INTESTINUL GROSINTESTINUL GROS

se aflăse află în continuarea în continuarea jejuno-ileonuluijejuno-ileonului terminându-se cu terminându-se cu orificiul analorificiul anal; ;

este un organ musculos cu o lungime de ~ 125 cmeste un organ musculos cu o lungime de ~ 125 cm;;

prezintă cele 4 tunici caracteristice întregului sistem digestiv;

Caracteristice exterioare specifice ale intestinului grosCaracteristice exterioare specifice ale intestinului gros

coloraţiecoloraţie alb-sidefie,alb-sidefie, peretele peretele prezentând şanţuri transversaleprezentând şanţuri transversale ( (incizii incizii interhaustaleinterhaustale) ) şi şi bombăribombări ((haustrehaustre););

musculatura longitudinalămusculatura longitudinală este dispusă caracteristic, este dispusă caracteristic, sub formă desub formă de trei trei benzi (panglici)benzi (panglici) numite numite tenii;tenii;

pe unele segmentepe unele segmente libere există libere există muguri de grăsimemuguri de grăsime – – apendici epiloriciapendici epilorici;;

Caracteristice interioare specifice ale intestinului grosCaracteristice interioare specifice ale intestinului gros

mucoasa mucoasa nu prezintănu prezintă plici circulareplici circulare şi nicişi nici vilozităţi intestinalevilozităţi intestinale;;

în în structura mucoaseistructura mucoasei intră intră glandele Lieberkuhnglandele Lieberkuhn care care nu prezintănu prezintă celule celule PanethPaneth (spre deosebire de cele din intestinul subţire) (spre deosebire de cele din intestinul subţire)

Segmentele intestinului grosSegmentele intestinului gros

► ► cecumul cecumul (cecul)(cecul) – – segmentul iniţial, de forma unui segmentul iniţial, de forma unui fund de sac, situat în fosa iliacă dreaptă, cu o lungime de fund de sac, situat în fosa iliacă dreaptă, cu o lungime de 5-7 cm, prin care colonul comunică cu intestinul subţire;5-7 cm, prin care colonul comunică cu intestinul subţire;

pe baza inferioarăpe baza inferioară prezintă prezintă o o alungire de tip vermiformalungire de tip vermiform – – apendicele vermicularapendicele vermicular ( (amigdala intestinuluiamigdala intestinului),), cu o cu o lungime variabilă (5-15 cm), a cărui infectare generează lungime variabilă (5-15 cm), a cărui infectare generează apendicitaapendicita,, boală care necesită extirparea lui prin boală care necesită extirparea lui prin intervenţie chirurgicală;intervenţie chirurgicală;

► ► colonul ascendent –colonul ascendent – segment vertical al intestinului segment vertical al intestinului grosgros, urcă până sub ficat, unde formeză un unghi drept , urcă până sub ficat, unde formeză un unghi drept (unghiul hepatic al colonului),(unghiul hepatic al colonului), continuându-se cu colonul continuându-se cu colonul transvers;transvers;

pe tot traiectul, el pe tot traiectul, el este fixat de de peretele posterior al este fixat de de peretele posterior al cavităţii abdominalecavităţii abdominale;;

► colonul transvers – segment orizontal al intestinului gros, este o porţiune mobilă a acestuia, fixată totuşi de peretele posterior al abdomenului prin mezocolonul transvers şi ligamentele frenocolice (drept şi stâng);

se întinde între unghiul hepatic (dreapta) şi unghiul splenic (stânga);

prezintă toate caracteristicile specifice colonului;

deasupra şi dedesubtul său se formează cele două etaje: supramezocolic şi inframezocolic;

► ► colonul descendent –colonul descendent – segment aproape vertical al intestinului gros, ce segment aproape vertical al intestinului gros, ce coboară pe partea stângă a cavităţii abdominale;coboară pe partea stângă a cavităţii abdominale;

este fixateste fixat de peretele abdominal de peretele abdominal până la fosa iliacă stângăpână la fosa iliacă stângă unde unde devine devine din nou mobildin nou mobil şi se continuă cu şi se continuă cu colonul sigmoid colonul sigmoid şi cu şi cu mezosigmoidulmezosigmoidul;;

► ► colonul sigmoidcolonul sigmoid – – porţiune mobilă a colonului, care ocupă fosa iliacă stângă porţiune mobilă a colonului, care ocupă fosa iliacă stângă si o parte din bazinsi o parte din bazin; se fixează de ; se fixează de osul sacruosul sacru;;

► ► rectulrectul – – segment terminal al intestinului gros, cu segment terminal al intestinului gros, cu funcţie de rezervor şi cu rol excretor, se termină prin funcţie de rezervor şi cu rol excretor, se termină prin orificiul anal;orificiul anal; urmăreşteurmăreşte concavitatea sacrală şi concavitatea sacrală şi prezintă prezintă două două porţiuni:porţiuni:

● ● ampula rectalăampula rectală ( (porţiune superioară, mai dilatatăporţiune superioară, mai dilatată) ) – epiteliul mucoasei este simplu, cilindric, format din – epiteliul mucoasei este simplu, cilindric, format din celule cu platou striat, celule caliciforme;celule cu platou striat, celule caliciforme;

● ● canalul analcanalul anal (porţiunea inferioară).(porţiunea inferioară).

musculatura rectalămusculatura rectală este dispusă în este dispusă în două starturi:două starturi:● ● sfincterul anal internsfincterul anal intern (neted sau lisosfincter)(neted sau lisosfincter) - strat circular interior sub - strat circular interior sub

formă de inelformă de inel● ● sfincterul anal externsfincterul anal extern (rshabdosfincter)(rshabdosfincter) – – inel muscular inel muscular fformat din fibre ormat din fibre

musculare striatemusculare striate

în în tunica submucoasătunica submucoasă se află se află plexuri venoaseplexuri venoase ( (plexul hemplexul hemooroidal rectalroidal rectal);); prezintă prezintă plici transversale (valvule)plici transversale (valvule) ca nişte cute vericale numite ca nişte cute vericale numite coloanecoloane,, separate de separate de depresiuni - depresiuni - sinusurile analesinusurile anale;;

corionul mucoaseicorionul mucoasei conţine conţine formaţiuni limfaticeformaţiuni limfatice şi şi glandele Lieberkuhnglandele Lieberkuhn;;

structural –structural – prezintă tunica adventiceprezintă tunica adventice;;

Funcţiile intestinului grosFuncţiile intestinului gros

depozitează temporardepozitează temporar deşeurile provenite din digestieşi apoi le elimină deşeurile provenite din digestieşi apoi le elimină din organism sub formă de fecale;din organism sub formă de fecale;

asigură absorbţia asigură absorbţia apeiapei, a , a ionilor mineraliionilor minerali şi a şi a vitaminelor;vitaminelor;

realizeazărealizează,, cu ajutorul cu ajutorul microfloreimicroflorei intestinaleintestinale dezvoltate la nivelul său, dezvoltate la nivelul său, sintezasinteza unor unor enzime şi vitamine (vitamina K şi biotina)enzime şi vitamine (vitamina K şi biotina);;

secretăsecretă, prin glandele de la nivelul său, , prin glandele de la nivelul său, un lichid alcalin, încǎrcat cu un lichid alcalin, încǎrcat cu fermenţi, vâscos, cu rol lubrifiant, enzimatic şi protector asupra mucoasei;fermenţi, vâscos, cu rol lubrifiant, enzimatic şi protector asupra mucoasei;

este o cale de eliminareeste o cale de eliminare a a flatusului (gazelor intestinale).flatusului (gazelor intestinale).

FLORA INTESTINALǍ – definire şi importanţǎFLORA INTESTINALǍ – definire şi importanţǎ

Microflora intestinalǎMicroflora intestinalǎ -- microorganisme care trǎiesc la nivelul intestinului microorganisme care trǎiesc la nivelul intestinului şişi carecare

au o relaţie de au o relaţie de comensalism, mutualismcomensalism, mutualism şi şi simbiozǎsimbiozǎ cu organismul uman cu organismul uman

asigurǎ asigurǎ fermentarea unor substrate energetice neutilizate, fermentarea unor substrate energetice neutilizate,

pregǎtesc sistemul imunitar pentru apǎrarea împotriva unor specii dǎunǎtoare, pregǎtesc sistemul imunitar pentru apǎrarea împotriva unor specii dǎunǎtoare,

regleazǎ dezvoltarea intestinului, regleazǎ dezvoltarea intestinului,

produc produc hormonii implicaţi în stocarea grǎsimilor de cǎtre organismul gazdǎ; hormonii implicaţi în stocarea grǎsimilor de cǎtre organismul gazdǎ;

în anumite condiţiiîn anumite condiţii, unele specii , unele specii pot determinapot determina apariţia bolilor şi a infecţiilor; apariţia bolilor şi a infecţiilor;

Importanţǎ -Importanţǎ - în absenţa în absenţa florei intestinaleflorei intestinale corpul omenesc ar fi corpul omenesc ar fi incapabil sǎ utilizeze o parte din incapabil sǎ utilizeze o parte din alimentelealimentele pe care le consumǎ, pe care le consumǎ, deoarece aceasta conţine conţine deoarece aceasta conţine conţine enzime specificeenzime specifice, cu , cu acţiune în acţiune în prelucrareaprelucrarea unor anumite unor anumite zaharide nedigerabile zaharide nedigerabile (amidonul, (amidonul, oligozaharidele - lactoza)oligozaharidele - lactoza); ; fibre şi proteine fibre şi proteine (colagen, elastinǎ),(colagen, elastinǎ), mucus mucus produs de florǎ, unele lipide, produs de florǎ, unele lipide, producerea şi absorbţia de producerea şi absorbţia de vitamine vitamine (vitamina K, biotina)(vitamina K, biotina) şi de nutrienţi şi de nutrienţi (calciu, magneziu, fier)(calciu, magneziu, fier) - - enzime enzime pe care celulele din organismul uman nu le deţinpe care celulele din organismul uman nu le deţin;;

în prima parteîn prima parte a colonului a colonului are loc are loc transformare fermentativǎ a transformare fermentativǎ a carbohidraţilor;carbohidraţilor;

în ultima parteîn ultima parte a colonului a colonului are loc are loc transformare fermentativǎ a transformare fermentativǎ a proteinelor şi aminoacizilorproteinelor şi aminoacizilor;;

ex.:ex.: rozǎtoarele crescute în mediu steril, fǎrǎ florǎ intestinalǎ, sunt obligate rozǎtoarele crescute în mediu steril, fǎrǎ florǎ intestinalǎ, sunt obligate sǎ consume cu 30% mai multe calorii pentru a rǎmâne la aceeaşi greutate cu sǎ consume cu 30% mai multe calorii pentru a rǎmâne la aceeaşi greutate cu cele care trǎiesc în mediu normal;cele care trǎiesc în mediu normal;

bacteriile transformǎbacteriile transformǎ, prin , prin intermediul metabolismului lor celularintermediul metabolismului lor celular, , carbohidraţii carbohidraţii în în acizi graşi cu lanţuri scurteacizi graşi cu lanţuri scurte ( (acidul aceticacidul acetic – – utilizat de muşchiutilizat de muşchi, , acidul propionicacidul propionic – – implicat în producerea ATP-uluiimplicat în producerea ATP-ului, , acidul butiricacidul butiric – – furnizeazǎ furnizeazǎ energia necesarǎ celulelor intestinale şi joacǎ un rol în prevenirea apariţiei energia necesarǎ celulelor intestinale şi joacǎ un rol în prevenirea apariţiei canceruluicancerului););

alt tip de bacterii transformǎalt tip de bacterii transformǎ, prin , prin procesul de fermentaţie aprocesul de fermentaţie a proteinelorproteinelor:: celule gazdǎ moarte, celule bacteriene, colagen şi elastinǎ (provenite din celule gazdǎ moarte, celule bacteriene, colagen şi elastinǎ (provenite din alimente)alimente);; acest proces fermentativ este mai puţin favorabil, putând produce toxine şi acest proces fermentativ este mai puţin favorabil, putând produce toxine şi carcinogeni carcinogeni o dietǎ sǎracǎ în proteine scade expunerea la toxine o dietǎ sǎracǎ în proteine scade expunerea la toxine;;

Creşterea bacteriilorCreşterea bacteriilor la nivelul intestinului grosla nivelul intestinului gros (având rol metabolic)(având rol metabolic) este este rapidǎ rapidǎ în cecum şi în colonul ascendentîn cecum şi în colonul ascendent (unde (unde pH-ul este mai scǎzutpH-ul este mai scǎzut) şi ) şi mai mai lentǎlentǎ în colonul descendentîn colonul descendent (unde (unde pH-ul tinde cǎtre neutrupH-ul tinde cǎtre neutru).).

GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIVGLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

SSuntunt:: GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE FICATFICAT PANCREASPANCREAS

GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE

suntsunt – – glandele anexe glandele anexe cavităţii bucale, cavităţii bucale, exocrineexocrine (îşi varsă secreţia sub (îşi varsă secreţia sub formă de salivă în formă de salivă în exterior, în cavitatea exterior, în cavitatea bucală);bucală);

clasificare:clasificare: glandele miciglandele mici

glandele glandele labialelabiale (la nivelul buzelor) (la nivelul buzelor) glandele glandele bucale bucale (în mucoasa obrajilor)(în mucoasa obrajilor) glandele glandele palpalaatinetine (în mucoasa vălului palatin) (în mucoasa vălului palatin) glande glande lingualelinguale (în mucoasa limbii) (în mucoasa limbii)

glandele mariglandele mari glanda glanda parotidăparotidă glanda glanda submandibularăsubmandibulară glanda glanda sublinguală maresublinguală mare

Glandele parotideGlandele parotide

sunt în număr de douăsunt în număr de două, situate într-o loja lângă ureche, de o parte şi de , situate într-o loja lângă ureche, de o parte şi de alta a maxilarului inferior, fiind alta a maxilarului inferior, fiind traversate de nervul facialtraversate de nervul facial şi de şi de vena vena carotidă externă;carotidă externă;

consideratăconsiderată cea mai mare glandă glandă salivarăcea mai mare glandă glandă salivară (cu o greutate de ~30g); (cu o greutate de ~30g);

fiecare prezintăfiecare prezintă o o prelungire profundă faringicăprelungire profundă faringică şi şi un canalun canal numit numit canalului Stenoncanalului Stenon (sau (sau StensenStensen)) prin intermediul căruia prin intermediul căruia secretă salivăsecretă salivă în în partea superioară a cavităţii bucale (pe faţa internă a obrazului, în faţa partea superioară a cavităţii bucale (pe faţa internă a obrazului, în faţa primului molar superior);primului molar superior);

salivasaliva este un lichid clar, fară mucus, are caracter slab bazic şi este un lichid clar, fară mucus, are caracter slab bazic şi conţine conţine amilază, enzime şi imunoglobuline;amilază, enzime şi imunoglobuline;

cea mai frecventă afecţiunecea mai frecventă afecţiune a glandelor parotide o reprezintă a glandelor parotide o reprezintă oreionuloreionul care care provoacă o creştere în volum a glandelor, care devin vizibile, palpabile şi provoacă o creştere în volum a glandelor, care devin vizibile, palpabile şi dureroase;dureroase;

GLANDELE MARIGLANDELE MARI

Glandele submandibulare (Glandele submandibulare (submaxilaresubmaxilare))

sunt în număr de douăsunt în număr de două, , situatesituate sub planşeul bucal, în interiorul unghiului sub planşeul bucal, în interiorul unghiului mandibular, mai mci decât glandele parotide;mandibular, mai mci decât glandele parotide;

fiecare prezintăfiecare prezintă o o prelungire anterioară sublingualăprelungire anterioară sublinguală şi un şi un canal excretorcanal excretor ((canalul lui Wartoncanalul lui Warton)) care se deschide în protuberanţa mică sublinguală, în faţa care se deschide în protuberanţa mică sublinguală, în faţa incisivilor inferiori, incisivilor inferiori, secretând salivasecretând saliva;;

salivasaliva este un lichid semimucoseste un lichid semimucos;;

Glandele sublinguale mariGlandele sublinguale mari

sunt în număr de douăsunt în număr de două, , situate în zona anterioară a planşeului bucal, mai mici situate în zona anterioară a planşeului bucal, mai mici decât glandele submandibulare;decât glandele submandibulare;

fiecare prezintăfiecare prezintă dublă inervaţiedublă inervaţie (simpatică şi parasimpatică) (simpatică şi parasimpatică) şi un şi un canal canal excretor excretor ((canalul lui Bertholincanalul lui Bertholin)) care se deschide în laterala limbii, sublingual, care se deschide în laterala limbii, sublingual, secretând salivasecretând saliva;;

salivasaliva este un lichid ce conţine este un lichid ce conţine fermenţi salivari (ptialină);fermenţi salivari (ptialină);

FICATULFICATUL

reprezintăreprezintă cea mai voluminoasă glandă din organismcea mai voluminoasă glandă din organism care îndeplineşte care îndeplineşte multiple funcţii metabolice;multiple funcţii metabolice;

localizarelocalizare - - sub diafragma abdominală, în hipocondrul drept, în etajul sub diafragma abdominală, în hipocondrul drept, în etajul supramezocolic, depăşeşte epigastrul prin marginea sa stângăsupramezocolic, depăşeşte epigastrul prin marginea sa stângă; ; deasupra lui deasupra lui – – spaţiul subdiafragmic;spaţiul subdiafragmic; dedesubtul lui –dedesubtul lui – spaţiul subhepaticspaţiul subhepatic;;

formaforma – – hemiovoid, bilobar, cu două feţe şi două margini: hemiovoid, bilobar, cu două feţe şi două margini:● ● faţa superioară (faţa superioară (diafragmicădiafragmică))● ● faţa inferioară (faţa inferioară (viscerală)viscerală);;

structurastructura – segmentară (prezintă, – segmentară (prezintă, 8 segmente8 segmente); fiecare segment prezintă ); fiecare segment prezintă câte câte un pedicul un pedicul format din câteformat din câte o ramură segmentară a arterei, a venei porte si un o ramură segmentară a arterei, a venei porte si un canicul biliarcanicul biliar;;

unitatea morfofuncţională a ficatuluiunitatea morfofuncţională a ficatului – lobul vascular şi biliar; – lobul vascular şi biliar;

Bila secretată de ficatBila secretată de ficat este colectată de este colectată de canicule biliare canicule biliare intrahepaticeintrahepatice şi şi condusă către condusă către canalele biliare canalele biliare extrahepatice, extrahepatice, care se formează prin unirea care se formează prin unirea celor celor două canale hepatice două canale hepatice (drept şi stâng) în (drept şi stâng) în canalul hepatic comuncanalul hepatic comun, în care se , în care se deschide mai jos şi deschide mai jos şi canalul cisticcanalul cistic (care aduce bila din (care aduce bila din vezica biliarăvezica biliară – colecist– colecist););

canalul hepatic comuncanalul hepatic comun şişi canalul cisticcanalul cistic se unesc în se unesc în canalul coledoccanalul coledoc, care , care se se deschide în duodendeschide în duoden prin prin ampula hepatopancreaticăampula hepatopancreatică, prevăzută cu un muşchi , prevăzută cu un muşchi circular circular – sfincterul Oddi;– sfincterul Oddi;

Vezica biliară (vezicula biliară)Vezica biliară (vezicula biliară) – – situată pe situată pe faţa inferioară a ficatuluifaţa inferioară a ficatului ( (patul patul hepatic al veziculeihepatic al veziculei); are formă de alungită, de pară (prezintă fund, corp şi gât); ); are formă de alungită, de pară (prezintă fund, corp şi gât); gâtul (gâtul (colul vezicii biliarecolul vezicii biliare)) se continuă cuse continuă cu canalul cisticcanalul cistic;;

vezicula biliară este vezicula biliară este acoperită de acoperită de seroasa peritonealăseroasa peritoneală;;

PANCREASULPANCREASUL

reprezintăreprezintă o glandă mixtă, alungită o glandă mixtă, alungită transversal, transversal, cu o greutate de ~70g;cu o greutate de ~70g;

localizarelocalizare – – aşezat întreaşezat între potcoava potcoava duodenalăduodenală şi hilul splinei, şi hilul splinei, este este fixat fixat de de peretele posterior al trunchiului şi este peretele posterior al trunchiului şi este acoperit acoperit de de peritoneul parietal posterior peritoneul parietal posterior şi deşi de rădăcina mezocolonului rădăcina mezocolonului transvers;transvers;

forma –forma – de de prismă triunghiularăprismă triunghiulară prezintă mai multe segmente;prezintă mai multe segmente;

structurastructura – – glandă glandă formată din formată din lobuli lobuli şi şi acini globulariacini globulari,, acoperiţi de o acoperiţi de o capsulă propriecapsulă proprie, în interiorul căreia , în interiorul căreia canalele de excreţie convergcanalele de excreţie converg către către canalul canalul principal principal (canalul Wirsung)(canalul Wirsung) şi un şi un canal accesoriu canal accesoriu (canalul Santorini)(canalul Santorini) care care drenează sucul pancreatic către duodendrenează sucul pancreatic către duoden;;

funcţii – exocrinafuncţii – exocrina (produce sucul pancreatic care conţine (produce sucul pancreatic care conţine enzime enzime digestivedigestive))

- - endocrinăendocrină (produce (produce hormonihormoni importanţi, indispensabili funcţionării importanţi, indispensabili funcţionării normale a organismului, printre care şi normale a organismului, printre care şi insulinainsulina, , necesară în reglajul glicemiei, necesară în reglajul glicemiei, reţinând surplusul de glucoză sub formă de glicogen, la nivelul ficatului )reţinând surplusul de glucoză sub formă de glicogen, la nivelul ficatului )

sucul pancreatic –sucul pancreatic – este o este o secreţie externă (exocrină)secreţie externă (exocrină),, care se varsă în care se varsă în intestinul subţire; bogat în intestinul subţire; bogat în enzimeenzime importante pentru digestie: importante pentru digestie:

- amilaza- amilaza ( (care transformă glucidele în glucozăcare transformă glucidele în glucoză););

- maltaza- maltaza ((care transformă maltoza în glucozacare transformă maltoza în glucoza););

- tripsina- tripsina ( (care care descompune proteinele în aminoacizidescompune proteinele în aminoacizi););

- lipaza- lipaza ((care care transformă grasimile în acizi graşi si glicerintransformă grasimile în acizi graşi si glicerină);ă);

şi şi carbonaţi şi bicarbonaţi de sodiucarbonaţi şi bicarbonaţi de sodiu ( (care dau alcalinitate sucului pancreaticcare dau alcalinitate sucului pancreatic););