Home >Documents >¤’r¤’ - umft.ro e £®nlocuiesc segmente distruse ale aparatului...

¤’r¤’ - umft.ro e £®nlocuiesc segmente distruse ale aparatului...

Date post:06-Feb-2020
Category:
View:4 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1 Printre etapele de laborator de realizare a unei proteze se numără: a stabilirea diagnosticului b modelul c amprenta d macheta e anamneza.

    2 Printre etapele clinice de realizare a unei proteze se numără: a stabilirea diagnosticului b modelul c amprenta d determinarea relaţiilor intermaxilare e machetarea.

    3 Prin rezistenţa mecanică a protezei se înţelege că aceasta trebuie: a să fie neiritantă b să nu fie toxică c să facă faţă presiunilor masticatorii d să facă faţă solicitărilor fiziologice e să permită fracturarea cu uşurinţă.

    4 Protezele trebuie să fie: a inodore b insipide c cu suprafeţe cât mai lucioase d uşoare e neadaptate pe câmpul protetic.

    5 *Protezele dentare reprezintă: a corpuri fizice străine organismului, utilizate în scopul refacerii morfologiei şi funcţiilor

    sistemului stomatognat

    b nivelul fiziologic c rezistenţă mecanică d nişte aparate mecanice e nişte aparate electrice.

    6 Protezele de corecţie sunt: a ortodontice b chirurgicale c dentare d faciale e epiteze.

    7 Condiţiile ideale de realizare a protezelor sistemului stomatognat se grupează în: a fiziologice b de prelucrabilitate c de igienă d neeconomice e fizionomice.

    8 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un material din care se confecţionează o proteză

  • pentru sistemul stomatognat sunt:

    a să fie stabil chimic în mediul bucal b să fie biocompatibil c să fie iritant d să nu fie citotoxic e să fie citotoxic.

    9 Protezele sistemului stomatognat pot fi: a metalice b polimerice c ceramice d mixte e poliminice.

    10 Materialele din care se confecţionează o proteză pentru sistemul stomatognat trebuie: a să fie accesibile ca preţ b să aibă rezistenţă adecvată c să-şi adapteze forma în cursul variaţiilor termice d să absoarbă apă e să fie stabile din punct de vedere chimic în mediul bucal.

    11 Protezele de înlocuire pot fi: a fixe (conjuncte) b mobilizabile (adjuncte) c parţial mobile (totale) d epiteze e ortodontice.

    12 Protezele sistemului stomatognat: a nu implică etape clinice şi etape de laborator b sunt realizate în colaborare de medicul dentist şi tehnicianul dentar c sunt corpuri fizice d sunt realizate în scopul restaurării morfologice şi funcţionale ale sistemului stomatogna e înlocuiesc segmente distruse ale aparatului dento-maxilar.

    13 Protezele sistemului stomatognat trebuie: a să fie biocompatibile pentru a nu pune în pericol viaţa tehnicianului b să implice o prelucrare greoaie c să nu permită dezvoltarea la suprafaţă sau în profunzime a bacteriilor, levurilor sau a altor

    agenţi patogeni

    d să permită prelucrarea cu uşurinţă e să nu permită o legătură bună între materialele ce compun proteza.

    14 *Compartimentul de topire/turnare trebuie prevăzut cu: a covor de cauciuc gros de 1 cm b covor de cauciuc gros de 10 cm c gresie lucioasă d parchet e covor.

    15 *Aerul comprimat se obţine prin intermediul:

  • a motorului electric suspendat b compresorului c micromoturului d turbinei e suflajului.

    16 Uşile laboratorului: a vor fi vizibile b se vor menţine permanent neblocate c se vor deschide în sensul de evacuare d se vor menţine încuiate e vor fi din sticlă.

    17 Pardoseala din laborator trebuie să satisfacă următoarele condiţii: a să aibă o suprafaţă dură b să fie rezistentă c să fie uşor lavabilă d să se poată dezinfecta e să fie cu model marmorat.

    18 Masa de lucru a tehnicianului conţine instalaţii complexe, find prevăzută cu: a sursa de energie termică, reprezentată cel mai frecvent de un bec Bunsen b seringă de aer, racordată la o priză c dispozitiv de acţionare a instrumentarului rotativ, care poate fi un motor electric

    suspendat, la care se racordează o piesă de mână, micromotor şi/sau turbină

    d instalaţie de inspiraţie e seringă de apă.

    19 Pentru manoperele de mare precizie se folosesc: a lupe fixate pe masă b stereomicroscop c picurătoare speciale d ochelari cu lupă e calculatoare de buzunar.

    20 Diviziunea muncii în laboratorul de tehnică dentară presupune existenţa mai multor încăperi cu destinaţii precise:

    a laboratorul de bază b compartimentul pentru gips c compartimentul pentru prelucrarea aliajelor la rece d compartimentul pentru prelucrare/lustruire e compartimentul pentru tehnologiile ceramice şi metalo-ceramice.

    21 Micromotoarele: a sunt motoare electrice de dimensiuni reduse b furnizează turaţii de 1000 - 6000 ture/min c reprezintă o alternativă mai evoluată la sistemele tradiţionale cu motor suspendat d pot fi comandte cu piciorul, genunchiul, cotul sau direct cu mâna e sunt mai scumpe decât cele suspendate.

    22 Masa de lucru a tehnicianului dentar trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

  • a să aibă o înălţime de 720-750 mm adaptată activităţii şezânde b să aibă o lătime suficientă pentru amplasarea accesoriilor şi pentru asigurarea unui spaţiu

    de lucru suficient

    c suprafaţa să fie lucioasă (grad de reflexie

  • a materialul de amprentă trebuie să fie plastic în cursul operaţiei şi să nu mai revină la forma iniţială după îndepărtarea de pe câmpul protetic

    b obiectul de amprentat să aibă o consistenţă cât mai fermă c obiectul de amprentat nu trebuie să îşi modifice forma în cursul amprentării d mirosul şi gustul materialului e preţul de cost scăzut.

    30 Condiţiile de acurateţe pe care trebuie să le îndeplinească un material de amprentă sunt: a să permită dezinserţia amprentei de pe câmpurile protetice cu grade variabile de

    retentivitate

    b să fie suficient de rezistent din punct de vedere mecanic pentru a se putea rupe în cursul dezinserţiei sau a operaţiilor ulterioare

    c să reproducă şi cele mai fine detalii ale câmpului protetic cu mare exactitate d să fie capabil de a fi deformat şi modelat sub acţiunea unei presiuni minime e să poată deforma reliefurile câmpului protetic.

    31 Clasificarea după Bratu şi Munteanu a materialelor de amprentă cuprinde următoarele clase de materiale:

    a rigide şi semirigide ireversibile b rigide reversibile c elastice reversibile d elastice ireversibile e dure.

    32 Materialele de amprentă rigide şi semirigide ireversibile sunt: a gipsurile de amprentă b siliconii c polieterii d pastele ZOE e gutaperca.

    33 Factorii adiţionali pe care trebuie să îi îndeplinească un material de amprentă sunt: a miros şi gust plăcut b îndepărtarea dificilă de pe câmpul protetic c absenţa unor componenţi iritanţi-toxici d timpul de priză e durată cât mai mică de depozitare.

    34 Alginatele se indică pentru: a amprenta preliminară în edentaţia parţială b amprenta preliminară în edentaţia totală c amprenta a 2 până la 5 bonturi d amprenta de spălare e amprenta electronică.

    35 Materialele rigide reversibile: a sunt materiale ce devin plastice sub influenţa căldurii b nu suferă nici o modificare a structurii lor chimice atât timp cât încălzirea se face în

    limitele prescrise de fabricant

    c în funcţie de temperatura de plastifiere se împart în: termoplastice care se plastifiază între 50-57 ºC şi bucoplastice care se plastifiază între 90-95 ºC

  • d după priză devin elastice e sunt materialul de amprentă de elecţie.

    36 După materialul din care sunt confecţionate, portamprentele se clasifică în: a metalice b siliconice c din mase plastice d mixte metalo-plastice e ceramice.

    37 Aparatul Erkoform poate fi utilizat pentru confecţionarea de: a coroane metalice b proteze flexibile c pansamente gingivale d atele imediate şi atele pentru terapia fracturilor maxilare e gutiere de protecţie şi albire.

    38 După întinderea suprafeţei de înregistrat din teritoriul câmpului protetic portamprentele pot fi: a cu loje alveolare plane, pentru edentat şi edentaţii intercalate b cu loje alveolare rotunjite, pentru edentatul total c cu loje plane în zonele laterale şi loje rotunjite în regiunea frontală, pentru edentaţii

    terminale

    d pentru o hemiarcadă e pentru regiunea frontală.

    39 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un ciment de fixare de durată sunt: a vâscozitatea cimentului să permită formarea unui film de maxim 1 cm între preparaţia

    dentară şi suprafaţa internă a elementelor de agregare

    b timpul de lucru să permită inserarea restaurării c să realizeze o izolare termică a preparaţiei dentare d să fie insolubil în lichidele bucale şi cele ingerate e să fie radiotransparent.

    40 Un ciment de fixare provizorie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a timpul de lucru să fie adecvat b timpul de priză să fie lung c să fie uşor de preparat şi greu de manevrat d să fie uşor de îndepărtat de pe bont e să poată fi folosit şi pentru fixare de durată.

    41 *Cimenturile FOZ se găsesc în sistem bicomponent ca: a lichid-gel b pulbere-lichid c pulbere-gel d gel-metal e pastă-pastă.

    42 Modelele obţinute cu ajutorul sistemului Metallomat se caracterizează prin: a toxicitate mai mică faţă de metoda depunerii pe cale galvanică b pregătirea amprentei nu necesită timpi intermediari c timpul de lucru este mai redus faţă de metoda depunerii p

of 139

Embed Size (px)
Recommended