- plan instalatii electrice -E1 - plan instalatii termice -T1 - plan instalatii sanitare -S1
INTOCMIT,
ING. BALTATESCU V.
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
1. LISTA SI SEMNATURILE PROIECTANTILOR ARHITECTURA: - ARH. ROTARU CONSTANTIN...............................
STRUCTURA: - ING. BALTATESCU VASILE..................................
INSTALATII: - ING. ISCU MARIUS………....................................
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
2. MEMORIU
2.1. DATE GENERALE
- Denumirea investitiei : “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI”- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU
- Beneficiar: COMUNA SANDULENI - Amplasament : COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU - Faza de proiectare : P.Th. - Regim de inaltime : P
VECINATATI : NORD : DRUM SATESC VEST : CASA PAROHIALA SUD : PARAUL VERSESTI
EST : PROPR. NICA STEFAN Prezenta documentatie contine piesele scrise si desenate necesare in vederea amenajarii unui grup sanitar, beneficiar al lucrarii COMUNA SANDULENI.
TEMA DE PROIECTARE
La comanda beneficiarului si in baza Legii 50/1991 cu completarile si modificarile ulterioare privind autorizarea lucrarilor de constructii, privind continutul cadru al documentatiilor de autorizare de construire s-a intocmit prezenta documentatie de autorizare in faza P.Th. Prezenta documentatie prezinta posibilitatea amenajarii unui grup sanitar, in incinta scolii generale existente in COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU, conform discutiilor si schitelor intocmite cu beneficiarul si care constituie tema de proiectare.
DESCRIREA AMPLASAMENTULUI
Grupul sanitar propus pentru executie va fi amplasat in incinta scolii generale din satul Versesti, intr-una din salile de clasa propusa pentru schimbare de destinatie.
CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE
Amplasamentul propus se incadreaza in zona climei temperat continentale cu variatii de temperatura specifice celor patru anotimpuri influientate de factorii de pozitionare geografica si a influentei vanturilor de nord-est. Temperaturile de vara se situeaza intre limitele 12-32 grade iar iarna -28-3 grade conform datelor statistice ale INMH Bucuresti.
CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE TERENULUI DE AMPLASAMENT
Terenul pe care este amplasa constructia existenta, este situat intro zona usor inclinata, cu stratificatie uniforma care se incadreaza in categoria terenurilor bune de fundare.
Conform normativului P100-1/2013 amplasamentul se afla in zona cu ag= 0,35 g si Tc=0,7 sec. Adancimea de inghet este de 0,90 m – 1,00m de la CTN .
CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE
Cladirea existenta este o constructie cu regim de inaltime parter, care a fost edificata in anul 1971 si are destinatia de scoala.
La cererea beneficiarului un spatiu existent este propus pentru schimbare de destinatie, dupa cum urmeaza :
SITUATIA EXISTENTA: sala de clasa cu S=47.52 mp, propusa pentru amenajare grup sanitar ; SITUATIA PROPUSA: G.S baieti cu S=10.36 mp , G.S. fete cu S=6.84 mp , G.S. persoane cu
dizabilitati cu S=6.66 mp , G.S. profesori cu S=4.24 mp , magazie curatenie cu S=5.32 mp , hol cu S=11.81 mp;
Constructia existenta are structura de rezistenta realizata din pereti portanti, cu stalpisori la colturi si intersectii de ziduri, centuri si buiandrugi din beton armat monolit.
Inchiderile perimetrale sunt realizate din zidarie din caramida plina cu grosimea peretilor de 30cm. Compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida plina cu grosimea peretilor de 25cm.
Planseul peste parter este realizat din grinzi de lemn. Acoperisul este de tip sarpanta in multiple ape, realizat din lemn ecarisat si ignifugat,
invelitorile sunt realizate din tabla profilata tip tigla. Fundatiile sunt de tipul fundatii continue cu bloc de fundare din beton simplu si elevatii din
beton armat monolit.
Conform temei de proiectare stabilita de catre beneficiar, sala de clasa aflata pe latura vestica a cladirii isi va schimba destinatia in grupuri sanitare.
In acest scop vor fi executate urmatoarele lucrari :
- dezafectare pardoseli existente ; - desfacere tamplarie existenta ; - desfacere finisaje interioare si tencuieli la pereti si tavane – unde este cazul ; - inchidere partiala a golurilor de ferestre ; - executie compartimentari interioare din BCA si gips carton rezistent la umezeala si socuri,
sustinut de o structura executata din profile metalice ; - montare tamplarie noua din PVC cu geam termopan ; - refacere finisaje la pardoseli care vor fi placate cu gresie antiderapanta ; - refacere finisaje la pereti cu glet si var lavabil precum si prin placare partiala cu faianta
portelanata ; - refacere finisaje la tavane cu glet si var lavabil .
Constructia se incadreaza in clasa III de importanta,[P100-1/2013], categoria de importanta
"C". [ HGR-766/97 ] .
INSTALATII INTERIOARE [APA, CANAL, ELECTRICE ]
Instalatia de alimentare cu apa – racord la putul forat existent. Instalatia de canalizare – racord la bazinul vidanjabil existent.
Instalatia electrica a grupurilor sanitare se va rezolva prin racordul instalatiei proiectata la TGLP existent. Incalzirea grupurilor sanitare se realizeaza realiza cu C.T. existenta care functioneaza cu combustibil solid.
AMENAJARI EXTERIOARE SI SISTEMATIZARE VERTICALA AMENAJARI EXTERIOARE
Nu este cazul.
SISTEMATIZAREA PE VERTICALA
Nu este cazul.
INCADRAREA IN LEGISLATIE
La intocmirea documentatiei s-au avut in vedere urmatoarele norme si prescriptii in vigoare : - Legea nr. 10/24/01/1995 privind calitatea in constructii; - Normativul P100-1-2013 privind asigurarea gradului de protectie antiseismica pentru acest gen de lucrari ; - STAS-10107-90 privind alcatuirea si realizarea elementelor din beton simplu si beton armat; - NP112- 04, CR 6 -2006 - NP 019-97 privind calculul starii limita a elementelor structurale din lemn . La realizarea constructiilor se vor respecta Normele de securitate si sanatate in munca pentru acest gen de lucrari, normele PSI in vigoare. Beneficiarul are obligatia sa asigure ignifugarea materialului lemnos folosit in lucrare [inclusiv sarpanta].
DISPOZITII FINALE
Documentatia tehnica a fost intocmita in baza temei de proiectare convenita cu beneficiarul, a documentelor cadastrale puse la dispozitie de beneficiar. La amplasarea constructiei s-a tinut cont de solicitarea beneficiarului raportata la legislatia in vigoare.
Conform HG nr. 925/20/11/1995 . art. 7 si a Legii10-95 privind calitatea in constructii, beneficiarul are obligatia de a verifica proiectul pentru obtinerea autorizatiei de construire printr-un verificator atestat pentru cerintele de calitate A1. Conform Legii10-95 este interzisa aplicarea documentatiilor tehnice si a detaliilor neverificate de catre un verificator atestat.
Conform HG nr. 272/14 iunie 1994 privind aplicarea " Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii " art. 14 ,f, beneficiarul trebuie sa anunte Inspectia de Stat in Constructii a judetului Bacau in termen de 30 de zile inainte de inceperea lucrarilor de constructii . In conformitate cu prevederile Legii 50/1991 , ale Ordinului MLPAT NR. 91/1991 , ale Ordinului Ministerului Finantelor nr. 792/1994 si a celorlalte acte normative in vigoare referitoare la promovarea obiectivelor de investitii, atacarea, realizarea si finantarea lucrarilor sunt conditionate de obtinerea avizelor si acordurilor specifice. Obtinerea avizelor si acordurilor sta in sarcina beneficiarului si se realizeaza pe baza documentatiilor si elementelor specifice oferite de catre proiectantul general. Beneficiarul va utiliza prezenta documentatie doar pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, urmarind ca executarea lucrarilor sa se faca pe baza proiectului faza Pth + DDE . Documentatia a fost intocmita in doua exemplare, ambele cu aceeasi valabilitate de original.
INTOCMIT ING. BALTATESCU V.
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
2.2. MEMORII PE SPECIALITATI
MEMORIU DE ARHITECTURĂ
Capitolul I - DATE GENERALE
I.01 - Obiectul proiectului: “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI”- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU
- beneficiar: COMUNA SANDULENI - amplasament: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU
I.02 - Caracteristicile amplasamentului - incadrare in localitate si zona : Constructia in care se propune amenajarea unui grup sanitar este amplasata pe terenul
proprietate a COMUNEI SANDULENI existent in COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU. Aceasta are destinatia de scoala si a fost edificata in anul 1971.
- descrierea terenului : Terenul pe care este amplasa constructia existenta, este situat intro zona usor inclinata, cu
stratificatie uniforma care se incadreaza in categoria terenurilor bune de fundare. Adancimea de inghet este de 0,90 m – 1,00 m de la CTN .
- conditii de clima : Amplasamentul propus se incadreaza in zona climei temperate cu variatii de temperatura specifice celor patru anotimpuri influientate de factorii de pozitionare geografica si a influentei vanturilor de nord-est. Temperaturile de vara se situeaza intre limitele 12-32 grade iar iarna -28-3 grade conform datelor statistice ale INMH Bucuresti .
- zona seismica de calcul : Constructia proiectata se incadreaza din punct de vedere seismic , conform normativului P100-1/2013 in zona de hazard seismic cu ag=0,35g (acceleratia terenului) si Tc=0,7 sec. (perioada de colt).
- particularitati geotehnice ale terenului : conditiile de amplasare si de realizare ale constructiei sunt conforme cu PUG COM. SANDULENI, aprobat prin HCL (dupa caz PUZ sau PUD), Codul Civil si Certificatul de urbanism emis de Primaria COM. SANDULENI;
- relatia cu constructiile invecinate : In zona de amplasament a constructiei nu se gasesc conducte si cabluri sub si supraterane care sa afecteze constructia propusa.
- modul de asigurare a utilitatiilor Instalatia de alimentare cu apa – racord la putul forat existent. Instalatia de canalizare – racord la bazinul vidanjabil existent.
Instalatia electrica a grupurilor sanitare se va rezolva prin racordul instalatiei proiectata la TGLP existent.
Incalzirea grupurilor sanitare se realizeaza realiza cu C.T. existenta care functioneaza cu combustibil solid. I.03 - Caracteristicile constructiei
- dimensiunile maxime la teren: 29.98 m x 17.95 m - regim de inaltime : P HMAX. CORNISA (STREASINA) = 4.30 m; HMAX. COAMA = 7.20 m
Constructia proiectata se incadreaza la CATEGORIA “C” DE IMPORTANTA (conform HGR nr. 766/1997) si la CLASA "III" DE IMPORTANTA (conform Normativului P100-1//2013).
I.04 - Elemente de trasare sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism.
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA
- lista spatiilor interioare : PARTER : cancelarie, 6 sali de clasa, 4 holuri, laborator, depozit, G.S. profesori, G.S. persoane cu dizabilitati, G.S. fete, G.S. baieti, magazie curatenie ;
O sala de clasa va fi amenajata ca si grup sanitar.
- inaltimea spatiilor interioare : PARTER: 3.40 m
Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ
III.01 - Sistemul constructiv Constructia existenta are structura de rezistenta realizata din pereti portanti, cu stalpisori la
colturi si intersectii de ziduri, centuri si buiandrugi din beton armat monolit. Planseul peste parter este realizat din grinzi de lemn. Fundatiile sunt de tipul fundatii continue cu bloc de fundare din beton simplu si elevatii din
beton armat monolit.
III.02 - Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare Inchiderile perimetrale sunt realizate din zidarie din caramida plina cu grosimea peretilor de 30
cm. Compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida plina cu grosimea peretilor de 25cm.
III.03 - Finisajele interioare Spaţiile interioare sunt finisate la pardoseala functie de destinatia incaperilor cu gresie si
parchet, la pereţi şi plafoane sunt aplicate zugraveli din var lavabil in culori pastelate.
III.04 - Finisajele exterioare Cladirea este finisata la exterior cu tencuieli decorative, soclul este placat cu imitatie de piatra
naturala, tamplaria este realizata din PVC cu geam termopan.
III.05 - Acoperisul si invelitoarea Acoperisul este de tip sarpanta in multiple ape, realizat din lemn ecarisat si ignifugat,
invelitorile sunt realizate din tabla profilata tip tigla. III.06 - Cosurile de fum – Nu este cazul.
III.07 - Alte solutii constructive specifice proiectului
Conform temei de proiectare stabilita de catre beneficiar, sala de clasa aflata pe latura nord-vestica a cladirii isi va schimba destinatia in grupuri sanitare.
In acest scop vor fi executate urmatoarele lucrari :
- dezafectare pardoseli existente ; - desfacere tamplarie existenta ; - desfacere finisaje interioare si tencuieli la pereti si tavane – unde este cazul ;
- inchidere partiala a golurilor de ferestre ; - executie compartimentari interioare din BCA si gips carton rezistent la umezeala si socuri,
sustinut de o structura executata din profile metalice ; - montare tamplarie noua din PVC cu geam termopan ; - refacere finisaje la pardoseli care vor fi placate cu gresie antiderapanta ; - refacere finisaje la pereti cu glet si var lavabil precum si prin placare partiala cu faianta
portelanata ; - refacere finisaje la tavane cu glet si var lavabil .
Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995)
IV.01-Cerinta «A» REZISTENTA SI STABILITATE Conform HGR 925 /1995 art. 7 , beneficiarul va verifica documentatia de autorizatie de construire printr-un verificator tehnic MLPAT pentru cerinta A1.
Beneficiarul are obligatia de a incepe lucrarile de constructie pe baza unui proiect tehnic si al detaliilor de executie conform Legii 10/1995.
IV.02 Cerinţa «B» SIGURANTA IN EXPLOATARE SIGURANTA CU PRIVIRE LA CIRCULATIA ORIZONTALA INTERIOARA SI EXTERIOARA Documentaţia prevede pardoseli (conf. normativ C37), înălţimi de siguranţă (conf. STAS 6131) şi înălţimi utile (conf. Norme Generale de Protecţia Muncii 1996). Circulaţia exterioară
- pavele din beton prefabricat cu striaţii si gresie antiderapanta.
Circulaţia interioară orizontală - pardoselile prevăzute sunt antiderapante şi antifoc.
Circulatia interioara se realizeaza pe caile de acces (existente). Materialele cu care se realizeaza finisajul pardoselelor constructiei sunt alese sa fie antiderapante.
La nivelul pardoselilor nu exista proeminente joase care sa faciliteze producerea unor accidente in timpul circulatiei persoanelor. SIGURANTA CU PRIVIRE LA SCHIMBARILE DE NIVEL Zonele in care interin schimbari de nivel, sunt prevazute cu parapeti de protectie cu inaltimea de 90cm realizati din lemn si metal. SIGURANTA LA DEPLASAREA PE SCARI SI RAMPE
Nu este cazul.
SIGURANTA CU PRIVIRE LA ILUMINAT Instalatia electrica este astfel conceputa incat sa permita intreruperea alimentării cu energie electrică in conditii de siguranta in caz de avarii. Pozitionarea corpurilor de iluminat este conceputa astfel incata sa se evite sau limita fenomanul de orbire.
SIGURANTA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCARI RULANTE Nu este cazul. SIGURANTA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALATII Nu este cazul. SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE INTRETINERE (posibilitate intretinere) Pardoseli antiderapante . SIGURANTA CU PRIVIRE LA EFRACTIE SI PATRUNDEREA ANIMALELOR DAUNATOARE SI INSECTELOR
- Imprejmuirea corespunzatoare a proprietatii, – Impiedicarea forţării din afară, – Grile şi plase.
IV.03-Cerinta «C» SIGURANTA LA FOC GRADUL DE REZISTENTA LA FOC În conformitate cu prevederile tab. 2.1.9. / cap. 2 din P 118-99, combustibilitatea şi clasa de inflamabilitate a materialelor din componenţa elementelor de construcţie care sunt luate în considerare prin criteriile de clasificare sunt corespunzătoare cerinţelor din tabel pentru încadrarea în gradul IV de rezistenţă la foc.
PROTECTIA LA FOC FATA DE VECINATATI Se realizează prin: - Utilizarea unor materiale de construcţie şi finisaje incombustibile sau greu combustibile şi ignifugarea materialelor lemnoase utilizate. - Amplasarea clădirilor proiectate la distanţe suficient de mari faţă de clădirile învecinate, care să asigure limitarea propagării focului de la o clădire la alta în cazul izbucnirii unui incendiu.
LIMITAREA PROPAGARII FOCULUI IN INTERIORUL CLADIRII SI PE FATADE, PRECUM SI EVACUAREA FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI. - Limitarea propagării focului în interiorul clădirilor şi pe faţade este realizată prin utilizarea unor materiale de construcţie şi finisaje incombustibile sau greu combustibile şi ignifugarea materialelor lemnoase utilizate. - Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi se face prin geamuri. ASIGURAREA CAILOR DE EVACUARE SI SALVARE A PERSOANELOR SI REALIZAREA MASURILOR CONSTRUCTIVE DE PROTECTIE LA FOC A CAILOR RESPECTIVE. - Evacuarea se face direct în exterior. CAI DE ACCES INTERIOARE SI EXTERIOARE PENTRU INTERVENTIE ÎN CAZ DE INCENDIU. - Sunt asigurate posibilităţi de acces din exterior, directe şi lipsite de obstacole.
IV.04-Cerinta «D» IGIENA , SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA SI SANATATE IN CLADIRE. 1. Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior : In zona de amplasament a constructiilor ce face obiectul prezentei documentatii tehnice nu au fost identificate noxe exterioare peste limita admisa conform reglementarilor. 2. Masuri pentru asigurarea calitatii aerului functie de destinatia spatiilor, activitati si numar ocupanti : In toate spatiile constructiei propuse pentru realizare se asigura improspatarea aerului prin ventilatie pe cale naturala prin ferestrele si usile proiectate. Pentru toate încăperile sunt asigurate condiţiile necesare de ventilare naturală; volumul de aer luat în calcul: 2m3 aer / oră 1persoană. 3.Controlul climatului radiativ- electromagnetic:
Nu există emanaţii radioactive, câmpuri electrice, magnetice peste limita admisa, conform normativelor in vigoare. 4.Posibilitati de mentinere a igienei :
Sunt asigurate toate condiţiile de microclimat temperatură, umiditate, iluminat natural şi artificial, ventilaţie naturală şi mecanică unde este cazul. 5.Mediul termic şi umiditatea:
Asigurarea unui climat termic corespunzator este realizata datorita usilor si ferestrelor cu grad ridicat de etansietate si placarii cu polistiren-10cm grosime a exteriorului cladirii, lucrari executate intr-o etapa anterioara.
6.Iluminatul natural şi artificial: Iluminatul natural este realizat prin pozitionarea si dimensiunile ferestrelor proiectate precum si datorita orientarii constructiei fata de punctele cardinale. 7. Alimentarea cu apă şi igiena apei vizează ;
Necesarul de apa potabila si calitatea corespunzatoare a acesteia – racord la put forat
Deseurile (in principal deseuri menajere) vor fi colectate in europubele, de unde vor fi preluate si transportate la rampa de gunoi de catre o unitate specializata.
PROTECTIA MEDIULUI (CRITERII URBANISTICE)
1. Clarificarea regimului juridic (teren, constructii existente). Terenul pe care este ampasata constructia ce face obiectul prezentei documentatii tehnice este proprietatea beneficiarului, se afla in COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU. 2. Investitor, beneficiar de investitie (utilizator), destinatie.
Investitia are destinatia de ” “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI” si este proprietatea beneficiarului COMUNA SANDULENI.
3. Regim tehnic. a. accese, circulatie (auto), asigurare parcaje proprii si pentru vizitatori. - accesele auto şi pietonale sunt realizate prin racordarea la trama stradală existentă la limita proprietatii. Parcajele proprii şi pentru vizitatori sunt rezolvate în cadrul proprietatii. b. aliniere, retrageri, inaltime (numar etaje). - sunt respectate aliniamentele prevazute in certificatul de urbanism. c. asigurare utilitati, (electrice, apa, canalizare, telefon), lucrari necesare. - constructiile beneficiaza de toate utilităţile necesare prin racordare la reţele d, expresivitate integrata ansamblului. - datorita solutiei alese se incadreaza perfect in peisajul arhitectural existent.
4. Influenta constructiei asupra mediului (natural si amenajat) Nu au fost necesare intervenţii majore asupra cadrului natural sau amenajat. Natura lucrarilor executate pentru realizarea constructiei precum si in timpul exploatarii acestora nu este in masura de a produce contaminari ale solului sau ale panzei freatice. 5. Protecţia florei, faunei şi reliefului determinată de: - la executie nu sunt necesare defrişări, degajări agenţi biologici, - solul nu face parte din clasa de fertilitate I sau II si a fost scos definitiv din circuitul agricol, - panta terenului natural este amenajată pentru evacuarea apelor pluviale spre reţeaua de canalizare existentă in cadrul parcelei. 6. Protecţia împotriva umbririi sau reflexiei supărătoare a luminii către vecinătăţi Sunt respectate prevederile Regulament Local de Urbanism. 7. Protecţia acustică determinată de: - Nu este cazul.
IV.05 - Cerinţa «E» - IZOLAREA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Condiţii climatice: temperatură iarna: -28°, temperatură vara: +32° Punţi termice-evitate - termosistem cu polistiren expandat - 10 cm grosime.
Condiţiile ambientale exterioare spaţiului cercetat. Amplasamentul se incadreaza in zona climei temperate cu variatii de temperatura specifice celor patru anotimpuri influientate de factorii de pozitionare geografica si a influentei vanturilor de nord-est. Temperaturile de vara se situeaza intre limitele 12-32 grade iar iarna -28-3 grade conform datelor statistice ale INMH Bucuresti.
1. INSCRIEREA IN CONDIŢIILE DE MEDIU. Spatiile sunt orientate cu fatada principala spre partea insorita; schimbul de aer în condiţiile izolării faţă de zgomotul din exterior este asigurat prin intermediul golurilor (tâmplării).
2. MASURI DE PROŢECTIE ACUSTICĂ FAŢĂ DE ZGOMOTUL DIN EXTERIORUL CLĂDIRII. Nu au fost identificate surse de zgomot in zona, peste limita admisa.
3.MĂSURI DE PROTECŢIE ACUSTICĂ ÎN INTERIOR, ZGOMOTE AERIENE. Pereţii de compartimentare între funcţiuni similare pe acelaşi nivel: zidarie.
4. MASURI DE PROŢECTIE ACUSTICĂ, ZGOMOT STRUCTURAL. Nu este cazul.
5. PRECIZAREA SPAŢIILOR DE AUDIŢIE: - Nu este cazul.
Capitolul V - MASURILE DE PROTECTIE CIVILA
Conform Legii 481/2004 privind protectia civila si HGR nr. 560/2005, modificata si completata de HGR37/2006 privind stabilirea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie civila , in cazul constructiilor de locuit cu mai putin de S+P+4E nu se mai impune realizarea unui adapost de protectie civila.
Capitolul VI - AMENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI
Concomitent cu finalizarea lucrarilor de constructii – montaj se va reface cadrul natural prin amenajari de spatii verzi intre cladiri, garduri vii la limita trotuarelor, aleilor si drumurilor de acces , plantari de pomi , etc .
Capitolul VII - ORGANIZAREA DE SANTIER
Lucrarile de executie se vor realiza in incinta proprietatii fara a incomada circulatia pe domeniul public. Pe durata executiei lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele : - Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca; - Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca ; - Regulamentul MLPAT9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in constructii –montaj . ed. 95; - Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime; - Ord. MMPS 255/1995 –normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala; - Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor; - Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 –Normativ C300-1994; - Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Lucrarile de executie se vor desfasura numai in limitele incintei detinute de titulari. Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte normative privind protectia muncii in constructii: - Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca; - Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca ;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igena muncii in constructii -ed. 1995; - Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime; - Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala; - Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.775/22.07.1998; - Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300.
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor. In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995
documentatia tehnica va fi supusa verificarii tehnice pentru cerinta A1 (partea de structura). Prezenta documentatie, in faza de documentatie tehnica pentru autorizatia de construire, este
un extras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991 (republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in vigoare.
INTOCMIT,
ARH. ROTARU CONSTANTIN
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
MEMORIU TEHNIC DE STRUCTURA
MOTIVUL INTOCMIRII DOCUMENTATIEI
La cererea beneficiarului COMUNA SANDULENI, in baza Legii 10/95 privind calitatea in constructii, s-a intocmit prezentul memoriu tehnic de structura parte componenta a documentatiei P.Th. in scopul amenajarii unui grup sanitar, in incinta scolii generale existente in COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU,
INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN CLASE SI CATEGORII
Constructia se incadreaza din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013 in zona de hazard seismic cu ag=0,35g (acceleratia terenului) si Tc=0,7 sec. (perioada de colt).
Constructia se incadreaza in clasa III de importanta, [P100-1/2013], categoria de importanta "C" .
DESCRIREA STRUCTURII DE REZISTENTA
Cladirea existenta este o constructie cu regim de inaltime parter, care a fost edificata in anul 1971 si are destinatia de scoala.
Aceasta are structura de rezistenta realizata din pereti portanti, cu stalpisori la colturi si intersectii de ziduri, centuri si buiandrugi din beton armat monolit.
Fundatiile sunt de tipul fundatii continue cu bloc de fundare din beton simplu si elevatii din beton armat monolit, cu adancirea de fundare minim -1.10 de la CTN.
Planseul peste parter este realizat din grinzi de lemn. Inchiderile perimetrale sunt realizate din zidarie din caramida plina cu grosimea peretilor de
30cm. Compartimentarile interioare sunt realizate din zidarie de caramida plina cu grosimea peretilor de 25cm.
Acoperisul este de tip sarpanta in multiple ape, realizat din lemn ecarisat si ignifugat, invelitorile sunt realizate din tabla profilata tip tigla.
Conform temei de proiectare stabilita de catre beneficiar, sala de clasa aflata pe latura nord-vestica a cladirii isi va schimba destinatia in grupuri sanitare.
In acest scop vor fi executate urmatoarele lucrari :
- dezafectare pardoseli existente ; - desfacere tamplarie existenta ; - desfacere finisaje interioare si tencuieli la pereti si tavane – unde este cazul ; - inchidere partiala a golurilor de ferestre ; - executie compartimentari interioare din BCA si gips carton rezistent la umezeala si socuri,
sustinut de o structura executata din profile metalice ; - montare tamplarie noua din PVC cu geam termopan ; - refacere finisaje la pardoseli care vor fi placate cu gresie antiderapanta ; - refacere finisaje la pereti cu glet si var lavabil precum si prin placare partiala cu faianta
portelanata ; - refacere finisaje la tavane cu glet si var lavabil .
DESCRIREA TERENULUI DE FUNDARE
Terenul pe care este amplasa constructia existenta, este situat intro zona usor inclinata, cu stratificatie uniforma care se incadreaza in categoria terenurilor bune de fundare. Conform normativului P100-1/2013 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladirii - amplasamentul se afla in zona cu ag= 0,35 g si Tc=0,7 sec. Adancimea de inghet este de 0,90 m – 1,00m de la CTN .
Conform indicativ CR 1-1-3/2012 – Cod de proiectare – Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor – amplasamentul se afla in zona cu valoarea caracteristica a incarcarii pe sol Sk=2,0KN/mp.
Conform indicativ CR 1-1-4/2012 – Cod de proiectare -Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor – amplasamentul se afla in zona cu presiunea de referinta a vantului qb=0,6KPa.
NORMATIVE IN VIGOARE
La elaborarea documentatiei s-au utilizat urmatoarele normative si STAS-uri in vigoare: - CR0-2005 - Bazele proiectarii structurilor in constructii; - CR- 06/2013 Cod de proiectare a structurilor din zidarie; - NP –007/97 – Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat; - P100-1/2006 - Normativ privind protectia antiseismicã a constructiilor; - P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica - Prevederi de proiectare pentru cladiri ; - NP112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa . - CR 1-1-3-2012 - Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor - CR 1-1-4/2012 „ Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor” - NE 012-1:2007 „‟Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat „‟Partea 1 Producerea betonului - NE 012-2:2009 „‟Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat „‟Partea 2 Executarea lucrarilor - SR EN 206-1/ 2002 “Beton partea 1, Specificatie ,performanta ,productie si conformitate - SR 13 510 /10 2006 Beton Partea I :Specificatie performanta,productie si Conformitate.
Document national de aplicare SR EN 206-1/2002 - Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii.
DISPOZITII FINALE
Conform HGR 925/1995 art. 7 beneficiarul va verefica documentatia tehnica de autorizatie de construire printr-un verificator tehnic MLPAT pentru cerinta A1. Beneficiarul are obligatia de a incepe lucrarile de constructie pe baza unui proiect tehnic si al detaliilor de executie conform Legii 10/95. De asemenea constructorul nu poate incepe executia decat pe baza unui proiect tehnic si a detaliilor de executie verificate de catre un verificator atestat. Conform HGR 272/1994 beneficiarul are obligatia de a anunta inceperea lucrarilor cu 30 de zile inainte I.S.C. Bacau.
INTOCMIT,
ING. BALTATESCU VASILE
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
MEMORIU PRIVIND SĂNĂTATEA SI SECURITATEA PENTRU ŞANTIERE
Cerinţe minime generale pentru locurile de muncă din şantiere
1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate
afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur.
1.2. Accesul pe orice suprafaţă de material care nu are o rezistenţă suficientă nu este permis decât
dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul să se desfăşoare în
condiţii de siguranţă.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu
sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare prin atingere
directă ori indirectă.
2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie să se
ţină seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenţă externe şi de competenţa
persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei.
3. Căile şi ieşirile de urgenţă
3.1. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie în permanenţă libere şi să conducă în modul cel mai
direct posibil într-o zonă de securitate.
3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid şi în condiţii de
securitate maximă pentru lucrători.
3.3. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se determină în funcţie de
utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale încăperilor, precum şi de numărul maxim de
persoane care pot fi prezente.
3.4. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia
naţională care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi să fie amplasate în locuri corespunzătoare.
3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fără dificultate, căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi
căile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie să fie blocate cu obiecte.
3.6. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminare de siguranţă, de intensitate suficientă în caz de pană de curent.
4. Detectarea şi stingerea incendiilor
4.1. În funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încăperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar să fie prevăzute un număr suficient de dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacă este cazul, un număr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarmă.
4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarmă
trebuie întreţinute şi verificate în mod periodic.
La intervale periodice trebuie să se efectueze încercări şi exerciţii adecvate.
4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi uşor de manipulat.
4.4. Acestea trebuie să fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia naţională care transpune
Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie să fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.
5. Ventilaţie
Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor, trebuie luate măsuri pentru a asigura lucrătorilor aer proaspăt în cantitate suficientă. Dacă se foloseşte o instalaţie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinută în stare de funcţionare şi nu trebuie să expună lucrătorii la curenţi de aer care le pot afecta sănătatea.
Atunci când este necesar pentru sănătatea lucrătorilor, un sistem de control trebuie să semnalizeze orice oprire accidentală a instalaţiei.
6. Expunerea la riscuri particulare
6.1. Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot nocive sau unei influenţe exterioare
nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf.
6.2. Atunci când lucrătorii trebuie să pătrundă într-o zonă a cărei atmosferă este susceptibilă să
conţină o substanţă toxică sau nocivă, să aibă un conţinut insuficient de oxigen sau să fie inflamabilă,
atmosfera contaminată trebuie controlată şi trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a preveni orice
pericol.
6.3. Într-un spaţiu închis un lucrător nu poate fi în nici un caz expus la o atmosferă cu risc ridicat.
Lucrătorul trebuie cel puţin să fie supravegheat în permanenţă din exterior şi trebuie luate toate măsurile corespunzătoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat.
7. Temperatura
În timpul programului de lucru, temperatura trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt supuşi lucrătorii.
8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încăperilor şi căilor de circulaţie de pe şantier
8.1. Posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie să dispună, în măsura în care este
posibil, de suficientă lumină naturală.
Atunci când lumina zilei nu este suficientă şi, de asemenea, pe timpul nopţii locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu lumină artificială corespunzătoare şi suficientă. Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumină portabile, protejate contra şocurilor. Culoarea folosită pentru iluminatul artificial nu trebuie să modifice sau să influenţeze percepţia semnalelor ori a panourilor de semnalizare.
8.2. Instalaţiile de iluminat ale încăperilor, posturilor de lucru şi ale căilor de circulaţie trebuie
amplasate astfel încât să nu prezinte risc de accidentare pentru lucrători.
8.3. Încăperile, posturile de lucru şi căile de circulaţie în care lucrătorii sunt expuşi la riscuri în cazul
întreruperii funcţionării iluminatului artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă de o
intensitate suficientă.
9. Uşi şi porţi
9.1. Uşile culisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice ieşirea de pe şine şi căderea lor.
9.2. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care să împiedice căderea lor.
9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de siguranţă trebuie să fie semnalizate corespunzător.
9.4. În vecinătatea imediată a porţilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie să existe uşi pentru
pietoni.
Acestea trebuie să fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie să fie menţinute libere în permanenţă.
9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie să funcţioneze fără să prezinte pericol de accidentare pentru
lucrători.
Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgenţă, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat în caz de pană de energie, şi trebuie să poată fi deschise manual. 10. Căi de circulaţie - zone periculoase
10.1. Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie
să fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor, în
deplină securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de
circulaţie să nu fie expuşi nici unui risc.
10.2. Căile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mărfurilor, precum şi cele unde au loc
operaţiile de încărcare sau descărcare trebuie să fie dimensionate în funcţie de numărul potenţial de
utilizatori şi de tipul de activitate.
Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulaţie, o distanţă de securitate suficientă sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului.
Căile de circulaţie trebuie să fie clar semnalizate, verificate periodic şi întreţinute.
10.3. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanţă
suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
10.4. Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
care să evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii abilitaţi să pătrundă în zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru
Suprafaţa posturilor de lucru trebuie stabilită, în funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucrătorii să dispună de suficientă libertate de mişcare pentru activităţile lor.
13. Primul ajutor
13.1. Angajatorul trebuie să se asigure că acordarea primului ajutor se poate face în orice moment.
De asemenea, angajatorul trebuie să asigure personal pregătit în acest scop. Trebuie luate măsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrătorilor accidentaţi
sau victime ale unei îmbolnăviri neaşteptate.
13.2. Trebuie prevăzute una sau mai multe încăperi de prim ajutor, în funcţie de dimensiunile
şantierului sau de tipurile de activităţi.
13.3. Încăperile destinate primului ajutor trebuie să fie echipate cu instalaţii şi cu materiale
indispensabile primului ajutor şi trebuie să permită accesul cu brancarde.
13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia naţională care
transpune Directiva 92/58/CEE.
13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de muncă o cer.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi trebuie să fie uşor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie să indice clar adresa şi numărul de telefon ale
serviciului de urgenţă.
14. Instalaţii sanitare
14.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
14.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie să
poarte îmbrăcăminte de lucru şi dacă, din motive de sănătate sau de decenţă, nu li se poate cere să se
schimbe într- un alt spaţiu.
Vestiarele trebuie să fie uşor accesibile, să aibă capacitate suficientă şi să fie dotate cu scaune.
14.1.2. Vestiarele trebuie să fie suficient de încăpătoare şi să aibă dotări care să permită fiecărui
lucrător să îşi usuce îmbrăcămintea de lucru, dacă este cazul, precum şi vestimentaţia şi efectele
personale şi să le poată păstra încuiate.
În anumite situaţii, cum ar fi existenţa substanţelor periculoase, a umidităţii, a murdăriei, îmbrăcămintea de lucru trebuie să poată fi ţinută separat de vestimentaţia şi efectele personale.
14.1.3. Trebuie prevăzute vestiare separate pentru bărbaţi şi femei sau o utilizare separată a acestora.
14.1.4. Dacă nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrător
trebuie să dispună de un loc unde să-şi pună îmbrăcămintea şi efectele personale sub cheie.
14.2. Duşuri, chiuvete
14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerinţele de curăţenie impun acest lucru, lucrătorilor trebuie
să li se pună la dispoziţie duşuri corespunzătoare în număr suficient.
Trebuie prevăzute săli de duşuri, separate pentru bărbaţi şi femei, sau o utilizare separată a acestora.
14.2.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare, astfel încât să permită fiecărui lucrător
să îşi facă toaleta, fără să fie deranjat şi în condiţii de igienă corespunzătoare.
Duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă, rece şi caldă. 14.2.3. Atunci când duşurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie să fie prevăzut un număr suficient de chiuvete cu apă curentă caldă, dacă este necesar.
Acestea trebuie să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor. Trebuie prevăzute chiuvete separate pentru bărbaţi şi pentru femei sau o utilizare separată a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenţă. 14.2.4. Dacă încăperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încăperi trebuie să comunice între ele.
14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a sălilor de duşuri lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilităţi care să asigure nepoluarea mediului înconjurător, de regulă ecologice. Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea separată a acestora.
15. Încăperi pentru odihnă şi/sau cazare
15.1. Lucrătorii trebuie să dispună de încăperi pentru odihnă şi/sau cazare uşor accesibile, atunci
când securitatea ori sănătatea lor o impun, în special datorită tipului activităţii, numărului mare de
lucrători sau distanţei faţă de şantier.
15.2. Încăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un număr
de mese şi de scaune corespunzător numărului de lucrători.
15.3. Dacă nu există asemenea încăperi, alte facilităţi trebuie să fie puse la dispoziţie personalului
pentru ca acesta să le poată folosi în timpul întreruperii lucrului.
15.4. Încăperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie să fie dotate
cu echipamente sanitare în număr suficient, cu o sală de mese şi cu o sală de destindere.
Acestea trebuie să fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se seama de numărul de lucrători. La atribuirea lor trebuie să se ţină seama de prezenţa lucrătorilor de ambele sexe.
15.5. În încăperile pentru odihnă şi/sau cazare trebuie să se ia măsuri corespunzătoare pentru
protecţia nefumătorilor împotriva disconfortului produs de fumul de tutun.
18. Dispoziţii diverse
18.1. Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi
identificabile în mod clar.
18.2. Lucrătorii trebuie să dispună de apă potabilă pe şantier şi, eventual, de altă băutură
corespunzătoare şi nealcoolică, în cantităţi suficiente, atât în încăperile pe care le ocupă, cât şi în
vecinătatea posturilor de lucru.
18.3. Lucrătorii trebuie să dispună de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzător şi, dacă este
cazul, să dispună de facilităţi pentru a-şi pregăti masa în condiţii corespunzătoare.
Cerinţe minime specifice pentru posturile de lucru din şantiere
SECŢIUNEA 1 Posturi de lucru din şantiere, în interiorul încăperilor
1. Temperatură
4.1. Temperatura în încăperile de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, încăperile sanitare, cantine şi încăperile de prim ajutor trebuie să corespundă destinaţiei specifice acestor încăperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticlă trebuie să permită evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura activităţii şi destinaţia încăperii.
2. Iluminatul natural şi artificial
Locurile de muncă trebuie, pe cât posibil, să dispună de lumină naturală suficientă şi să fie echipate cu dispozitive care să permită un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
3. Pardoselile, pereţii şi plafoanele încăperilor
3.1. Pardoselile încăperilor trebuie să fie lipsite de proeminenţe, de găuri sau de planuri înclinate
periculoase. Pardoselile trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
3.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor încăperilor trebuie să fie realizate astfel încât să
poată fi curăţate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igienă corespunzătoare.
6.3. Pereţii transparenţi sau translucizi, în special pereţii realizaţi integral din sticlă, din încăperi ori din vecinătatea posturilor de lucru şi a căilor de circulaţie trebuie să fie semnalizaţi clar.
Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau trebuie să fie separaţi de posturile de lucru şi de căile de circulaţie astfel încât lucrătorii să nu poată intra în contact cu pereţii şi să nu poată fi răniţi prin spargerea acestora.
4. Ferestre şi luminatoare
4.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie să poată fi deschise, închise,
reglate şi fixate în siguranţă de către lucrători.
Atunci când acestea sunt deschise, trebuie poziţionate astfel încât să nu prezinte un pericol pentru lucrători.
4.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevăzute, încă din faza de proiectare, cu sisteme de curăţare
sau trebuie să dispună de dispozitive care să permită curăţarea acestora fără riscuri pentru lucrătorii
care execută această activitate ori pentru ceilalţi lucrători prezenţi.
5. Uşi şi porţi
5.1. Poziţia, numărul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi
porţilor sunt determinate în funcţie de natura şi destinaţia încăperilor.
5.2. Uşile transparente trebuie să fie semnalizate la înălţimea vederii.
5.3. Uşile şi porţile batante trebuie să fie transparente sau să fie prevăzute cu panouri transparente.
5.4. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi porţilor trebuie protejate împotriva spargerii
atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi lucrătorii pot fi răniţi în cazul în care
acestea se sparg.
9. Căile de circulaţie Traseele căilor de circulaţie trebuie să fie puse în evidenţă, în măsura în care utilizarea încăperilor şi echipamentul din dotare necesită acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor.
11. Dimensiunile şi volumul de aer al încăperilor Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafaţă şi o înălţime care să permită lucrătorilor să îşi desfăşoare activitatea fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul lor.
SECŢIUNEA a 2-a Posturi de lucru din şantiere, în exteriorul încăperilor
1. Stabilitate şi soliditate
1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înălţime sau în adâncime, trebuie să fie solide şi stabile, ţinându-se seama de:
a) numărul de lucrători care le ocupă;
b) încărcăturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor;
c) influenţele externe la care pot fi supuse.
Dacă suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinsecă, trebuie să se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzătoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestivă sau involuntară a ansamblului ori a părţilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzător şi, în special, după orice modificare de înălţime sau adâncime a postului de lucru.
2. Instalaţii de distribuţie a energiei
2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se află pe şantier, în special cele care sunt supuse
influenţelor externe, trebuie verificate periodic şi întreţinute corespunzător.
2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie să fie identificate, verificate şi
semnalizate în mod clar.
2.3. Dacă există linii electrice aeriene, de fiecare dată când este posibil acestea trebuie să fie deviate
în afara suprafeţei şantierului sau trebuie să fie scoase de sub tensiune.
Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele să fie ţinute la distanţă faţă de instalaţii. În cazul în care vehiculele de şantier trebuie să treacă pe sub aceste linii, trebuie prevăzute indicatoare de restricţie corespunzătoare şi o protecţie suspendată.
3. Influenţe atmosferice Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva influenţelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sănătatea.
4. Căderi de obiecte
Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva căderilor de obiecte, de fiecare dată când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivă. Materialele şi echipamentele trebuie să fie amplasate sau depozitate astfel încât să se evite răsturnarea ori căderea lor.
În caz de necesitate, trebuie să fie prevăzute pasaje acoperite sau se va împiedica accesul în zonele
periculoase.
5. Căderi de la înălţime
5.1. Căderile de la înălţime trebuie să fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul
balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o mână curentă şi
protecţie intermediară, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent.
5.2. Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor
corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele,
platformele ori plasele de prindere.
În cazul în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte mijloace sigure de ancorare.
6. Schele şi scări
6.1. Toate schelele trebuie să fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât să se evite
prăbuşirea sau deplasarea lor accidentală.
6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scările schelelor trebuie să fie construite, dimensionate,
protejate şi utilizate astfel încât persoanele să nu cadă sau să fie expuse căderilor de obiecte.
6.3. Schelele trebuie controlate de către o persoană competentă, astfel:
a) înainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) după orice modificare, perioadă de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pământ ori
în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenţa sau stabilitatea.
6.4. Scările trebuie să aibă o rezistenţă suficientă şi să fie corect întreţinute.
Acestea trebuie să fie corect utilizate, în locuri corespunzătoare şi conform destinaţiei lor.
6.5. Schelele mobile trebuie să fie asigurate împotriva deplasărilor involuntare.
7. Instalaţii de ridicat
7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
c) întreţinute în stare bună de funcţionare;
d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil
valoarea sarcinii maxime.
7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru
care sunt destinate.
8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor
8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să fie:
a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile
ergonomice;
b) menţinute în stare bună de funcţionare;
c) utilizate în mod corect.
8.2. Conducătorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor
trebuie să aibă pregătirea necesară.
8.3. Trebuie luate măsuri preventive pentru a se evita căderea în excavaţii sau în apă a vehiculelor şi
a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor.
8.4. Când este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie să fie echipate
cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducătorul împotriva strivirii în cazul răsturnării
maşinii şi al căderii de obiecte.
9. Instalaţii, maşini, echipamente
9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile
ergonomice;
b) menţinute în stare bună de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie să fie verificate şi supuse încercărilor şi controlului
periodic.
10. Excavaţii, terasamente
10.1. În cazul excavaţiilor, trebuie luate măsuri corespunzătoare:
a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzări
sau altor mijloace corespunzătoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de căderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea
apei;
c) pentru a asigura o ventilaţie suficientă tuturor posturilor de lucru, astfel încât să se realizeze o
atmosferă respirabilă care să nu fie periculoasă sau nocivă pentru sănătate;
d) pentru a permite lucrătorilor de a se adăposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei
sau cădere a materialelor.
10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate măsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie.
10.3. Trebuie prevăzute căi sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii.
10.4. Grămezile de pământ, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanţă suficientă
faţă de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzătoare.
11. Lucrări de demolare
Când demolarea unei clădiri sau a unei lucrări poate să prezinte pericole:
a) se vor adopta măsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzătoare;
b) lucrările trebuie să fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente.
12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele
12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau
suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei
persoane competente.
12.2. Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii împotriva
pericolelor datorate nesiguranţei şi instabilităţii temporare a lucrării.
12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie să fie proiectate şi calculate, realizate şi
întreţinute astfel încât să poată suporta, fără risc, sarcinile la care sunt supuse.
Intocmit: Ing. BALTATESCU V.
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
COMPORTAREA ÎN TIMP A CONSTRUCŢIILOR
Se va respecta NORMATIVUL P 130/2009, normativ privind activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, care răspunde prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea construcţiilor şi ale regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, aprobat prin HGR nr. 766/1997 şi este o componentă a sistemului calităţii în construcţii. Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a construcţiei începând cu execuţia ei .
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru prevenirea
incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social, cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare perfecţionării activităţii în construcţii. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în timp a construcţiilor se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinerea cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiilor cât şi ale celorlalte cerinţe esenţiale.
In prezentul caz, urmărirea va fi curentă;
PREVEDERI PRIVIND URMĂRIREA CURENTĂ A COMPORTĂRII CONSTRUCŢIILOR
1. Urmărirea curentă este o activitate de urmărire a comportării construcţiilor care constă din
observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiecte.
2. Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică tuturor construcţiilor de orice categorie sau clasă de importanţă şi formă de proprietate de pe teritoriul României, cu excepţia clădirilor pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj şi anexele gospodăreşti situate în mediul rural şi în satele ce aparţin oraşelor, precum şi construcţiilor provizorii (Legea nr. 10/1995, art.2, par.2) şi are un caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenţă fizică a construcţiei respective.
3. Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează prin examinare vizuală directă şi dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent sau temporare.
4. Organizarea urmăririi curente a comportării construcţiilor noi sau vechi revine în sarcina proprietarilor şi/sau a utilizatorilor, care o execută cu personal şi mijloace proprii sau în cazul în care nu are personal cu mijloace necesare pentru a efectua această activitate, poate contracta activitatea de urmărire curentă cu o firmă abilitată în această activitate.
5. Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează în conformitate cu instrucţiunile de urmărire curentă a construcţiilor prevăzute în proiectele de execuţie. În cazul construcţiilor vechi care nu au instrucţiuni de urmărire curentă, acestea pot fi comandate unei firme de specialitate.
6. Instrucţiunile de urmărire curentă a comportării vor cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:
a. fenomene urmărite prin observaţii vizuale sau cu dispozitive simple de măsurare; b. zonele de observaţie şi punctele de măsurare; c. amenajările necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observaţii (nişe, scări de acces,
balustrade, platforme etc);
d. programul de măsurători, prelucrări, interpretări, inclusiv cazurile în care observaţiile sau măsurările se fac în afara periodicităţii stabilite;
e. modul de înregistrare şi păstrare a datelor (ex. fişe, dischete de calculator etc); f. modul de prelucrare primară; g. modalităţi de transmitere a datelor pentru interpretarea şi luarea de decizii; h. responsabilitatea luării de decizii de intervenţie; i. procedura de atenţionare şi alarmare a populaţiei susceptibilă de alertată în cazul constatării
posibilităţii sau iminenţei producerii unei avarii. 7. Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin instrucţiunile de
urmărire curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite (seism, inundaţii, incendii, explozii, alunecări de teren etc.)
8. Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curentă, va întocmi rapoarte ce vor
fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. In cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcţiei, beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice.
9. În cadrul urmăririi curente a construcţiilor, la apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot afecta rezistenţa, stabilitatea şi durabilitatea construcţiei proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectare extinsă asupra construcţiei respective urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.
5.1. OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE INVESTITORILOR:
a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcţii a căror comportare urmează a fi supusă urmăririi speciale, menţionând aceasta în nota de comandă şi în proiectul de execuţie; asigură fondurile necesare desfăşurării acestei activităţi;
b) asigură întocmirea proiectului de urmărire specială şi comunică întocmirea lui la Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
c) comunică proprietarilor şi/sau utilizatorilor, care preiau construcţiile obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi curente şi dacă este cazul obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi speciale;
d) asigură întocmirea şi predarea către proprietari a Cărţii tehnice a construcţiei. e) asigură procurarea aparaturii de măsură şi control prevăzută prin proiectele de urmărire,
montarea şi citirea de zero.
5.2. OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE PROPRIETARILOR
a) răspunde de activitatea privind urmărirea comportării construcţiilor sub toate formele; b) organizează activitatea de urmărire curentă prin mijloace şi personal propriu sau prin contract
cu o firmă specializată în această activitate, pe baza proiectului de execuţie şi a instrucţiunilor date de proiectant;
c) comandă proiectul de urmărire specială, asigură fondurile necesare activităţii de urmărire specială şi comandă efectuarea urmăririi speciale prin firme competente;
d) comandă inspectarea extinsă sau expertize tehnice la construcţii în cazul apariţiei unor deteriorări ce se consideră că pot afecta durabilitatea, rezistenţa şi stabilitatea construcţiei respective sau după evenimente excepţionale (cutremur, foc, explozii, inundaţii, alunecări de teren etc);
e) comandă expertize tehnice la construcţiile la care s-a depăşit durata de serviciu, cărora li se schimbă destinaţia sau condiţiile de exploatare, precum şi la cele la care se constată deficienţe semnificative în cadrul urmăririi curente sau speciale;
f) comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice,
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului; g) asigură păstrarea Cărţii tehnice a construcţiei şi ţine la zi jurnalul evenimentelor; h) iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiilor aflate în
proprietate (exploatare raţională, întreţinere şi reparaţii la timp) şi prevenirii producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de urmărirea curentă şi/sau specială.
i) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contract îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora;
j) participă, pe baza datelor ce le deţin, la anchetele organizate de diversele organe pentru
cunoaşterea unor aspecte privind comportarea construcţiilor; k) normalizează persoanele care efectuează urmărirea curentă şi specială, denumiţi responsabili cu
urmărirea comportării construcţiilor, în cazul în care aceştia efectuează urmărirea specială trebuie să fie autorizaţi de către Inspecţia de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, conform Instrucţiunilor privind autorizarea responsabililor cu urmărirea specială a comportării în exploatare a construcţiilor;
l) asigură luarea măsurilor de intervenţii provizorii, stabilite de proiectant în cazul unor situaţii de avertizare sau alarmare şi comandă expertiza tehnică a construcţiei.
OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE EXECUTANŢILOR:
j) efectuează urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută pe durata execuţiei, dacă este stipulată în contract;
k) întocmesc şi predau investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea tehnică a construcţiei;
l) asigură păstrarea şi predarea către utilizator şi/sau proprietar a datelor măsurătorilor efectuate în perioada de execuţie a construcţiei;
m) în cazul în care execută reparaţii sau consolidări întocmesc şi predau investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea tehnică a construcţiei.
OBLIGAŢII ŞI RĂSPUNDERI ALE UTILIZATORILOR ŞI ADMINISTRATORILOR
a) răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor, sub toate formele;
b) asigură întreţinerea curentă a construcţiei; c) menţin în stare de exploatare normală mijloacele de observare şi măsurare montate pe
construcţiile aflate în utilizare sau administrare; d) semnalează proprietarului degradările survenite în timpul exploatării construcţiei, pentru
luarea de către acesta a măsurilor de intervenţii necesare pentru reparaţii sau consolidări.
ANEXA
LISTA ORIENTATIVĂ DE FENOMENE CARE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎN CURSUL URMĂRIRII CURENTE
A. Se vor urmări, după caz: 5.3. Schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu mediul de implantare al
acestora manifestate direct, prin deplasări vizibile (orizontale, verticale sau înclinări) sau prin efecte secundare vizibile (desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente anexă, de soclul sau corpul clădirilor şi apariţia de rosturi, crăpături, smulgeri); apariţia de fisuri şi crăpături în zonele de continuitate ale drumurilor şi podurilor în dreptul rostului tablierelor sau elementelor căii; deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de construcţie, tronsoane de clădiri, ploturi de baraje, umflarea sau crăparea terenului ca urmare a alunecărilor în versanţii diferitelor amenajări,
ramblee, pe lângă clădirile şi construcţiile speciale; obturarea progresivă a orificiilor aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de construcţie; dereglarea sau blocarea funcţionării unor utilaje condiţionate de poziţia lor (lifturi, utilaje ş.a.);
5.4. Schimbări în forma obiectelor de construcţii manifestate direct prin deformaţii vizibile verticale sau orizontale şi rotiri sau prin efecte secundare ca înţepenirea uşilor sau ferestrelor, greutăţi sau blocare în funcţionarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalaţii sau tehnologice, îndoirea barelor sau altor elemente constructive, apariţia unor defecte în funcţionarea îmbinărilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor şi şuruburilor, fisurarea sudurilor, slăbirea legăturilor ş.a.;
5.5. Schimbări în gradul de protecţie şi confort oferite de construcţie sub aspectul etanşeităţii,
al izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii, antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic,
manifestate prin umezirea suprafeţelor, infiltraţii de apă, apariţia izvoarelor în versanţii barajelor şi digurilor, înmuierea materialelor constructive, lichefieri ale pământului după cutremure, exfolierea sau crăparea straturilor de protecţie, schimbarea culorii suprafeţelor, apariţia condensului, ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele nocive ale vibraţiilor şi zgomotului asupra oamenilor şi vieţuitoarelor manifestate prin stări mergând până la îmbolnăvire etc;
5.6. Defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionabilităţii obiectelor de construcţie; înfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri şi crăpături în elementele şi construcţiile etanşe prin destinaţie (rezervoare, bazine, conducte); dereglări în poziţia şi stabilitatea căilor de rulare ale mijloacelor de circulaţie, pe roţi (cale ferată, linii tramvai şi metrou, poduri rulante); denivelări, şanţuri, gropi în îmbrăcămintea drumurilor, curăţenia şi mobilitatea elementelor de rezemare ale podurilor, deschiderea rosturilor funcţionale etc;
5.7. Defecte şi degradări în structura de rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei obiectelor
de construcţie; fisuri şi crăpături, coroziunea elementelor metalice şi a armăturilor la cele de beton armat şi precomprimat, defecte manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni etc; flambajul unor elemente componente comprimate sau ruperea altora întinse; slăbirea îmbinărilor sau distrugerea lor; afuieri la pilele podurilor; scăpări de pe aparatele de reazem; putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau din mase plastice în urma atacului biologic etc.
B. În cadrul activităţii de urmărire curentă se va da atenţie deosebită:
a) Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundaţie loessoide din jurul obiectelor de construcţie
şi tuturor măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţia obiectelor de construcţie amplasate în terenuri loessoide (pante spre exterior pe cel puţin 10 m, etanşeitatea rostului trotuar- clădire, scurgerea apelor spre canalizarea exterioară, integritatea şi etanşeitatea conductelor ce transportă lichide de orice fel etc);
b) Încăperilor în care există condiţii de mediu deosebit de agresiv în raport cu materialele din care sunt alcătuite construcţiile (umiditate ridicată, mediu acid sau bazic, uleiuri, ape moi, degajări mari de temperatură sau emulsii de soluţii fierbinţi, metale topite, regim criogenic ş.a.);
c) Elementele de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea factorilor de mediu natural sau tehnologic; terase însorite; mediu marin; căi de rulare funcţionând cu poduri rulante în regim greu; zone de construcţie supuse variaţiilor de umiditate - uscăciune; locuri în care se pot acumula murdărie, apă soluţii agresive ş.a.
d) Modificărilor în acţiunea factorilor de mediu natural şi tehnologic care pot exprima comportarea
construcţiilor urmărite. e) Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a
constructiilor, care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, are ca obiectiv mentinerea acestora la parametrii proiectati si se face prin examinare vizuala directa si, daca este cazul, cu mijloace de uz curent. Urmarirea curenta are caracter permanent pe toata durata de existenta fizica a constructiilor si se
realizeaza cel putin anual, dar in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite, cum sunt:
seismele, inundatiile, incendiile, exploziile, alunecarile de teren, asupra tuturor constructiilor, de orice
categorie sau clasa de importanta.
Intocmit: Ing. BALTATESCU V.
SC TRUST PROIECT SRL J04/1446/2005
DOCUMENTATIE TEHNICA 66/05.08.2019 “AMENAJARE GRUP SANITAR IN SCOALA VERSESTI‟‟- SAT VERSESTI, COM. SANDULENI, JUD. BACAU BENEFICIAR: COMUNA SANDULENI ADRESA: COM. SANDULENI, SAT VERSESTI, JUD. BACAU FAZA: P.Th.
2.3. DATE SI INDICI CARE CARACTERIZEAZA INVESTITIA PROIECTATA
- suprafata totala teren S= 3064,00 mp - suprafata pt. care se solicita C.U S= 3064,00 mp - suprafata construita exist. S= 480,00 mp - suprafata construita propusa S= 0,00 mp - suprafata construita totala S= 480,00 mp - suprafata desfasurata existenta S= 480,00 mp - suprafata desfasurata propusa S= 0,00 mp - suprafata desfasurata totala S= 480,00 mp - suprafata utila propusa GS S= 45,23 mp - HMAX. CORNISA (STREASINA) LOCUINTA= 4.30 m; HMAX. COAMA 7.20 m - regim de inaltime : P
