AMICULU

:~C'0JL'0J~ [lE ~CDCI I

'l'HEORETIOO ~i PI1AO'J.1IOU

DE

Â. ALBINU.

BUCURESC', TYPOGRAPllI A F R. TruEI" LI PSCJINI 11.

1.872.

j 1--.' -~-------dJ.

AMICULU

1'HEORETIOO ~i PRAOTIOU

DE

A. ALBINU.

Dedicatli DomniI Selle DomnuluI

MANOLACHE COSTACHE EPURENU (fosti! Preşedinte alu ConsiliuluI de Miniştri).

BUCURESCI, TYPOGRAPBIA FR. THIEL, LIPSCANI 11.

1972

Broşurile ne sub-scrise de mine, se vor socoti contra făcute.

PREFATA.

Publicândll acestă broşură, speru a fi utilu UIlUl întins tI cercu de amatorl a-l joculul de Scltach.

Acel ce nu cunoscii de loeu acestu interesantii jocu, citindu acestă

broşnră, voru căpăta de îndată cunoscinţele elementare, spre a începe

a'lii juca singurI, şi acel care 'Iti C11nOSCl1 puţinu, din practică, voră

găsi facultatea spre a'şi complecta prin theorie, practica loru.

Junimea stttdi6să, va avea încă uă ocasiune a'şl occupa şi cultiva

fineţea spirituală, în momentele salle de recreaţiune, cu acestii jocu,

care în totu-d'auna a jucatu rolulu celll mal mare în lume.

Origina acestuI jocii se perde în chaosulu trecutuluI. Nu numaI

Princip~, Pltilosopht, Poeţ~ şi Arti§tz, În mare numeru, s'au ocupatu

şi se ocupă cu predilecţiune de acestlt jocă, ci şi mariI bărbaţI ca:

R01/seau, Kant, Hoftinann, ele la Bmwdonais, Jean Paul, Mac-Donnel, etc. găseau cea mal plăcută recreaţilme în acestii jocu.- Principr­Domnitor'f, ati Îmbogttţitu multe nvragio relative, cu observaţiunele şi

adăogirele Iară.

Nllmerlllii întîmplărilorti succese la acestu jocu, este infinitu.- De

aceea elu este pusti Între me~iile desvoltăril şi cultivării' spirituluI,

fiindu-că exijă : Patnmde1'e, Pt'evedere, Re(lecliune, PacienJă şi uă

Ualcula forte. Cu dreptu cuvîntă se p6te susţine că, acestu jocu, este joculu Mr­

baţiloru de spil'itu.- Jean Paul, ~lice: ,Afară ele Philosophiă, nu cu­nUSell unti mijlocii mal bunu pentru mişcarea creerilor ele câtu Schachul"

Leibndz, observă că: .Acestu jocu este artisticu, şi se p6te pune în

nivelulu sciinţe'i."

Com'adin de Savoia juca în anulU 1268 Schach, pe cându Cat'ol de Anjou, ordona se să i se citescă osânda ele m6rte.- Otto de Wit­

telsbach, ucise la 1208 pe Regele Philipp la Schach.- Johann Sta­torniculu de Saxonia, pe cândii Imperatorele Carol V îlu ameninţa cu

decapitarea, spuse adversaruluI seu de Schach • Inainte CII joculii ! "-

IV

Don Fernando, infantulii SpanieI, datoră în 1563 scăparea sa de la m6rte, acestuI jocii.

Nu este aci loculii a enumera multele, variatele şi interesantele întîmplărl ane acestuI jocii.

Credă de datoria mea a nota numele celoră mal distinşI bărbaţI

care aii excellatii în acestii interesantti jocii.

In Francia In Englitera In Germania

De la Bourdonais Morphy Anderssen Rouseau Stannton Zukertort Mac-Donnel Owen Lange Descart

Barnes Paulsen

Lambert Harrwitz M. Combe Bird Loewenthal MongrediEHl Medley Lichtenhain Boncourt Bledonn Minckwitz F. de Soyres Stanley Falkhee1' Brien

Lorc1 C1'emorne Angaier

Mayer Schorn Dafresne Green Kolisch Vaille1'mett Blackburne Steinitz

Schwarz

Kieseritzy (Polonesii). Vladimiroff (Rusii). Bonetti (Italian li).

In Romania

D-lU M. K. Epunlnu. L. Wiest (artistii). Wiest Jr. Major Scheletti Theodorescu (Doctorii în medicină)

D-lii Andrea, (Translatorii la Ministeriul de Externe).

Sternfeld (profesore)

L. Rosenzweig

J~tCator~ de jJ?·ima ordine:

D-lii Banov, (proprietară). Circa (Profesorii). Boroşnay, (Advocatti). Col. Zefcari

Haralambie

D-lli Câmpiminu (Judecătore) Sturza A. (Iassy) M. Waldberg Schorr. H. Hornstein.

D-li1 Ad. Buchner, şi alţi altl căroră nume nu ni-In amintimu.

A. Albinu Reservându 'mi dreptulu de autoru şi

editol'u al acestuI uvragiu.

Partea 1". Joc u 1 ude Se hac h u.

JvculU. SchachuluI se esecută pe uă Tablă (ca cea designată ma.l

josu) cu 64 câmpur'i quadl'ate, albe şi negre, combinate astu-felu, ca la dl'epta fie-căria din ambele părţi aUe tableI, să fie unll câmpu albiJ..

Posiţiunea ambelol'u păl'ţl este de nă putere egală, deosebindu-se

numaI prin cu16rea 101'11.

Cu16rea albă ocupă liniile 1. şi 2.

Idem negră 7. " 8. A.lphabetnlu se începe de la No. 1. spre exemplu;

N" E G- R U.

8

7

6

5

4

3

2

1

A BOn E F G H .A.LBU.

Fie-care posiţiune possedă 8 Oficerl şi 8 SoldaţI, cu următ6reie

numirI ;

Unu Rege.

Una Regină.

Duoă TurnurI.

Duo'i CurierI.

Duo! CavalerI.

Optu Pi6ne (soldaţi).

-6 -

Fie-care din aceşti oficer'l au câte unu pionu, care au numirele loru,

s. e. pionulu Regelu'i, alu RegineI, etc .

.Âşe4area Pieseloru.

Turnurile albe pe câmpurile A 1 şi H 1.

negre" A 8 " H 8. Cavaleril alb'(

" fi 1 " G 1.

negr'l "

B 8 G 8. Curieril alb'i , C 1 " F l.

negr'i "

C 8 F 8.

Regele albU , E 1 negru, E 8

Ambele Regine sîntu consecuente (?) cu16re'iloru, cea albă pe câmpulu

D 1 §i cea negră pe D 8. Pi6nele formeză avangarda oficeriloru loru.

Piesele din drepta Regelu'i, se numescu piesele RegeluI, iarll celle

din stânga Regine'i, alle RegineI.

Fie-care jocu este compusll de 6 piese.

1. Regele 3. TurnuHi 5. Cavalerulii

2. Regina 4. Curierulu 6. PiOllUHi

Fie-care piesă are trăsura sa particolară.

REGELE.

Regele face uă trăsură, dreptă sau diagonale, bătându totu într' uă

singură trăsură, cându piesa adversariuiui seu nu este apărată CăCI

apărată fiindu, nu o p6te bate, ca să nu ca~ă şi eli:i prisonieru, sau

bătutu.- Regele nu p6te fi luatli, ci numa'i omorîtu prin expresiunea

de • Matt! " care în limba arabă, însemne~ă: ,Mor'f,!" (ve~ SchachU­Matt). - Regele p6te face şi duoă trăsurI, cândll turnulii seu nu a

făcutu nicI uă mişcare şi cându piesele Între dînsulu şi tarnii sîntu pe

alte câmpurlj uă assemenea mişcare se numeşte "Rochada" (pă~re.

ve~'i rochadă). REGINA.

Regina este cea mal forte figură dintre t6te ceHe-laIte j ea p6te

merge pe t6te câmpurile, dreptu, diagonalu, înainte şi înapoI j ea nu

p6te face Însă trăsurile cavalerulul. (veg'i Cavalr.ruHi) Regina stându

pe cânmpuHi D 5 p6te merge pe 20 de câmpurl, adică 3 pînă la A 8,

-7-

3 pînă la D 8, 3 pînă la G 8, 3 }lînă la A 2, 4 pînă la H 1, şi 4 pînă la D 1, bătându totu într'astu-felu de trăsuri.

TURNULU.

TurnulU merge totu ca şi Regina, însă numai pe liniile drepte;

de aceea elU are numai uă parte din puterea Reginei; eHi domineză din posiţiunele A 1 sau A 8 şi H 1 sau H 8 patru-spre-gece câmpurl.

CUR.IERULU.

Cnrierulu merge înainte şi înapoi, elU domineză pe câmp urile dia­gonale, pe care şi bate (posec1ându ş i eli1 uă parte din puterea RegineI) adică numai pe câmpurile lUI; s. e. din loculu seu negru, merge totrl pe aceeaşi cul6re deschisă în calea sa, sau bătându piesa adversarului seu ce-Iu împiedică. Assemenea şi celu-Ialtli Ourieru pe câmpulli celU albU.

Fie-care posiţiune are duo'i Om'iert, unulu pe câmpulu celU albU şi

celu-Ialtu pe câmpulu negru. Ourierulu domineză (stândtl pe câmpulli D 4 sau D 5) 13 câmpuri,

adică: 3 pînă la A 8, 3 pînă la G 8, 3 pînă la A 2 şi 4 pînă la H 1.

CAVALERULO.

Oavalerulu se deosibeşte de celle-Ialte piese, prin mişcarea sa, care nu p6te fi întreruptă, căci, s. e. stându pe E 4 şi încongiuratli de pi6ne pe câmpurile D 3 4 şi 5, E 3 şi 5, F 3 4 şi 5, p6te merge pe 8 câmpuri, adică pe câmpurile O 3 şi 5, D 2 şi 6, F 2 şi 6 şi G 3 ş i 5.- Mişcarea sa este pe unu câmpu dreptu şi unulU diagonalu şi

vice-versa şi în totu d'auna de la unu câmpii albU pe unulu negru sau de la negru pe albU.

Alte piese îşI facu locli trăgându mai întăitl pionulu dinaintea lor tI, cavalerulu însă, dupe cumu amu arătatll, sare peste piese.

PIONULU.

PionulU este cea mai slabă piesă, deosebindu-se de celle-lalte prin mişcările lui; elU merge numai unu câmpii înaintea sa (putândli merge şi de doă or\', Însă din primitiva sa posiţiune) şi bătându con­trariulu mersului seu, (adică diagollalU) s. e. nnu Piontl albU stândli pe câmpulu D 2 şi unlllU negru pe E 3, cellu albU p6te bate pe celu

negru şi vice-versa. Pionulu bate şi en passant în următ6rele posiţiun'i:

-8-

Pionulu alM stându pe câmpulu E 2 şi celu negru pe F 4, celu albii voindu să tragă pe E 4 şi câmpulli E 3 fiindu atacatu de pio­nnlu F 4, nu-Iu p6te trage; mişcatu fiindu pionulli F 4, bate pe celii albU (luându'lu de pe câmpulu E 4 şi punînduse pe câmpulu E 3. posi­

ţiune căştigată prin bătaie). Uă astu-felu de bătae se numeşte en passant. Numai Pi6nele au în assemenea casurl, astu-felu de trăsuri.

Pionulli se p6te face şi uă figură forte (unu oficeru) cându elu ajunge pe linia a S-a a adversarului seu, jucătorulli este forciatu a face unu Oficeru din acelli Pionu, fiiindu-că nu p6te remÎnea pe ultima linie în a sa specialitate căci Pionulli nu p6te merge înapoi).

PlONE-DUBLE.

Cându duoă Pi6ne de aceea'şi cul6re, stau unulli dupe altuli1, Re numesci1 pi6ne, duble căci este evidentu că unlu aru fi bătuti1 IIă piesă

din cea-laltă linie. s. e.

Uni1 Pionu stându pe C 3. e 4.

Partea na•

Scopult1 joculuI de Schachu.

Dupe terminarea explicaţiunelol'u date asupra specialităţiI fie-cării

piese, credu că este necessariu a descri şi întrebuinţarea loru, precumu şi în ce constă finitulu scopului urmă.riti1 de ambii jucători.

Unul din jucători deschide partida, prin mişcarea uneI piese, conformu reguleloru trăsureloru (mişcăriloru) ce are a face fie-care piesă (regule arătate în partea I-a a acesteI broşurI) şi adversarulu respunde totu prin mişcarea uneI piese.- Uă astli-felu de mişcare, se numeşte .uă

trăs~tra.· Duoă trăsuri d'odată nu se potu face; ele se facu succesi­vamente (fie-care dupe rîndulu seu).

Scopulli joculuI este, de a aduce pe Regele adversarului seu într'uă posiţiune în care să nu se mal p6tă mişca.- Regele se p6te lua pri-

-9

sonierii, darii legile Schachulul, aii adoptatii principiulU celii nobili'i (care ari'i trebui să-lU adopte toţi Imperatoril, RegiI şi Principl etc.) ca Regele mal bine să m6ră, de-câtu să cadă prisonierii, prin pronun­ţarea cuvîntului: • Schach-Matt " (lJIlorlf, Rege!!). - Prin urmare, în assemenea circonstanţă, joculu este perdutu de către acella alU căruI

Rege este omorîtu, mai cu semă că joculii este deja perdutu cu uă trăsură mal 'nainte de acea pronunţare.

Schachu·~latt.

In t6te posiţiunele unde Regele nu p6te face nicl uă mişcare, fără

a fi expusu, se numeşte • Mcdt .' " Ideea a da Matt adversaruluI seu, este centrulU tutuloru combi­

naţiuneloru a acestuI jocii. In astu-felU de posiţiuni (şi în multe altele) Regele este Matt:

Posiţia A. albii. negru.

Regele stândii pe U 7. Regele stândii pe Regina • B 7 . Regina

Posiţia B. albi], negru.

Regele pe C 7. Regele pe A 7. Turnulii • A 5.

albu. Posiţia C.

Regele pe C 8. Cavalerulii • C 7.

albii. Posiţia D.

negru. Regele pe A 8. PionulU. A 7.

negru. Regele pe H l.

A 7. A 4.

Regele pe H 7. Cavaleru]ii " F 2. 2 Pi6ne • G 2 şi H 2.

Turnul. G l.

Pronunţarea "Schachulul." Pronunţarea cuvîntuluI .Schachu,· este unu avertismenti'i datii Re­

geluI adversaru, de câte-orI este atacatii prin trăsura orI-căril piese. In unnăt6reie posiţiuni (şi în altele) se pronunţă RegeluI .Schachil.·

albU. Posiţia A.

Regele pe C 5. Curierulii • C 7.

negru. Regele pe A 5.

- 10 -

Posiţia B. albii. negru.

Regele pe F 2.

PionulU • G 3.

Regele pe li 4.

In posiţia A dă Schach CurierulU, iaru în posiţia B Pionulu.

Remis. (Jocu ne-resolutu).

De şi Schach-Matt este ţinta joculuI, daru în totu d'auna este posibilu, ca unulU din ambele părţi să nu ajungă la dînsa, căcI joculll

r6te deveni şi neresolutu cându unulu din jucătorI ţine pe Regele

adversaruluI seu într'unu continuu Schach. s. e. în următ6rele posi­

ţiuni (şi în altele).

albu.

Regele pe A 7.

Regina. G 3.

Posiţia A. negru.

Regele pe li 1.

Regina • F 7. 3 Pi6ne • D 7 E 6 şi F 6.

In astă situaţiune, Regina albă e forţată a da RegeluI adversaru ne­

contenitli Schach, căcI adversarulU (negru) care este mal forte prin

ceHe treI Pi6ne, îşi p6te lesne crea treI OficerI prin avansarea Pi6-

nelorrt în linia No. 1. Ţiindu-lu. astu-felu pc negru mereu în Schach

pe liniile li 3 G 3 F 3 E 3 D 3 O 3 B 3 şi A 3, adversarulu nu-lU

pate face Matt, şi astu-felti. partida remânîndil ne-resolr,tă, se nu-

mE'şte Remis. Poslţla lI.

Cându ambele părţI remâllu numaI cu Regil loru sau cu câte uă

figură de aceea-şI natura sau putere egală. s. e.

'rllrnulu contra Turnului.

Regina etc.

Cavalerllllll.

Gurierulul.

Reginel.

etc.

Posiţia C.

Câl1dtt ul1ulrt din ambele părţI posedă destulă fOl'ciă spre a da Matt

adversllrulul sell, şi nu ştie cumu s'o întrebllinţe1c, sart face una şi

aceea-şI trăsură, ne-lăsându-lu din Scbachj în acestu ca1u, acesta este

-11-

supusii condiţiunelorli. avîndli dreptii a face 50 trăsurI, şi daca dupe <tcelle trăsurl nu-lli p6te pune Matt, joculli remîne Remis.

Posiţia D.

Cândii unulli din ambiI Regl este pusli Patt.

Patt.

(Iară-şI uă partidă ne-resolută).

Cândtl Regelui adversarii (căruia nu i se pronunţă Schach) nU-l remâne nici uă trăsură, din causa împedicăriloru ce i se face de către

piesele adversarului seu, atunci <tcelli jocli remâne ne-resolutli (Patt sau Remis) şi de către acela care nu mal p6te face vr'o mişcare, gice: sîntu .Patt" s. c.

Po~iţhl A. albiI. negru.

Regele pe B 3. Regele pe B 1. Pionulli • B 2.

Posiţia B.

albu. negru. Regele pe B ;3.

Curierul • C 2. Regele pe A 1.

Ro chad1l:.

RegeluI îl este permisu, în fie-care partidă, a face duoă trăs urI d'odată, în partea sa sau a RegineI, mutându însă Turnulu din parte-,i

sau din partea Reginei (adică punîndu Tarnulu lângă elul. Acestă com­binată, mişcare a duoă piese, ce numeşte Rochadă.

Rochada elin partea RegeluI, se numeşte Rochadă mică., şi cea din partea RigineI, Rochadă mare.

Posiţiun'î inaintea esecutiiri'î Rochadeloru.

A. Rochadă mică.

albU.

Regele stându pe E 1 şi TurnulU pe H 1.

B. Rochadă mare.

Regele stându pe E 1 şî TurnulU pe A 1.

- 12 -

Posiţiun'i în urma esecutliri'i R.ocbadeloru.

A. Rochadă mica.

Regele stându pe G 1 şi Turnulu pe F 1.

B. Rochadă mare. Regele stâlldu pe C 1 şi Turnulu pe D 1.

Rochada este supusă însă urmet6reloru conditiuni:

1. Regele să nu stea în Schach (să nu fie atacatu de uă piesă a ad-

versaruluI seu).

II. Regele să nu fi făcutii încă vr'uă trăsură.

III. 'l'urllulu să nu fi făcutu şi elU vr'uă trăsură.

IV. Hegelul nU-l este permisii a trece unu câmpii unde arii putea fi

bătutu de vr'o piesă adversâ.

V. Intre Rege şi Turnu să nu stea vr'uă piesă dintr' ale saJle saii aHe

inamiculuI setl. s. e. Posiţia Â..

albii negru.

Regele stându pe E 1. Curiernlu stându pe D 3. TurnulU • • R1.

Posişia B.

albii. negru.

ca posiţia precedentă. Uurierulll pe D 3.

Posiţia C.

albii.

Regele pe E 1. TUl'l1ulu pe R 1. Cavalerulu pe G 1. Posiţiunea A împedică Rochada, pentru că i se pronunţă Schach

RegeluI, de către Curieru.

Posiţiunea B. pentru că CurierulU adversaruluI care stă pe câm­

pulă D 3, aru bate pe Rege, daca aru trece peste sâmpulti F 1.

Posiţiunea C în fine, din causa posiţiune'i Cavalerullll dintre Rege si Turnu.

Partea IIIa, Diverse notiţi! şi explicaţiun!,

Apărarea.

Când Il llă piesă eRte atacată, trebue ajutorată. , parându cu uă alta, pentru ca în cag.ulu cându adversarulU îl-ară luao, ~ă p6tă lua şi elii lina din piesele adversaruluI seu. Acestă mişcare, se numeşte apă1'm·e. Se apără şi unu Schctch, prin pnnerea uneI piese între Regele seu şi

piesa inamică. s. e. Posiţia Â.

albU. negru. Cavalerulu pe H 3. Tnrnulă pe H 8. Curierulu • F 1.

Posiţia A, aratâ că Cavalerulă eRte şi fiindu apăratiî de Cllrieru, 'l'nrnulu lua CavalerulU.

Posiţia B. albU. negru. .

Regele pe E 1. Regina pe E 5. Cavaleru E 2. atacatiî de Turnulu inamicu, se p6te perde cându elu aru

Posiţia B arată pe Regele apăratu prin Cavalerulii seu de către

Schachnll1 Hegiue'L Sacriftciulu.

A sacrifica uă piesă (ne-apărată) este a o da cu intenţiune inamicu­lUI seu, cu scopulu de a'şI deschide uă posiţiune, cu care la rîndnlu seu aruputea bate difinitivi1 pe adversarll.

Celu mal bunu exemplu se pate vedea în partida No. 1 în care albulU sacrifică nă piesă la a 10-3 trăsură, căştigându astu-feli1 posiţi­

unea a pune pe adversarii, în 10 trăsurI, lJIlatt.

Pl'ofttulu Qualităţil. Cându se presintă ocasiunea spre a putea lua Turnulu inamicii

contra unuI Cnrierll sau Cavaleru, este a profita în cualitate, fiindu-că

TurnulU este uă figură mal forte de cătu menţionatele doă figurI. s. e. albU. negru.

Regele pe il 4. Turnul pe U 4. Regele pe A 1. Cavalerulu pe B 2. In acestă posiţinne, CavalerlllU bate 'l'urnulu şi profită în cllalitate.

};u prise.

En p1'ise, se numeşte câ,ndu uă piesă atacată fiindu, jncătorlll u nn­ŞI-O apără, şi adversarul Il îl-o pate lua.

- 14-

Schach-deschisil.

Intre diversele Schachur'l, există şi SchachulU-deschisu care este f6rte

pericolosu j prin elu se înţellege: că, jucătol'UlU care dă Schach printr'llă figură, care mal are Între dînsa şi Regele adversar, uă altă figură, şi când

trăgându din acelu locu, Regele adversaru remâne de cea dintîiu ata­

cată (fiindu că Regele trebue să se apere mal întîiU de SclwchU) prin

urmare acea piesă (care lasă loculu celeI-lalte a da Schach) p6te să

facă trăsura unde va voi, fără nicI uă temă fiind-că nn p6te fi luată,

ci încă p6te profita de piesele ceHe mal forte alle inamiculuI ~eu. s. e.

Posiţia A.

Schach simplu.

albU. negru.

Regele pe 11 6. Regele pe H 1.

Regina " D 5. Regina" B 1. Cavaler" F 3. rrnmul" G 1.

Pionll " H 2.

Posiţia B.

Schach duhln.

albi1. negru.

Regele pe H 6. Regele pe H 1. Regilla" D 5. Turnul" E 4.

Regina" B 3. 'l'urnurile C 1 G 3.

Pionul " H 2. Posiţia A arată că Cavalerultl G 3 care stă intre Regina albă şi

Regele negru, vine pe E 1 şi Regele H 1 remâne în Schach (ataca tu

de Regina D 5) adversarulu nu p6te lua Cavalerulu G 3 pentru că mal ÎntîiU trebue să se apere de SchachulU datu de Regina D 5 ne-avÎndi1

nă altă apărare de câtu mutândll TurnulU pe G 2 şi apoi Regina ba­

sată pe Cavalerulu, căştigă l'urnnlU G 2 şi dă adversarului Schach­Matt. De aceea trebue jucatu în totu d'auna cu uă astu-felu de bă­

gare de semă, ca adversarulu să nu-I p6tă da unu asemenaa Sclutcht't­deschisu.

Posiţia B arată unu avantagiu mllltu mai forte de Câttl Posiţia A, fiind-că în acestă posiţiune adversarulU nu se p6te apăra, albU trage

l'urnulil seu pe E 1. De şi Regina albă atacată fiindu de Regina negră şi TurnulU albU assemenea, ele llU potu fi lllate, pentru că amînduoă

dau Schach d'uă-datăj în ambele caSUrl Regele are unu Dublu-Schach,

a căriI consecinţa este Matt.

Partea IV-. REGULE GENERALE.

asupra val6rei şi însemnătăţii pieselol'u.

REGEIJE.

Este forte avantagiosu, în generalU, ca Regele să facă Rochada, mai de timpuriu, de 6re-ce elU pusu fiindu în mijloculu liniei saIle, prin Rochada ce face, elu se adăposteşte (se pune suptu pază) şi apoI celle­Ialte piese şi mai cu se mă Turnurile, capătă uă forciă dublă. Acestă

regulă este însă supusă la differite excepţiuni; trebue a se observa în totu d'auna ca posiţiunea RegeluI dupe Rocbadă să nu fie mai peri­cul6să, ca cea din'aintea Rochadei.

Mai în totu d'auna este de preferaM Rochada cea mică; adesea-ori însă, Rochada cea mare este f6rte avantagi6să, cânc1u pi6nele liegelui sllntu întrebuinţate pentru atacu sau cânc1u prin Rochada cea mică

este expusu unui atacu pericolosu. Deosebite circonstanţe dau în totu d'auna resultatulu, şi experiinţa

forme~ă decisiunea partic1eloru dubi6se, resolvându-Ie justamente. Cându Regele a făcu tu Rochada mică, este mai în totu c1'auna pe­

ricolosu a întrebuinţa la atacuri Pionul H sau G pentru că Hegele remâne ne-acoperiM (ne-păgitli) şi p6te mai lesne fi expusu la atacul Il iuamicului seu; c1aru şi acestă regulă este expusă la numer6se restric­

ţiuni, fiindu-că aceste Pi6ne potu face, căte-uă-dată şi singure, atacurI decisorii, şi în interesulU apărării trebue mişcate.

Pe la începutulU sau pe la mijloculU jocului, Regele nu se între­buinţeză ca uă figură ofl'ensivă, ci în differite urgente casurl, elu trece în mijloculU câmpuriloru; la finitulU jocului însă, puterea sa creşce,

ca puterea unuI Oficel'u, pentru că elU apără Pi6nele, protejându-le în îuaintarea loru, spre a se transfurma în Oliceri.

Inaintarea liegelui în mijlocnlu tablei, este, (mai cu semă cându Reginele nu suntu schimbate) în t6te casurile unu ce forte vătămăto­

riu şi desavantagiosu; totu aşa de desavantagiosii este cându la finele jocului, prin a sa energie, nu se împărtăşaşte de jocu; în alte casuri este şi pericolosu ca Regele să trecă pe unu câmpii, unde arii fi su­

pusii diferitelorii Schachuri deschise (vegi Pagina 14 ).

- 16-

Cându pe la finitulu joculuI, ambele părţI remâne cu Pionurl, atuncI,

cll.~tigarea partideI sau ne-resolvarea el (Remis sau Patt) depandă nu­

mal de oposiţiunea ce Regele va şti s'o preva~ă şi s'o susţie contra adversaruluI: seu.

REGINA.

Regina, dupe cumu amu gisu, este cea mal: forte figură, c~Cl legă

totu d'uă-dată mişcările Turnulnl şi alle Curierulul j a o aduce de la

începutu în jocu, adesea nu este bine, fiind-că f6rte lesne p6te fi ata­

cată, şi prisonieră chiaru, de figurele adversaruluI, sau, spre desavan­

tagiulu joculul ei, respinsă. Momentele in care ea se aprecia~ă mal

multu, sîntu pe la mijloculu joculuI. NumaI: în cunoscutele partide de

Gambitur!(, este bine a da Schach adversarulul seu la deschiderea jo­

culUI, pe câmpulu H 5 sau H 4 (ve~l partida No. 9 ). Cu pierderea RegineI: se decide mal în totu d'aune 2/3 părţI alU

resultatulul perderel sau căştigăril joculuI. De aceea trebue în totu

d'auna ne expusă, bine întrebuinţată la atacurl şi apreciată.

In casulu cându Regina este expusă a fi cu orl:-ce preţu perdută,

jucătorulu trebue să caute a căştiga în loculu el căte-va figure alle

adversaruluI seu sau ambele luI: Turnur'î, fiindu-că duoă TurnunI, va-10reză mal: multu c1e-câtu Regina.

TUl~NULU.

Forcia Turnului este atuJ1cea mare, cându domi!t!îză peste linil li­

bere, şi acesta pe la finitulU joculuI j la începutu însă este în totu d'a­

une ne-folositoru, şi Rochada, mal: în totii d'auna servil. a pune ambele

TurnurI în comunicaţiune j cându ele sîntu legate, adică, cându domi­

nază uă linie şi între ele nu se află vr'uă piesă, forţa loru este atuncea mal: mare de câtii cându arll sta pe lini'i separate j în totu d'auna este

bine ca Turnurile să stea unulU lângă altulu pe liniile D şi E pentru

ajutorulu sau su~ţinerea unuI atacu j el: ac1ucu în totu d'auna printr'a­

casta avantagiulu, că de câte-od Pionulu colţulul (spre Rochadă) alu

adversaruluI: seu se pune în mişcare, facu pericol6se sfărămărl: în rîn­durile armateI inamice.

Puterea TurnulnI, cresce pe la mijloculU joculuI j este evielentu că

pe lângă Regina, este cea mal forte figură, însă de mal puţinu folos ii

în comparaţiune cu CurierulU care nu este ţinutu pe terellulli seu dia­

gonalu de Pi6nele inamice sau cu Cavalerulu care sare peste piesele salle sau alle inamiculuI: sell.

- 17-

TurnulU, pe la mijloculu sali pe la finitulu joculuI este bine a fi

pusu pe a duoa linie din loculU seu spre apărarea Pi6neloru pe acea linie sau a acelora a căroru păstrare depandă de celle în urma loru;

la finitulu joculuI (daca este posibilu) trebue adusu pe a duoa linie a

RegeluI inamicu, şi în ca~lulU cându acea linie este ocupată de câte-va Pi6ne aUe saUe. TurnulU este de mare folosu la conquiste, fiind-că a­tacă în totu d'auna duoă Pi6ne; la finitulu joculuI elu este mal forte

de câtă Cavalerulu sau Curierulu, fiindu-că cu ajutorulu RegeluI p6te da Matt adversaruluI, ceea ce lipseşte Cavaieruiul sau CurieruluI;

afară de acestea, elu închide totalmente uă linie, ne-Iăsându pe Regele inamicu a trece peste ea, circonstanţă, care în totu d'auna este în a­

vantagiulu resultatului favoritoru alu joculuI seu.

Turnulu este apr6pe cu uă jumetate forţă mai tare de câtu Cava­lerulu şi Curierulu. Unu Cavaleru cu unll Pionu sau unu Curieru cu unu Pionu, nu sîntu în generaill aşa de tarI ca unu Turnu; Cavalerulli

însă cu duoă Pi6ne sau CurierulU cu duoă Pi6ne, îlu Întrecu în forţă;

unu Cavaleru şi unu Curieru, sau duoi Cavaleri şi mai cu semă duoI

Cm'ierI, Sîlltl1 de forciă superi6ră unui Turnu. Aceste aprecieri însă a val6rel loru, sÎntu în generalU extrase din experienţă şi posiţiunele jo­

cului trebue a fi în totu d'auna consultate şi constatate, daca nu con­ţine circonstanţe care excepţioneză din regula generală.

Cel mal mari autorI-jucători a-I acestui jocu inteliginte, au cău­

tată a descrie valarea pieseloru prin cifre spre a face posiţiunea loru clară, daru acesti1 calculu găsindu'ltl illusoriu, alI renunţatu la elu,

pentru că nu au pututu (şi nu se pate) aprecia uă mulţime de valorI micI salI marI posedate de piese în diferitele fase. Prin theorie daru, este imposibilu a le aprecia, condusu de experiinţa, jucătorulu singuru p6te a.junge la exactitatea aprecieril loru.

CURTERULU.

In generală CurierulU - RegelnI se întrebuinţeză pentru atacu, iară

alU RegineI pentru apărare: cândll ambele Pi6ne aUe Regiloru au trasu pe duoă câmpurl, Curierulă RegelnI trage apoI pe câmpulu C 4 fiind­

că de aci pate face atacu în contra Pion uluI F 7 şi în ca(lulu cându

acelu Pionu pIecă dupe acelu câmpu, Curierulli împiedică Rochada ina­miculuI; adversarulli însă făcîndu Rochadă, elu se trage înapoI pe câm­

pulU D 3 făcîndu de aci ataculu în contra Pion uluI H 7 care este

2

- 18-

apăratu numai de Rege; pe acestu câmpu D 3 îşi împiedică singurii developarea jocului seu, daca PionulU Reginei D 2 nu a fostu trasu

de mai 'nainte. Activitatea Curierului Regelui inamicu se întrerupe, puindu înaintea

lui Curierulu RegineI, în unele circonstanţe însă, Curierulu Reginei capătă uă posiţiune f6rte favorabilă pe câmpulu A 3 (s. e. în Gam­bitulU lui Evan) fiind-că împiedică Rochada inamică, oprindn-lU de a o face, pînă la împreunarea sa cu alte piese care îi-aru facilita a da

inamicului seu uă ast-felu de lovitură, prin ataculU lorn, de la care aru depinde s6rta jocului.

Este f6rte avantagiosu ca amînduoi Curieril să p6tă întreprinde unu atacu în asociaţiune, atacu care mai în totu d'auna dă jocului

inamicu unu caracteru iresistibilU. Cându pe la finitulU jocului remânu duoi Curied singuri cu Re­

gele, fiindu bine apărate, ţine joculu de Remis, contra Reginei inamice.

CA V ALERULU.

Cavalerulu, umcu III felulu seu, de la primele trăsurI, intră în ac­tivitate ne-căutându daca câmpurile sînUl sau nu libere; elU sare fără nicI uă temă, atăcându d'nă data mai mnlte piese (ve(li posiţia E 4); de aceea trebue f6rte multtt îngrijitu ca Cavalerulu adversaruluI, să

nu facă atacu Regelui şi RegineI d'uă-dată, fiind-că Regele forciattl să

se apere mal întîiIl, Regina este fatalmente perdută şi în cOl1 secuenţă

joculU compromistl; assemenea trebue a se feri de Cavalerulll adver­saru ca să nu-I dea nUll Matt-năbuşittl (strămtoratll, ve~H Posiţia D la Schach-Matt).

Atacurile CavaleruluI începe imediattl la deschiderea jocului; elu face pe câmpulu G 5 în totll d'auna, atacurI contra Rochadel şi ata­curile lUI sînUl pînă la finitulU joculuI forte pericol6se ; la finitulil. jo­culuI însă elU este f6rte slabu fiind-că singuril. nu p6te da Matt.

PIONULU.

Dintre Pi6ne, PionulU RegeluI şi alU RegineI sînUl mal tari de câtu celle-lalte, ceHe de la colţuri sîntlt mai slabe; prin formarea fron­

tieril loru, ele opresci1 pe inamictt de a face multe atacurI; de la Pio­nulu din colţu pînă la celu din mijlocu puterea loru creşte; în cir­constanţe egale, este mai avantagiosu ca Pi6nele din colţu să bată spre

- 19-

mijlocu şi nu spre marginI. Pi6nele duble singuratice sîntu pericol6se,

pentru că ele nu se potu apăra unulU pe altulu, ci din contră, îş'i îm­piedică avansarea loru. In casulU cându ele se concentreză la mijlocu, nu trebue a dispera de partidă, fiind-că f6rte lesne se p6te resolva spre folosulU seu. La finitulu joculu'i, Pi6nele legate (împreunate) sîntu pe­ricol6se, căc'i legate ast-felu şi ajutate încă în înaintarea lorli, capătă

uă putere care întrece nu numa'i pe aceea a une'i figure uş6re (Cava­lerli sau Curierli) ci şi a TurnuluI.

Regele cu unii Pionii, nu p6te ajunge la nici unii resultatu contra Regelu'i adversarii singuru, daca acesta face mişcăr'i oportune.

Nic'i Curierulii nic'i CavalerulU cu căte unii Pionii, nu potii în unele

ca~ur'i, căştiga partida contra Regelui adversarii singurii. Cândii duoă figure staii pe aceea'ş'i linie în distanţă de unu câmpu,

ele se potii f6rte lesne ataca de unii Pionii şi în consecuenţă una din ele a fi expusă perdereI.

Pa.rtea. va. Legea şi Reglementele joculUI de Schach.

Val6rea urmet6re'î leg'i a fostii cu dreptii recunoscută îu t6te Clu­

burile de Schach din Europa, fiind-că parte dintr' însa a fostii creată

din natura joculur şi parte, basată pe pTincipiulU equititli't. De şi unele din Regulele acestei Legi, sintu deja în explicaţi unele

precedente, le publicu însă spre a lorli complectare.

Legea Schachulul.

1. Tabla de Schach, trebue ast-felU aşe~ată, ca fie-care jucătoru să aibă la drepta sa unu câmpii albiI. Daca ace stă aşe<Jare s'a scăpatu din vedere şi în casulli cându ambii jucători nu arii fi făcutii încă

mal multii de 4 trăsuri, atunci, fie-care p6te cere re-aşe<Jarea e'i conformu regule!.

2. Aceea'ş'i condiţiune este obligatoriă, cândti piesele au fostii reii aşe~ate.

- 20-

3. Cândii unii jucătoru a uitatu să'şI aşeg.e pe tablă vre-uă piesă, şi

daca nu s'a făcutii încă 4 trăsuri, se re-începe din nou joculu.

4. Prima trăsură se decide prin sorţu j trăsura celei de a duoa şi a

urmet6reloru partide, urmeză reciprocamentej la partide ne-resolute

(Remis sau Patt) prima trăsnră remîne de dreptu a aceluia care

a avut'o mal 'nainte.

5. Acela care dă adversarului seii vr'uă figură înainte, are dreptulii

primei trăsurI.

6. Afară de Piollulii CUl'ierulul din partea Regelui, nu se dă altulU

adversarului seu, în casulU cOlldiţionatu de a i se da unu Pionu înainte.

7. OrI-ce piesă atinsă, trebue jucaU. La atingerea sau la mişcarea

el, se pronunţă pe dată cuvîntulu: • j' adoube" (atingu numaI).

8. Cândii lInu jucătoru a atil1su uă piesă, o p6te pune pe orI ce

câmpu, afară de acela unde a statu, şi lăsându piesa din mână,

nu o mai p6te retrage.

9. Cândii unu jucătoru atinge 11ă piersă a adversaruluI seu, făr' a gice

• j' adoube" adversarulU îlu p6te forcia a-i lua acea piesă, cându

însă dupe regula joculul nu este posibilii ca acea piesă să fie luată,

acelu care a comisu e1'6rea trebue să facă uă trăsură cu Regele seu

şi în .cag.ulu cându şi Regele nu aru avea nicI uă trăsură, atuncI

nu i se mal p6te da nicI uă penalitate.

10. La cagu cându unu jucătorII, din er6re, face uă trăsură cu piesa

adversaruluI, acela îlu pate forcia, I-iu a pune la locu piesa şi a

face uă trăsură cu Regele, II-lea a pune la locu piesa şi a-l o lua şi

III-lea a lăsa piesa în loculu unde a pus'o, cOl1siderându trăsura

ca justu făcută.

11. Cându unu jucătoru, ia cu piesă sa piesă a adversaruluI seu cu

care fără a face uă trăsură fal şă, nu este în c1reptă a o lua, adversa­

riulU însă îlu p6te forcia a-l lua acea piesă (se înţelege ClI uă piesă,

căriia conformu regulel îl este permisu a lua) sau a trage piesa atinsă.

12. Cândii unu jucătoru îşi bate singuru uă piesă din ale salIe, adver­

sarulu îlu p6te forcia a trage una din ambele piese atinse.

13. Cându unu jucătoru face uă trăsură falşă, adversarulu seu, îlu

p6te supune la următ6rele penalităţl:

I. Ca piesa să remînă în loculu în care a pus 'o.

- 21-

II. A pune piesa pe câmpulii unde arii putea merge. III. A pune piesa la locul ii seii şi a trage cu Regele.

14. La ca\:lli cândii unii jucătoru arii face duoă trăsurl, una dupe alta,

adversarulli illi p6te forcia, sau a lăsa ambele trăsuri la loculn. lorii

san. a lua a duoa trăsură înapoi

15. Unli Pionli p6te trage de la prima sa posiţiune, pe unulli sali duoă

câmpuri, daru în celU din urmă ca~lli, adversarulli îlli p6te bate

en passant cu unu Pionu daca arli trece pe unu câmpli pe care

Pionulu seu, când li arii face numai uă trăsură, 'l-arli putea lua.

Pionulii nu p6te fi bătutli en passant, de unii Oficierli.

16. Rochada nu se p6te face în următ6reie ca~url:

1. Când ii Regele sali Turnulu, s'arli fi mişcat ii din loculii lorii.

II. Cândii Regele stă în Schach.

III. Cândli între Rege şi Turnu, arii sta uă piesă.

IV. Cândli Regele în Rochadă, arii trebui să păşescă unIi câmpii

atacatii de uă piesă in amică. La cagu însă când ii unii jucă­

torii arll călca aceste condiţiuni alIe Rochadei, adversari ulii

îlii p6te forcia (dupe cumli îl va fi 'n avantagiulli seii mal

bine) la:

1. Perderea Rochadel.

II. Facerea unei trăsuri cu Regele.

III. " " Turnulli.

17. Cândii unii jucătorii atinge uă piesă, care la ca~ii cândii arii face

cu dînsa uă trăsură, Regele seu îl-aflI rcmînea în Schach, atunci,

piesa remîne în locu şi Regele trebue să facă uă trăsură.

18. Cându unu jucătorli atacă pe Regele inamicll, fără să'i pronunţe

cuvîntulu "Schach" adversarulli nu este obligatii a observa acesta

ca unii atacii.

19. Cândii Regele a statli mai multe trăsuri în Sehach, făr' a se şti

cându s'a comisll acea er6re, jucătorulli alU cărui Rege stătuse în

Schach, trebue să-şI ia ultima trăsură înapoi şi să-şi pare~e Regele atacatlt; la cagu însă cândii se p6te şti cândli s'a comisli er6rea

şi câte trăsuri a statli Regele în Schach, atunc'l t6te trăsurile fă­

cute trebue luate înapoI.

20. In ca~ullt cândii unii jucătorii pronunţă adversarului seii cuvîntulli

de Schach, fără a-i-lii da, şi adversarulii pare~ă acestil atacii miş-

- 22-

cându-şI Regele sau apărându-Iu, atuncI, acela care a datii unu assemenea Schach eronatu, îşI p6te lua trăsura ÎnapoI, daca însă

adversarulu nu-şI-a terminatii pe a sa.

21. Fie-care Pionii, ajunsii pe ultima linie a adversaruluI seu se schimbă

îndată într'uă Regină sau uă altă Figură (dupe voinţă) chiar cându

prin acea schimbare 'şI-arii redubla sau tripla Oficeril ce deja îl are pe Tablă.

22. Daca la finele joculuI, remîne unuia din jucători unu Turnu şi

unu Curieru, contra unul Turnu, saii duol Curieri sau unu Ca­

valerii şi unii Curieru, trebue a se pune unu1i1 pe altulu în 50

de trăsurI JJ1att, saii joculii remîne ne-resolutu (Remis). 23. Cândii unii jucătoru se obligă a da Matt cu uă piesă destinată,

sau a forcia pe adversarulu seii a'lii pune Patt sau Matt, atunci

elii nu e ţinutu a decide trăsura.

24. Cândii unu jucătoru face uă trăsură falşă, adicit uă Rochadit contra

Regulelorii citate, acesta trebue să fie observatit de mal-nainte de

câtre adversaru şi pînă cându el(1 să nu fi ntcuttl singlll'U uă tră­

sură, căcI în acestii cag.ii perde elreptulII ele a supune pe adversaru

la una elin pellalităţile prevăg.ute la art. 16. 25. Remis şi Patt, SÎlltu partide ne-resolllte.

Controversele (ne-înţelegerile) de orI-ce natură, ivite la acestii jocu

a căroru resolvare nu există în ace stă lege şi reglemelltti, resolvarea

loru, trebue lăsată la aprecierea privitorilori.'t imparţiaH, a căroru de­

cisiune trebue recunoscută ca uă lege.

CON"CLUSIUN"E_

Scopulu joculUI dupe-cumii amu mal g.isu, este a pune lJIlatt pe

Regele inamicii j t6te combinaţinnele servă spre a ajunge la acelU scopu j

profituli1 pieseloru servă iară-şI natnralmente la fortificarea sa, înles­

nindu-I ţinta învingeri'f j cânelii însă acelii profitu este în desavanta­

giulU posiţiunei salle, nu trebue a se scăpa din vedere Înaltuli1 scopu

alii joculuI. Se pate ela f6rte lesne uit perdere quantitativă, cândi.'t

printr'însa se p6te căpăta unii avantagiu f6rte mare în assemenea

posiţiunL

- 23-

Joculu aru fi mal nobilii, mal strategicu, cându scopulu s'aru pu­

tea ajunge, avîndu în posesiune puţine figuri. Diferinţa între forcia quantitativă şi posiţiunl avantagi6se (quali­

tative) forme~ă esenţiala condiţiune a unul bunu jucătorii de Schach.

Nu trebue căutată concuista (căştigulU) unul Turnu sau unul Pionu, cându printr'însa, Regele aru remânea într'uă situaţiune pericol6să;

în casulu însă cândii prin acea concuistă, nu se causeză nicI uă per­dere, ocasiunea de a profita chiaru de celu mal micu avantagiu, nu

trebue scăpată. Mar 'nainte de t6te, jucătorulu trebue să calculeze câtu se p6te

de forte şi nicI uă dată să nu se intimideze a esecuta uă trăsură pe care elu a găsit'o că este bună, în contra posiţiunel cellel avantagi6se a adversaruluI seu.

Apreciarea de sine'şl a posiţiuneloru saUe, este prima condiţiune

ce se cere unul bunu jucătorii. NiCl uă trăsură nu trebue ţinută ca indiferentă fasel joculUI; din

contra, orl-ce posiţiune trebue considerată ca unu Problemu, a cărUl resolvare constă în a aduce pe inamicu într'uă posiţiune câtii se p6te de desavantagi6să; în assemenea posiţiunl trebue multă reflecţiune, ca nu, printr'uă singură erore, să se pers}.ă t6te avantagiele beneficiate

mal 'nainte.

Assemenea nu trebue. ca în posiţiunl forciate, jucătorulU să se in­timicleze sau Să-Şl ostenescă gândirea, căutându refugiurl, care adesea­Orl vinu pe ne-aşteptate, spre a da joculul uă fasă cu totul nuoă.

Reflecţmnea este forte necesariă în casulli posibilităţil unul atacu, şi numal în casurile forciate şi bine-motivate, trăsurele apărăt6re sau indiferente, potu fi dispensate de multă reflecţiune.

Dă partidă jucată între duol Arti§tr, este unu lanţu de atacurl şi

contra-atacuri.

Dă bună avansare a Pioneloru spre câmpulu inamicu, este de mare însemnătate la finele joculUI, spre a căştiga printr'însa preponderinţa.

JucătorulU care reuşeşte a preschimba unu Pionii într'unu Oficieru, este mal multii de-câtii probabilu, că va căştiga joculU, trebue daru ca la fie-care mişcare să-şl consulte posiţiunele Pi6nelorii salle şi pe aUe inamiculul seu, înţelegându-se de sine'şl că nu trebue Să-Şl me­

nagieze sacrificarea loru, cându printr'însele, aru putea compromite jo-

- 24-

culu adversaruluI seu, avîndu totu de uă dată prevederea la finitulu joculuI, de a'şI asigura mal curîndu Victoria şi fără preponderinţa

Pi6neloru salle. Remâne însă totu d'auna de calculatu daca prin sacrificiulu Pi6ne­

loru salle, posiţiunea inamiculuI este compromisă şi daca nu are încă

destule ajut6re spre apărarea Pi6neloru salle. Terminându, cu acestă conclusiune, alle căria observaţiunY le-amu

căşcigatu din experienţă şi care m'amu cregutu datorii a le pune în vederea amatoriloru acestuI jocu, credu a respunde lInel legitime do­

rinţe, dându aci, câte-va Partide şi Problemur't, parte culese din celle maY interesante uvragie alle acestuI jocu.

A. Albinu.

DESCHIDEREA JOCULUI.

JoculU de Schach, are dUO~l categori'i de desclliderY, regulate şi ne­regulate. Deschiderile regulate sîn tu ace1le, în care Pionele Regiloru facu doă trăsurl, ş i ne-regulate, tote acelea, ce nu facu assemenea deschiderI.

La întrebarea : Care din ambele categoriY de deschiderI merită pre­ferinţa ? respunsulu pîn!L acuma este ne-cunoscutii.

Naturalmente, începătorulU este bine să se ocupe mal întîiu cu deschiderY regulate, pentru că printr'fnsele, învaţă gravitatea combina­ţiuneloru acestuI jocu, ajullgândii în acela'şu timpii la justa lUI pă­trundere şi complectare.

Finiturilc mal multort'l partide care urmcză aci, (dupe cele 10 par­tide), sîntlt de mare importanţă a fi studiate de începători, fiind(i forte bogate în rcsoluţiunele lorii şi putândii printr'fnsele învăţa fineţea jo­culuI, spre il putea profita de erorile adversarulUI seu.

Semnele JoculuI. T însemneză TurnulU Cv. CavalerulU C C!lrieruJti D D,Lma (Regina) R Hcgele p

0·0 Pionulu Rochadă mică

0·0·0 însemneză Rochadă mare Tragerea Luarea Schach Schach-Matt

insemneză uă trăsură bună (de spirit)

~ uă trăsură rea

EXPLICATIUNEA VALOAREI TRASURELORU A

PRIMEI PARTIDE.

(Trăsurele albe la stângă şi celle negre la dnlpta).

1. P. E 2 - E 4. *) Uă bună trăsură prin care se face locu Curierului Regelui şi Re­

gineI, formându unu centru prin posiţiunea ce Pionulu căştigă în mijloculi1 tablei.

1. P. E 7 - E 5. Unu respunsu justu, prin care şi negru deschide terenu Curierului

şi Reginei salle, formându încă şi uă frontieră Pionului albii. 2. Cv. G 1 - F 3.

Cavalerulu albii deschide unu atacu contra Pion ului E 5. Pe câm­pulu F 3. stă f6rte bine, căci pate face atacuri energice pe câmp urile

E 5 sau G 5 asupra punctului F 7 sau asupra Rochadei inamiculuI pe câmpulu H 7. Câmpurile E 2 sau H 3 nu sîntu de recomandatu (afară de puţine excepţiuni) la primele trăsurI. Cându adversaruli1 dupe acea trăsură aru face uă trăsură indiferentă, atunci Cavalerulu

F 3 aru bate Pionulu E 5. 2. Cv. B 8 - C 6.

Cavalerulu RegineI, apără prin acestă trăsură Pionulu Regelui,

pentru ca în ca~ulU cându Cav. F 3 arll bate Pionull1 E 5, să pată

şi elU bate pe câmpulu E 5 şi să căştige unu oficeru, de 6re-ce Cav.

albii aru lua numai unu Pionu. Scopulu acestei apărărI este prevederea de a putea respunde adver­

sarului seu cându acesta aru avea intenţiunea a'lu ataca. Cându uă piesă este atacată de mai multe piese inamice, ea trebue

să caute a fi apărată mai multu în contra tutuloru aceloru atacuri,

pentru ca, în ca~u eventualu cându inamiculu îl-aru luao, să remână

cu uă piesă mal puţinu în desavantagiulu seu. 3. C. F 1 - C 4.

Pe acestu câmpu CurierulU albu atacă PiOllUlU F 7 care este

*) Albiî P E 2 - E 4 înscmneză că Pionulu din linia ENo. 2 trage - în aceeaşI linia N o. 4.

- 27-

celii ma'î slabil în jocu, fiindu apăratll numa'î de Rege. Acestii punctii (F 7) este centrulii tutuloru importanteloru combinaţiun'î în cele ma'î multe partide şi ma'î cu semă în jocurI regulate.

Cu acestă trăsură CurierulU împiedică şi înaintarea Pionulu'î D 7 pe D 5.

3. C. F 8 - C 5. Acestă mişcare are intenţiunea precedente'î trăsurI a adversaruluI.

4. P. C 2 - C 3. Albii, are aci în vedere a trage Pionulii RegineI pe duoă câmpuri,

spre a aşe~a Pi6nele salle la mijlocii şi a limita pe Cl1rierulii C 5 în direcţi unea sa contra Pionulul F 2.

4. Cv. G 8 - F 6. Negru nu ţine compti1 de ataculii viitorii (P. D 2 - D 4) alu

adversaruluI seu, consideră momentulu favorabilu făcând ii un contra atacii.

5. P. D 2 - D 4. Prin ace stă trăsură, albu îşI efectueză planulii seii.

5. P. E 5 - D 4:

Negru putea respunde în diferite modurI spre a retrage pe Curieru din ataculU Piouului D 4, I-iu pentru că Curierulll putea merge pe D 6, dară acestă trăsură arii fi fostu f6rte rea (de şi ea apără Pio­nulu E 5) darii în acela'ş'î timpii, împiedică înaintarea Pionului D 7 şi libertatea Curierului Reginei, trăsură prin care aripa dn\ptă suferă

uă întăr~1iere în înaintarea sa; II-lea pe B 6 E 7 sau F 8 putea face trăsură chiaru daca albil aru lua pe E 5 respun~ându-l prin Cv. F 6 - E 4: darii şi acesta arii fi fost unu greşit ii şi reu planii, pentru că Curierulii C 4 arii lua Pionulu F 7, şi arii da .Schach" şi la ca~ii cându Regele aru lua Cllrierulii, albu arii da atuncea iară-şI Schach prin Cv. F 3 - E 5 profitândii uă posiţiune favorabilă.

6. P. C 3 - D 4: Prin acestă trăsllră, albu, 'şI-a formati1 în acelii moment Centrulit,

prin aşegarea celoru duoă Pi6ne în mijloculU TableI. 6. C. C 5 - B 4 t

J ucătorlllU trebue să acompanie~le acestă trăsură cu pronunţarea cuvîntulul • Schach!"

Negru crede că prin acest CI Schach va forcia aquistarea Pionului E 4, daru mal tîrziii se va constata că luarea acelui Pionii, este desavantagi6să.

- 28-

7. Cv. B 1 - C 3. Albu s'ar fi pututu apăra de acestli Schach şi cu ClIrierlllU C 1

- D 2, daru e11i printr' acea trăsură are intenFunea a încuragia pe adversarii a-I lua Pionulu E 4.

7. Cv. }<' 6 - E 4:

Negru luândii, face uă trăsură riscăt6re, dupe-cUmlt se va constata mal tfr~liu.

8. O-O Din cansa RochadeI, Regele albU s'a departatrt din linia de Schach

a CurieruluI adversarii, prin urmare Cavalerulu C 3 fiindii libern, arn putea lua pe CavalerulU E 4 în viit6rea trăsură.

8. Cv. E 4 - C 3: 9. P. B 2 - C 3: 9. C. B 4 - C 3:

Acestă trăsură a negruluI este uă er6ro de la care resultă joculU. Dupe cumn s'a mal ~isii. trebue a se observa, mal cu semă, că din vătămarea positiuneI devenită prin profitulu unul Pionu, negru scapă

din vedere posibilitatea următ6rcI trăsuri. 10. D. D 1 - B 3.

Prin acestă trăsură, albu, lasă Turnulu seu ne-apăratu cu inten­ţiunea de a putea deschide uni1 atacu contra PionuluI F. 7.

10. C. C 3 - Al: 11. C. C 4 - F 7: t 11. R. E 8 - F 8.

Daca Regele negru s'aru duce pe E 7, atuncI Curierulu C 1 s'arii plasa pe G 5, dândtt Schach şi că~tigându Regina.

12. C. C 1 - G 5. Prin acestă trăsură, albu, atacă Regina negră, forciânclu pe negru

a-o apăra, prin punerea Cavalerului înaintea el, fiindn-că Regina sin-gură n'are nicI uă trăsură.

12. Cv. C 6 - E 7. 13. Cv. F 3 - E 5.

Cavalerulii albii face acestă trăs ură spre a face locu RegineI salle cu care are intenţiune a se duce pe câmpulu F 3, spre a prepara din acelii locn, m6rtea RegeluI inamiclt.

13. C. A 1 - D 4: Negru, prin acestă trăsu-ră are preponderinţa asupra inamiculul seu

cu unu Turnu, darii Regele seu este supusu celorll mal pericol6se ata­curi, avîndii în contra-I pe Regina inamică, secondată de treI Oficer'!.

- 29-

14. C. F 7 - G 6. Prin acestă trăsură, albn, ameninţă punctulu F 7 spre a da Schach­

MaU, inamiculU seu. AlbU, lasă CurierulU şi CavalerulU en prise (ambele figuri atacate),

însă fără a fi expuse şi acesta din causa Mattulu'i. 14. P. D 7 - D 5.

Prin ace stă trăsură, negru, voeşte a Împiedica mersulu Reginei albe pe câmpullt F 7 (ne-avîndu nă altă apărare) Însă acestă Împiedicare, este fără succesu.

15. D. B 3 - F 3 t Albu dă unu Schach decisivu.

16. C. G 6 - F G : 15. C. C 8 - F 5.

Albu, prevă(lându că negru o să se apere de Schach, prin punerea Curierului seu pe F 5, plaseză Clll'ierulU mal 'nainte pe G 6.

16. C. D 4 - E 5: Negru face nă trăsură fără snccesu, căcI pentru elU nu mal există

nicI uit scăpare ş i acestă tristă situaţiune provine din causa profituluI unul Turnu, alu căruI căştigu îl preparase m61'tea (ne-prevă(lută de elu) cu 10 trăsuri mal 'nainte.

17. C. F 5 - E 6 t 17. C. E 5 - F 6. 18. C. G 5 - F 6: 18. P. G 7 - F 6:

19. D. F 3 - F 6: t 19. R. F 8 - E 8.

20. D. F 6 - F 7 tt (Matt). Acestă partidă (precumu şi ceHe următ6re, pînă la No. 3) se nu­

meşte • Jocul,it Cavalerulu't Regel1/'t" şi este taxată de Gioco-Piano. 'l'răsnrile care caracteriseză deschiderea precedentel partide, sÎntu :

1. P. E 2 - E 4. 1. P. R 7 - E 5. 2. Cv. G 1 - F 3. 2. Cv. B R - C 6. 3, C. F 1 - C 4. 3. C. F 8 - C 5.

Albi:\. 1. P. E 2 - E 4. 2. Cv. G 1 - F 3. 8. C. F 1 - C 4. 4. P. C 2 -- C 3.

Partida No. 2. Negru

1. P. E 7 - E 5. 2. Cv. B 8 - C 6. 3. C. F 8 - C 5. 4. Cv. G 8 - F 6.

- 30-

5. P. D 2 - D 4. 5. P. E 5 - D 4: 6. P. C 3 - D 4: 6. C. C 5 - B 4t 7. Cv. B 1 - C 3. 7. Cv. F 6 - E 4 : 8. O-O 8. Cv. E 4 - C 3: 9. P. B 2 - C 3: 9. C. B 4 - C 3:

10. D. D 1 - B 3. 10. C. C 3 - Al: 11. C. C 4 - F 7 t 11. R. E 8 - 1<' 8. 12. C. C 1 - G 5. 12. Cv. C 6 - E 7. 13. Cv. F 3 - E 5. 13. P. D 6 - D 5. (*) 14. D. B 3 - F 3. 14. C. C 8 - 1<' 5. 15. C. F 7 -- E 6. 15. P. G 7 - G 6. 16. C. G 5 - H 6 t 16. R. F 8 - E 8. 17. C. E 6 - F 7 ti-

Partida No. 3. 1. P. E 2 - E 4. 1. P. E 7 - E 5. 2. Cv. G 1 - F 3. 2. Cv. B 8 - C 6. 3. C. F 1 - C 4. 3. C. F 8 - C 5. 4. P . C 2 - C 3. 4. Cv. G 8 - F 6. 5. P. D 2 - D 4. 5. P. E 5 - D 4: 6. P. C 3 - D 4: 6. C. C 5 - B 4t 7. Cv. B 1 - C 3. 7. Cv. 1<' 6 - E 4: 8. O-O 8. Cv. E 4 - C 3 : 9. P. B 2 - C 3: 9. C. B 4 - C 3:

10. D. D 1 - B 3. 10. C. C 3 - D 4:

11. C. C 4 - F 7: i- 11. R. E 8 - F 8. 12. C. C 1 - G 5. 12. C. D 4 - F 6. 13. T. A 1 - E 1. Albu ameninţă conquistarea Reginei negre

cu T. E 1 - E 8 t 13. Cv. C 6 - E 7.

14. C. F 7 - H 5 spre a da 1Jlatt pe câmpulu F 7.

14. P. D 7 - D 5. 15. T. E 1 - E 7: cu acestă trilsură all.nl sacl'ifică qualitatea .

15. R. 1<' 8 - E 7: (sau a),.

(*) Pînă la acestă trăsură, joculu are acelea-şI trăs uri ca şi I-a Partidă; prin acestă trăsură, negru se apără Intr'altii modii.

- 31

16. T. F 1 - E 1 t 16. R. E 7 - F 8. (sau b, c.)

17. D. B 3 - - B 4 t 17. R. F 8 - G 8. 18. T. E 1 - E 8 t cu acestă trăsură negru perde Regina.

a. 15. T. E 1 - E 7: 15. D. D 8 - E 7: 16. T. F 1 - E 1. 16. D. E 7 - D 7. 17.D. B3 - B4t 17.R.E8-G8. 18. T. E 1 - E 8 t 18. D. D 7 - E 8: 19. C. H 5 - E 8: profită regina (naturalmellte şi joculu).

16. T. F 1 - E 1 t 17. D. B 3 - D 5 tt

16. T. F 1 - E 1 t 17. C. G 5 - F 4t 18. T. E 1 - CIt 19. D. B 3 - D 5: t 20. D. D 5 - F 7 tt

b.

c.

16. R. E 7 - D 7.

16. R. E 7 - D 6.

17, R. D 6 - C 6. 18. R. C 6 - D 7.

19. R. D 7 - E 7.

Partida No. 4. AlbU.

1. P. E 2 - E 4. 2. C. F 1 - C 4. (*) 3. D. D 1 - H 5. 4. Cv. B 1 - C 3.

5. Cv. G 1 - F 3. 6. D. H 5 - E 5. 7. R. E 1 - F 2:

(sau a) 3. R. F 2 - J;' 1.

Negru.

1. P. E 7 - E 5. 2. C. F 8 - C 5. 3. D. D 8 - E 7. 4. P. C 7 - C 6. 5. Cv. G 8 - F 6. 6. C. C 5 - F 2: t 7.Cv.F6-G4:t

8. Cv. G 4 - E 5.

Negru a câştigatu Regina.

a. 7. R. E 1 - F 1. 7. D. E 7 - E 5: 8. Cv. F 3 - E 5: 8. C. F 2 - D 4.

(*) Acestă partidă se numeşte joculii Curierulul RegeluI.

9. Cv. E 5 - F 7: 10. Cv. F 7 - R 8 : 11. Cv. C 3 - E 2. 12. Cv. E 2 - - D 4. 13. P. D 2 - D 3. 14. C. C 1 - F 4. 15. C. F 4 -E 5. 16. C. E 5 - G 3. 18. R. F 1 - E 2.

- 32-

9. P. D 7 - D 5. 10. P. D 5 - C 4: 11. P. C G - C 5.

12. P. C 5 - D 4: 13. C. C 8 - E G. 14. R.. E 8 - F 8. 1 G. Cv. B 8 - C G. 1 G. R. F 8 - G 8. 17. TI.. G 8 - R 8:

A câştigaU1 douc piese pentrn unll turnu.

J OCUlti Gambitii. Cuvîntulu Gambit·il, este Hellenu. El~1 În semneză Attacii. In limba

Italiană se ~ice: .dare il gambetto" a pune cuiva uit piatră (uit cursă) prin care să ca~lu. In JOCll, se Înţelege, câlldll la deschiderea sa, se dă (se sacrifică) unu Pionu, prin a crlrUI perdere să se p6tlL face atacurI: perico16se în rîndurile inamice.

Generalmente, acestu scopu esLe ţinta tutuloru partidelori1; dari1 Gambiturile sînLu numaI acele în care la deschidere se lasă unu Pioni1 en )ll'ise.

Sj'ntll diferite Gambiturl. Gambitulu RegeluI, RegineI, Evan, etc. GambituUi, RegeluI, este cânc1u ambele selle Pi6ne au trasi1 duoă

câmpuri şi cândi1 la a duoa trăs ură se trage Pionuli1 Curierullll Re­geluI pe duoă câmpurl, pentru ca Pionulrl adversaruluI să-Iti p6tă bate.

Gambitulu RegineI, se face Întocmai ca şi GambitulU Regelul, pentru ca Pionulti CurieruluI RegineI, să p6ti"t fi Mtntu de Pionuli1 RegineI inamice.

Gambitulil Evan (descoperi tu de unu Căpitanii al Marinei Engleze, cu acestii nume) se face în aripa stînga, trilgândli Pionulu B 2 pe câmpulii B 4; prin acestă trăsură se prepareză inamiculul nişte atacurI forte pericol6se.

Trăsurile care caracteriseză acestll. jocu, sunLil: Albii Negru

P. E 2 - E 4. P. E 7 - E 5. Cv. G 1 - F 3. Cv. B 8 - C G. C. F 1 - C 4. C. F S - C 5. P. B 2 - B 4.

-33-

Jocurile de Gambitii sîntii f6rte interesante. Acela care dă Gambiti1, adică acela care offerlt a i se bate Pionulii, îşI crea~ă prin acestii sacrificiii, unii terenii liber ii la mal multe din piesele sale, prin care p6te deschide atacurI vii; adversarulii este forciatii a sacrifica mal multe piese, spre a scăpa de acele atacurI premeditate; lupta este ~ădarnică, căcI acela care a daM. unu assemenea Gambitu prepondereză asupra adversaruluI seii prin infatigabilele atacurI ce-I face, iaru celil­l-altu remâne slaM prin continuele apărărI şi totu d'odată, atacuri ce trebue să facă.

Opiniunele asupra acestuI jocu sîntu diverse, adică, care din duoI jucătorI de prima forciă, va căpăta triumfulu asupra celuI-I-altu, sau va face partida Hemisă (ne-resolută).

La Bourdonais, ~ice: .că acela care priimeşte Gambitulu, adică

acela care profită unu Pionu, trebue să căştige M • - Philodor observă,

că: • Unu Gambitu în care atacurile şi apărările sîntu egale, joculu remine • Remis' . Allgaier, se exprimă: .Constatii că pînă acumu, uă apărare bună în contra joculuI Gambitu, îmI este ne-cunoscută".

Indelungatulii meu studiu şi experiinţă cu acestu jocu, m'au con­vinsu că acestu jocu de Gambitu, jucatu cu fineţă, adversarulu, camu rar ii p6te să facă din uă assemenea partidă unu jocu Remis şi că nicI uă dată nu-Iu p6te căştiga, afară numaI daca se va descoperi uă apă­rare mal bună, pe urmele căriia me găsescii şi care sperii a o face cunoscută în a doa ediţiune a acestuI uvragiu, daca prima ediţiune va fi încuragiată de intileginţiI amatorI a-1 acestuI jocii.

P .!RTIDE DE PROBE

1 P E 2 - E 4. 2 CV. G 1 - F 3. 3 C F 1 - C 4.

No.5.

GAMBITU EWAN.

1 P E 7 - E 5. 2 Cv.B 8 - C 6. 3 C F 8 - C 5.

4 P B 2 - B 4. acestă trăsură este GamlJitulU Ewan. spre a se deschide unii atacu forte, se sacrifica pi­ollulil B 2.

5 P C 2 - C 3. 4CC5-B4: 5 C B 4 - C 5.

3

6 O-O. 7 P D 2 - D 4. 8PD4-E5: 9PE5 - D6 :

10 D D 1 - F 3:

llCC4 - B5t 12 D F 3 - G 3. 13 C B 5 - E 2. 14 R G 1 - H 1. 15 P F 2 - F 4. 16Cv.Bl- A 3. 17 Cv. A 3 - C 2. 18 C E 2 - C 4t 19 P E 4 - E 5. 20 Cv. C 2 - D 4. 21 C C 1 - A 3. 22 C A 3 - E 7: 23 Cv. D 4 - E G. 24 C C 4 - B 3.

-34-

6 C C 5 - B 6.

7 P D 7 - D 6. 8 C C 8 - G 4.

9CG4 - F3: 10 Cv. C 6 - E 5.

11 P C 7 - C 6. 12 D D 8 - D 6: 13 Cv. G 8 - E 7. 14 O - O. 15 Cv. E 5 - G 6. 16 C B 6 - C 7.

17 P F 7 - F 5. 18 R G 8 - H 8. 19 D D 6 - D 8. 20 D D 8 - C 8. 21 P B 7 - B 5. 22 Cv.G 6 - E 7: 23 Cv. E 7 - G 6. 24 T F 8 - E 8.

25 Cv. E 6 - C 7: 25 D C 8 - C 7: 26 D G 3 - G 6: şi câştigă joculu, unu finitu magnifique;

la casti cându negru aru lua pe regina albă după câmpulU G 6. cu

pionuli:i H 7. şi urmîndi:i T F 1 - F 3 spre a da Math pe H 3.

care nu mal este de apărati:i .

1 P E 2 - E 4. 2 Cv.G 1 - F 3. 3 C F 1 - C 4. 4 O-O. 5 P B 2 - B 4. 6 P C 2 - C 3. 7 P D 2 - D 4. 8P C3-D4:

NO.6.

GAlI1BITU EWAN.

1 P E 7 - E 5. 2 Cv.B 8 - C 6. 3 C F 8 - C 5. 4 Cv.G 8 - F G. 5CC5-B4: 6 C B 4 - E 7. 7PE5-D4: 8 Cv.F G - E 4:

9 P D 4 - D 5. 10 C C 4 - D 3. 11 C C 1 - A 3. 12 D D 1 - D 3: 13 P D 5 - D 6.

14 Cv. B 1 - C 3. 15 Cv. C 3 - D 5. 16 C A 3 - B 2. 17 D D 3 -:- E 3. 18 Cv. F 3 - D 4.

-35-

9 Cv.C 6 - A 5. 10 Cv. E 4 - C 5. 11 Cv. C 5 - D 3: 12 O - O. 13 P C 7 - D 6: mal bi-

ne artl fi C E 7 - D 6: 14 P B 7 - B 6. 15Cv.A 5 - C 7. 16 Cv. B 7 - C 5. 17 Cv. C 5 - E 6. 18 C E 7 - F 6.

19 Cv. D 4 - C 6. un sacrifiici\1 artiscicu, calculat forte departe. 19 P D 7 - C (l:

20 Cv. D 5 - F 6: t 21 D E 3 - H 6. 22 C B 2 - F 6: 23 P F 2 - F 4.

20 P G 7 - F 6: 21 P D 6 - D 5. 22 D D 8 - D 6. 23 T F 8 - E 8.

24 T F 1 - F 3. Negru nu se mal pote apăra.

NO.7. JOCULU SCOTIANU.

1 P E 2 - E 4. 2 Cv. G 1 - F 3. 3 P D 2 - D 4* 4 Cv. F 3 - D 4: 5 C C 1 - E 3. 6 P C 2 - C 3. 7 CEI - E 2. 8 O-O. 9 Cv. D 4 - B 5.

10 C E 3 - B 6: 11 D D 1 - D 6: 12 Cv. B 5 - C 7. 13 D D ti - G 3. 14 P F 2 - F 4.

*) AC6stă trăsură condiţione~ă jocul scoţianu.

1 P E 7 - E 5. 2 Cv. B 8 - C 6. 3P E5-D4: 4 D D 8 - F 6. 5 C F 8 - C 5. 6 C C 5 - B 6.

7 P D 7 - D 6. 8 Cv. G 8 - E 7. 9 O-O.

10 P C 7 - B 6: 11 C C 8 - E 6. 12 T A 8 - D 8. 13 Cv. E 7 - G 6.

14 C E 6 - C 8.

15 Cv. C 7 - D 5. 16 Cv. B 1 - A 3. 17 TAI - D 1. 18 R G 1 - H l. 19 Cv. D 5 - B 6. 20 Cv. B 6 - C 8: 21 C E 2 - D l. 22 Cv. A 3 - C 4. 23 C D 1 - C 2.

24 C C 1 - E 4: 25 C E 4 - D 3: 26 P C 3 - D 4: 27 D G 3 - II 3: 28 P F 4 - F 5.

29 T F 1 - F 3. 30 P G 2 - G 4. 31 D H 3 - H 5. 32 P F 5 - F 6.

33 D II 5 - II 6. 34 D H ti - H 7:-r

35 T F 3 - II 3 tt

-36 -

15 D F 6 - D 6. 16 P F 7 - F 5. 17 P F 5 - E 4: 18 R G 8 - H 8. l!:) D D 6 - E 6. 20 T D8-Dl. 21 D E 6 - C 8. 22 D C 8 - C 7. 23 Cv. C 6 - D 4 uă tră-

sură excelintă de care Însă adver­sarnlU e capabilli a se apara.

2,1 D C 7 - C 4:

25 D C 4 - A 2:

26 D A 2 - B 2: 27 D B 2 - B 6. 28 D B ti - F ti posiţiu-

nea este acuma f6rte Înteresantă.

29 Cv. G ti - E 7.

30 T F 8 - C 8. 31 D F ti - D 4: 32 P G 7 - G 6. i:l0 T C 8 - G 8.

34 It II 8 - H 7.

No.8.

JOCULU .LOPEZ, (UNU EPISCOPU SPANIOLU).

1 P E 2 - E 4. 2 Cv. G 1 - F 3. 3 C F 1 - B 5.

4 O-O. 5TFI-El. 6 Cv. F 3 - E 5: 7TEI-E5t

1 P E 7 - E 5. 2 Cv. B 8 - C 6.

Acestă trăsură condiţioneg.ă joculU Lopez. 3 Cv. G 8 - F G. 4 Cv. F 6 - E 4: 5 Cv. E 4 - D 6. 6 Cv. C 6 - E 5: 7 C F 8 - E 7.

-37-

8 P D 2 - D 4. 8 P F 7 - F 6. \) T E5-El. \) Cv. D 6 - B 5.

10 D D 1 - H 5t 10 P G 7 - G 6. llD D5-B5: llP C 7 - C 6.

12 D B 5 - B 3. 12 P D 7 - D 5. 13 P C 2 - C 4. Cea mai bună urmare spre a ataca.

li3 li E 8 - F 7. acestă trăsură so face numai spre a suscine pionuli:i D 5, care s'ar ameninţa de cavaleruli:i B 1 - C 3 qllândli negru ar face Hochadă.

14 Cv. B 1 - C 3. 14 P D 5 - C 4: 15 D B 3 - C 4: t 15 R F 7 - G 7. 16 P D 4 - D 5. 16 P C 6 - D 5. 17 Cv. C 3 - C 5: 17 C E 7 - F 8. 18 Cv. D 5 - ]<' (3 : llă trăsură, calculatli f6rte departe care

creag.ă Victoria la <tIM. 18 D D 8 - F 6.

19 C C 1 - D 2. 19 P B 7 - B 5.

20 D C 4 - D 5. 20 P B 5 - B 4.

21 T Al-CI. 21 D F 6 - F 7. 22 D D5-A 8: 22 C C 8 - E 6.

23 D A8-E ·1. 23 C E 6 - A 2:

24 D E4-E5t 24 li G 7 - G 8. 25 T C 1 - C 7. 25 D F 7 - D 5.

26 D E5 - D5t 26 C A 2 - D 5: 27 T E 1 - E 8 şi căstigă. prin C. D 2 - H 6.

FinitulU partideI Între D-nir G. Friedrich şe R. Braune. Posiţia albă. *) Posiţia negră. F' Il 1 F. D ]( 1 C il. B RAU N E.

P A 7. C A 6. TAI. P B 2. D B 3. P C 2.

RD1.

*) A se a~e~a piesele confurm(i prcscripţiunei.

R A 8.

P B 6. T C 8. Cv.D 7.

P D 6. C E 7. P F 7.

P D 5. P E 4. P H 2. THl.

-38 -

Cv. F 3. D F 2. P G 7. P H 7.

Albu este la tr~sură, negru îlii ameninţă în trăsura viit6re cu Matt; albu însă voesce să-şi effectuese planulii spe a da elii Matt şi si­

mulîndii uă apărare, îl face totii de-uă dată şi unu atacu.

AlbiI. D B 3 - C 3! *)

CA6-B7t PA 7 - A 8tD.

TAI - A 7-rt

Astfelii :

Negru. TC8-C3: RA8-B7: R B 7 - C 7.

Finitul partideI jucată de D-nir C. Stanley şi P. Morphy.

Posiţia albă. Posiţia neagră.

STANLEY.

TA 4. P B 2. P B 4. C C l. P C 2. C C 4. P D 4. P E 4. Cv. G l. RHl. P G 2. P H 3. D G 4.

Aci Morphy dă partida ca perdută.

i\IORPHY.

TA 8.

PA 7. Cv.A 8. P C 6.

P D 6. R E 8. P F 7. P F 4. C G 5. P G 3. T H 8. P H 7. D H 6.

Recomandii studiarea acestei partide, în care negru este la trăsură.

*) Sacrifiă regină şi in acela'~l momentu sc apără de Matt şi amcninţănd pe ad versaru cu aceca~\' sortă.

-39 -

P ROB 1, E M E.

In ul'l11ăt6rele Probleme are alblt fie-care prima trăsură, şi dă în trăsurile arătate wMatt" găsindn se în mai puţine trăsurI, atuncea Problemulu este falşu, în caQu cându s'ar găsi în mai multe trăsurI,

deslegarea nu e justă.

Posiţia albă.

Cv. B 1. D B 6.

C D 1. Cv. D 3. T E 6. R F 4. P G 2. P G 5. P G 6. P H 3.

No. 1.

DE P. LOYD.

Posiţia negră.

Cv. A 1. T A 2. R A 4. P B 3. P B 7. Cv. C 2.

P D 4.

P D 6.

P E 7. C F S. P G 7. P H 4.

AlbU trage şi dă în 2 trăsuri Matt.

No.2.

DE OXONIENSIS.

Posiţia albă. Posiţia negră.

D C 2. C B 2.

Cv. D 3. D C 3.

P D 5. P D 7.

C D 6. T E 4. T E 7. P F 4. R H 6. Cv. F 3.

R H 8.

AIM trage şi dă în 2 trăsuri Matt.

-40-

No.3.

DE FERRANTE IN FI.ORENZA.

Posiţia albă.

R C 2. P E 2. Cv. F 4. T G 7.

Posiţia negră.

R F 1. P F 2.

Albil trage şi dă în 3 trăsurI Matt.

No.4.

Posiţia albă. Posiţia negră.

PA 2. R C 4.

TBl. P C 5.

Cv. D 1. P C G.

D D 2. Cv.C 8.

R D 8. C D 4.

P F 3. P F 5.

C F 4. P F 6.

T G 2. Cv. F 7.

Albu trage şi dă în 3 tr~surl Matt.

Posiţia albă.

P B 4. RD1. D D 3. C D 7. P F 4.

No.5.

Posiţia negră.

P B 5. C D 4. R D 5. P D 6. P F 5.

Albu trage şi dă în 4 trăsurI Matt. Este de observată că pi6nele în probleme tragă astfelu:

Albu din linia No. 1 spre No. 8.

Negru " " 8 • 1.

-41-

Resolvarea Problemelor.

Albii.

l Cv. B l-A 3. 2 D sau Cv. dă Matt.

l Cv. D 3 - E 5. 2 D sau Turnu dă Matt.

1 T G 7 - G 2. 2 T G 2 - H 2.

2 Cv. F 4 - D 3 t t

l T G 2 - G 6. 2 Cv.D 1 - E 3 t 3 Cv. F 7 - G 5 t t

1 . . . . . .

2 Cv.D l - F 2: 3DD2-D3tt

l ...... . 2 Cv. D l - E 3 t 3 Cv. F 7 - D 6 t t

1 D D 3 - D 2.

2 R D l - C 2. 3 R C 2 - D 3.

No. 1.

No.2.

No.3.

No. 4:.

a.

b.

No. o.

4 D D 2 - G 2 sau A 2 tt A.

2 .. . ... .

3 D D 2 - C 3t 4 D C 3 - D 3tt

Negru. după plăcere.

după pHlcere.

RFI-El. P F 2 - F 1. se face

Regina.

R C 4 - D 5. sau (a şi b). R D 5 - E 6.

C D 4 - F 2. după plăcere.

l Cv. C 8 - după plăcere

2 C D 4 - E 3:

l R D 5 - C 4 sau c. 2 R C 4 - D 5 sau a şi b

după plăcere.

2 C D 4 - C 3. 3 R C 4 - D 5.

2 ...... .

30D7-E6t 40 E6-D5tt

1 .

-42-

B.

c.

2 O după plăcere. 3 P D 6 - D 5.

1 R D 5 - E 4. 2 R D 1 - E 2 şi urme~ă ca în prima deslegare.

Preciul unul esemplar 4 Lel nuo!.