C1-2-clinică-și-medicală

8/15/2019 C1-2-clinică-și-medicală

1/76


2/76

Psihologie clinică i medicalăș

Clinic/clinică (DEX) - Disciplină medicală al cărei studiuse bazează pe observarea directă a bolnavilortotalitatea cuno tin elor teoretice i practice ob inuteș ț ș țprin observarea directă a bolnavilor

Psihologia medicala este o ramura a psihologieigenerale ce studiaza aspectele psihosociale asociateactului medical! cu scopul de a reda sanatatea persoanei

si de a o reinsera in mediul social si "amilial


3/76

Psihologia clinică - repere

Psihologia clinică se na te #n $ran a! laș ț

s"%r itul sec& al X'X lea! av%nd caș parinti* medicina si "iloso"ia&

Ea este riguroasă! datorită medicinei iș

umanistă! gra ie "iloso"iei&ț


4/76


5/76


n +&.&&! pro"esia de psihologclinician a "ost o"icial creată #n

perioada de război! #n cadrularmatei! #n scopul evaluării ișselec ionării contingentelor! dar iț șpentru a-i a0uta pe combatan ii carețsu"ereau de nevroze traumatice&


6/76


n $ran a! după război! a "ost creată oțpsihologie clinică inovatoare&

Demersul diagnosticării #ntemeiazădisciplina

Diagnosticarea este actul esen ial alț

psihologiei clinice*


7/76


biectul unui "in proces psihodiagnostic nu este săevalueze c%t de bolnav e cineva sau să determine care

oameni sunt dincolo de limita a ceea ce este socialde"init ca normal, ci #n elegerea particularită ii su"erin eiț ț țunei persoane i a "or ei acesteia! pentru a contribui laș țalinarea celei dint%i! construind pe bazele celei dinurmă&*

2anc3 4c 5illiams Diagnosticul psihanalitic&


8/76


6ine#n eles că pentru punereațdiagnosticelor psihologice era necesar să

se dezvolte anumite instrumente i ast"elșlumea a asistat la o mare dezvoltare atestelor cognitive! de personalitate ișa primelor scale de evaluare din

diverse sectoare ale "unc ionării psihice&ț


9/76

7olul psihologului clinician

Cabinete private! clinici i spitale (de stat i private)ș ș n spital vi se vor trimite8 - toate primele internări - toate pensionările pe caz de boală psihică - cazurile de 119: C&pen& obligativitatea internării - cazurile de internare nonvoluntară - evaluare declin cognitiv pt Comisia de E,pertiză

(44+E) - evaluare de '; pentru Comisia de


10/76


Psihiatrul ar trebui să pună un dgn după apro,imativ =>de minute de evaluare a bolnavului! psihologuluirevenindu-i apro,imativ 9? de minute pentru a "aceacest lucru&

@a "inele acestui interval! psihologul trebuie să elaborezeraportul de evaluare i să o"ere un diagnostic psihologic!șce va include8

- analiza "unc iilor cognitiveț - pro"ilul de personalitate A e,isten a unei decompensăriț

(suspiciune diagnostică pe a,a ') - recomandări&


11/76


Diagnosticul pe a,e c"& D+4 ,a ' i '' tulburările mintaleș ,a ''' - tulburările/a"ec iunile "izice prezente laț

persoana evaluată i av%nd importan ă #n #n elegerea iș ț ț ștratamentul cazului&

,a 'B probleme psihosociale i de mediu care arșputea in"luen a diagnosticul!tratamentul sauțprognosticul&

,a B "unc ionarea psihologică! socială i pro"esionalăț șa persoanei #n cauză&(vezi caz)


12/76


Exemplu: @a momentul e,aminării! subiectul/pacientul prezintă8

- u oară deteriorare cognitivăș - pro"il de personalitate de tip distimo- labil - decompensare de tip nevrotic tulburare distimică - recomand consult psihiatric - psihoterapie! după instituirea tratamentului

medicamentos


13/76


Exemplu8

- 2edezvoltare cognitivă ('; ?) - Personalitate destructurată psihotic - 7ecomand internare! consult psihiatric! instituire de

tratament medicamentos


14/76

+tatutul psihologului clinician

COPSI

+e recunosc trei trepte (niveluri) de specializare inpsihologia clinica8 - Psiholog practicant in psihologie clinica - Psiholog specialist in psihologie clinica - Psiholog principal in psihologie clinica&


15/76

+tatutul psihologului clinician

Psihologul atestat in psihologia clinica areurmatoarele competente8

1& Diagnostic si evaluare clinica8 (a) investigarea si psihodiagnosticul tulburarilor psihice

si al altor conditii de patologie care implica inetiopatogeneza mecanisme psihologice (b) evaluarea starii de sanatate mentala! in limita

competentei psihologului! ca preconditie pentrudes"asurarea unor activitati care impun prin legee,aminare psihologica (e,& testarea pro"esorilor! a

"unctionarilor publici etc&) (c) evaluare cognitiva si neuropsihologica (d) evaluare comportamentala


16/76

(e) evaluare subiectiv-emotionala (g) evaluarea personalitatii si a mecanismelor de

coping / adaptare / de"ensive (h) evaluarea unor aspecte psihologice speci"ice

cuplului! "amiliei sau altor grupuri (i) evaluarea conte,tului "amilial! pro"esional! social!

economic! cultural in care se mani"esta problemelepsihologice

(0) evaluarea gradului de discernamant al persoanelor

() evaluarea dezvoltarii psihologice (l) alte evaluari in situatii care implica componente

psihologice&


17/76

=& 'nterventie/asistenta psihologica care va cuprinde celputin F dintre urmatoarele componente8

(a) educatie pentru sanatate! promovarea sanatatii sia unui stil de viata sanatos (e,& prin preventie primara sisecundara)

(b) interventii speci"ice pentru persoanele cu nevoispeciale Garia psihopedagogiei speciale in conditii depsihopatologie (e,& logopedie)H

(c) consiliere si terapie suportiva

(d) consilierea in situatii de criza si asistenta bolnavilorterminali


18/76

optimizare si dezvoltare personala! autocunoastere (") terapii de scurta durata "ocalizate pe problema!

preventie tertiara! recuperare si reeducare (individuale!de grup! cuplu si "amilie)

(g) terapii standard de rela,are si sugestive (h) consiliere (e,& prin tehnici comportamentale)

speci"ica obiectivelor medicale (e,& cresterea aderenteila tratament! modi"icarea stilului de viata! pregatirepreoperatorie! preventie tertiara in cadrul bolilor cronice

etc&) (i) managementul con"lictului! mediere si negociere&


19/76

F& Cercetare8

(a) poate participa la sau initia activitati de cercetare incadrul de"init de competentele sale& 9& Educatie si training ("ormare pro"esionala)8 (a) poate organiza Iorshop-uri in cadrul de"init de

competentele sale&


20/76

Evaluarea clinică

'storia su"erin ei psihice inter"eră str%ns cu istoria personală ațsubiectului&

Prima #nt%lnire dintre pacient Ji psiholog trebuie să constea #ntr-un soi de negociere simbolică #ntre aJteptările cu care vinepacientul Ji "orma de a0utor pe care specialistul o consideră cea

mai potrivită pleiadei de simptome prezentate& .neori! estebinevenită o #ntrebare deschisă de genul8 „Cu ce gânduri aţivenit la mie?” &

Primul motiv! este acela de a a"la dorinKele Ji cerereapacientului Ji! totodată! de a te putea delimita #n cazulpacienKilor ce obiJnuiesc să meargă din specialist #n specialist

de ceea ce alKii dinaintea ta au "ăcut& 4ai ales că e,istă situaKiiclinice #n care aşteptările sunt nerealiste Ji - conJtient sau nu cei #n cauză simt asta! nemaivorbind de "aptul că anterior aumai e,itat Ji alKi terapeuKi care i-au "ăcut atenKi #n acest sens


21/76

Evaluarea clinică

n al doilea r%nd! "iecare - c%nd porneJte de-acasă săceară a0utorul cuiva de specialitate - are ceva #n minte!chiar dacă slab conturat&

Li-ar dori să "ie a0utat "ără pastile sau! din contră!

investeJte mult un tratament medicamentos! care ast"ell-ar scăpa de travaliul de a descoperi cauzele interioareale su"erinKelor lui& Poate vrea JedinKe de psihoterapiesau doreJte pur Ji simplu un singur contact cu unpsiholog pentru o opinie (care! psihodinamic vorbind! vatrebui să #l asigure că ceea ce i se #nt%mplă nu este grav !se #nscrie #n limitele largi ale trăirilor umane! este doar

„pe stress” Ji „el va face faţă” )&


22/76

Evaluarea clinică

Istoricul personal al pacientului - este bine să "ie complet i detaliat pt că nimeni nu areș

capacitatea de a anticipa ce este relevant i ce nu dintr-oșpovestire care nu s-a spus #ncă&

- ordinea este cronologică! #ncep%nd cu copilăria - su"erin a la na tere sau #nt%rzierea #n dezvoltarea psihicăț ș

sunt elemente cu valoare e,plicativă importantă - copilăria a "ost "ericită sau nu: Dacă nu! de ce: - ce "el de evenimente l-au a"ectat: C%t timp au durat: Ce

solu ii a găsit: Cum a "ăcut "a ă:ț ț

@a pacien ii care prezintă un amestec de simptome somatice iț șpsihice se va #ntreba #ntotdeauna despre starea de sănătate #ncopilărie i despre atitudinea celor care-l #ngri0eau&ș


23/76

Evaluarea clinică

Istoricul formării profesionale - adaptarea la mediul colar/ inadaptareș

- materii pre"erate - rela ii cu pro"esorii (autoritatea) i colegiiț ș - coli normale /specialeș - e,amenele cum a "ăcut "a ăț - predispozi ie pt tulburări caracteriale sau indice pentruț

su"erin ă organicăț


24/76

Evaluarea clinică

Istoricul marital i via a familialăș ț - este/ a "ost căsătorit: - căsnicia a "ost/este "ericită sau nu: motive - e,istă copii: - rela iile sunt armonioase sau nu:ț - e,istă #ncredere: suport din partea celorlal i membri aiț

"amiliei:


25/76

Evaluarea clinică

Istoricul profesional "eră date valoroase despre personalitatea pacientului!

ca i despre aptitudinile saleș

- care este ocupa ia curentă: Corespunde eațaptitudinilor: +e simte #mplinit sau ne"ericit: - dacă nu munce te de c%nd: De ce:ș - c%te locuri de muncă a avut: - care a "ost ultima anga0are de lungă durată:

- de ce apar aceste schimbări: (pe cine blamează #n caz de e ec:)ș


26/76

Evaluarea clinică

Istoric medico – legal - mai ales la pacien iițto,icomani i alcooliciș

Istoric medical anterior – trebuie men ionat dacă auțe,istat su"erin e medicale! chirurgicale sau psihiatricețimportante #n istoricul bolnavului&

Antecedente psihiatrice heredo-colaterale – e,istăboală psihică #n "amilie:

oala actuală – principalele simptome! impresia pecare starea actuală o produce asupra pacientului!

credin ele lui despre această stare i despre posibila eiț șevolu ie&ț


27/76

Evaluarea clinică C=

Examenul stării psihice actuale ceasta trebuie să #nceapă cu o scurtă descriere a modului

#n care arată pacientul "eac ia pacientului fa ă de examinator # critica $oliiț ț

Pacientul poate "i cooperant! lamentativ! suspicios! critic!di"icil! etc&

Critica bolii constă #n capacitatea de a "i capabil să- i daițseama că ai o tulburare i #n ce constă ea uneori neagășboala i spun că au "ost adu i de rude! alteori o neagă darș șacceptă internarea! iau medica ia etc&ț

"eac ia examinatorului fa ă de pacient –ț ț ce simt: "rustrare: Plictiseală: Binovă ie:ț


28/76

Evaluarea clinică

inuta! mimica! gesticaȚ & inuta ne arată! #n primul r%nd! gradul de aderen ă al Ț ț

pacientului la regulile sociale! dar i "unc ionareaș țindividului&

2e interesează8 - igiena - adecvarea #mbrăcămin iiț - accesorizarea! coa"ura! machia0ul etc

+emne igienă de"icitară! barba nerasă! miros detranspira ie! haine pătate sau prea largi etcț


29/76

Evaluarea clinică

%imica – comunicare nonverbală cu a0utorul e,presiei"aciale i a modi"icărilor acesteia&ș

De urmărit hipomimiile (pare #mpietrit! are un registrurestr%ns de e,presii emo ionale) sauț hipermimiile pot

a0unge p%nă la adevărate furtuni mimice, dar ișparamimiile& 'estica ansamblul mi cărilor voluntare/involuntare cuș

"unc ie de e,presie&ț De urmărit amplitudinea e,primării gestuale dar iș

eventualeleticuri! manierisme! stereotipii!

perseverări etc& Moate acestea sunt semne cliniceimportante #n precizarea diagnosticului&


30/76

Evaluarea clinică

(or$irea - ne vor interesa #n primul r%nd aspectelee,terne voce! timbru! intensitate! prozodie&

@entoarea sau! dimpotrivă precipitarea #n vorbire!vorbirea ezitantă sau e,plozivă! sunt aspecte de "ormăce trebuie să ne preocupe& @a "el! interven ia unor pauzețprea lungi sau oprirea bruscă! ori #ncetinirea p%nă ladispari ie a discursului&ț

+ub aspectul con inutului -ț i reflect)nd deopotrivășg)ndirea pacientului - ne interesează coeren ațdiscursului! capacitatea de a răspunde #ntrebărilor

e,aminatorului sau dimpotrivă! circumstan ialitatea!țpre iozitatea! manierismele! neologismele (semne alețunor tulburări psihice grave)


31/76

Evaluarea clinică

Orientarea auto i allo psihică! spa ială iș ț ștemporară

+ă tie cine este el i persoana din "a a lui! unde se a"lă!ș ș ț #n ce dată i cu apro,ima ie! ce oră este&ș ț

Dezorientarea este semnul cardinal pentru denivelareac%mpului de con tien ă! trăsătură a sindromuluiș țpsihoorganic acut (delirium)& ceasta poate "i #nso ită dețo diminuare a perceperii i #n elegerii mediuluiș ț

#ncon0urător&

n aceste condi ii! aten ia este! de asemenea! probabilț ța"ectată&


32/76

Evaluarea clinică

Percep iaț i observat la dvs& sau #n 0urul dvs& vreo schimbare peț

care nu pute i să v-o e,plica i:ț ț i auzit vreodată voci ale unor persoane pe care nu le-ț

a i putut vedea:ț B-a i auzit vreodată propriile g%nduri! rostite tare! #nț

a"ara capului dvs&: (sonorizarea g%ndirii) E,istă cineva care vă poate in"luen a g%ndurile: care văț

transmite ce să g%ndi i:ț


33/76

Evaluarea clinică

Aten iaț ctivitatea de re"lectare a realitatii nu poate "i realizata

in conditii optime "ara suportul functiei psihice deorientare selectiva care este atentia&

De ce vorbim despre orientare selectiva: Pentru ca! din multitudinea stimulilor care actioneaza! la

un moment dat! asupra organismului uman! doar uniiatrag atentia! "iind re"lectati cu deosebita claritate!

ceilalti ramanand in a"ara campului* atentiei&


34/76

Evaluarea clinică

Calitatile atentiei sunt8 stabilitatea (concentrarea)

volumul (cantitatea de obiecte sau "enomene care pot "icuprinse simultan in campul re"lectarii) "le,ibilitatea capacitatea de deplasare a atentiei de la

un obiect la altul! in perioade scurte de timp distributia atentiei concentrarea orientarii! in acelasi

timp! asupra mai multor activitati&


35/76

Evaluarea clinică

n termeni de comportamente observabile o capacitate

prose,ica optima avem atunci cand insul e capabil atatde activare! cat si de blocare a in"luentei stimulilor carenu au importanta in acel moment! dar i de mobilitate ș"le,ibilitate! #n condi iile #n care trebuie să se comute dețla un stimul la altul i de rezisten ă la inter"eren ă&ș ț ț


36/76

Evaluarea clinică

'n patologie! tulburarile atentiei se numesc disprosexii si ele pot "i8 hipoprose,ii hiperprose,ii


37/76

Evaluarea clinică

'n patologie! hipoprosexia se intalneste ca simptom in8 tulburari cognitive deteriorari organice! demente!

intarzieri mintale! delirium an,ietate prin "ocalizarea psihismului pe trairea

an,ioasa si ignorarea consecutiva a ambiantei(Prelipceanu! D&! =>1F)! in general in tulburarilenevrotice

schizo"renie! "ie in cadrul tulburarilor cognitive pe care lepresupune aceasta conditie! "ie ca urmarea de"ectuluia"ectiv volitional (individul se aplatizeaza a"ectiv! se

produce dezinsertia de lumea sociala si din diverseleactivitati in care poate "i angrenat individul)

in in"ectii si into,icatii&


38/76

Evaluarea clinică

Cresterea globala a concentrarii atentiei este rara& Dat "iind volumul (relativ mic) de stimuli care pot "ace

obiectul atentiei noastre la un moment dat!

hiperprose,iile sunt! in general! selective! sectoriale! dee,emplu8 'n depresie hiperprose,ie pe ideile de ruina!

culpabilitate! lipsa de valoare a propriului eu Mulburarile obsesionale pe obiectul obsesiei lor

'n tulburarea hipocondriaca atentia este "ocalizata pestarea de sanatate a organismului etc&


39/76

Evaluarea clinică

De"icitele #n domeniul aten iei i concentrării sunt deț șobicei u or eviden iabile #n timpul a"lării istoricului&ș ț

Motu i! pentru o mai mare acurate e (#n a"ara aplicăriiș țtestelorN)! c%teva probe scurte sunt utile - +puneti-mi lunile anului! #n ordine inversă! #ncep%nd cu

decembrie - +căderi cu O! #ncep%nd de la 1>>

- dacă e prea di"icil din => c%te F


40/76

Evaluarea clinică

*ivelul general de vigilenta poate "i analizat printr-oproba simpla inclusa in toate bateriile de testare amemoriei8 e,aminatorul citeste iruri de 9-O numere inșordine crescatoare si-i cere subiectului sa le repetee,act! unul c%te unul! in ordinea prezentata8

E,8 =-F-O-?! subiectul repeta! apoi 9--F--=! s&a&m&d& "ectiuni cerebrale severe precum dementa! de e,emplu!

determina o reducere a "erestrei de atentie& Mestul de repetare a unor "raze este o proba clinica utila

si pertinenta& 'n mod normal! un adult poate repeta "raze cu =>-=? de

silabe&


41/76

Evaluarea clinică

Mot pentru evaluarea posibilitatii de concentrare (maiales a rezisten ei la inter"eren ăN) se poate administraț țtestul Stroop care consta in prezentarea unor liste de

nume de culori uneori tiparite in cerneluri di"erite (dee,emplu8 cerneala pentru cuvantul rosie*! este candrosie! cand albastra)&

+ubiectul este instruit sa ignore cuvintele tiparite si saenunte culorile cat mai rapid cu putinta& Cei care pot "idistrasi cu usurinta! comit "oarte multe erori&

(vezi 3outube)


42/76

Evaluarea clinică

'n proba de bara0 6ourdon-"imov i se dau instrucKiunisubiectului ca #n timpul standard de 1> minute să bi"eze

c%t mai multe litere Ji C din c%mpul perceptivimaginat de cei doi autori! reprezentat de mai multepagini cu literele al"abetului latin& Pe "iecare r%nd sunt9> litere din al"abetul latin& E,emplu8

C(+,+O%"'+AC+(+O,(O,("CA(",('++%C(+C


43/76

Evaluarea clinică

Proba de bara0 Moulouse-Pieron conKine imagini geometrice!care urmează să "ie bi"ate de subiecKi (bi"a se pune pe acele"iguri care sunt identice modelului)

Scopul: Cercetarea nivelului concentrării atenKiei! rapidităKii Ji

preciziei reacKiilor subiecKilor& 2umărul de pătrate corect tăiate constituie cota&Pentru a se

putea "ace cotarea se va utiliza o "oaie model la care suntbarate toate "igurile care trebuiesc barate& De "igurile barategreJit c%t Ji de cele omise nu se va Kine seama

+e calculeazatrei indicatori ai concentrarii si rezistenteiatentiei8 viteza de lucru! e,actitatea! randamentul& Pe bazareprezentarilor gra"ice se evidentiaza dinamica concentrarii sirezistentei atentiei&


44/76

Evaluarea clinică

.istri$utivitatea atentiei se "undamenteaza pecapacitatea de deplasare rapida a atentiei de la unstimul la altul&

ceasta "unctie este sensibila la toate "ormele de a"ectaricerebrale&

$orma 6 a testului Trial making (7eitan! 1?Q) este une,emplu clasic de evaluare a acestei caracteristici aleatentiei& Douazeci si ase de cercuri sunt imprastiate peșo pagina& 'n interiorul cercului sunt tiparite! aleatoriu! "ieo litera (! 6&!CR&) ! "ie o ci"ra (1! F! =&&)& Cu un pi,!

subiectul trebuie sa "aca legatura in mod crescator sialternant intre o ci"ra si o litera8 1 cu ! = cu 6! F cu CRpana la 1F cu @&


45/76

Evaluarea clinică


46/76

Evaluarea clinică

+est de aten ie distri$utivăț Poate "i "olosit i ca măsură a "atigabilită ii! prinș ț

compararea randamentelor ob inute #n cele 9 etape&ț Mimp de lucru 1 minute Pagina din stanga con ine 1>> de cadrane! #n "iecareț

"iind imprimat cu ci"re mari i #ngro ate un număr! iarș șsub acesta se a"lă un altul cu caracter normal i deșdimensiuni mici& +unt imprimate #n total numere de la 1la 1>>! a ezate #n dezordine! după o #mpră tiereș ș

probabilistică&


47/76

Evaluarea clinică

Pagina din dreapta ("oaia de răspuns) con ine 9 tabelețverticale! "iecare av%nd un număr de =? de r%nduri i =ș

coloane& Pe "iecare r%nd din prima coloană este imprimat un

număr (1-1>>) #ntr-o ordine aleatorie& 7%ndurile care corespund celei de a doua coloane!

răm%n libere&


48/76

Evaluarea clinică

%emoria Proces psihic ce asigură continuitatea vie ii psihice! realizatț

#n F etape distincte8 - engramarea / "i,area cuno tin elorș ț

- păstrarea - recunoa terea sau reproducereaș O"%E 4emoria este clasi"icată! dupa durata conservarii! in două

categorii8

memorie de scurta durata! numită de 6addele3 (1F)memorie de lucru! un sistem cu capacitate limitată #n timp memoria de lunga durata&


49/76

Evaluarea clinică

tunci c%nd %S. este a"ectată (#n atro"ia corte,uluipre"rontal! leziuni ale nucleilor bazali! tulburări a"ective depresie! an,ietate! etc) acuzele pacientului vor "i8

- nu mă pot concentra la&&&* - pierderea sirului ce- i spuneam&&:* undeț

rămăsesem&&&:* - uită de ce s-a dus la cămară! "rigider! #n altă cameră&& - nu- i aminte te imediat comanda multiplă etc

ș ș


50/76

Evaluarea clinică

4emoria de lungă durată este i ea la r%ndu-i!șdescompusă #n trei subsisteme8

- memoria episodică! reprezentand codi"icarea ișamintirea e,perien elor i "aptelor personaleț ș

- memoria semantică (generica) si sociala cereprezintă pe l%ngă capacitatea de #n elegere ațsemni"ica iei unui cuv%nt i cunoasterea unor "apte! date!ț șevenimente ce nu au legatura cu e,perienta personala(spre e,emplu8 temperatura de "ierbere a apei!succesiunea anotimpurilor! anul 7evolutiei $ranceze etc)&

- memoria procedurală care implică abilită ile motoriiț #nvă ate (mersul pe bicicletă! conducerea ma inii!ț șc%ntatul la un instrument)&


51/76

Evaluarea clinică

tunci c%nd %/. este a"ectată Dacă e vorba de %emoria EPISO.IC0! afectată

anterograd - nu re ine ce trebuie să cumpere! ce activită i are de "ăcutț ț

(se bazează pe liste) - uită evenimente personale! "amiliale programate (#nt%lniri!

spectacole! ocazii) - pierde obiectele prin gospodărie -#ntreabă #n mod repetat acela i lucruș - nu poate urmări lectura! "ilmul! programul MB - nu mai poate prelua/re ine un mesa0ț - evaluăm prin evocare imediată/#nt%rziată a unor cuvinte!

adrese! "iguri umane! geometrice etc


52/76

Evaluarea clinică

Dacă e vorba de %emoria EPISO.IC0! afectatăretrograd

- nu mai poate evoca istoricul "amilial! personal!pro"esional

- acuză di"icultă i de evocare a unui traseu bine cunoscutțcum ar "i drumul spre casă


53/76

Evaluarea clinică

Dacă e vorba despre %emoria semantică afectatăretrograd - acuză pierderea* cuvintelor! restr%ngerea

vocabularului -apelează des la* aia *! asta*! cum ii spune:*

- număr scăzut de cuvinte la "luen a semantică/tematicăț(nume de "lori! animale! etc)

Dacă e vorba despre memoria semantică afectată

anterograd nu mai poate #nvă a semni"ica ii noiț ț


54/76

Evaluarea clinică

Dacă e vorba despre a"ectareamemoriei procedurale! atunci

insul nu mai tie cum să "acășanumite lucruri! pe care anterior letia "ace! de la comple, la simpluș

("olosirea telecomenzii! "ierberea

unui ou etc&)


55/76

Evaluarea clinică

E,aminarea memoriei de scurtă durată se poaterealiza printr-o probă scurtă! pe larg "olosită de cătreneuropsihologi i psihiatri! bazată pe memorarea a F-9șcuvinte ce apar in unor categorii di"erite! de e,emplu8țlalea o "loare! caisă - un "ruct! căma ă o haină! tigruș

un animal& E,perimentatorul #i spune subiectuluiaceste cuvinte i categoria lor! #i cere să le repete i să leș șină minte&ț

C%teva minute mai t%rziu subiectul trebuie să laamintească& Dacă subiectul nu i le poate amintiș

spontan! e,aminatorul o"eră categoria căreia #i apar inețcuv%ntul pentru a vedea dacă lucrul acesta "aciliteazărememorarea&


56/76

Evaluarea clinică

Memoria de lunga durata se poate testa #n cursul uneiconversa ii in"ormale avute cu pacientul! #n care putemțdiscuta o temă care să prezinte interes! iar mai t%rziu seva cere pacientului să- i amintească tema care a "ostșdiscutată&

Poate "i analizată printr-un interogatoriu sistematic caresă cuprindă c%teva evenimente din trecut care s-aupetrecut #n urmă cu luni! ani sau decade& cesteevenimente trebuie alese cu gri0ă deoarece chiarsubiec ii normali pot să nu aibă prea multe cuno tin eț ș ț

despre unele evenimente politice i sociale& 'ntotdeaunașin evaluare trebuie tinut cont de nivelul de scolarizare alpacientului&


57/76

Evaluarea clinică

Memoria autobiografică se poate veri"ica odată curealizare istoricului clinic printr-un interviu cu pacientul

#n care se e,aminează evenimentele personale petrecute #n copilărie! tinere e i etape ale vie ii recente& Deț ș ț

e,emplu! pentru memoria episodică vom #ntreba8 careeste numele ultimei coli urmate sau primului loc deșmuncă ori care este data căsătoriei: cati copii are si cumii cheama:

Pentru e,aminarea memoriei semantice (cuno tin eleș țde bază ale subiectului! independente de orice conte,t

spa io- temporal) putem "olosi unele probe ale baterieiț5echsler! cum ar "i testul de similitudini


58/76

Evaluarea clinică

Proba de #nvă are verbală auditivă a luiț "e1 carepresupune memorarea a două serii de 1? cuvinte "iecare&

Proba ne o"eră! dincolo de posibilitatea de a surprindede"icitul mnezic i un indicator privind capacitatea deș #nvă are a subiectului&ț

Mestul constă #n repetarea de ? ori a unei liste decuvinte (1? cuvinte)! după "iecare lectură ae,aminatorului! subiectul "iind rugat să repete din listăacele cuvinte pe care i la aduce aminte&ș

7e3 a #ntocmit pentru "azele de memorare 9 liste de

cuvinte! iar pentru "aza de recunoa tere mici te,te #nșcare sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentatespre memorare&


59/76

Evaluarea clinică

')ndirea i imagina ia -ș ț de veri"icat mai ales sub raportulcon inutului ț

'dei prevalente! rumina ii! idei dominante! idea ieț țdelirantă&

Care sunt grijile dvs. principale?

ve i unele idei, gânduri, pe care nu reu i i să vi le scoate i dinț ș ț ț minte?

Crede i că ceilal i !ncearcă să vă facă rău? ț ț

Crede i că ave i puteri speciale? ț ț

Crede i că a i fost ales? ve i o misiune specială? ț ț ț

Posibila prezen ă a ideilor delirante devine! de obicei! evidentă #nțtimpul istoricului& De veri"icat i tulburările #n discursivitatea g%ndirii accelerareaș

sau lentoarea ritmului ideativ (#n leg cu vorbirea)


60/76

Evaluarea clinică

Inteligen a i capacitatea de a$stracti2areț ș Probe! scale clinice verbale i nonverbale (7aven)&ș n cursul interviului clinic reiese din discu ia avută cuț

e,aminatorul& +e pot pune #ntrebări care să veri"ice

p%nă la teste anumite aspecte - interpretare de proverbe e capabil să ra ioneze:ț

7a ionamentul său e valid: ce #nseamnă căț lene ul maișmult aleargă sau scumpul mai mult păgube te? ș

.n ra ionament oarecare ț "acă vă spun că mamiferele

nasc pui vii i că balena este un mamifer, ce conclu#ieștrage i? ț


61/76

Evaluarea clinică

Similitudini – ce asemănare e,istă #ntre un poem i oșstatuie: Dar #ntre un zid i un gard:ș

.eose$iri – ce deosebiri e,istă #ntre "ootball i tennis:ș

Proba povestirilor absurde si corecte P&&C&(> depovestioare)

$n băiat se plimbă i !n timpul plimbării sale i#bucne teș șo furtună. %entru ca să nu se ude, băiatul se aruncă !n

apă.


62/76

Evaluarea clinică

'magina ie -ț Cre3terea imagina4iei8 apare #n into,icaKii!stări de e,citaKie! delir cronic

E,&8 schizo"renie paranoidă construcKia delirantă deviere ideativă parareală A realizare pe plan imaginativ&

%itomania: "ormă a e,altării imaginaKiei pseudologia "antastică

6irnbaum clasic #n isterie Ji sdr& Sorsaov actual este considerată un sindrom! dar Ji un aspect al

unor personalităKi (emotivitate! sugestibilitate! e,altarea

imaginaKiei T tendinKă mitomană) pacienKii pun #n slu0baimaginaKiei toate resursele cognitive! ei subestimeazainterlocutorul sub aspect cognitiv


63/76

Evaluarea clinică

"elatarea mitomană: organizarea romanescă a trăirii8 aspectul discursului nu este

adecvat la conKinut! interlocutorul sesizează irealitatea alibiul e,istenKial8 ideile merg univoc spre supraestimarea

propriei persoane! mitomanul #Ji clădeJte imaginea de sine #n "uncKie de ce aJteaptă auditorul de la el

suprasemni"icarea8 merge de la simpla e,agerare p%nă la"abulaKia cea mai amplă scopul principal8 a atrage atenKia

conduita de teamă8 mitomanul crede că nu poate realiza olegătură interpersonală dec%t prin intermediul "abulaKieiteama e legată de "aptul că celălalt ar putea a"la


64/76

Evaluarea clinică

unc iile executiveț- "unc iile implicate #n plani"icarea! ini ierea! derulareaț ț

etapelor i monitorizarea comportamentului comple,ș

orientat către atingerea scopului&- se asociază cu "unc iile cognitive superioare (#n elegerea!ț ț

abstractizarea! 0udecata! rezolvarea de probleme)!aten ia! voin a! sim ul critic etc&ț ț ț

- implică structurile cortiale pre"rontale i cele subcorticaleșcu care acestea au cone,iuni


65/76

Evaluarea clinică

$unc iile e,ecutive intervin #n situa ii #n care activareaț țobi nuin elor nu este su"icientă pentru o per"orman ăș ț țoptimă

- plani"icarea i luarea deciziilorș - corectarea erorilor sau a de"ec iunilorț - situa ii noiț - situa ii periculoase sau di"icileț - situa ii care presupun depă irea unor moduri ad%ncț ș

#nrădăcinare de răspuns


66/76

Evaluarea clinică

$unc iile e,ecutive includ8ț - +trategia alegerea mi0loacelor celor mai adecvate

pentru atingerea scopurilor

- Plani"icarea stabilirea etapelor i ordonarea lorștemporală #n "unc ie de priorită iț ț - +us inerea aten iei p%nă la "inalizareț ț - $le,ibilitatea adaptarea planului #n "unc ie deț

condi iiț

-'nhibarea! rezisten a la inter"eren e! sistareaț țconduitelor inadaptate! automatizate


67/76

Evaluarea clinică

Pro$e pentru evaluarea E - similitudini! deosebiri! e,cluderi - ra ionament neverbalț - rezolvarea de probleme - sortare de cartele (proba 5isconsin) - @abirint - $igura comple,ă 7a3


68/76

Evaluarea clinică

Afectivitatea i dispo2i iaș ț E,aminarea acesteia are 9 aspecte importante

- .ispo2i ia su$iectivăț & O$serva ia o$iectivăț - "eactivitatea neurovegetativă - Con inutul g)ndiriiț


69/76

Evaluarea clinică

.ispo2itia su$iectiva se re"era la modul in care sesimte pacientul si reiese din relatarile spontane aleacestuia sau din raspunsurile pe care le da intrebarilor

evaluatorului8 ce dispozitie a avut in ultima vreme: a "ost mai mult

vesel sau mai mult trist: reuseste sa se odihneasca: areenergie sau e mai curand apatic: are po"ta demancaresau mananca in e,ces: ii "ac placere activitatile careinainte reuseau sa-l destinda: etc&


70/76

Evaluarea clinică

O$servatia o$iectiva modul in care pacientul secomporta in timpul e,aminarii! tonusul pe care-l are!"elul in care merge si se aseaza! postura! pozitiamainilor! "ramantarea mainilor sau datul din picior!

rapiditatea gesturilor si amplitudinea lor! intensitateavocii! mimica reprezinta tot atatea indicii importantepentru decodi"icarea starii a"ective asubiectului&

Mot in timpul e,aminarii putem observa anumitedescarcari a"ective (raptusuri sau catharsis a"ectiv plange usor)! ori labilitatea dispozitionala sauincontinen a a"ectivă&ț


71/76

Evaluarea clinică

"eactivitatea neuro-vegetativa "ectivitatea noastra are un substrat vegetativ (sistemul

nervos vegetativ sau autonom! ale carui reactii scapacontrolului constient)& De aceea! modi"icarile a"ectivesunt insotite de "luctuatii in reactivitatea neuro-

vegetativa& Paloarea sau inrosirea! tremorul e,tremitatilor!

uscaciunea gurii! raguseala! constrictia pupilara!transpiratii! palpitatii! mictiuni "recvente (cel e,aminatcerand voie sa mearga la toaleta de mai multe ori pe

parcursul e,aminarii) sunt tot atatea semne ale uneiactivitati vegetative particulare! indicand anumite staria"ective ori trairi emotionale


72/76

Evaluarea clinică

Continutul gandirii Din nou! poate "i vorba despre relatarile spontane ale

pacientului (ma simt lipsit de vlaga! depasit de situatie!stressat! lipsit de valoare! nu pot "ace "ata&&etc) sau despreraspunsurile date intrebarilor noastre vizand anumite idei

de autodepreciere! culpabilitate! ruina etc& .nele dintre acestea pot avea chiar intensitate

psihotica(idei delirante) in conditiile in care realitatea lecontrazice&

E,emplu8 un pacient in varsta! a carui sotie decedase!"acuse o depresie de intensitate psihotica si avea ast"el deidei delirante de ruina! in conditiile in care detinea bunurimobile si imobile su"iciente pentru un trai mai mult decatindestulat&


73/76

Evaluarea clinică

+cala 6ec de depresie

+cala de an,ietate


74/76


75/76

Evaluarea clinică

"itmul nictemeral Mulburările de somn sunt prezente #n aproape toată

psihopatologia! "ie că e vorba de un somn prea scurt ca #n (hipo)manie! de insomnii (de adormire sau trezire) ca

#n depresie! ori de hipersomnie (semn i #nșconvalescen a bolilor in"ec ioase ori #n +indromulț țSorsaov i #n ence"alite)! de un somn neodihnitor caș

#n ma0oritatea tulburărilor nevrotice& 7itmul nictemeral este adesea inversat la v%rstnici cu

sindrom organic deteriorativ (demen e)& ce tia dormț șziua i devin nelini ti i #n timpul nop ii&ș ș ț ț


76/76

Evaluarea clinică

Elanul vital i randamentul utilș +unt elemente ale e,amenului psihic ce arată! pe de o

parte ! resursele de luptă ale pacientului cu boala sa ișconsecin ele ei o"erind indicii asupra p%rghiilorțmotiva ionale pe care specialistul le poate "olosi #n actulțterapeutic! pe de altă parte gradul de "unc ionare alțpacientului randamentul său #n domeniile social!casnic! pro"esional etc&

Cât de dificil vă este să vă !ndeplini i sarcinileț familiale'profesionale?

(a ce lucruri ati renun at de când v&a i !mbolnăvit? ț ț )ă sim i i schimbat fa ă de felul !n care era i? ț ț ț ț

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mihai-ioan
View:	216 times
Download:	0 times

C1-2-clinică-și-medicală

Documents