Bugetul-public-si-procesul-bugetar.ppt

8/18/2019 Bugetul-public-si-procesul-bugetar.ppt

1/79

Bugetul public şi procesulBugetul public şi procesulbugetar bugetar


2/79

Planul lecţiei:

1. Bugetul de stat: concept, funcţii şipărţi componente.

2. Principiile bugetare.

3. Fondurile extrabugetare speciale.

. Procesul bugetar: trăsăturicaracteristice şi etape.


3/79

BIBLIOGRAFIA:1. Legea privind sistemul bugetar si procesul

bugetar, Nr.!"#$III din %!.&'.1((),republicat* +n O, edi-ie special*, +n anul%&&'.

%. Legea bugetar* anual* pentru anul %&1.. /ecrieru A., Finan-ele publice: instrumente

0i mecanisme nanciare de interven-ie

guvernamental*: curs univ. 2 A. /ecrieru3A/4. 5 67.: 4pigra8, %&&!. 5 !%! p.!. anole 9., Finan-e publice locale: curs univ.

67i0in*u, editura 6artier, %&&.


4/79

Sub aspect juridic, bugetulreprezintă un act prin care suntprevăzute şi autorizate veniturileşi cheltuielile anuale ale statului.

“Bugetul de stat prevede şi

autorizează, în formă legislativă,cheltuielile şi resursele statului”.


5/79

otodată, bugetul este un act depreviziune a resurselor publice şia modului de utilizare a acestora.

Bugetul de stat se elaborează

pentru o perioadă de un an.


6/79

!bordarea economică a conceptului

de buget subliniază corela"iilemacroeconomice şi, în special,legătura cu nivelul şi evolu"ia #$B%ului.&n teoria economică modernă, bugetul

este considerat ca o variabilă

esen"ială în determinarea produsuluiintern brut şi a nivelului folosiriiresurselor.


7/79

Bugetul de stat e'primă rela"iileeconomice în formă bănească ce iau

naştere în procesul reparti"iei #$B%ului, înconformitate cu obiectivele de politicăeconomică, socială şi financiară ale

fiecărei perioade.!ceste rela"ii se manifestă în dublu sens(). ca rela"ii prin intermediul cărora se

mobilizează resursele băneşti ladispozi"ia statului,

*. ca rela"ii prin care se repartizeazăaceste resurse.


8/79

+epartizarea resurselor prinintermediul bugetului de stat serealizează prin flu'urile care

reprezintă finan"area serviciilorpublice în conformitate cu

gruparea func"ională acheltuielilor statului.


9/79

Bugetul de stat este un instrument

de previziune att pe termen scurt,ca urmare a dimensionării

veniturilor şi cheltuielilor publice lanivelul unui an, ct şi pe termenmediu prin elaborarea bugetelor

program, mai ales pentrucheltuielile publice de investi"ii.


10/79

-egea privind finan"ele publiceprecizează faptul că gestionarea

resurselor financiare publice serealizează printr%un sistem unitar de

bugete care cuprinde( “bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale de stat,bugetele locale, bugetele fondurilor

speciale, bugetul trezoreriei statului şibugetele altor institu"ii cu caracterautonom, în condi"iile asigurării

echilibrului financiar.”


11/79

!cest sistem unitar corelat defonduri formează bugetulgeneral consolidat, prin care

se dimensionează şi secompară, la nivelul unui an

veniturile şi cheltuielile statuluişi ale celorlalte institu"ii publice.


12/79

&n bugetul de stat sunt reflectateresursele financiare mobilizate la

dispozi"ia statului şi repartizate pentrurealizarea ac"iunilor social%culturale,

apărarea "ării, asigurarea ordinei publice,autoritatea publică, pentru finan"area unorinvesti"ii şi activită"i de interes strategic,

asigurarea protec"iei şi refacereamediului înconjurător, asigurareamăsurilor de protec"ie socială a popula"iei

şi realizarea programelor de cercetare.


13/79

Cheltuielile sunt structurate pe

domenii economice, iar în cadrulacestora pe cheltuieli curente şi

de capital.Veniturile sunt eviden"iate pesurse de provenien"ă în venituri

curente fiscale şi nefiscale/ şivenituri din capital.


14/79

Rolul bugetului de stat este pus în

eviden"ă de modalită"ile dee'ercitare a func"iilor finan"elorpublice. 0l este considerat uninstrument prin care se realizeazăalocarea şi redistribuirea resurselor

şi care prezintă utilitate în procesulreglării activită"ii economice şi

sociale


15/79


16/79

!nualitatea este primul principiubugetar aplicat în practică care s%amen"inut de%a lungul timpului, decicon"inutul tradi"ional a fost uneori

reconsiderat din ra"iuni tehnice legatede asigurarea stării de echilibru sau dincauze economice referitoare, mai ales,

la finan"area cheltuielilor de investi"iicare necesită alocarea resurselor pe

intervale mai mari de un an.


17/79

&n +.1. anul bugetar coincide cu

anul calendaristic. 0'ecu"iabugetară se încheie la 2)

decembrie. 3rice venit neîncasat şiorice cheltuială neefectuată pnă la2) decembrie se va încasa sau seva plăti în contul bugetului anuluiurmător.


18/79

4niversalitatea este principiulpotrivit căruia veniturile şi

cheltuielile publice trebuie să fie înscrise în buget în sumele lor

totale, fără omisiuni şi fărăcompensări reciproce.


19/79

!ceastă regulă a bugetului brut sebazează pe necesitatea înscrierii

în buget a veniturilor şi cheltuielilor

statului în sume brute sau totale.Scopul urmărit de acest principiu

este de a facilita controlul financiar,interzicnd compensarea întrecheltuieli şi venituri proprii.


20/79

#rincipiul unită"ii bugetare presupune

înscrierea tuturor veniturilor şi cheltuielilorstatului, în sumele lor globale, într%unsingur document.

!ceasta conduce la elaborarea unui bugetcare oferă informa"ii de ansamblu privindresursele publice şi utilizarea lor, permite

aprecierea importan"ei relative adiverselor categorii de venituri şi cheltuielişi facilitează nivelul soldului general al

bugetului prevăzut pentru anul următor.


21/79

4nitatea bugetului este asiguratăprin intermediul sistemuluiconturilor na"ionale, în cadrul

căruia conturile administra"ieipublice grupează att cheltuielileşi veniturile statului, ct şi pe celeaferente colectivită"ilor locale şibugetului asigurărilor sociale.


22/79

5erogările de la principiul unită"ii

bugetare se referă la elaborarea, pelngă bugetul de stat, a unor bugeteane'e şi conturi speciale de trezorerie.

-egea rectificativă a bugetului şimodalită"ile de repartizare a creditelor

bugetare aprobate sunt considerate, deasemenea, e'cep"ii de la principiulunită"ii bugetare.


23/79

otodată, prezentarea actuală abugetului fără a fi detaliate

autoriza"iile de credite bugetarepnă la nivel de capitole, este

considerată a fi o îndepărtare de laregula unită"ii bugetare.


24/79

0'cep"iile de la principiul unită"ii

bugetare sunt reprezentate debugetul asigurărilor sociale, debugetele fondurilor speciale, debugetele ane'ă şi de bugeteleautonome întocmite de institu"ii şi

regii publice, care trebuie să%şiacopere cheltuielile din venituriproprii.


25/79

6erin"a principiului neafectăriiveniturilor bugetare rezidă înfaptul că veniturile încasate labuget se depersonalizează, astfel

înct veniturile în totalitatea lor se

utilizează pentru acoperireatuturor cheltuielilor.


26/79

#rincipiu interzice ca un anumit

venit bugetar să fie afectatacoperirii unei anumite cheltuieli,

deoarece nu se poate realiza oconcordan"ă deplină între mărimeaunui venit şi nivelul cheltuielilor ceurmează a fi finan"ate pe seamavenitului special afectat.


27/79

7eniturile cu afecta"ie specială, fie că

depăşesc necesarul de resurse pentruacoperirea cheltuielii respective, ceeace conduce la o folosire nera"ională a

fondurilor, fie că sunt insuficiente,ceea ce influen"ează posibilitatea

realizării ac"iunii respective dinfondurile de resurse băneşti alebugetului de stat.


28/79

&n practică se înregistrează frecventeabateri şi de la acest principiu.!baterile de la principiul unită"ii bugetarereprezintă, în acelaşi timp, şi abateri de laregula neafectării veniturilor!stfel, pentru finan"area unor servicii alestatului sunt scoase în afara bugetuluiordinar venituri care provin din anumitesurse, acestea fac obiectul unor bugetee'traordinare, ane'e, autonome sau conturispeciale de trezorerie.


29/79

Specializarea bugetară reprezintă principiul

potrivit căruia veniturile bugetare trebuie săfie înscrise în buget şi aprobate de către#arlament pe surse de provenien"ă, iar

creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.#rin credit bugetar se în"elege suma limită,înscrisă în bugetul de stat şi aprobată de

puterea legislativă, pnă la care se potefectua plă"i în contul fiecărei cheltuielipublice.

# t t l i l ti ă ă tă


30/79

#entru ca puterea legislativă să poată aveao imagine clară asupra bugetului de stat

este necesar ca veniturile şi cheltuielile săfie înscrise în buget după o schemă unitară.

8ruparea veniturilor şi cheltuielilor într%oanumită ordine şi pe baza unor criteriiprecis determinate poartă denumirea de

clasifica"ie bugetară.6lasifica"ia bugetară trebuie să fie astfelconcepută înct să grupeze veniturile după

provenien"ă, iar cheltuielile pe destina"ia lor


31/79

3 altă cerin"ă se referă la faptul că

schema respectivă trebuie să fiesimplă, concisă şi clară, pentru a fi în"eleasă cu uşurin"ă de to"i cei

chema"i să e'amineze bugetul.


32/79

6lasifica"ia bugetară trebuie să ofere oimagine clară în legătură cu sursele deprovenien"ă a veniturilor şi să permităidentificarea impozitelor directe, iar în cadrulacestora, a impozitului pe veniturilepersoanelor fizice şi a impozitului pe profit,să eviden"ieze nivelul impozitelor indirectepercepute la vnzarea bunurilor de largconsum în mod distinct fa"ă de celelaltecategorii de bunuri şi să reflecte veniturilecu caracter e'traordinar.


33/79

0chilibrul bugetar se referă att la

întocmirea unor bugete balansate,ct şi la păstrarea echilibrului înperioada de e'ecu"ie a bugetului.

!cest principiu strict a fost, în modprogresiv, abandonat sub impactuleconomiei reale care nu asigură unrandament fiscal suficient pentruacoperirea cheltuielilor publice

anuale


34/79

#rincipiul echilibrului nu putea fi respectat,ceea ce a determinat recurgerea la diferitepractici cum ar fi( întocmirea a două bugete,unul ordinar echilibrat şi altul e'traordinardeficitar, ce putea fi echilibrat pe seamaveniturilor provenind din împrumuturi şiemisiune bănească în 8ermania/,

asigurarea echilibrului prin opera"iunea de“debugetizare” în 9ran"a/ sau elaborareade bugete ciclice în Suedia şi alte "ări

scandinave/.


35/79


36/79

Fondul ecologic na-ional3 Fondul special pentru manuale3 Fondul republican de sus-inere social* a

popula-iei3 Fondurile locale de sus-inere social* apopula-iei3

Fondurile ecologice locale3

Fondul na-ional pentru sus-inerea 0tiin-ei.


37/79


38/79

#rocesul bugetar reprezintă ansamblul

ac"iunilor şi măsurilor întreprinse deinstitu"iile competente ale statului înscopul concretizării politicii financiareaplicate de autoritatea guvernamentală. 0l presupune e'isten"a unor resurse

financiare, precum şi alocarea lor înscopul furnizării către cetă"eni abunurilor şi serviciilor publice.


39/79

$nstrumentul în care îşi găsesc reflectarea toateresursele financiare publice şi cheltuielile publice

îl constituie bugetul general consolidat. !cesta cuprinde ansamblul bugetelor care

reflectă flu'urile de venituri şi de cheltuieli ale

sectorului public, şi anume( bugetul de stat,bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelelocale % care constituie, laolaltă, bugetul public

na"ional, bugetele fondurilor specialee'trabugetare/, bugetul trezoreriei statului,bugetele altor institu"ii publice cu caracter

autonom.


40/79

0tapele consecutive ale

procesului bugetar se referă la(: elaborarea proiectului de buget;: aprobarea bugetului;: e'ecu"ia bugetului;: încheierea e'ecu"iei bugetului;

: controlul e'ecu"iei bugetului;: aprobarea e'ecu"iei bugetului.


41/79

). 0laborarea proiectului de buget #roiectul de buget esteelaborat de 8uvern, prin

subsistemul institu"iilor publice

aflate în structura acestuia.


42/79

Importantă este elaborarea proiectului debuget în raport cu rezultatele obţinute în

domeniile economico-sociale finanţate de labuget. În acest scop, este necesară structurarea

cheltuielilor fiecărei agenţii guvernamentalepe programe specifice atribuţiilor acesteia,precum şi formularea de criterii concrete deperformanţă, adaptate la particularităţilefiecărui sector de activitate, pentru evaluareaeficienţei, eficacităţii şi economicităţiiprogramelor cu finanţare bugetară şi pe

ansamblul bugetului. 3dată finalizat proiectul de buget se


43/79

3dată finalizat, proiectul de buget seconcretizează într%un pachet de documente

care constă în(). e'punerea de motive şi proiectul legiibugetului de stat care poate cuprinde un

raport privind evolu"iile economice dinanul curent în plan mondial şi na"ional şiprincipalele coordonate şi prevederi ale

politicii financiare, monetare, valutare şicomerciale, reflectate în proiectul debuget.


44/79

-a rndul său, proiectul poate con"ine, pelngă prevederi legate direct de buget

volumul veniturilor % cu detaliere pe tipuride surse, al cheltuielilor % cu defalcare pe

destina"ii/, şi unele propuneri de amendaretemporară a cadrului legislativ în materie

fiscală modificarea unor cote deimpozitare, a regimului de facilită"i fiscale

etc./ şi


45/79

*. anexele la proiectul de lege bugetară,

în care sunt reflectate structura veniturilorpe diferite categorii de impozite, ta'e şi

surse de natură nefiscală, precum şi ceaa cheltuielilor, pe agen"ii guvernamentale,

iar în cadrul acestora în raport cu

con"inutul economic al cheltuielilorcurente, din care de personal şimateriale, respectiv de capital/.


46/79

#ot constitui ane'e la proiectul delege şi bugetele veniturile,respectiv cheltuielile/ unor fonduri

speciale e'trabugetare careoperează, în general, pe un

orizont de timp determinat, înbaza unor legi specifice.


47/79

2. informaţii documentare privindmodul de fundamentare a bugetului ,

care sunt utile forului legislativ cuocazia analizei şi dezbaterilor învederea aprobării proiectului de

lege privind bugetul de stat.


48/79


49/79

5erularea etapei este determinată

de modul de organizare a#arlamentului unicameral saubicameral/.

Se pot întlni situa"ii în care celedouă camere ale #arlamentului

dispun de drepturi diferen"iateprivind formularea de amendamentela proiectul de buget.

n #arlament proiectul de buget parcurge


50/79

n #arlament proiectul de buget parcurgeurmătoarele etape(

: prezentarea de către primul ministru sauministrul finan"elor/ a raportului pe margineaproiectului de buget în plenul #arlamentului;

: e'aminarea proiectului de buget în comisiile

permanente ale #arlamentului structurate pedomenii, cum ar fi( educa"ia, cultura, ocrotireasănătă"ii, amenajarea teritoriului şi protec"iamediului, apărare şi siguran"ă na"ională,agricultură, industrie şi transporturi etc./;

: analiza şi aprobarea acestuia în comisia despecialitate a legislativului, adică cea de buget,

finan"e şi bănci.


51/79


52/79

2. 0'ecu"ia bugetului

constă în încasarea veniturilorşi efectuarea cheltuielilor

aprobate de forum legislativ.

!cest proces antrenează participarea unui


53/79

!cest proces antrenează participarea unuinumăr foarte mare de operatori bugetari(

: aparatul fiscal cu toate structurile sale centraleşi teritoriale;: institu"iile bugetare, de la ministere şi alte

agen"ii guvernamentale şi pnă la institu"iilepublice operative şcoli, spitale, muzee, teatre,unită"i militare, instan"e judecătoreşti etc./;

: unită"i administrativ%teritoriale şi alte entită"i

publice care primesc transferuri de la bugetulde stat;: organiza"ii interna"ionale care primesc de la

sau transferă la buget sume de bani etc.


54/79

+esponsabilitatea e'ecu"iei

bugetare revine 8uvernului, care,prin institu"iile sale componente,trebuie să%şi dovedească

capacitatea de administrare att aprocesului de colectare la un nivel

ct mai ridicat a veniturilor, ct şi aprocesului de utilizare eficientă aaloca"iilor bugetare.

#revederile bugetare privind veniturile


55/79

#revederile bugetare privind veniturilereprezintă limite minime de realizat, cu

e'cep"ia veniturilor din împrumuturi,care constituie limite ma'ime de atins.-a rndul lor, cheltuielile bugetare

aprobate prin lege reprezintă limitema'ime, ce nu pot fi depăşite,

institu"iile publice care e'ecută bugetulfiind obligate să respecte întocmaidestina"iile stabilite pentru fiecare

aloca"ie bugetară &ncasarea veniturilor cuvenite


56/79

&ncasarea veniturilor cuvenitebugetului şi, respectiv, efectuarea

plă"ilor de la buget se efectuează fieprintr%o institu"ie specializată aflată

în subordinea 1inisterului9inan"elor trezoreria statului/, fieprin sistemul băncilor comerciale,

pe bază de conven"ii privindprestarea de servicii, încheiate între

acestea şi 1inisterul 9inan"elor 'ecu a ven ur or uge are se rea zeaz


57/79

'ecu a ven ur or uge are se rea zeazprin aparatul fiscal al 1inisterului 9inan"elor

şi constă în derularea mai multor faze

procedurale succesive. &n cazul impozitelor directe fazele e'ecu"iei

bugetare sunt următoarele(

: aşezarea,: lichidarea,

: emiterea titlului de percepere efectivă aimpozitului,: perceperea impozitului.


58/79

!şezarea impozitului reprezintăidentificarea şi dimensionarea

materiei impozabile a uneipersoane fizice sau juridice,care, potrivit legilor fiscale, intră

sub inciden"a impozitării.


59/79

-ichidarea constituie determinareacuantumului impozitului aferentmateriei impozabile în raport cucotele de impozit şi alte condi"ii

prevăzute de lege. #e baza acestordate se procedează la deschiderearolului fiscal al persoanei fizice sau

juridice respective, în care se înscriesuma datorată debitul/ de persoana

în cauză.


60/79

0miterea titlului de percepere a

impozitului constă în înscriereacuantumului impozitului respectiv

într%un document titlul de încasare, ordinul de încasare/, înbaza căruia se autorizează

perceperea unui anumit venitbugetar.

#erceperea impozitului constă în încasarea


61/79

#erceperea impozitului constă în încasareaefectivă a sumei datorate către debitor.

Specific acestei faze, este urmărirea, lacare se recurge, inclusiv prin metodaexecutării silite, atunci cnd contribuabilii

nu%şi achită obliga"iile în termenele stabilitede lege.&n unele cazuri, procedura urmăririi se poate

concretiza şi în ipotecarea bunurilor aflateîn proprietatea debitorilor , 1inisterul9inan"elor fiind reprezentantul statului în

litigii de această natură


62/79

#entru impozitele indirecte ca şi pentrucelelalte venituri bugetare, e'istăproceduri specifice de e'ecu"ie. &n e'ecu"ia practică a veniturilor

bugetare, fazele de naturăadministrativă aşezarea, lichidarea,emiterea titlului de percepere a

impozitului/ sunt delimitate institu"ionalde opera"iunea de percepere încasare

efectivă/ a impozitelor.


63/79

#rimele trei faze sunt e'ecutate de

organele cu atribu"ii fiscale, iaropera"iunea de încasare de cătreorganele trezoreriei statului.

$nstitu"ia specializată înadministrarea veniturilor este

denumită Serviciul de venituriinterne, aflat în structura1inisterului 9inan"elor.

espec area es na e ş a cuan umu u


64/79

espec area es na e ş a cuan umu uaprobat pentru fiecare categorie de

cheltuieli bugetare impune, în e'ecu"ie,parcurgerea unor faze proceduralesuccesive pentru fiecare aloca"ie

bugetară, după cum urmează( : angajarea,: lichidarea,

: ordonan"area,: plata.


65/79

!ngajarea reprezintă decizia caregenerează obliga"ia unei institu"ii

bugetare de a plăti a anumităsumă de bani către furnizoriidiferitelor bunuri şi servicii

publice.


66/79

-ichidarea reprezintă faza în care

institu"ia publică constată şirecep"ionează furnizarea bunurilor

şi


67/79


68/79

6on"inutul contului de e'ecu"ie bugetară estedif it î t t d d id "ă b t ă


69/79

" " gdiferit în raport cu metoda de eviden"ă bugetarăadoptată de autorită"ile guvernamentale privind

durata e'erci"iului bugetar. !stfel, se poate utiliza: sistemul de e'erci"iu, în care contul de e'ecu"iebugetară cuprinde totalitatea opera"iunilor care privescanul bugetar respectiv, chiar dacă unele dintre

acestea % încasarea unor venituri şi


70/79

&ntocmirea contului de e'ecu"iebugetară se face de către1inisterul 9inan"elor, pe baza

dărilor de seamă contabile şi aconturilor privind e'ecu"ia de

casă a bugetului, elaborate defiecare institu"ie publică.

? 6ontrolul e'ecu"iei bugetului


71/79

?. 6ontrolul e'ecu"iei bugetului

$nstitu"ia supremă de control alfinan"elor publice poartă denumireade Curte de Conturi. !ceasta este

o institu"ie publică e'terioară8uvernului, care func"ionează înmod autonom, după legea proprie

de organizare, pe lngă forullegislativ.

6 t d 6 t i f t ă l fi


72/79

6urtea de 6onturi efectuează la fiecareinstitu"ie publică controlul ulterior,

viznd legalitatea şi realitatea datelorcuprinse în acest document.

6urtea de 6onturi verifică eficien"a,eficacitatea şi economicitatea e'ecu"ieibugetare, pronun"ndu%se şi asupra

calită"ii gestiunii banilor publici la nivelulfiecărei institu"ii şi pe ansamblul

bugetului.


73/79

-a încheierea verificărilor efectuate

prin structurile sale func"ionale,dacă nu se constată nelegalită"i şi

prejudicii aduse fondurilor publice,6urtea de 6onturi emite actul dedescărcare de gestiune a

conducătorului ordonatorului decredite/ fiecărei institu"ii publice.


74/79


75/79


76/79

@. !probarea e'ecu"iei bugetului

1ai înti are loc analiza contului dee'ecu"ie bugetară în comisiile

permanente reunite de buget%finan"e ale forului legislativ, iar apoise dezbate în plenul #arlamentuluiproiectul de -ege privind aprobarea

contului de e'ecu"ie bugetară.


77/79


78/79

&n continuare, se trece la discutarea pe

articole, a proiectului legii privind aprobareacontului de e'ecu"ie bugetară. &n con"inutulsău, pe lngă articolele privind aprobarea

contului respectiv, se pot introduceprevederi referitoare la continuareaverificării de către 6urtea de 6onturi a

anumitor aspecte ale e'ecu"iei bugetare şila raportarea către #arlament a constatărilorrezultate şi a măsurilor legale aplicate.


79/79

7otul final favorabil asupraproiectului de lege privind

aprobarea contului de e'ecu"iebugetară marchează încheierea

etapelor procesului bugetar.

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	victor
View:	213 times
Download:	0 times

Bugetul-public-si-procesul-bugetar.ppt

Documents