea materialelor de construcţie şi cu capacitatea acestora, precum şi de întreaga manevră de coborâre. Se vor monta plăcuţe avertizoare pentru locurile periculoase.

La lansarea conductelor sau a prefabricatelor vor fi utilizate numai macarale verticale cu capacitate corespunzătoare sarcinii, cu cârlige asigurate, iar operaţia de lansare seva executa numai în prezenţa şefului de echipă. Se interzice personalului muncitor în şanţuri, puţuri sau goluri când se coboară sau se ridică în acestea sau prin acestea diferite materiale. În timpul montajului se vor evita manevrele lângă stâlpi electrici aerieni pentru a nu se produce avarierea acestora. Aceleaşi norme vor fi respectate beneficiar şi executant.

Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor Normativele avute în vedere la întocmirea prezentei documentaţii sunt:

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor aprobate prin Decret 290/1977.

- Decret privind prevenirea şi stingerea incendiilor nr.232/1974(republicat în 1978). - Normativ privind proiectarea instalaţiilor termoenergetice ale termocentralelor - indicativ PE 224/1982. La execuţia proiectului, executantul şi beneficiarul au obligaţia să respecte cu stricteţe, pe toată durata desfăşurării lucrărilor toate prevederile cuprinse în normele de prevenire şi stingere a incendiilor sus menţionate care vizează activitatea pe şantier. Dacă pe parcursul execuţiei unele din normele menţionate referitoare la protecţia muncii sau prevenirea şi stingerea incendiilor se complectează sau se modifică, sau apar norme noi acestea devin obligatorii de respectat în forma finală după aprobare şi publicare. Intocmit, Ing.Luca Cristian

Date post:	01-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	buihanh
View:	301 times
Download:	12 times

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA - Orasul · PDF filecapitolul 12: sarpanta din lemn . capitolul...

Documents