UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

Facultatea de Management ,Inginerie Economica şi Dezvoltare Rurală

Specilizarea : Inginerie economica in agricultură

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

studentă : Şurcă Daniela-Elena

grupa 8303

2014

1

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

Introducere

Scopul acestei lucrari este de a evidentia importanta si evolutia Bursei de Valori Bucuresti atat la nivel national cat si international

Ce reprezinta bursa de valori si cum a luat fiinţă bursa de valori Bucureşti ?

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un

segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care

se încheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce

se încheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt

redirijate în procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori

apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei

rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.

Indiferent de forma ei juridica, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de

valori functioneaza sub controlul si supravegherea guvernului. Pe plan international, în cele mai

multe state functioneaza burse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de drept public sunt

administratii ale statului cu caracter nelucrativ.

Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul

burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori.

Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si

mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin

decret regal, a burselor de valori si marfuri.

Deschiderea bursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1 decembrie

1882, in cladirea Camerei de Comert din Str. Doamnei, in Monitorul Oficial al Romaniei din

decembrie 1882 fiind publicate cotatiile bursiere ale primelor companii romanesti tranzactionate.

Evolutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost marcata de urmatoarele etape:

- anul 1904 – o noua lege a bursei in care operatiunile bursiere sunt mai clar definite si, ca o

consecinta imediata, publicul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in titluri de

valoare;

- anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscuta ca „Legea Madgearu”, care a reprezentat

2

unificarea legislativa a regimului burselor din Romania si, totodata, o abordare moderna a actului

legislativ.

Dupa incheierea crizei economice 1929 – 1933, odata cu refacerea economica, „Bursa de efecte,

actiuni si schimb in Bucuresti”, cunoaste si ea un curs ascendent, anul 1939 reprezentand apogeul

perioadei interbelice. De mentionat ca, la momentul anului 1939, se tranzactionau 56 de titluri din

domeniul bancar, al transportului si al asigurarilor.

Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a

insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector

economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a

facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile

corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei – aur).

Revolutia din 1989, care a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de

programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor

acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti.

Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica intr-o viata de

om, de a reconstrui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1992. Procesul de

reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ – au fost necesari doi

ani pana la adoptarea Legii 5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori –  si continuand

cu cel de educare a publicului larg. Acest proces continua si astazi toti cei implicati invata zilnic,

ceea ce le Bursa de Valori reprezinta o institutie esentiala a economiei de piata, iar prezenta ei in

peisajul economic confera un element suplimentar de coerenta traiectoriei pe care s-a inscris

economia romaneasca dupa anii ’90.

3

Cuprins :

capitolul I : Aspecte generale privind piata de capital ......................................................…5 1.1. Rolurile bursei la nivel economic………………………………….....................6

capitolul II : Scurt istoric al Bursei de Valori Bucuresti ........................................................7 2.1.Evolutia Bursei de Valori Bucuresti 1995-2011………………………………...8

capitolul III : Organizarea BVB ............................................................................................12 3.1. Cota Bursei de Valori Bucuresti………………………………………………….13 3.2. Registrul Bursei de Valori Bucuresti………………………………………........15

capitolul IV : Sistemul de tranzactionare ...............................................................................16 4.1. Avantaje ale sistemului te tranzactionare………………………………….........17

capitolul V : Indicii Bursei de Valori Bucuresti .....................................................................18 5.1. Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui…………...19

capitolul VI : CONCLUZII……………………………………………………………….........21

Capitolul I

4

Aspecte generale privind piata de capital

Piata de capital reprezintǎ o piatǎ specializatǎ unde se intâlnesc si se regleazǎ in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piatǎ pe care se tranzactioneazǎ in mod liber valori mobiliare, piatǎ ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc (cumpǎrǎtorii de actiuni si obligatiuni) si care urmǎresc plasarea profitabilǎ a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de cǎtre emitentii de actiuni/obligatiuni, care sunt in cautare de capital in vederea finantǎrii unor proiecte de investitii.Desigur, piata de capital prezintǎ interes si din alte puncte de vedere, permitând preluarea controlului asupra unor societǎti prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor câstiguri pe termen scurt prin specularea modificǎrilor de curs ale valorilor mobiliare.In functie de momentul in care se realizeazǎ tranzactia , piata de capital, ca mecanism de legǎturǎ intre detinatorii de fonduri excedentare (investitorii) si utilizatorii de fonduri (emitentii de titluri financiare), se imparte in douǎ segmente:- Piata primarǎ: reprezintǎ piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima datǎ. Ea este un mijloc de distribuire a titlurilor de catre utilizatorii de fonduri si de plasament in titluri, din partea detinatorilor de fonduri. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care, de regulǎ, fac legatura intre societatea emitentǎ si investitori, se obligǎ sǎ plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;- Piata secundarǎ. Odatǎ puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primarǎ, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundarǎ. Functionarea efectivǎ a pietei secundare se realizeazǎ prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori, pe de o parte, si de piata extrabursierǎ, piata interdealeari sau “la ghiseu “ (engl. OTC - Over the Counter Market). Aceasta piata indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s-a constituit1. Diferenta dintre cele douǎ forme ale pietei de capital secundare (bursa si piata OTC) se manifestǎ la nivelul localizǎrii tranzactiilor, al accesului la piatǎ, al modalitǎtii de negociere, al cadrului juridic, precum si al cursurilor pentru titlurile negociate. Astfel, in timp ce in cazul burselor de valori, tranzactiile cu titluri financiare se desfǎsoarǎ intr-un spatiu delimitat, o clǎdire cu o salǎ pentru negocieri, nu acelasi lucru se poate spune despre piata OTC. Pe aceasta din urmǎ, tranzactiile se realizeazǎ in oficiile societǎtilor financiare, care actioneazǎ ca dealeri (“la ghiseul” acestora), lipsa unei localizǎri fixe, a unei clǎdiri in care sǎ se desfǎsoare toate negocierile fiind caracteristicǎ acestei piete.In ceea ce priveste accesul la piatǎ, in cadrul bursei acesta este limitat la membrii bursei si la titlurile acceptate in bursǎ. Pe pietele OTC accesul este mai larg, atât pentru clienti, cât si pentru titlurile tranzactionate.La bursǎ, negocierea si executarea contractelor se efectueazǎ de cǎtre un personal specializat, acest lucru realizându-se prin diferite sisteme de tranzactie bazate pe licitatie publicǎ. Pietelor interdealeri le sunt specifice tranzactiile care se realizeazǎ prin negocieri directe intre vânzǎtor si cumpǎrǎtor, rolul de contraparte in tranzactie fiind jucat de dealer.In timp ce, reglementarea tranzactiilor pe piata OTC este fǎcutǎ de asociatiile dealerilor, in cadrul burselor de valori aceastǎ reglementare este mai fermǎ si mai cuprinzǎtoare. Realizarea tranzactiilor la bursǎ este supusǎ unor atât unor reguli instituite prin lege, cât si regulamentului bursei, agentilor de bursǎ impunându-li-se sǎ respecte anumite obligatii.

1 http://www.kmarket.ro, “Ghidul începătorului pe piaţa financiară a Romaniei”

5

Datoritǎ concentrǎrii ordinelor si a mecanismului tranzactional, in cadrul bursei se formeazǎ un curs unic pentru tilturile negociate. Pe piata OTC, preturile pentru un anumit titlu financiar pot sǎ varieze de la un dealer la alt dealer, acest lucru datorându-se faptului cǎ ele sunt stabilite in urma unor negocieri izolate2.Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piatǎ, un segment al pietei financiare, o piatǎ secundarǎ organizatǎ, transparentǎ si supravegheatǎ, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.In timp, rolul jucat de burse in cadrul economiilor nationale a crescut enorm. Dacǎ initial, participantii la piata bursierǎ erau in numǎr restrâns, fiind in principal indivizi cu un venit mai mare, astǎzi, sunt multe milioane de investitori individuali care isi plaseazǎ o mare parte din economiile lor direct pe piatǎ sau prin intermediul fondurilor mutuale. Valoarea la care vor ajunge fondurile private de pensii sau asigurǎrile pe viatǎ fǎcute de cǎtre indivizi, depind, de multe ori, de evolutia pietei. Ca instrumente de acumulare de capial, bursele au devenit cel mai eficient mod, existent pânǎ acum, de directionare a capitalului disponibil intr-o economie cǎtre folosirea sa cea mai profitabilǎ. Piata determinǎ care societǎti vor fi finantate si care este costul capitalului lor. Factorul decisiv il reprezintǎ eficienta cu care societǎtile folosesc acest capital. In acest mod, bursele de valori si-au asumat un rol central in dezvoltarea macro-economicǎ a diferitelor state ale lumii.

1.1 La nivelul economiei, bursa indeplineste mai multe roluri 3 :

Acumularea de capital pentru intreprinderi: bursa le oferǎ companiilor posibilitatea de a acumula capitalul necesar extinderii acestora prin vânzarea de titluri financiare cǎtre publicul investitor ;

Mobilizarea economiilor private pentru investitii: investirea economiilor private in tilturi de valoare duce la o mai bunǎ alocare a resurselor, deoarece fondurile, care altfel ar fi fost consumate sau imobilizate in depozite bancare, sunt mobilizate si redirectionate, ele promovând astfel comertul si industria ;

Redistribuirea veniturilor : oferind posibilitatea unui spectru larg de persoane de a cumpǎra diferite titluri si, in consecintǎ, de a deveni actionarii unor societǎti profitabile, bursa diminueazǎ inegalitǎtile generate de veniturile foarte mari deoarece multi oameni au posibilitatea de a obtine o parte din profiturile obtinute de afaceri care au fost infiintate de alte persoane ;

Imbunǎtǎtirea modului de conducere a companiilor: având o multitudine de proprietari, companiile au, in general, tendinta de a-si imbunǎtǎti standardele si eficienta managerialǎ pentru a satisface cât mai bine cerintele actionarilor sǎi. Este evident faptul cǎ, in majoritatea cazurilor, companiile publice tind sǎ aibǎ un mai bun management decât cel al companiilor private ;

Creazǎ oportunitǎti investitionale pentru micii investitori: spre deosebire de alte activitǎti economice care necesitǎ mobilizarea unui capital mare, investitia fǎcutǎ pe pietele bursiere este posibilǎ atât marilor, cât si micilor investitori, fiecare persoanǎ achizitionând cantitatea de titluri de valoare pe care si-o permite din punct de vedere material. Asadar, bursa oferǎ o altǎ sursǎ de venituri si celor cu economii mici ;

2 Ioan Popa, “Bursa”3 http://www.nse.co.ke , “Role of the Exchange in the Economy”

6

Guvernul poate strânge fonduri pentru dezvoltarea unor proiecte: guvernul si chiar autoritǎtile locale pot decide sǎ imprumute fonduri necesare finantǎrii unor proiecte mari legate de infrastructurǎ, cum ar fi constructia de noi locuinte sau dezvoltarea retelei de drumuri, prin punerea in vânzare a unor obligatiuni. Aceste obligatiuni pot fi vândute la bursǎ, unde membri ai populatiei le pot cumpǎra. Prin aceastǎ sursǎ alternativǎ de finantare, guvernul sau autoritǎtile locale nu mai sunt nevoite sǎ mǎreascǎ taxele si impozitele pentru a strânge fondurile necesare dezvoltǎrii respectivelor proiecte

Barometru al economiei: la bursǎ, pretul actiunilor societǎtilor tranzactionate creste si scade in functie de fortele pietei, in general. Preturile titlurilor tranzactionate tind sǎ creascǎ sau sǎ rǎmânǎ stabile atunci când societǎtile si economia in general aratǎ semne de stabilitate. In concluzie, evolutia cursurilor la bursǎ poate fi un indicator al trendului general de la nivelul economiei.

Consecintele cǎderilor pietelor bursiere si efectul negativ provocat de acestea asupra economiilor au dus la formarea unor pǎreri conform cǎrora bursele nu sunt altceva decât o modalitate de circulatie a banilor câstigati in urma activitǎtilor economice desfǎsurate, fǎrǎ ca ele sǎ aducǎ o valoare economicǎ realǎ. Fostul presedinte american, Theodore Roosevelt a afirmat cândva cǎ nu este nici o diferentǎ moralǎ intre a paria pe cai sau la cǎrti si a paria la bursǎ.In pofida acestei conceptii, bursa s-a dovedit in toatǎ lumea, fǎrǎ indoialǎ, ca unul dintre elementele vitale cresterii economice pe termen lung. Mai multe studii empirice au demonstrat cǎ existǎ o corelatie intre nivelul de dezvoltare al pietei bursiere a unei tǎri si nivelul sǎu de crestere si dezvoltare economicǎ. Statele cu o piatǎ bursierǎ bine dezvoltatǎ tind sǎ aibǎ, in general, o mai mare crestere si dezvoltare economicǎ decât cele cu piete bursiere subdezvoltate.

Capitolul II

Scurt istoric al Bursei de valori Bucurest

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamâna a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de sapte ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de sapte ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri

cu venit fix (tip obligatiuni). Bursa de Valori Bucuresti este constituita ca o institutie publica non-profit, desfasurându-si activitatea pe principiul autofinantarii, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru intâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

7

Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital româneasca prin respectarea unor cerinte de transparenta a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienta si lichiditate corespunzatoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea ofera investitorilor garantie morala si securitate financiara prin masurarea continua a lichiditatii valorilor mobiliare inscrise la cota.Bursa completeaza circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sa poata ajunge in zonele productive, la societatile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.Dupa o perioada de intrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucuresti s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociatiei Bursei de catre 24 de societati de valori mobiliare. Dupa aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor si Procedurilor de functionare si operare, Bursa de Valori Bucuresti si-a inceput activitatea in mod efectiv, realizând primele tranzactii la data de 20 noiembrie 1995, in incinta pusa la dispoztie de Banca Nationala a României. In cadrul primei sedinte de tranzactionare, societatile de valori mobiliare membre ale Asociatiei Bursei au putut negocia 905 actiuni a 6 societati comerciale cotate.Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucuresti4, rolul pe care aceasta il indeplineste este:

de a furniza o piatǎ organizatǎ pentru tranzactionarea valorilor mobiliare; de a contribui la cresterea lichiditǎtii valorilor mobiliare prin concentrarea in piatǎ a unui

volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sǎ reflecte in mod corespunzǎtor relatia

cerere-ofertǎ; de a disemina aceste preturi cǎtre public

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ institutie ca piatǎ organizatǎ de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pietei si neutralitatea.Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care si-l asumǎ Bursa de a asigura accesul egal al societǎtilor membre si, respectiv, a societǎtilor emitente listate la Bursǎ. Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agentilor de bursǎ si investitorilor, suficientǎ informatie despre societǎtile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.Asigurarea cǎ piata valorilor mobiliare functioneazǎ intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritǎtilor si publicului larg in general, intrǎ tot in atributiile Bursei.Neutralitatea cu care Bursa actioneazǎ si mentinerea integritǎtii in relatia cu toti participantii la piatǎ, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheazǎ sau opereazǎ in piata de capital este alt angajament pe care si-l asumǎ Bursa de Valori Bucuresti.

2.1. Evolutia Bursei de Valori Bucuresti 1995-2011

1995 - Data de 1 aprilie 1995, cand Bursa de Valori Bucuresti se reinfiinta Inaugurarea oficiala s-a desfasurat la data de 23 iunie 1995. Arhitectura noii piete bursiere avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de tranzactionare, compensare- decontare si registru si care era sustinut de un ansamblu coerent de regulamente si proceduri.Prima sedinta de tranzactionare a avut loc in data de 20 noiembrie 1995.

4 www.bvb.ro , “Rol şi Principii”

8

1996- Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucuresti a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societatilor de valori mobiliare s-a mentinut insa pe un trend crescator, inregistrandu-se o dublare a numarului membrilor Asociatiei Bursei (62 membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare in masa a societatilor comerciale si a oportunitatilor oferite de acesta. Ca efect imediat, numarul sedintelor de tranzactionare s-a marit la doua sedinte pe saptamana.1997- Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut un salt semnificativ in dezvoltarea ei. 1997 fiind un an al performantei pietei de capital.Acest an a fost marcat de lansarea in septembrie a primului indice, BET, care a functionat ca un veritabil „barometru” al activitatii pe piata bursiera. BET a aparut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activitatii pietei bursiere.1998 - Luna aprilie a anului 1998 marcheaza lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare inscrise la cota BVB si care alaturi de indicele BET contureaza o imagine completa asupra evolutiei de ansamblu a pietei.1999 - Cooperarea Bursei de Valori Bucuresti cu alte organisme similare capata noi valente prin incheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange si London Stock Exchange, acestea deschizand noi posibilitati de natura sa asigure incadrarea pietei romanesti in tendintele de globalizare si cooperare regionala care se manifesta pe plan international. 2000 - La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucuresti lanseaza primul indice sectorial, BET-FI. Acesta reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei.2001 - Anul 2001 a insemnat si punerea in functiune a unui nou sistem de tranzactionare destinat in acest moment tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligatiunile municipale.Capitalizarea bursiera a depasit pragul de un miliard de dolari, reprezentand 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendinta generala de crestere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului. 2002 - Considerata una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, in 2002 toti cei trei indici calculati de Bursa de Valori Bucuresti au atins niveluri maxime istorice, rata anuala de crestere a acestora fiind spectaculoasa.Anul 2002 a evidentiat faptul ca piata de capital din Romania devine un subiect de interes major nu numai pentru investitorii sau analistii financiari, ci si pentru publicul larg, mass-media acordand spatii din ce in ce mai importante comentariilor privind evolutiile inregistrate pe piata bursiera. In aceasta tendinta se remarca articolul dedicat pietei de capital romanesti, “Rising star defies global gravity”, aparut in numarul din 9 ianuarie 2002 al publicatiei “Financial Times”, in care BVB este prezentata ca piata bursiera care a inregistrat in anul 2002 cea mai mare crestere dintre primele 57 de burse de valori din lume.In octombrie s-a semnat la Bucuresti Acordul de Cooperare dintre BVB si Borsa Italiana, iar in luna noiembrie Adunarea Generala a Federatiei Europene a Burselor de Valori a hotarat sa acorde BVB statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociatii. Tot in luna noiembrie , BVB a sarbatorit 120 de ani de la infiintarea bursei de valori in Romania. 2003 - in acest an, Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a facut pasii necesari pentru mentinerea statutului de membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE). Pe linia colaborarii internationale cu institutii similare, in luna decembrie, Bursa de Valori Bucuresti a semnat cu Centrul din Salonik al Bursei

9

de Valori din Atena un acord de cooperare pentru crearea la Bursa de Valori Bucuresti a unui segment de piata “new market”, destinat emitentilor-companii nou infiintate dar cu potential de crestere, proiect ce se va desfasura in cursul anului 2004. 2004 - apitalizarea totala a Bursei de Valori Bucuresti s-a apropiat la sfarsitul acestui an de pragul de 12 miliarde de dolari si reprezenta peste 17% din PIB, diminuandu-se astfel decalajul fata de pietele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale si de Est.Anul 2004 a demonstrat ca finantarea prin utilizarea mecanismelor pietei de capital incepe sa devina si in Romania o alternativa reala la finantarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului.2005 - Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).Tot in acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de Valori Bucuresti, Federatia Euro-Asiatica a Burselor de Valori (FEAS), USAID si Centrul International pentru Antrepriza privata (CIPE) privind “Guvernanta Corporativa si aplicarea principiilor ei in cadrul societatilor cotate la Bursa”, Stere Farmache, Directorul General al Bursei, a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti.

2006 - BVB a continuat dezvoltarea relatiilor de cooperare cu bursele din regiune:

A semnat in martie 2006 acordul de cooperare cu Wiener Borse (WBAG) pentru dezvoltarea politicii de indici bursieri si a licentelor pe indicii bursieri;

In toamna aceluiasi an, pe 30 noiembrie 2006, BVB a incheiat cu WBAG un acord de cooperare privind diseminarea comuna a datelor BVB.

In noiembrie 2006, BVB a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de Valori din Chisinau.

2007 - Capitalizarea cumulata a celor doua piete administrate de catre Bursa de Valori Bucuresti a depasit in 2007, in premiera, pragul de 100 miliarde de lei si a atins la finalul anului valoarea de 110 miliarde RON, in crestere cu +31% fata de nivelul la care se situa acelasi indicator in urma cu un an. Valoarea tranzactiilor negociate pe parcursul anului 2007 in cadrul celor doua piete administrate de catre BVB a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape +70% peste rulajul total inregistrat in anul anterior. Media zilnica a operatiunilor bursiere realizate pe piata reglementata s-a situat la 55,2 milioane RON, in vreme ce pe piata Rasdaq s-au realizat in medie tranzactii in valoare de 17 milioane lei pe zi. 2008 - La 1 iulie 2008, BVB lanseaza 2 noi indici: BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index) si BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy and Related Utilities Index). Scopul acestora este de a reflecta miscarea in piata a preturilor celor mai lichide 25 de companii(inclusiv SIF-urile), respectiv a preturilor companiilor al caror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia.

Listarea titlurilor de stat la BVB pe 4 august 2008. Listarea primului fond pe piata relementata BVB la categoria Organisme de plasament

colectiv, in 22 septembrie 2008. Transferul de pe piata Rasdaq pe piata reglementata a 5 dintre cele mai lichide companii,

in spiritul guvernantei corporative (Dafora, Condmag, Transilvania Constructii, Romcarbon, Ves).

10

Lansarea in 16 decembrie 2008 a trei noi servicii de date oferite de BVB in scopul facilitarii accesului participantilor la piata si a publicului larg in general la informatii bursiere. Aceste servicii sunt: Web Mobile (ofera accesul la site-ul BVB in format standard de telefon mobil), Web Free Membership Application (ofera, prin crearea gratuita a unui cont pe baza de user si parola, posibilitatea crearii unor mecanisme automate de preluare standardizata a informatiilor burisere, eliminand astfel efortul propriu de a introduce si intretine aceste date) si Corporate Data Web Services (premite preluarea datelor corporative pentru emitentii listati la BVB).

2009 - Din perspectiva teoriei ciclurilor economice, evolutiile anului 2009 din cadrul pietei reglementate organizata de catre Bursa de Valori Bucuresti par a sugera finalul unui ciclu care s-a derulat pe parcursul a circa 11 ani. Piata bursiera a absorbit socurile induse de criza, dupa care a urmat o perioada de revenire. In 25 februarie 2009, indicele BET a atins un minim multianual de 1.887 puncte, in timp ce la finalul anului a fost calculat pentru 4.691 puncte, cu 62% mai mult peste nivelul de start din urma cu sase ani si cu 149% peste valoarea minima atinsa in luna februarie 2009. Aprecierea anuala a indicelui compozit BET-C al BVB (cu 37,3%) a fost in 2009 peste media europeana, pozitionand astfel piata bursiera din Romania printre cele mai dinamice din Europa.

2010 – Tendinta de revenire a lichiditatii pietei actiunilor reflectata si asupra dinamicii lichiditatii celorlalte tipuri de instrumente financiare tranzactionate la BVB; cea mai importanta crestere - la nivelul pietei instrumentelor financiare cu venit fix 

27 ianuarie: cea mai mare valoare totală de tranzacţionare cu titlurile de stat înregistrată într-o şedinţă de tranzacţionare (pe pieţele de tip Deal şi order-driven): 104,1 milioane RON. 

18 februarie: record piata derivatelor - 23 tranzactii, cu un total de 307 contracte EUR/RON Futures tranzactionate, din care 164 contracte cu scadenta în luna martie 2010 

8 iunie: listarea Bursei de Valori Bucuresti pe propria piata reglementata la vedere  iulie si august: primele emisiuni de produse structurate listate la BVB emise de Erste

Bank AG si de Raiffeisen Centrobank AG

2011 - In acest an, piata romaneasca de capital a fost marcata de evolutia pietelor financiare europene si internationale, si de volatilitatea incidenta acestora. Astfel, indicele blue chips BET a inchis anul 2011 la 4.337 puncte, cu 18% sub valoarea de start. Pe aceeasi tendinta descendenta au evoluat si ceilalti indici bursieri calculati de BVB: indicele sectorial BET-NG a scazut cu 21%, in timp ce BET-FI a inchis ultima sedinta de tranzactionare din an la 19.341 puncte, cu 12% sub valoarea de la finalul anului precedent. 

Evenimentul anului 2011 a fost listarea Fondului Proprietatea la BVB, in data de 25 ianuarie. Listarea Fondului Proprietatea a deschis drumul si pentru unele dezvoltari ale tehnicilor de tranzactionare, cum ar fi operatiunile de vanzare in lipsa (short selling) sau extinderea utilizarii sistemului de conturi globale si pentru titlurile emise de companii romanesti. 

La finalul anului, capitalizarea bursiera totala s-a situat la nivelul de 18,7 mld euro, in timp ce valoarea medie zilnica a tranzactiilor, cumulata pentru piata reglementata si Rasdaq, a fost de 9,7 mil euro, cu cca 75% peste nivelul anului 2010. 

11

Capitolul III

Organizarea BVB

Bursa de Valori Bucuresti a fost infiintatǎ pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. BVB este investitǎ cu personalitate juridicǎ, incheie bilant contabil si are cont bancar. Activitatea sa se desfǎsoarǎ in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 in scopul realizǎrii unei piete organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotǎ si al asigurǎrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizati a unor sisteme, mecanisme si proceduri adecvate pentru efectuarea continuǎ, ordonatǎ si echitabilǎ a tranzactiilor cu valori mobiliare5.Bursa se autofinanteazǎ din comisioanele percepute conform reglementǎrilor bursiere, constituie la dispozitia sa si utilizeazǎ fonduri bǎnesti in conditiile legii. Bursa a beneficiat de finantare de la bugetul de stat in primul an de activitate. Ea detine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sǎu si este abilitatǎ sǎ primeascǎ donatii, legate si subventii. In exercitarea dreptului sǎu de proprietate, Bursa posedǎ, foloseste si dispune in mod autonom de bunurile pe care le are in patrimoniu in directia realizǎrii scopului pentru care s-a infiintat.Bursa poate stabili relatii de asociere bilateralǎ cu burse din alte tǎri si se poate afilia la forurile internationale ce reunesc institutiile specifice pietelor de capital.Bursa de Valori indeplineste rolul preponderent pe care il are pe piata de capital româneascǎ prin respectarea unor cerinte de transparentǎ a pietei bursiere, protectia investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficientǎ si lichiditate corespunzǎtoare pentru titlurile tranzactionate. Astfel, ea oferǎ investitorilor garantie moralǎ si securitate financiarǎ prin mǎsurarea continuǎ a lichiditǎtii valorilor mobiliare inscrise la cotǎ.Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile in piata de capital sǎ poatǎ ajunge in zonele productive, la societǎtile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza in mod eficient.Asociatia Bursei de Valori Bucuresti reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ având dreptul la un vot in adunǎrile generale ale Asociatiei.Membrii Asociatiei Bursei sunt societǎtile de valori mobiliare si primesc din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare “Autorizatia de Negociere in Bursǎ”6.Calitatea de membru al Asociatiei Bursei este dobânditǎ la data inscrierii societǎtii de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze in Bursǎ in Registrul de Asociati. Inscrierea in acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociatiei Bursei, la data adoptǎrii hotǎrârii de admitere in Asociatie de cǎtre Comitetul Bursei.Membrii Asociatiei Bursei se bucurǎ in mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobândirii acestei calitǎti. Membrii vor respecta Statutul Asociatiei Bursei, regulamentele, procedurile si orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ si Comisia Nationalǎ a Valorilor Mobiliare.Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanti, alesi de cǎtre Asociatia Bursei. Comitetul numeste si Directorul

5 www.bvb.ro, “Regulamentul de organizare şi Funcţionare a Bursei de Valori Bucureşti”6 www.bvb.ro, “Regulamentul privind membrii Asociaţiei Bursei ”

12

General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎtii institutiei, precum si cu reprezentarea ei.Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea si controla activitatea bursierǎ.Comisiile Speciale care isi desfǎsoarǎ activitatea pe lângǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional si consultativ. Ele sunt infiintate prin decizii ale Comitetului Bursei. In cadrul BVB functioneazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ si Conduitǎ, Comisia de Inscriere la Cotǎ si Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii7 :

1. principiul autonomiei ;2. principiul obiectivitǎtii;3. principiul protectiei investitorilor;4. principiul promovǎrii dezvoltǎrii pietei bursiere;5. principiul rolului activ.

Rolul Comisiei de Inscriere la Cotǎ constǎ in asigurarea unei activitǎti unitare, ordonate si eficiente de inscriere, promovare, retrogradare si retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.Comisia de Eticǎ si Conduitǎ urmǎreste respectarea prevederilor Codului de Eticǎ si Conduitǎ si ale reglementǎrilor Bursei, in mǎsura in care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.Comisia de Dezvoltare, Produse Noi sustine eforturile de diversificare a tipurilor de operatiuni de bursǎ si de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum si de imbunǎtǎtire a reglementǎrilor Bursei de Valori Bucuresti.

3.1 Cota Bursei de Valori Bucuresti

Cota Bursei de Valori Bucuresti este structuratǎ in trei sectoare: 1. sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române :2. sectorul valorilor mobiliare emise de cǎtre stat, autoritǎti ale administratiei publice

centrale si locale si alte autoritǎti;3. sectorul international.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persone juridice române este organizat pe trei categorii : categoria a II-a sau categoria de bazǎ categoria I categoria plusului de transparentǎ, denumita si Categoria PLUS

Categoria PLUS este o categorie specialǎ in cadrul cǎreia pot fi incluse actiunile inscrise atât in cadrul Categoriei de bazǎ, cât si in cadrul Categoriei I.Includerea sau excluderea actiunilor in sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra mentinerii acestora in Categoria de bazǎ sau in Categoria I.Societǎtile de valori mobiliare emitente pot solicita inscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori Bucuresti la categoria a II-a (de bazǎ) sau la categoria I, in functie de respectarea unor cerinte specifice. Astfel, pentru inscrierea la categoria de bazǎ, trebuie respectate urmǎtoarele cerinte:

efectuarea unei oferte publice primare; inregistrarea la Oficiul de Evidentǎ a Valorilor Mobiliare; libera transferabilitate a valorilor mobiliare; inregistrarea valorilor mobiliare prin evidentiere in cont sau prin imobilizare conform

procedurilor Bursei; 7 www.bvb.ro, “Regulamentul privind Comisiile Speciale ale BVB”

13

furnizarea de servicii adecvate cǎtre detinǎtorii de valori mobiliare : in vederea asigurǎrii protectiei investitorilor, emitentul trebuie sǎ asigure detinǎtorilor valorilor sale mobiliare servicii adecvate si un flux de informatii corespunzǎtor; calitatea serviciilor si a fluxului de informatii mai sus mentionate va fi apreciatǎ de cǎtre Bursǎ, de la caz la caz. Capitalul social trebuie sa fie de cel putin echivalentul in lei a 2 milioane EURO, la cursul BNR ;

furnizarea de informatii intr-un mod care sǎ asigure publicului investitor accesul echitabil la informatiile necesare luǎrii deciziei de a investi;

plata comisioanelor in conformitate cu prevederile procedurilor Bursei; numirea unei persoane de legǎtura permanentǎ cu Bursa; certificarea datelor furnizate de cǎtre emitent, care va fi fǎcutǎ de cǎtre institutii

specializate; incheierea Angajamentului de inscriere si mentinere la Cota Bursei.

Pentru inscrierea la categoria I, la cele prezentate se adaugǎ urmǎtoarele8: emitentul trebuie sǎ-si fi desfǎsurat activitatea in ultimii 3 ani, cu exceptia fuziunilor si

divizǎrilor dacǎ cel putin una dintre societǎtile implicate in fuziune sau divizare a desfǎsurat activitate in ultimii 3 ani;

emitentul trebuie sǎ fi obtinut profit net in ultimii 2 ani de activitate; in calculul profitului net nu se ia in considerare profitul aferent venitului financiar;

capitalul social trebuie sǎ fie de cel putin echivalentul in lei a 8 milioane EURO la cursul BNR;

Bursa poate aprecia competenta profesionalǎ si integritatea moralǎ a personalului de conducere a emitentului, precum si aspecte legate de activitatea economico-financiarǎ a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.:

a.emitentul trebuie sǎ prezinte cash-flow pentru ultimul an calendaristic de activitate.

b.emitentul trebuie sǎ prezinte un plan de afaceri pentru urmǎtorii doi ani calendaristici.

cel putin 15% din numǎrul actiunilor emise si aflate in circulatie trebuie sǎ fie detinute de cel putin 1.800 de actionari, excluzând persoanele implicate si angajatii emitentuluis fiecare dintre acesti 1.800 de actionari trebuie sǎ detinǎ un numǎr de actiuni a cǎror valoare totalǎ minimǎ sǎ fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% mentionat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 75.000 de actiuni sau

cel putin 30% din numǎrul obligatiunilor emise si aflate in circulatie, trebuie sǎ fie detinute de cel putin 1000 de detinǎtori, excluzând persoanele implicate si angajatii emitentului; fiecare dintre acesti 1000 de detinǎtori trebuie sǎ detinǎ un numǎr de obligatiuni a cǎror valoare totala minimǎ sǎ fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% mentionat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 50.000 de obligatiuni.

In cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai actiunile inscrise in cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice române, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte: emitentul isi asuma printr-un angajament, semnat de reprezentantii legali, obligatia ca, in

termen de trei luni, sa convoace adunarea generala extraordinara a actionarilor având pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive in sensul:

- includerii tuturor normelor cuprinse in Codul de conducere si administrare a societatilor comerciale ale caror actiuni sunt incluse in Categoria PLUS,

8 “Regulament privind înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei”

14

- eliminarii oricaror prevederi contrarii normelor cuprinse in Cod. emitentul detine o pagina proprie de Web, accesibila prin Internet, in care sunt cuprinse cel

putin urmatoarele informatii:a. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale si toate anexele acestora intocmite

atât potrivit legii contabilitatii, cât si potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate;b. raportul anual, raportul semestrial si rapoartele curente;c. convocarile si hotarârile Adunarilor Generale ale Actionarilor;d. deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului

de piata;e. formularele de procura speciala pentru participarea la adunarea generala;f. situatia cu privire la tranzactiile prin care administratorii si conducerea executiva

achizitioneaza sau instraineaza actiuni detinute de acestia la societatea comerciala emitenta;

g. orice alte informatii cu caracter public pe care Bursa le considera necesareh. informatiile din pagina de Web vor fi prezentate atât in limba româna, cât si in limba

engleza.

Obligatiunile si alte valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati sunt de drept admise la Cota, in momentul primirii de catre Bursa de Valori Bucuresti a respectivului document de emisiune si a platii comisionului prevazut in procedurile Bursei.Valorile mobiliare straine, emise de persoane juridice straine, vor fi inscrise la Cota Bursei in cadrul sectorului international, fiind afisate distinct de cele autohtone.Pentru a avea inscrise valorile mobiliare in cadrul sectorului international, emitentii acestora, persoane juridice straine, vor trebui sa intruneasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca si emitentii autohtoni, persoane juridice române, cu mentiunea de a avea respectivele valori mobiliare depozitate la o societate comerciala de depozitare colectiva a valorilor mobiliare desemnata de Bursa.Pentru a fi inscrise la Cota Bursei de Valori Bucuresti, valorile mobiliare straine vor trebui sa fie inscrise pe o piata organizata din tara in care au fost emise si recunoscuta de catre Bursa de Valori Bucuresti.Emitentii persoane juridice straine vor trebui sa inainteze catre Bursa documentatia ceruta de catre aceasta, legalizata in tara de origine si tradusa in limba româna in forma autentica.

3.2.Registrul Bursei de Valori Bucuresti

Bursa de Valori asigurǎ si tinerea unor evidente cu privire la valorile mobiliare tranzactionate, care sunt cuprinse in Registrul Actiunilor, Registrul Actionarilor si Registrul Obligatiunilor, adicǎ Registrul Bursei de Valori Bucuresti.Informatiile continute in Registru se referǎ la : numele si prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice; numǎrul de identificare; cetǎtenia sau nationalitatea; domiciliul sau sediul social; tipul si clasa valorilor mobiliare detinute; numǎrul valorilor mobiliare detinute.

Registrul Bursei este organizat in trei sectiuni:

15

1. sectiunea conturilor clientilor care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare; 2. sectiunea conturilor clientilor care au cont deschis la o societate de valori mobiliare; 3. sectiunea conturilor proprii ale societǎtilor de valori mobiliare.

La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semneazǎ un ordin in urma cǎruia actiunile detinute de cǎtre acesta sunt transferate din sectiunea 1 in sectiunea 2 a Registrului Bursei. Prin intermediul Registrului Bursei se realizeazǎ transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare in urma tranzactionǎrii in cadrul sistemului Bursei sau a altor modalitǎti de dobândire a proprietǎtii prevǎzute de lege (mosteniri, donatii etc.). De asemenea, Registrul opereazǎ toate modificǎrile intervenite in atributele de identificare ale persoanelor fizice si juridice, detinǎtoare de valori mobiliare, inscrise in aceste evidente9.

Capitolul IV Sistemul de tranzactionare

Bursa de Valori Bucuresti a implementat un nou sistem de tranzactionare, HORIZON TM, sistem realizat cu tehnologie de ultima orǎ, flexibil, cu un grad ridicat de accesibilitate prin cǎi de comunicatie deschise si sigure10.O caracteristicǎ importantǎ a noului sistem este acceptarea ordinelor de la distantǎ, fiecare broker putând tranzactiona din propiul birou prin aceastǎ facilitate creatǎ de “remote trading”, respectiv tranzactionarea de la distantǎ .Sistemul se remarcǎ si prin calitatea lui de a permite interconectarea facilǎ cu alte sisteme bursiere si aceastǎ calitate este deosebit de importantǎ in contextul international al cooperǎrii regionale al burselor de valori din zona balcanicǎ.Noul sistem de tranzactionare este un sistem flexibil, dispunând de o gamǎ largǎ de optiuni care permit configurarea si adaptarea lui la cerintele unei piete de capital moderne. Aceste concepte il plaseazǎ printe sistemele moderne de tranzactionare compatibile cu anul 2000.Unul din conceptele promovate de noul sistem de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti il constituie configurarea mai multor piete in cadrul Bursei, fiecare având specificul sǎu, evidentiat printr-o serie de elemente caracteristice cum ar fi :

program distinct de functionare stǎri proprii tipuri de ordine permise reguli de tranzactionare proprii alerte proprii

In cadrul noului sistem de tranzactionare distingem urmǎtoarele piete disponibile: regular, odd – lot, deal, buy in, sell out, ofertelor publice, valorilor mobiliare necotate, de cotatii, hibridǎ.Piata Regular este piata principalǎ pe care se tranzactioneazǎ blocuri de actiuni. Aceastǎ modalitate de evitare a tranzactiilor mici este utilizatǎ de toate bursele dezvoltate ale lumii. Aceasta piatǎ principalǎ este cea care stabileste pretul de referintǎ al actiunilor, respectiv pretul de inchidere al sedintei din ziua anterioarǎ.

9 www.kmarket.ro/b3, “Organizarea Bursei de Valori Bucureşti”10 www.kmarket.ro/b3, “Introducerea noului sistem de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti determinǎ existenţa a noi pieţe”

16

In acest sens, putem adǎuga faptul cǎ toate celelalte burse din lume folosesc pretul de inchidere ca pret de referintǎ si deci si Bursa de Valori Bucuresti s-a aliniat in acest fel standardelor internationale.Alt tip de piatǎ este piata Odd-Lot in care se tranzactioneazǎ pachete de actiuni mai mici decât dimensiunea standard a blocului (100 actiuni).Aceasta este o piatǎ in care se poate vedea ce se oferǎ si se poate opta pentru cumpǎrare. Vânzǎtorul are rol pasiv – el isi afiseazǎ cantitatea si pretul si asteaptǎ cumpǎrǎtorul.Piata Deal este utilizatǎ pentru tranzactionarea unor volume mari de actiuni, realizându-se tranzactii cu pachete mari de actiuni, cu valori de peste 500 milioane lei.Aceastǎ piatǎ, in care blocurile mari sunt negociate intre cele douǎ pǎrti (initiator– cel care introduce oferta de deal in sistemul de tranzactionare si contra-parte-agentul cǎtre care este directionatǎ oferta), este un element nou la Bursǎ. Oferta de "deal" poate fi anulatǎ numai de cǎtre initiator, iar cele care nu sunt confirmate de cǎtre contra-parte sunt anulate la oprirea automatǎ a sistemului de tranzactionare.Piatele Buy In si Sell Out sunt utilizate in scopul definitivǎrii decontǎrii. Ele sunt utilizate când o SVM cumpǎrǎtor nu efectueazǎ plata la data stabilitǎ sau când o SVM vânzǎtor nu livreazǎ actiunile la data stabilitǎ.Piata Ofertelor Publice este o piatǎ destinatǎ ofertelor publice primare si secundare, de cumpǎrare sau de vânzare prin Bursǎ.Piata Valorilor Mobiliare Necotate este piata alocatǎ tranzactionǎrii valorilor mobiliare necotate.Piata de Cotatii este o piatǎ de cotatii indicative sau ferme, care permit market maker-ilor sǎ introducǎ simultan preturile si volumul de cumpǎrare si vânzare pe care intentioneazǎ sǎ le tranzactioneze.Aceastǎ piatǎ este un element nou pentru sistemul Bursei si ea poate fi utilizatǎ, fiind foarte potrivitǎ tranzactionǎrii titlurilor de stat.Piata Hibridǎ este o piatǎ combinatǎ de ordine si cotatii care este deasemenea indicatǎ pentru tranzactionarea titlurilor de stat.Toate aceste piete pot functiona in paralel, având totusi caracteristici diferite. Simbolurile pot face parte din una sau mai multe astfel de piete, supunându-se corespunzǎtor regulilor de tranzactionare specifice pietei respective. Pentru fiecare simbol se vor determina statisticile aferente simbolului respectiv, chiar dacǎ acesta se tranzactioneazǎ in mai multe piete.Noul sistem de tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti este flexibil, accesibil, interconectabil si compatibil standardelor internationale.

4.1. Sistemul prezintǎ o serie de avantaje, cum ar fi:

interfatǎ graficǎ prietenoasǎ, care permite deschiderea simultanǎ pe ecran a unui mare numǎr de ferestre si implicit afisarea unei mari varietǎti de informatii

actualizarea automatǎ in timp real a informatiilor referitoare la ordine si tranzactii pe ecranele utilizatorilor, fǎrǎ a fi necesarǎ interventia acestora

posibilitatea functionǎrii simultane a mai multor tipuri de piete, cu caracteristici, reguli si orare de tranzactionare diferite

existenta a noi piete: piata Odd Lot (piata pentru lichidarea pachetelor de actiuni de mǎrimi mai mici decât blocul de tranzactionare standard), piata de cotatii (Quotes), piata de negociere (Deal), piete speciale pentru asigurarea incheierii decontǎrii (Buy In si Sell Out).

posibilitatea configurǎrii de cǎtre utilizator a statiei de lucru

17

posibilitatea stabilirii de cǎtre utilizator a unor alerte locale, care sǎ semnaleze acestuia atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

posibilitatea stabilirii de cǎtre Bursǎ a unor alerte la nivelul pietelor, care sǎ semnaleze tuturor utilizatorilor atingerea sau depǎsirea anumitor parametri

flexibilitatea sistemului, care permite modificarea parametrilor de functionare si a regulilor de tranzactionare prin schimbarea configurǎrii anumitor parametri

existenta unui mare numǎr de tipuri de ordine: ordine limitǎ, la piatǎ, fǎrǎ pret, ordine de tip ascuns, cross, hit, take, ordine cu termeni speciali (all or none, miminum fill, minimum block), ordine contingente (care se activeazǎ automat in piatǎ in momentul in care pretul actiunii respective atinge o anumitǎ valoare).

Capitolul V

Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)Indicele BET a fost creat, in primul rând, in scopul reflectǎrii tendintei de ansamblu a preturilor corespunzǎtoare celor mai lichide si active 10 societǎti tranzactionate in cadrul BVB. Aceste societǎti sunt selectate exclusiv din cadrul societǎtilor listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, aplicându-se totodatǎ si criteriul diversificǎrii activitǎtii societǎtilor respective.Un alt scop pentru care a fost creat acest indice a fost furnizarea unei baze adecvate pentru tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici (index opus si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.Proiectul BVB de creare a indicelui BET a beneficiat de asistenta acordatǎ de Institutul Austriac de Studii Avansate.Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizarea a preturilor celor mai 10 lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Marimea indicelui din fiecare zi este raportata la marimea indicelui corespunzatoare din data de referinta (momentul t0).

∑i=1 , N

p i 0⋅q i0⋅ p itp i0

∑i=1 , N

p i0⋅q i 0

unde:- N este numarul de actiuni din portofoliul indicelui: 10; - pi0 este (incepând cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare de referintǎ (corespunzǎtoare ultimei actualizǎri a cosului indicelui, consideratǎ a fi t=0);- pit este (incepând cu 29 Noiembrie 1999) pretul de inchidere al simbolului i inregistrat in piata principalǎ (piata Regular) in sedinta de tranzactionare t;- qi0 este factorul de ponderare corespunzǎtor simbolului i in sedinta de tranzactionare de referintǎ (t=0).In conditiile in care participarea unui simbol in index este limitatǎ la 25% din totalul capitalizǎrii simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele douǎ valori :

18

- numǎrul de actiuni corespunzǎtoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizǎrii acestuia in capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indicele BET este mai micǎ de 25%) sau

- un numǎr ajustat (in cazul in care ponderea capitalizǎrii simbolului depǎseste limita procentualǎ impusǎ de 25%).

Pentru a compensa orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat, spre exemplu, unor evenimente ca:a. divizǎri (splits) sau consolidari ale actiunilor incluse in portofoliul indiceluib. modificarea componentei indicelui (inlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui)c. modificǎri survenite in capitalizarea unei societǎti ale cǎrei actiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, astfel incât ponderea acestui simbol sǎ depǎseascǎ limita procentualǎ de 25% din capitalizarea totalǎ a simbolurilor incluse in indiced. orice modificari in capitalul social al unei firme aflate in portofoliul indicelui valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie f , in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel se realizeaza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Ajustarea indicelui BET se efectueazǎ si prin modificarea factorilor de ponderare.

5.1. Criteriile pentru selectia valorilor mobiliare in portofoliul indicelui sunt urmatoarele:

1. actiunile trebuie sa fie cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti;2. actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera; de asemenea, se urmareste ca suma capitalizarilor firmelor ale caror actiuni sunt in portofoliul indicelui sa depaseasca 60 % din capitalizarea bursiera totala;3. actiunile trebuiesc astfel alese incât sa se asigure diversificarea portofoliului indicelui; 4. actiunile trebuie sa fie cele mai lichide, acesta caracteristica fiind aproximata prin totalul valorii tranzactiilor pe actiunea respectiva; se urmareste ca suma valorii totale a tranzactiilor actiunilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70 % din valoarea totala tranzactionata.Criteriile prezentate anterior sunt revizuite lunar prin analizarea performantelor societǎtilor a cǎror actiuni compun portofoliul indicelui (cosul indicelui), precum si a societǎtilor recent listate, in vederea unor posibile actualizǎri a componentei indicelui (inlocuiri).Deciziile de actualizare a cosului indicelui sunt adoptate de cǎtre Comitetul Indicelui.

Indicele BET – C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE COMPOZIT)Indicele compozit BET-C, lansat in mai 1998, s-a nascut ca un raspuns dat necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Necesitatea creǎrii acestui indice compozit a fost impusǎ si de cresterea numǎrului de societǎti listate la BVB.BET-C, un indice din generatia a doua, foloseste formula mediei preturilor medii ale actiunilor, ponderata cu capitalizarea bursiera. Portofoliul indicelui contine toate titlurile listate, iar noile cotate sunt automat incluse a doua zi dupa formarea pretului de piata. Continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui sunt asigurate de un factor de corectie, care este insasi valoarea indicelui in ziua anterioara modificarii compozitiei cosului indicelui.Desi pe baza sa nu se pot face operatiuni futures si cu optiuni, BET-C este util pentru ca face posibila calcularea coeficientului de corelatie, prin care legaturile dintre doua piete (sau

19

segmente) pot fi puse in evidenta si a carui marime indica nivelul de legatura existent intre pietele respective.

BET t=1000⋅f⋅∑

i=1 , N

q i 0⋅p it

∑i=1 , N

q i0⋅p i0

In cazul in care exista actiuni care nu mai corespund criteriilor de selectie in portofoliul indicelui se procedeaza la o actualizare a portofoliului indicelui. Si in acest caz, factorul de corectie f este recalculat, pentru a compensa aceasta modificare. Astfel se respecta cerinta ca indicele sa reflecte zilnic schimbarile preturilor actiunilor fata de preturile acelorasi actiuni, la un moment de referinta. Toate modificarile in portofoliul indicelui se fac periodic si se decid de catre Comitetul Indicelui, care analizeaza si decide trimestrial actualizarea acestora.

Indicele BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INDICE SECTORIAL PENTRU FONDURI DE INVESTITII)Acest indice este primul indice sectorial lansat de BVB la 1 Noiembrie 2000. BET-FI reflectǎ tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti.Metoda de calcul este identicǎ cu cea aplicatǎ pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numǎrul de actiuni al simbolului respectiv.Singura regulǎ privind includerea unui fond de investitii in indicele BET-FI este ca acesta sǎ fie listat la BVB.Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare si modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie (regulǎ similarǎ cu cea utilizatǎ pentru indicii BET si BET-C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea indicelui sunt urmǎtoarele :

- divizǎri (splits) sau consolidǎri ale actiunilor incluse in cosul indicelui ;

- adǎugarea sau stergerea unui simbol in/din cosul indicelui ca urmare a listǎrii, respectiv delistǎrii;

- modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei actiuni sunt incluse in cosul indicelui.

Atributiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind si ceilalti doi indici.

Capitolul VI

Concluzii

20

. Scopul esential al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finantarii activitatii economice si de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile. Ea îsi îndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de vânzare si cumparare de actiuni si obligatiuni emise de societatile pe actiuni. Cei care doresc sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si beneflcii cumpara actiuni simple, cei care nu doresc sa-si asume riscuri si beneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu un venit fix si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai creditori, micsorându-si riscul la maximum, cumpara obligatiuni cu un venit fix exprimat procentual si denumit cupon.

Ordinea în care societatea emitenta distribuie beneficiile: banii rezultaiti din vânzarea celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii productive, cumparari de materii prime si materiale, angajarea fortei de munca, plata gestiunii economice etc. În conditiile în care activitatea economica se desfasoara normal, rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru (în care intra si rambursarea datoriilor) si se obtine profitul de lucru. Distribuirea profitului de lucru se înscrie în urmatoarea ordine de prioritati:- se platesc cupoanele la obligaliuni;- din ce ramâne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;- profitul ramas se numeste net si se împarte între coproprietari, respectiv intre detinatorii de

actiuni.Si repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati:

- se platesc mai întâi veniturile la actiunile preferentiale;- restul se împarte în doua: pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru constituirea

cotelor de rezerva în vederea noilor investitii (sau conform statutului).

21

Bibliografie

http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

http://www.referate-lucrari.com

http://referat.clopotel.ro

www.kmarket.ro/b3

COMERT INTERNATIONAL – Tehnici, strategii, elemente de baza ale

comertului electronic - Volumul II, Editura Caraiman, 2000.

22