7/25/2019 C6 Clinic i Medical

1/33

Comunicarea cu pacientul

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

2/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

Aptitudinea ascultarii

este ignorata din ce in ce mai mult in procesul formarii

medicale datorita tehnicizarii implica trei aspecte:

solicitarea pacientului = nu este vorba doar despre unschimb (mi dai informa ia/medicamentul de care amnevoie) ci este nevoia de relatie (uneori nu de interpretareanoastr are nevoie, ci de a le oferi aten ie i ai asculta n e!clusivitate")

disponibilitatea fizica a specialistului aptitudinea profesionala #alint

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

3/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

$ceast rela ie, ini ial, este una inegal, pentru c are ca punct de plecare cerin a unei persoane suferinde adresataltei persoane, bazat pe faptul c aceasta din urm tiecum sl vindece sau si aline suferin a%

&lterior, aceast rela ie se mbog e te din punct de vedere emo ional, transform'nduse i umaniz'nduse% e cele mai multe ori, transferul este pozitiv (specialistulcorespunde cu a teptrile i nevoile pacientului), rezult'nd sentimente de simpatie, de securitate, de ncredere nudoar n acesta, ci i n actul medical i echipa terapeutic%

acientul a*unge ns de multe ori la a cuta mai multrela ia cu persoana de specialitate, dec't cu tiin a la care aceasta a a*uns prin instruire i educa ie profesional%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

4/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

ezvoltarea abilit+ilor de comunicare interpersonal (caparte a terapiei suportive a pacientului) au fost asociate

cu: a) cre terea abilit ii pacien+ilor de a face fa+ bolii

(mecanisme de coping) b) sporirea ncrederii n furnizorii de servicii de sntate

c) complian a la tratament -i

d) reducerea distresului emo+ional -i a poveriipsihosociale

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

5/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

ezvoltarea unei bune comunicri ca abilitate absolutnecesar specialistului n scopul crerii unei reale alian eterapeutice necesit

solide cuno tin e medicale pentru a diagnostica tulburarea abilit i n ob inerea a c't mai multor informa ii de la

pacient (vezi interviul clinic) abilit i interpersonale de a rspunde la sentimentele i

ngri*orrile pacientului abilitatea de a crea i a men ine rela ia terapeutic i o ofert concret de informa ii i educa ie psihologic

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

6/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

pacientul vrea sa participle la elucidarea diagnosticului anamneza poate fi:

directiva, ceea ce implica frustrare si scurtcircuitare,limitarea timpului aceasta aduce pre*udicii

ac anamneza este prea directiva pacientul revine obsesivdin dorinta de a i se acorda mai mult timp

nondirectiva, care asigura ascultarea, largeste cimpulinformatiei si provoaca incredere si cooperare

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

7/33

Comunicarea conditie fundamentalaa reu itei actului terapeutic

dialogul cu bolnavul trebuie sa fie (semi)structurat darnu formalizat

medicina este sacra si empirica% .nseamna a face caz cu

caz0 si a sti sa asculti% pacientul apreciaza in primul rind felul in care stiu sa

ascult (este vorba de o ascultare activa, nu pasiva cumeste cea din muzica) si in al doilea rind apreciaza ceeace spun

este vorba de o ascultare atenta, care inseamna, nacela i timp faptul c ma uit la el si il spri*in gestual

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

8/33

1a constatat faptul c se pune mult mai mult accentulpe ceea ce spunem dec't pe modul n care spunem%entru evaluarea comportamentului nonverbal esteutilizat acronimul 2%3%%$%4%5%6%

2 (e7e contact) contactul vizual 3 (muscles of facial e!pression) musculatura mimicii ( posture) postura $ (affect) afectele 4 (tone of voice) tonul vocii 5 (hearing the 8hole patient) ascultarea deplin a

pacientului 6 (7our response) rspunsul tu

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

9/33

Comunicarea conditie fundamentalaa reu itei actului terapeutic

neutralitatea binevoitoare = imi e!prim bunavointa fatade faptul ca celalalt imi vorbeste

batrinii au nevoie sa le continui frazele, sa le facirezumate, parafrazari, sa le pui intrebari pacientii nu tolereaza lipsa de ascultare, ostilitatea,

re*ectia, inegalitatea in tratarea lor pacientii comunica intre ei, ceea ce face ca medicul sa

fie vulnerabil imaginea medicului asigura complianta la terapie!

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

10/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

cel mai bun sfatuitor este cel mai bun ascultator0

ascultarea = act psihic cu caracter activ = capacitate de comprehensiune = nu tacere sau asteptare, ci participare caracterul elocvent al ascultarii este liantul relationarii $ ti s ascul i = trasatura de personalitate

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

11/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

Comunicarea este la fel de importanta ca si cunoasterea comunicarea nonverbala este importanta, deoarece este

mai obiectiva (cuvintele ne sunt date pentru a puteaascunde adevrul0)

sunt importante intrebarile deschise, reflectarea,reformularea

sunt importante aptitudinile de a traduce termeniimedicali si de a incura*a

1pecialistul este dominat de nevoia de a impresiona sifaptul ca face acest lucru cu placere favorizeaza aparitiatransferului

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

12/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

boala implica un moment de criza e!istentiala comunicarea implica rezonanta afectiva comunicarea medic/psiholog bolnav este o comunicare

fa a in fa a, caci medicina este sacerdotala (controlezi timpul si viata celuilalt)

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

13/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

bariere ce pot aprea fizice interne

frica atit a pacientului cit si a medicului

amenintarea statutului

vestile proaste

presupunerile subiective se!ismul

preocuparile ascunse

semantice vocabular, gramatica, sinta!a conotatia unor cuvinte

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

14/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

importanta cercului de prieteni #andura intrebarile despre familie, despre el, despre metodele

e!istente, e!plicatiile in detaliu a*uta pacientul sa sehotarasca asupra felului n care va tri el situa ia debolnav

conteaza momentul aparitiei bolii vad cum stie pacientul sa fie bolnav (de la modelele

latine la suportarea cu stoicism)

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

15/33

Comunicarea conditie fundamentala areu itei actului terapeutic

in teoria rolurilor medicul este investit cu puterea datade societate (pacientul sta gol in fata medicului, umilit,este e!aminat, suport anumite proceduri, uneleintruzive)

barierele fizice sunt un semn al medicinei defensive relatia este mai mult afectiva datorita regresiei orientarea pe pacient este mai mult legata de

dimensiunea afectiva, in vreme ce orientarea pe mediceste legata de boala

are loc un fel de negociere in care pacientul insusisugereaza/cere un anumit diagnostic

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

16/33

2fect placebo efect nocebo

fiecare medicament /act terapeutic are un filigran de placebo lacebo = placere = a face voia fenomenul placebo = modificrile psihofiziologice 9

psihologice

efectul placebo = manifestrile clinice fenomenul placebo apare -in afara situa+iei de boal" conteaz caracteristicile psihologice ale persoanei, dar mai

ales con*unctura e!istpersoane placebo reactive pozitiv sau negativ

(efect nocebo) cei ce reac+ioneaz prin introversie,suspiciozitate, rigiditate, nencredere -i persoane nonreactive

conteaz a-teptrile bolnavului, precum -i atitutineaspeciali tilor

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

17/33

2fect placebo efect nocebo

2fectul placebo e diferit de la o boal la alta, semanifest mai mult pe simptome dec't pesindroame (cel mai bine reac+ioneaz cefaleea,mialgia, durerea, manifestrile psihosomatice,somatoforme, an!ietatea, depresia e!ogen,astenia, insomnia, fenomenele nevrotice maipu+in obsesiile -i compulsiunile)%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

18/33

2fect placebo efect nocebo

2fectul e mai bun dac boala are intensitate mic, dureazpu+in -i nainte sau luat pu+ine medicamente

este mai puternic pe afec+iunile cu grad crescut desubiectivitate, cele determinate de factori psihologici, pebolile mai recente -i cu evolu+ie mai scurt

efectul placebo e direct propor+ional cu nivelul de rela+ionare-i cu aspira+ia spre vindecare%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

19/33

2fect placebo efect nocebo

roblematica efectului placebo se desf oar ntre medici bolnav (psiholog clinet) cei doi poli ai rela iei

terapeutice% rofesioni tii trebuie s fie e!trem de responsabili n

alegerea cuvintelor, acestea put'nd reprezenta la unmoment dat importante arme0%

iscursul pe care medicii/psihologii l utilizeaz poate

avea at't efecte benefice, c't i distructive asupraambelor pr i implicate%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

20/33

2fect placebo efect nocebo

; slab, inadecvat sau inautentic rela ie cu pacientuldiminueaz efectul placebo, iar uneori l devalorizeaz subraport terapeutic, transform'ndul n nocebo%( (numelevine de la nocere, ce nseamn a face ru0 n limba latin)%

1e impune con tientizarea faptului c efectele nocebo aurepercusiuni negative asupra rezultatelor terapeutice%Comunicarea n situa iile speciale n medicin/psihologieprezint ca particularitate necesitatea respectrii altor doureguli importante:

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

21/33

roblematica regresiei comportamentale

>egresia presupune reactivarea unor manifestariatitudinale, dorinte, aspiratii, espectatii, e!plicatii silabilitati din copilarie

e!ist in orice boala si depinde de: natura tulburrii personalitatea premorbida e!perienta de boala severitate

moment evolutiv

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

22/33

roblematica regresiei comportamentale

in bolile psihice regresia este mai mare dec't n bolilesomatice, ceea ce face ca si dependenta de terapeut sa fie maimare

fenomenele de transfer si contratransfer arute pe fondul uneisugestibilit i crescute conditioneaza inclusiv actiunea farmaco

dinamica a medicamentului" minuirea transferului si regresiei necesita pedagogie si asigura

complianta, deoarece schimbarile de rol si statut presupunreadaptare si reeducare pentru acceptarea compromisului(un nou mod de viata, limite, posibilitati, e!igente)

#alint spunea ca aceasta pedagogie este similara evolutiei

copilului spre maturitate boala presupune limitarea libertatii, implic'nd deci dependen

de un altul%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

23/33

roblematica regresiei comportamentale

>egresia afectiv i comportamental include:

e!teriorizarea e!agerata a suferintei atitudinile copilaroase tonul plingaret0 tirania tonul poruncitor

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

24/33

roblematica regresiei comportamentale

egocentrismul = restringerea orizontului, crestereacenesteziei, importanta alimentatiei, e!cretiei, digestiei,senzatiile legate sau nu de boala

= capriciozitate, terorizarea antura*ului

dependenta fata de medic si antura* = implica scaderearesponsabilitatii si prezenta beneficiului secundar predominanta afectelor = emotii primare (dezvoltari

unipolare) cu intensitate, e!pansivitate, plins, furie, veselie,scaderea tolerantei la frustrare

agresivitate rezultate din dependenta

an!ietate 9/ tristete depresie cu corelatele somatice

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

25/33

roblematica regresiei comportamentale

evaziune demisie de la obligatiile sociale

intro prima acceptiune este legitima intro a doua acceptiune este nevrotica (utilizarea bolii pentru

anularea responsabilitatilor 3oron) e!agerarea simptomelor si scaderea eficientei tratamentului

dispozitie pesimista

agravarea simptomelor

cresterea introversiei

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

26/33

roblematica regresiei comportamentale

e!altarea 2ului ela7 si ichot satisfactie orgolioasa accentuarea trasaturilor narcisice primitive sunt un caz interesant0 focalizarea atentiei (mai mult la copii si batrini)

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

27/33

Importana diagnosticrii personalitiipacientului din perspectiva modelelor relaiilormedic bolnav

modelul activ pasiv pacientul se supune orbe-te am venit s m face+i bine0 participarea mutual acceptarea tacit a cererilor bolnavului

bolnavul -i corecteaz singur tratamentul

modelul profesor student medicul e!pune teoria despreboal e!ist un transfer mediu de responsabilitate modelul rela+iilor familiale medicul trece din postura de

du-man al bolii n aceea de prieten ?n boal se intr n rolul de copil% 4rebuie evitat, pentru a nu se

profita de regresia dat de boal% $ltfel, scade complian+a latratament% 3odelul de abordare al medicului poate fi directiv sau non-

directiv%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

28/33

>spunsul pacientului poate fi : activ noncooperativ

participativ cooperativ pasiv nonparticipativ interogativ noncooperativ%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

29/33

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

30/33

Tipuri de personaliti - n rndul medicilor,n rndul pacienilor

#oala produce modificri biologice, psihologice, de statut-i rol%

2!ist B stadii : D E ceva nu e n regul F D asumarea rolului de bolnav D contactul medical D etapa de pacient dependent de decizia medicului D vindecarea% Gu este obigatorie pentru to+i pacien+ii% ?n

plus, e!ist anumite categorii de bolnavi pentru carescopul princeps nu este vindecarea ei vin pentru altedorin+e mai pu+in con-tientizate (e!% la btr'ni, nevoiade contacte umane )

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

31/33

Tipuri de personaliti - n rndulmedicilor, n rndul pacienilor

$C.2G .. oar an!io-ii -i hipocondriacii vin de prima dat la

medic% 2!ist persoane ce idolatrizeaz starea de sntate -i

cer medicului sntatea ideal, acel cum a vrea sfiu , care nu +ine de cont de antecedentele personale,de v'rst, de istoria de via+, de modificrile inerentetimpului tineree fr btrnee i via fr demoarte %

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

32/33

Tipuri de personaliti - n rndulmedicilor, n rndul pacienilor

2!ist pacien+i ce se profesionalizeaz n boal% 4rebuies ntreb bolnavul despre maniera n care el a traversate!perien+ele medicale intercurente (tratamentestomatologice, chiureta*e, rceli banale), pentru a vedeacum tiecel n cauzs fie bolnav%

urerea poate fi manipulat diferit n terapie durerea salvatoare, durerea care mi-a salvat via, ccia fost un semnal de alarm, durerea care m-a fcut sm duc devreme la medic.

?n cancer, dac prognosticul e bun, durerea, chiar

intens, este pu+in resim+it, cci este interpretat cafiind salvatoare% ac prognosticul e prost, e greutolerat%

7/25/2019 C6 Clinic i Medical

33/33

Tipuri de personaliti - n rndulmedicilor, n rndul pacienilor

?n fapt, nu doar durerea, orice simptom deran*antpentru pacient poate fi rencadrat astfel%

. se schimb semnifica ia din ceva nociv pentruorganism n acel clopo el salvator0, care a trimisindividul la specialist%

Hreu de schimbat optica ( i greu de nvins simptomul")pentru acei pacien i care mbr i eaz situa ia de bolnav, de pe urma creia au beneficii secundare%