+ All Categories
Home > Documents > Anatomia Clinică a toracelui

Anatomia Clinică a toracelui

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: dodat
View: 389 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
65
Anatomia Clinică a toracelui Dr. h. m., prof. Viorel Nacu
Transcript
Page 1: Anatomia Clinică a toracelui

Anatomia

Clinică a

toracelui

Dr. h. m., prof. Viorel Nacu

Page 2: Anatomia Clinică a toracelui

Limitele:

• Superior: o linie trasată pe marginea

superioară a sternului, claviculelor,

procesele acromiale a omoplatelor şi din

posterior până la apofiza spinală a

vertebrei C Vll.

• Inferior: procesul xifoid, marginile

arcurilor costale pe coasta Xll, până la

apofiza spinală a vertebrei Th Xll.

Page 3: Anatomia Clinică a toracelui

Repere

osteo-musculare externe:

- Claviculele, incizura jugulară, sternul;

- Unghiul Louis – la nivelul inserţiei coastelor

ll;

-Arcurile costale, coastele şi apofiză xifoidă;

-Apofizele spinoase ale vertebrelor toracale,

spina scapulei, marginea medială şi unghiul

inferior al scapulei

- Mamelonul, marginile inferioare ale mm.

Latisimus dorsi, pectoralis major.

Page 4: Anatomia Clinică a toracelui

Liniile CONVENTIONALE DE ORIENTARE

• -linia mediana anterioara-inters. mjl. sternului

• -linia sternala-coincide cu marg. sternala

• -linia parasternala- e sit. la o dist. egala intre liniile

sternala si medioclaviculara

• -linia medioclaviculara-intersect. mijl. claviculei

• -linia axilara medie

• -linia mediana posterioara

• -linia vertebrala-coresp. apofiz. transverse ale verteb

• -linia paravertebrala

• -linia scapulara-trece prin unghiul inf. al omoplatului

Page 5: Anatomia Clinică a toracelui

• linia mediosternala - este linia mediana anterioara;-

• linia parasternala - de-a lungul margini isternului;

• - linia mamelonara - este verticala care coboara prin papila mamara; din cauza situatiei variabile a mamelonului, mai ales la femeie, este folosita de obicei linia

• linia medioclaviculara - este verticala care coboara prin mijlocul claviculei

Page 6: Anatomia Clinică a toracelui

• - linia axilară anterioară (Linea

axillaris anterior) - verticala ce

coboară prin marginea anterioară

a şanţului axilar, corespunde

marginii anterioare a muşchiului

pectoral mare;

• linia medioaxilară (Linea axillaris

media) - verticala coborâta din

vârful axilei;

• - linia axilară posterioară (Linea

axillaris posterior) - este verticala

ce descinde prin marginea

posterioară a şantului axilar; ea

corespunde marginii laterale a

muşchiului dorsal mare.

Page 7: Anatomia Clinică a toracelui

• linia scapulara(Linea scapularis)

verticala coborâta prin unghiul

inferior al scapulei;

• linia paravertebrala (Linea para-

vertebralis) - este verticala care

coboara prin vârful

proceselor transverse;

• - linia mediană posterioară -

coboară pe linia mediană a

spatelui, de-a lungul

proceselor spinoase.

Page 8: Anatomia Clinică a toracelui

Formele anatomice ale toracelui:

Page 9: Anatomia Clinică a toracelui

Forma toracelui este variabila în raport cu

vârsta, sexul şi tipul constituţional.

Particularităţile anatomice ale cutiei toracice: -

alegerea cailor de acces chirurgical;

- indici asupra topografiei organelor din

interiorul cutiei toracice.

Toracele este mai inalt posterior avand cca.

30-35 cm de la vertebra T1 la T12, în timp ce

anterior corespunde cu lungimea sternului, 15-

18 cm.

Page 10: Anatomia Clinică a toracelui

Toracele nou-nascutului este

apneic, piriform, uşor strangulat în

dreptul coastelor IV şi V, mai larg la bază

datorită organelor abdominale

supramezocolice.

La naştere apertura toraciă superioară

se plasează orizontal, incizura jugulara

corespunde marginii superioare a T1.

Nu sunt dezvoltate şanţurile pulmonare.

După respiraţie coastele superioare se

ridică, spaţiile intercostale inferioare se

măresc, toracele ia forma de pâlnie.

Respiratia se realizeaza predominant

prin excursiile diafragmei.

Page 11: Anatomia Clinică a toracelui

Pe parcursul creşterii, sternul se deplasează

inferior până la nivelul vertebrei a 3-a toracice, se

diferenţiază curbura de torsiune a coastelor şi înclinarea

lor.

În urma acestor modificări apare respiraţia de tip

toracec care implică ridicarea şi coborârea coastelor şi

excursiile diafragmei care măresc dimensiunile cutiei

toracice.

Sanţurile pulmonare se adâncesc dupa ce copilul începe

să meargă, iar toracele se turteşte în sens sagital şi se

lărgeste în sens transversal.

Toracele copilului se apropie de forma toracelui

adult la 12 ani, apertura toracica superioara formând cu

colona vertebrala un unghi de 65 grade.

Page 12: Anatomia Clinică a toracelui

Pentru un barbat cu inaltimea de 1,70 m, diametrul sagital al toracelui constituie 18-l9 cm, diametrul transversal 24-26 cm, circumferinţa

toracală masurata la nivelul mamelonului este de 84 cm în expiraţie şi 94 cm în inspiraţie.

La femeie cutia toracică este relativ mai scurtă şi mai

largă comparatriv cu a bărbatului.

La bătrâni coastele sunt mai înclinate, unghiul

epigastric este îngustat, iar lungimea cutiei toracice este

relativ mai mare.

Toracele poate fi deformat congenital sau în urma

unor boli.

Page 13: Anatomia Clinică a toracelui

Malformatiuni:

• -toracele infundibular - curbarea

posterioară a jumătăţii distale a

sternului, care atrage după sine şi

modificări de poziţie ale cartilajelor

costale. Mai frecventă la sexul

masculin;

• după Ravitch şi Sainsbury are caracter ereditar prin creşterea în exces a cartilajelor condrocostale.

• Definiţie:

• curbarea posterioară a jumătăţii

distale a sternului, care atrage după

sine şi modificări de poziţie

ale cartilajelor costale.

Page 14: Anatomia Clinică a toracelui
Page 15: Anatomia Clinică a toracelui

Straturile: 1.Pielea

2.Ţesutul adipos subcutanat

3. Fascia superficială (lig. Suspensorium mamma). Formează teacă pentru glandă mamară.

4.Fascia proprie lamela superficială: anterior -m.pectoralis major ,

posterior -m.trapezius -m.serratus ant. -m.latissimus dorsi 5. Lamela profundă: anterior - m.pectoralis minor posterior - m.levator scapulae -mm. romboideus -m. seratus post. sup. -m. erector spinae -m. transversospinalis

6. Coastele şi spaţiul intercostal;

7. Fascia endotoracică;

8. Spaţiul adipos parapleural;

9. Pleura parietală.

Page 16: Anatomia Clinică a toracelui

Spaţiul intercostal Un complex de muşchi,

vase şi nervi situaţi între

două coste.

• Vaisele şi nervii sunt între

muşchii intercostali externi şi

interni.

• Sintopia de sus în jos: vena,

artera şi nervul intercostali.

• Spaţiul intercostal este mai

mare anterior decât în

posterior. De la unghiul

costal până la lin. Axilaris

media pachetul neuro-

vascular se află în sulcus

costalis,

Page 17: Anatomia Clinică a toracelui

Glanda mamară Este o structură foarte

importantă care necesită examinarea. Diagnosticul

precoce al tumorilor mamare poate salva viaţa

femeei. A very important structure that should be examined is the mammary gland. Early detection of changes

in this structure is of prime importance in cases of malignancy.

Limitele:

Superioară: coasta lll.

Inferior: coasta Vll.

Medial: linia parasternală.

Laterale: linia axilară anterioară.

Fascia superficialis – dă septuri în

profunzimea glandei o separă în 15-

20 lobuli localizaţi radial. (se ia în

consideraţie la incizii în mastită ).

Page 18: Anatomia Clinică a toracelui

Vascularizarea a. mamaria et a. toracica

lateralis.

Refluxul venos: pe venele superficiale în

v. axilaris şi profunde în venele

intercostale.

Inervaţia – II –VI intercostali, nn.

supraclaviculari

Page 19: Anatomia Clinică a toracelui

La bărbaţi gl. Mamară are o

dinemsiune de 1,5x0,5cm.

Anomalii de dezvoltare - gynaecomastia

- amastia

- polymastia

- polytelia

Page 20: Anatomia Clinică a toracelui

• Cunoaştere a drenajului limfatic ne ajută in diagnosticul maladiilor

glandelor mamre.

• Glanda este subdivizată în 4 părţi: două cadrane laterale şi două

mediale.

• Din partea medială limfa se drenează în ganglionii limfatici

parasternali-mediastinul anterior, iar pe traiectul spaţiului intercostal

în mediastinul posterior.

• Din cele laterale în ganglionii limfatici axilari, ganglionii limfatici

axilari, printre primii g. Zorghius, pe marginea m. Pectoralis major

(nivelul coastei 3).

• Din regiunea posterioară a glandei prin m. Pectoralis major în spatium

celulare subpectoralis superficialis et profundum în g. limf.

subclaviculari şi supraclaviculari.

• Din partea inferioară – în epigastrium, anastomozează cu g. Limfatici

pleurali, subdiafragmali şi ai ficatului.

• Cu ganglionii limfatici din glanda mamară opusă.

• Aceşti ganglioni pot fi uşor palpaţi şi trebuie să fie incluşi în

examenul general al femeei

Page 21: Anatomia Clinică a toracelui

Sistemul limfatic

Căile de propagare a metastazelor:

-gang. Axillari,

-gang. infraclaviculari,

-gang. Supraclaviculari,

-gang. Retrosternali,

-gang epigastrici,

-gang. din glanda mamară opusă.

Page 22: Anatomia Clinică a toracelui

Operaţii în mastita purulentă

Localizarea procesului purulent în

glanda mamară: abcese sub­cutanate

(antemamare), intralobulare (intramamare)

şi profunde (retromamare).

• în abcesele ante- şi intramamare se

efectuează incizii radiale (paralel cu

ducturile galactofore), însă fără a fi lezată

areola mamară pigmentată.

• În abcesele profunde (retromamare) se

efectuează o incizie semilunară sub glanda

mamară.

Page 23: Anatomia Clinică a toracelui

Mastita purulentă • Tipurile:

• 1 — retromamară;

• 2 — interstitială;

• 3 — subareolară;

• 4 — antemamară;

• 5 — parenchimatoasă;

• incizii: radiale; sub glanda mamară

Page 24: Anatomia Clinică a toracelui

Cavitatea toracică Spaţiu delimitat de stern, coaste,

muşchii intercostali, vertebrele

toracale, închis la bază de

diafragm.

Conţine: 1. cavitatea pleurală

2. cavitatea pericardică

3. mediastinul

Page 25: Anatomia Clinică a toracelui

Anatomia chirurgicala a mediastinului

Mediastinul reprezinta spatiul median intre cei doi pulmoni. Este o regiune viscerala in care se gasesc strans legate intre ele organe ale aparatului cardio-vascular respirator si digestiv, timusul, vase si ganglioni limfatici, nervi, toate inconjurate de tesut conjunctiv mediastinal si tesut adipos reprezentat de corpul adipos retrosternal si al spatiului subcardiac.

• Anterior se gaseste peretele steno-condral, posterior vertebrele toracice, lateral pleurele mediastinale, inferior diafragma. Superior mediastinul comunica larg cu regiunile gatului, Limita sa superioara este constituita de un oblic care trece prin marginea superioara a manubriului sternal si a discului dintre C7 si T1.

Page 26: Anatomia Clinică a toracelui

Mediastinul • Un spaţiu delimitat de pleura

mediastinală, fascia endotoracică care acoperă sternul, diafragmul şi coloana vertebrală şi conţine organe.

• Există mediastinul superior, mediastin anterior, mijlociu si posterior. Există şi alte împarţiri ale mediastinului în funcţie de criterii anatomice, chirurgicale sau radiologice. Toate aceste subîmpartiri sunt convenţionale şi fiecare are o utilitate practică.

Page 27: Anatomia Clinică a toracelui

Mediastinul superior contine

originea muschilor sterno-hioidiani si sterno-tiroidiani, extremitatea caudala a m. lungi ai gatului, arcul aortic, trunchiul brahio-cefalic, a. carotida comuna stanga şi a. subclavia stangă, venele brahio-cefalice, care se unesc si formeaza vena ca superioara, vena intercostala superioara stanga, traheea, esofagul, ductul toracic, n. laringeus recurens stâng, n. frenici, n. cardiaci si ganglioni limfatici.

Page 28: Anatomia Clinică a toracelui

mediastinul anterior între stern şi pericard, care conţine

ligamentele steno-pericardice, aa. Toracica interna şi ţesut conjunctiv lax.

Page 29: Anatomia Clinică a toracelui
Page 30: Anatomia Clinică a toracelui

Mediastinul mijlociu cuprinde inima şi pericardul , bifurcaţia traheei şi bronhiile principale, aorta ascendenta, trunchiul pulmonar, aa. şi venele pulmonare dreapta şi stangă, partea intrapericardica a venei cave superioare, vena azygos, nervii frenici, aa. pericardofernice ganglionii limfatici traheobronsici şi plexul cardiac;

Page 31: Anatomia Clinică a toracelui
Page 32: Anatomia Clinică a toracelui

Mediastinul posterior este posterior de bifurcaţia traheei, a venelor

pulmonare şi pericardului.

• Esofagul

• Aorta descendentă

• nn. Vagus

• Ductus toracicus

• V. Azigos et hemyazigos

• Ganglionii toracali ai lanţului simpatic

• Nn. Splahnicus major et minor

• Ganglionii limfatici mediastinali

Page 33: Anatomia Clinică a toracelui
Page 34: Anatomia Clinică a toracelui

• Arcus aortae, porţiunea incipientă a arcului

aortic este acoperită de sacul pleural

drept cel terminal de cel stâng. Din

anterior n. Vagus sinsiter, n. laringeus

recurrens – ocoleşte arcul aortei din

inferior şi poaterior.

• Antero-intern de n vagus trece n. Frenicus

sinister, anterior şi superior de arcul aortei

v. Brahiocephalica sinistra. Din inferior la

arcul aortei se află a. Pulmonaris sinistra

et bronhus sinister.

• Pe semicercul anterior al arcus aorticus se

inseră lig arteriosum.

• Posterior de arcus aorticus – trahea,

esophagus, ductus thoracicus.

• De la arcus aorticus – truncus

brahiocefalicus, a carotis sinistra, a

subclavia sinistra.

Page 35: Anatomia Clinică a toracelui

• Traheea şi bronhiile principale (trachea et bronchus

principalis dexter/sinister)

• Porţiunea toracică a traheii corespunde liniei mediane.

Bifurcaţia traheii coincide cu vertebra T VI- Unghiul bifurcaţiei

la maturi constituie 55-60°.

• Anteriorîn se află v. Brachiocephalica sinistra. La nivelul TIV

traheea contactează cu arcs aorticus et truncus

brahiocefalicus.

• în dreapta traheii se află n. Vagus dexter şi pleura, în stîngă –

a. carotis communis sinistra şi n. Laringeu recurens.

• Posterior de trahee se află esofagul.

• Bronhia principală dreaptă este mai largă şi mai scurtă decât

stînga, cu o orientare mai verticală. (corpi străini). Inferior de

arcul aortei, bronhia dreaptă trece în partea anterioară a

esofagului, parţial acoperită de a. Pulmonaris dextra. Din

dreapta bronhia este ocolită de v. Azygos care se revarsă în

v. Cava superior.

Page 36: Anatomia Clinică a toracelui

Figure 1b. (a, b) Drawings (axial view) illustrate the normal thoracic CT anatomy at the level

of the T2 (a) and T3 (b) vertebral bodies.

Aquino S L et al. Radiographics 2001;21:1275-1281

©2001 by Radiological Society of North America

Page 37: Anatomia Clinică a toracelui

Figure 1c. (a, b) Drawings (axial view) illustrate the normal thoracic CT anatomy at the level

of the T2 (a) and T3 (b) vertebral bodies.

Aquino S L et al. Radiographics 2001;21:1275-1281

©2001 by Radiological Society of North America

Page 38: Anatomia Clinică a toracelui

Evaluation of left ventricular function by CMR.

Attili A K et al. Arch Dis Child doi:10.1136/adc.2009.179051

©2010 by BMJ Publishing Group Ltd and Royal College of Paediatrics and Child Health

Page 39: Anatomia Clinică a toracelui
Page 40: Anatomia Clinică a toracelui

Ductul arterial Botallo persistent Ductul (canalul) arterial se închide de obicei în primele trei luni ale vieţii. Persistenţa lui după vârsta de un an se consideră malformaţie. Persistenţa acestui canal poate fi izolată sau asociată altor malformaţii. Persistenţa canalului arterial determină: suprasolicitarea inimii drepte. Copilul rămâne subdezvoltat şi

moartea se produce la vârste

tinere.

Page 41: Anatomia Clinică a toracelui

Coarctaţia aortică (stenoza istmului aortic) Reprezintă o stenoză circumscrisă a aortei. In funcţie de localizarea acesteia distingem două forme ale acestei malformaţii: tipul infantil: când stenoza este situată proximal de canalul arterial. Prin acest canal în aortă ajunge numai sânge venos. Nu se dezvoltă circulaţie colaterală. Moartea se instalează timpuriu. tipul adult: când stenoza este situată distal de ductul arterial, ceea ce permite dezvoltarea unei circulaţii colaterale (prin arterele mamare interne şi arterele intercostale), prin care în aortă ajunge sânge arterial. În partea superioară a corpului se înregistrează hipertensiune arterială. Individul cu această malformaţie ajuinge

la 30-35 de ani.

Page 42: Anatomia Clinică a toracelui

Colaterale în coarctaţia aortei: 1. a. Toracica interna-a. epigastrica superior- a.epigastrica inferior-a.iliaca

externa.

2. Treuncus tireocervicalis-a. suprascapularis- a.circumflexa scapula-a.

Intercostales-aorta toracalis.

Attili A K et al. Arch Dis Child doi:10.1136/adc.2009.179051 ©2010 by BMJ Publishing Group Ltd and Royal College of Paediatrics and Child Health

Page 43: Anatomia Clinică a toracelui

Malformaţii ale coronarelor.

Se pot asocia malformaţiilor vaselor mari sau pot fi izolate.

Sindromul Bland-White-Garland

Coronara stângă are emergenţa în artera pulmoanră. Determină timpuriu infarct

miocardic.

Aplezia si hipoplazia, respective anomaliile de emergenţă ale coronarelor

Sunt malform ţii rare şi cu importanţă practică mai redusă.

Malformaţiile complexe ale inimii

Tetralogia Fallot (aprox. 10 % din malformaţiile cardiace)

Cauza: deplasarea spre dreaptă a septului truncobulbar şi lipsa septului membranos

interventricular Componentele tetralogiei:- stenoza arterei pulmonare- dextropoziţia

aortei (în poziţie de călare deasupra defectului septal)- defect septal interventricular -

hipertrofia ventriculului dreptConsecinţe: sângele ajunge din ventriculul drept în aortă şi

numai o cantitate redusă în artera pulmonară. Prognoza depinde de gradulstenozei

pulmonare.

Complexul Eisenmenger Constă din:

- dextropoziţia aortei (în „călare” deasupra defectului septal)- defect septal

interventricular - hipertrofia ventriculului drept Trilogia Fallot (septul interventricular este

normal dezvoltat) Constă din: - stenoza arterei pulmonare- hipertrofia ventriculului drept-

defect septal interatrial (forman ovale apertum)

Pantalogia Fallot

Constă din: - tetralogia Fallot + defect septal interatrial

Complexu Taussig-Bing Constă din:- dextropoziţia aortei

- defect septal interventricular - artera pulmoanră „călare” deasupra defectului septal

Page 44: Anatomia Clinică a toracelui

Rolul

• -respirator

• -separator

Forma

• semidiafragme

• mobilitatea - 1 spatiu

• limita superioara –

spatiul intercostal V

sau VI

Muschiul diafragma

• centrul tendinos

• componenta

musculara

Regiunea

DIAFRAGMATICA:

Page 45: Anatomia Clinică a toracelui

Diafragmul • Trei părţi: sternală

costală

lombară

• Trei orificiii: hiatus aorticus

hiatus esophageus

foramen vene cave

Page 46: Anatomia Clinică a toracelui

Orificiile si hiaturile diafragmei

Hiatul:

• aortic (T12) + (duct toracic)

• esofagian(T10) (+ trunchiuri vagale+ vase

esofagiene)

• Orificiul venei cave inferioare± centrul tendinos

lantul simpatic toracal

nervii splanhnici

Venele lombare ascendente

• - triunghiul lombocostal

• -triunghiul sternocostal

• -dintre fasciculele sternale

Page 47: Anatomia Clinică a toracelui

Raporturile diafragmei

Torace

• - Pericardul

• - pleurele

• - ficat

• - Stomac

Abdomen • -splina

• -glandesuprarenale

• -rinichi

Vascularizatia si inervatia

Page 48: Anatomia Clinică a toracelui

hiatus aorticus

hiatus esophageus

foramen vene cave

Trigonum sternocostale

Morgaghni (drepata)

Larrey's (stânga)

Trigonum lumbocostale

(Bochdalek's gap),

Regiuni de

rezistenţă scătută

a diafragmului.

Page 49: Anatomia Clinică a toracelui

Pleura

• Viscerală

• Parietală:

-pleura costală

-plevra diaphragmatică

-plevra mediastinală.

Acumulare aer – pneumothorax

Acumulare lichid – hydrothorax

Acumulare sânge – haemothorax

Page 50: Anatomia Clinică a toracelui

Sinusurile pleurale • S. Costodiaphragmal - cel mai adânc pe

lin. Axilară medie între coastele VII-X;

(puncţia se face în spaţiul intercostal 7-8

pe linia axilară posterioară sau scapulară)

• S. Costomediastinal- din drepata este mai

profund.

• S. Diaphragmomediastinal – mai puţin

dezvolatat.

Page 51: Anatomia Clinică a toracelui

Pericardul

• Situat între doi saci pleurali.

• Conţine inima.

Sintopia

Anterior – sternul şi peretele

toracelui.

Din dreapta n. Phrenicus a.

pericardophrenica

Din stânga n. Phrenicus and

a. pericardophrenica Anatomical relationships

Surrounds heart and bases of pulmonary artery and aorta.

Deep to sternum and anterior chest wall.

The right phrenic nerve passes to the right of the pericardium.

The left phrenic nerve passes over the pericardium of the left ventricle.

Pericardial arteries supply blood to the dorsal portion of the pericardium.

Page 52: Anatomia Clinică a toracelui

Vascularizarea pericardului: a.pericardiacophrenica, rr.mediastinales, aa.

bronchiales, rr. esophagei, aa.intercostales,

aa.thymici.

Inervarea: Nn vagus, nn. Simpaticus, n. Larigeus

recurens stâng et nn. Intercostales.

Page 53: Anatomia Clinică a toracelui

1.sinus transversus pericardii

(anterior - aorta ascendens, truncus

pulmonaris, вола, posterior –

epicardul care acoperă atriile dreaptă

şi stângă suprafaţa v. Cava superior.

Superior şi inferior este închisă din

lateral comunică cu cavitate

pericardului. (compresia a.

Pulmonare sau aortei).

2. Sinus obliqus pericardii, anterior

delimitată de epicardul feţei

posterioare a atriului stâng, posterior

– peretele posterior al pericardului,

din stânga v. Cava inferioară.

3. Sinus pericardii anterior inferior.

Page 54: Anatomia Clinică a toracelui

Topografia nn. phrenicus

• (nn. Phrenici din pl. cervicalis pe m. scalenus

anterior.

• În torace intră între a. Subclavia et v sublavia.

• N. Phrenicus dexter trece anterior de hilul pulmonar

drept pe partea laterală a pericardului spre

diafragmă însoţit de а. pericardiacophrenica.

• N. Phrenicus sinister intersectează arcul aortei

plasânduse anterior şi interior de n. Vag. Între

pleura mediastinală sângă şi pericard. N.

Phrenicus este un nerv mixt sensitiv (pleura

pericardul) şi motor - diafragmul.

Page 55: Anatomia Clinică a toracelui

- Formă conică

- Baza

- Sprafaţa

- anterioară

- inferieoară

- posterioară

Pulmonii

Page 56: Anatomia Clinică a toracelui

- Limitele inferioare a plămânului stâng

o Coasta VI – l. parasternală

o Coasta VII- l. medioclaviculară

o Coasta VIII– l. axilară medie

o Coasta XI – linia paravertebrală

Page 57: Anatomia Clinică a toracelui

- Limitele inferioare pulmonul drept:

o Coasta VI - cartilagul costal – l.

parasternală

o Coasta VII – l. medioclaviculară

o Coasta IX – l. axilară medie

o Coasta XI – l. paravertebrală.

Page 58: Anatomia Clinică a toracelui

- Proiecţia apexurilor pulmonare

o 2-3 cm superior de clavicule

- Fisura Obliqă

o Apofiză spinală ThIII

o Articulaţia costocondrale VI

- Fisura Orizontală

o Coasta a 4-a – Linia axillară anterioară

anterioară.

o Sternum

- Linia a treia:

o Punctul de intersecţie a primelor 2 linii

o Apofiza spinală ThVII

Page 59: Anatomia Clinică a toracelui

Puncţia şi cateterizarea venei subclaviculare

Indicatii.

- Tehnica puncţiei, procedeul Seldinger.

- Complicaţiile posibile:

1. Lezarea peretelui posterior al venei.

2. Lezarea arterelor, nervilor, ductului limfatic

toracic, sacului pleural.

3. Embolia gazoasă.

4. Tromboza venelor.

5. Migrarea mandrenului in lumenul venei.

6. Perforarea cordului.

Page 60: Anatomia Clinică a toracelui
Page 61: Anatomia Clinică a toracelui

• Abordarea ductului

limfatic toracic in

regiunea cervicală

• Indicaţiile.

• Vizualizarea ductului

cu lipide şi coloranţi (etidola

verde).

• Tehnica intervenţiei,

• etapele principale:

• Denudarea unghiului

venos.

• Prepararea ductului.

• Cateterizarea ductului.

Page 62: Anatomia Clinică a toracelui

Pleura Pleura viscerala

Pleura parietala

- Portiunea COSTALA - recesuri COSTOMEDIASTINALE

- anterior si posterior

- -recesCOSTODIAFRAGMATIC

• CUPOLA PLEURALA

• (reces costomediastinal superior)

• -raport cu prima coasta si clavicula

• - aparatul suspensor

- portiunea MEDIASTINALA • -reces frenicomediastinal

• Ligamentul pulmonar

• Ligamentul triunghiular

- portiunea DIAFRAGMATICA • Vase si nervi

• Limfatice, pleurale

• -noduri mediastinale posterioare

• -noduri intercostale si parasternale

• - frenice superioare

Page 63: Anatomia Clinică a toracelui

Pleura, limitele • Limita anterioara(trecerea pleurei costale in cea

mediastinala) din dreapta-incepe de la cupola pleurala,

trece in jos si medial, intersectind articulatia

sternoclaviculara dreapta, apoi jum. dreapta a manubriului

si corpului sternal, apropiindu-se de linia mediana

anterioara

• Din stinga- lim. pleurei urmeaza tot dupa manubriul si

corpul sternal si se deplaseaza putin spre stinga de linia

mediana. In partea super. si infer. se formeaza 2 spatii

interpleurale

• Limita inferioara – niv. spatiilor intercostale V-VI in locul de

trecere a pleurei costomediastinale in costodiafragmala

• Limita posterioara- din dreapta-la niv. Cupolei pleurale

Page 64: Anatomia Clinică a toracelui

Puncţia cavităţii pleurale

• Indicaţii. Exsudate inflamatorii, pneumotorax

spontan şi traumatic, hemotorax, hiloto-rax,

empiem pleural.

• Pozitia bolnavului. Bolnavul şezând.

• Tehnica operaţiei. Locul puncţiei se

precizează auscultativ şi roentgenologic.

Mai frecvent puncţia se efectuează în

spaţiile intercostale VII—VIII, între liniile

axilară medie şi scapulară.

• Acul se introduce pe marginea superioară a

coastei pentru a nu leza vasele şi nervii

intercostali. Direcţia acului - perpendicular

către piele, adîncimea puncţiei - 3-4 cm.

• Conţinutul cavităţii pleurale se aspiră lent

spre a preveni o deplasare bruscă a

organelor mediastinului.

• În pneumotorace puncţia se face în spaţiul

intercostal II sau III pe linia

medioclaviculară.

Page 65: Anatomia Clinică a toracelui

Vă mulţumesc pentru

atenţie.


Recommended