1

2

Cuprins

Introducere............................................................................................................................................................. 5

1. Ora ul Mără e ti, membru în parteneriatepentru investi ii i dezvoltareș ș ș ț ș ................6

2. Rela ii de cooperare consolidate în cadrul Zonei Metropolitaneț ..................................10

Justificare................................................................................................................................................ 10

Componen a ZMFț ................................................................................................................................11

Beneficiile prezen ei ora ului Mără e ti în Zona Metropolitanăț ș ș ș .................................12

3. Ac iuni de dezvoltare locală a ora elor mici finan ate prin LEADERț ș ț .........................13

4. Sprijinirea promovării unei dezvoltări durabile prin regenerarea i revitalizareaș urbană.................................................................................................................................................................... 16

3

4

Introducere

Ora ul Mără e ti adoptă ș ș ș Strategia de Dezvoltare Durabilă care permiteconstruirea obiectivelor strategice pe baza nevoilor reale de dezvoltare identificate ale spa iului urban, asigurând în acela i timp consensul asupra priorităţilorț ș de dezvoltare ale judeţului Vrancea.

Studiile, sondajele i analiza-diagnostic efectuate în ora ul Mără e ti descriuș ș ș ș consecin ele sociale i economice, punctele slabe i punctele tari ale mediului privat iț ș ș ș ale condi iilor din teritoriu, dar i amenin ările i oportunită ile de dezvoltare. ț ș ț ș ț

Principiile directoare care au stat la baza planificării i formulării strategieiș

5

Echilibru între resursele naturale folosite în dezvoltarea teritoriului;Dezvoltarea spațială a teritoriului ținând cont de organizarea teritorială a cererii și ofertei de mobilitate;Echilibru între succesul economic și calitatea vieții;Guvernanța locală este un factor-cheie în îmbunătățirea climatului investițional local;Creșterea economică este echilibrată cu cerințele sociale și de mediu;Colaborarea dintre guvernanța locală, mediul privat și societatea civilă este un element cheie în susținerea progresului economic;Planificarea strategică este un proces integrat holistic, asumat la nivel teritorial;Strategia determină principalele direcții de dezvoltare economică, dar nu o controlează;Îmbunătățirea economică se adresează întregului mediu de afaceri, nu numai întreprinderilor micro-, mici și mijlocii;Protecția și sprijinul pentru întreprinderile existente este la fel de importantă ca și atragerea de noi afaceri, în care acestea acționează ca un instrument foarte bun de marketing pentru promovarea climatului de afaceri local;Dezvoltarea de angajare cu ajutorul resurselor interne este mai importantă decât crearea de noi locuri de muncă prin folosirea factorilor externi;Stabilirea de parteneriate public-private atât la nivelul guvernanței locale, în procesul de luare a decizilor privind dezvoltarea și planificarea teritorială, cât și în îmbunătățirea economiei locale, prin atragerea de investitori străini și realizarea unor parteneriate cu mediul privat local;Sectorul privat este principalul generator de dezvoltare economică.

1. Ora ul Mără e ti, membru în parteneriatepentru investi iiș ș ș ț i dezvoltareș

În vederea realizării unei DEZVOLTĂRI SPA IALE ECHILIBRATE i COERENTE, esteȚ ș necesară adoptarea de măsuri cu aplicabilitate i adresabilitate la nivel teritorial. Acestș scop poate fi atins numai printr-o COOPERARE TERITORIALĂ EFICIENTĂ, respectiv prin angrenarea în procesul dezvoltării a tuturor factorilor i partenerilor publici interesa i.ș ț

Pornind de la nevoile actuale ale popula iei, resursele disponibile i experien eleț ș ț acumulate, ora ul Mără e ti a demarat realizarea documentelor necesare pentruș ș ș crearea unui concept de dezvoltare teritorială având la bază o gândire integrată, care vizează schimbarea structurii economice, rate mai mari de ocupare i crearea unuiș mediu pentru dezvoltarea generală accelerată.

Din cauza crizei i în situa ia bugetelor publice tot mai restrânse, lucrurile nu pot fiș ț tratate ca până acum. Este important să se ob ină un maxim de eficien ă din ini iativeleț ț ț existente i să se asigure alinierea acestora la nevoile locale. ș

Propunerile Uniunii Europene insistă asupra coordonării între ini iativele locale,ț aceasta fiind posibilă în multiple moduri i niveluri – incluzând propunerile de finan areș ț comună:

Regulamenul FSE este foarte precis în ceea ce prive te sus inerea ideiiș ț de a reuni actorii locali pentru a atinge obiectivele programului Europa 2020 – mobilizarea actorilor locali i regionali este necesară pentru aș implementa strategia Europa 2020 i obiectivele sale.ș Pentru a implica în mod activ autorită ile locale i regionale, ora ele, partenerii sociali iț ș ș ș organiza iile non-guvenramentale în implementarea strategiilor, ț se recomandă utilizarea pactelor teritoriale, a ini iativelor locale pentruț

omaj i incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală subș ș responsabilitatea comunită ii i strategiile de dezvoltare urbană auto-ț șsustenabilă – Reg. UE 1304/2013 privind Fondul Social European, 23

Este nevoie de o nouă viziune ce explorează modalită ile de utilizare a resurselorț pentru:

crearea de locuri de muncă, dar i atingerea unor obiective pe termen scurtș i lung apărute datorită crizei;ș

crearea unei sinergii în design-ul i implementarea strategiilor;ș identificarea modalită ilor prin care parteneriatele î i pot uni for ele fără a-ț ș ț

i delăsa interesele;ș definirea limitelor locale adecvate pentru problemele adresate.

6

O posibilitate de asociere pentru sus inerea ”guvernan ei locale” este reprezentată deț ț constituirea unui PACT TERITORIAL1. Conceptul este fundamentat pe crearea unui observator al dezvoltării durabile a teritoriului integrat i func ionarea acestuia caș ț un dispozitiv strategic de monitorizare.

PACTUL este ”o altfel de guvernan ă”ț care vizează distribuirea puterii în spa iulț public printr-o negociere a autorită ii i o abordare incrementală a deciziei în re eleț ș ț parteneriale:

parteneriat social: institu ii locale i centrale – patronate – sindicate,ț ș parteneriat public-privat: parteneri publici asocia i (autorită ile publiceț ț

locale) – mediul privat, parteneriat civic: parteneri publici asocia i (autorită ile publice locale) –ț ț

societatea civilă.

Conceptul propus urmăre te să se asigure că cel pu in 50% din voturile de decizieș ț sunt date de parteneri care nu sunt autorită i publice. Acest lucru este menit săț eviden ieze recomandările europene care prevăd ca „la nivel decizional, atât sectorulț public, definit astfel prin lege, cât i oricare grup local de interese nu poate reprezentaș mai mult de 49% din dreptul de vot”.

Există un acord comun în privin a poverii administrative ce a devenit preaț apăsătoare i afectează în mod dispropor ionat micile parteneriate ce operează cu unș ț buget limitat. Cerin ele pot duce la întârzieri, inflexibilitate, iar personalul poate fi distrasț de la sarcina de a încuraja i dezvolta proiecte de calitate. Parteneriatele locale trebuie săș ac ioneze într-o manieră corectă i transparentă pentru a controla riscurile. ț ș

PACTUL, împreună cu alte structuri locale i/sau orice altă parte interesată,ș participă pentru realizarea de activită i i proiecte de interes comun specificeț ș teritoriului integrat. Domeniul prioritar al interesului comun este SUS INEREAȚ ECONOMIEI LOCALE ca motor al dezvoltării durabile a jude ului. PACTUL sus ineț ț formele inovatoare de colaborare ce au poten ial de a genera rezultate tot mai eficiente.ț

1Pactul Teritorial este poate fi o structură asociativă înfiin ată la nivelul jude ului Vrancea. Aceasta vaț ț avea caparteneri CJ Vrancea, autorită i publice locale (municipii, ora e i comune), societă i comerciale iț ș ș ț ș ONG-uri. Scopul Parteneriatului îl reprezintă dezvoltarea spa ială durabilă i integrată a teritoriului iț ș ș identificarea tuturor resurselor pentru realizarea unor proiecte comune.

7

Diferitele forme de asociere a autorită ilor teritoriale, în colaborare cu reprezentan iț ț ai mediului privat i societatea civilă oferă posibilitatea creării unui spa iu unitar iș ț ș echilibrat bazat pe dezvoltarea durabilă a localită ilor, precum i a regiunii în domeniiț ș comune de interes.

Nivelurile locale de guvernare din jude ul Vrancea, au încheiat un acord prin careț păr ile semnatare, de forma ”Partenerilor Publici Asocia i”,ț ț se angajează să coordoneze şi să-şi sincronizeze agendele politice pentru a-şi concentra eforturile şi resursele financiare în favoarea obiectivelor şi ţintelor identificate la nivelul fiecărei localită i,ț precum i cele ale Strategiei Europa 2020.ș

Autorită ile publice locale, în calitate de reprezentan i ai localită ilor, au convenitț ț ț asupra asocierii sub forma unei Asocia ii de Dezvoltare Intercomunitară numită „Speran aț ț Vrancei . Din asocia ie fac parte următoarele localită i: jude ul Vrancea, municipiul‟ ț ț ț Foc ani, municipiul Adjud, ora ul Mără e ti, ora ul Panciu, ora ul Odobe ti.ș ș ș ș ș ș ș

Asocia ia are ca scop „recunoa terea interdependen ei dintre zonele urbane printr-oț ș ț guvernan ă integrată i o planificare bazată pe un amplu parteneriat, prin realizarea unorț ș proiecte integrate de dezvoltare, de intres local sau regional i prin furnizarea în comun aș unor servicii publice pentru stimularea competitivită ii economice i sprijinirea cre teriiț ș ș prosperită ii teritoriului i a bunăstării cetă enilor acestuia.ț ș ț ‟2

Prin constituirea Asocia iei se urmăre te:ț ș2Actul Constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Speranța Vrancei‟

8

Cre terea coeziunii economico-sociale a unită ilor administrativ teritorialeș ț membre;

Dezvoltarea capacită ii de a furniza orientări strategice pentru dezvoltareaț zonei prin integrarea dimensiunii teritoriale în cadrul politicilor de dezvoltare la toate nivelurile de guvernare;

Asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 în conformitate cu principiile coeziunii teritoriale;

Crearea unui cadru institu ional bazat pe principiul participativ în vedereaț elaborării unei Strategii de Dezvoltare Durabilă a teritoriului, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local în scopul valorificării poten ialului endogen i al specificită ii identitare locale a teritoriului;ț ș ț

Crearea unor mecanisme inovatoare de sprijinire i promovare a dezvoltăriiș durabile a teritoriului, precum instrumentele recomandate de UE prin Regulamentul nr. 1303/2013: Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitateacomunită ii (art.32), Investi ia teritorială integratăț ț (art.36), Instrumente financiare (art.37), Parteneriatul Public-Privat (art.2, alineat 24), cât i alte mecanisme inovatoare aplicabile teritoriului;ș

Crearea cadrului institu ional i a unor mecanisme financiare de sus inere aț ș ț economiei locale;

Promovarea teritoriului integrat i a valorilor proprii identitare în cadulș unei Strategii de Marketing teritorial prin care să se valorifice resursele atractivită ii teritoriului;ț

Promovarea unei economii locale inovative pentru sus inerea coeziuniiț teritoriale, prin crearea propriilor mecanisme i instrumente financiare i aș ș unui centru de resurse pentru dezvoltarea locală.

Dezvoltarea teritorială presupune dezvoltarea policentrică i echilibrată a jude ului,ș ț dezvoltarea economică, a arealelor urbane, periurbane i rurale, protec iei mediuluiș ț înconjurător, modernizării i extinderii infrastructurii, cultivarea spirituluiș întreprinzător i construirea de capacită i locale puternice, precum i a serviciilorș ț ș oferite cetă enilor în vederea cre terii bunăstării acestora i a prosperită ii localită ilor.ț ș ș ț ț

9

2. Rela ii de cooperare consolidate în cadrul Zoneiț Metropolitane

În vederea ob inerii unui acces la instrumente mai performante pentru dezvoltareaț economică locală, municipiul Foc ani a decismodernizarea sistemului administrativș local prin dezvoltarea unei zone metropolitane. Constituită ca organiza ie asociativă,ț ZONA METROPOLITANĂ FOC ANI este compusă din mai multe unită i administrativ-Ș țteritoriale din zona de influen ă a municipiului (inclusiv municipiul Tecuci), din careț face parte i ora ul Mără e ti. ș ș ș ș

Justificare

Realizarea unei dezvoltări spa iale echilibrate i coerente necesită adoptarea deț ș măsuri cu aplicabilitate i adresabilitate la nivel teritorial. Acest scop poate ș fi atins numai printr-o cooperare teritorială eficientă, respectiv prin angrenarea în procesul dezvoltării a tuturor factorilor i partenerilor publici interesa i.ș ț

Necesitatea constituirii Zonei Metropolitane Foc ani este sus inută de următoareleș ț avantaje:

o serie de probleme strategice de dezvoltare urbană pot fi tratate numai la nivel de zonă metropolitană, în scopul dezvoltării produc iei, a schimburilorț de bunuri, astfel încât să fie evitate blocajele cauzate de localismul excesiv;

constituirea zonei metropolitane facilitează dezvoltarea integrată a teritoriului la nivel regional, astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre centru i zonele limitrofe provocate de dispersare,ș marginalizare, izolare în planul structurilor demografice, sociale iș economice, dezechilibrele legate de transportul în comun, finan areaț infrastructurii, rezervele de spa iu pentru locuit i comer , pentruț ș ț îmbunătă irea calită ii vie ii comunită ilor;ț ț ț ț

identificarea unor tendin e comune de dezvoltare i cooperare a localită ilorț ș ț din zona de influen ă a municipiului Foc ani, crearea de noi forme deț ș organizare institu ională i de administra ie, de reprezentare a intereselorț ș ț la nivel extern, conduc la întărirea capacită ii a ezărilor din zonaț ș metropolitană de a face fa ă concuren ei cu regiunile învecinate;ț ț

oportunitatea implementării politicilor de dezvoltare i amenajare aș teritoriului printr-un management eficient i performant, asigurat de nouaș structură institu ională ce va avea ca scop administrarea zoneiț metropolitane.

10

Componen a ZMFț

Pentru definitivarea partenerilor din ZMF se va realiza un Plan al dezvoltării spa iale,ț prin care se va identifica mecanismul de func ionare complementară a arealelor urbane,ț periurbane i rurale, astfel încât împreună, prin sprijin reciproc, să contribuie la dezvoltareaș teritoriului. Studiul va lua în considerare municipiul Foc ani, ora ele Odobe ti, Panciu iș ș ș ș Mără e tiș ș , precum i comunele aflate în proximitatea acestora, dar nu mai departe de 30ș de km fa ă de municipiul Foc ani. Având în vedere raza de influen ă a acestuia în partea deț ș ț nord–est, se vor lua în considerare i municipiul Tecuci împreună cu comunele din jude ulș ț Gala i, aflate în rela ie de cooperare cu jude ul Vrancea. ț ț ț

Entită ile administrative din Zona Metropolitană Foc ani vor coopera în scopul:ț ș

îmbunătă irii calită ii vie ii în egală măsură pe tot teritoriul metropolitan;ț ț ț cre terii competitivită ii economice a tuturor localită ilor componente, fa ăș ț ț ț

de regiunile din proximitate; consolidării identită ii locale;ț promovării valorilor comunită ilor locale;ț cre terii accesului la resurse;ș asigurării cooperării pentru a dezvolta infrastuctura regională; echilibrării structurii spa iale a ariei metropolitane.ț

11

Beneficiile prezen ei ora ului Mără e ti în Zona Metropolitanăț ș ș ș

accesarea (prin asociere) a fondurilor europene destinate dezvoltării regionale; fonduri bugetare mai mari; cre terea competitivită ii economice;ș ț cre terea atractivită ii zonei pentru investitori (generează crearea locurilorș ț

de muncă, scăderea omajului i a tinerilor neangaja i);ș ș ț îmbunătă irea infrastructurii tehnico-edilitare i de transport;ț ș îmbunătă irea calită ii vie ii i cre terea nivelului de trai al popula iei;ț ț ț ș ș ț dezvoltarea urbană durabilă.

12

3. Ac iuni de dezvoltare locală a ora elor miciț ș 3 finan ate prinț LEADER

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunită ii reprezintă unț mecanism inovator de finan are pentru reducerea numărului persoanelor aflate în riscț de sărăcie i excluziune socială, prin implementarea de măsuri integrate, cu accent peș comunită ile marginalizate. CLLD are aplicabilitate pentru zonele care au atâtț componente urbane, cât i rurale (sate componente).ș

Complementarinvesti iilor CLLD implementate prin Programul Opera ionalț ț Regional i Programul Opera ional Capital Uman, investi ii orientate spre comunită ileș ț ț ț marginalizate vor fi i cele na ionale de tip LEADER (Legături între ac iunile deș ț ț dezvoltare a economiei rurale), din Programul Na ional de Dezvoltare Rurală. ț

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunită ii (CLLD) reprezintă oț modalitate de implementare ce permite partenerilor locali să elaboreze strategia de dezvoltare rurală, în baza analizei nevoilor i priorită ilor specifice teritoriului.ș ț

Nu există până în prezent o defini ie unică, unanim acceptată, pentru delimitareaț zonelorrurale. Percep iile cu privire la ce ar trebui ( i ce nu ar trebui) să fie ruralul iț ș ș care suntcaracteristicile sale de bază au variat în timp i spa iu. Astfel, defini ia spa iuluiș ț ț ț rural diferă de lao ară la alta în func ie de condi iile concrete ale fiecărui stat. Pentruț ț ț Franţa spaţiul rural esteacel teritoriu cu densitate slabă a populaţiei, cu aşezări mici şi mijlocii, unde predominăproducţia agricolă iar elementele spaţiului se găsesc în stare pură; în Belgia este reprezentat deteritoriul naţional minus ceea ce este urbanizat, respectiv ceea ce constituie localităţile şiactivităţile industriale; în Germania este alcătuit din acele teritorii ce se găsesc în afara zonelorde mare densitate.4

Cu toate acestea există o serie de elemente caracteristice valabile în definirea spa iuluițrural peste tot în lume, cum ar fi:

densitatea slabă a populaţiei; aşezări de dimensiuni mici şi mijlocii; ponderea dominantă a agriculturii, silviculturii, pescuitului în cadrul

activită ilordesfă urate;ț ș prezen a activităţilor de prelucrare primară a produc iei rezultate din acesteț ț

trei ramuri.

3Orașe mici = orașe care nu depășesc 20.000 de locuitori4Studiu privind stabilirea potentialului socio-economic al zonelor rurale, http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/studiu-potential-socio-economic-zone-rurale.pdf

13

Ca o excep ie, tot în spa iul rural mai pot intra i teritorii de mare densitate, darț ț ș situate înafara zonelor urbane.Mai cunoscute la nivel interna ional, chiar dacă nuț neapărat universal acceptate iutilizate, sunt defini iile propuse de Consiliul Europei iș ț ș Organiza ia pentru Cooperare iDezvoltare Economică (OCDE), două dintre cele maiț ș reprezentative institu ii de interes general.ț

Consiliul Europei, în recomandarea nr. 1296/1996 cu privire la Carta Europei, define tespa iul rural caș ț ”o zonă interioară sau de coastă (un teren continental sau litoral) reprezentată deteritorii cu sate i ora e miciș ș , în care cea mai mare parte a terenurilor sunt utilizate pentru:

agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit; activităţi economice şi culturale ale localnicilor(artizanat, industrie, servicii etc.); amenajarea de zone neurbane de distracţii (inclusiv rezervaţiinaturale) şi alte utilizări (cu excep ia celor de locuit).ț

Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economică (OCDE) în schimb, folose teț ș ș unsingur criteriu în acest sens, respectiv numărul de locuitori pe kilometru pătrat. Astfel, suntconsiderate a ezări rurale si alcătuiesc spa iul rural doar acele localită i înș ț ț care densitateapopula iei nu depă e te 150 de locuitori/ km2.ț ș ș

În decursul ultimelor decenii, ările Uniunii Europene au utilizat defini ii diferiteț ț alespa iilor rural/urban. Fiind vorba însă de o structură comună, care reune te unț ș numărconsiderabil de ări, s-a sim it, cu timpul, nevoia de a uniformiza criteriile deț ț definire a ruralului i de a stabili o metodologie comună cât mai adecvată pentruș definirea acestuia. Una dintremotiva iile principale pentru un astfel de demers a fostț nevoia creării unor colec ii de datecomune i uniforme, care să constituie baza pentruț ș toate rapoartele i publica iile ComisieiEuropene.ș ț

În consecin ă, în anul 2010, Uniunea Europeană a adoptat o tipologie revizuită aț zonelorurbane/rurale, care stabile te 3 categorii de regiuni: regiuni predominant rurale,ș regiuniintermediare i regiuni predominant urbane. În elaborarea acestei metodologii s-șa pornit de la ovariantă modificată a tipologiei OECD, utilizată anterior de către Comisia Europeană. Principaleleelemente avute în vedere sunt densitatea popula iei i prezen aț ș ț unor centre urbane mari(inclusiv ponderea acestora în popula ia totală aț regiunii).România nu a adoptat încă această tipologie, având în continuare propria metodologie dedefinire a spa iului rural. Astfel, pentru PNDR 2017-2020 se va menţineț definiţia utilizată înperioada de programare 2007-2013.

Teritoriul României este împărţit din punct de vedere administrativ în sate, comune,oraşe, municipii şi judeţe. Dintre acestea satul i comuna sunt specificeș spa iului rural. Satul estecea mai mică unitate teritorială, având caracteristicileț aşezărilor de tip rural. Relevante în definirea spa iului rural sunt următoareleț documente legislative:

Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional -Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, cu completările ulterioare;

14

Legea nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privindaprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua delocalităţi;

Legea 106/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului na ional — Sec iuneaț ț a IV-a — Re eaua de localită i;ț ț

Legea nr. 264/2011 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Legea administraţiei publicelocale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 351/2001 privindaprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua delocalităţi;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor i dezvoltării rurale, alș ministruluiadministra iei i internelor i al ministrului integrării europeneț ș ș nr. 173/160/93/2004privind definirea i caracterizarea no iunii de spa iuș ț ț rural (abrogat prin Ordinul 43/610din martie 2005),Ordinul 143/610 din martie 2005 privind definirea i caracterizarea spa iului rural.ș ț

Având în vedere faptul că ora ul Mără e ti este un ora mic cu .. sate aprtinatoareș ș ș ș si cu o popula ie ce nu depă e te 20.000 de locuitori, va putea realiza proiecte ce vor fiț ș ș finantate prin Programul Operational pentru Dezvoltarea Rurala 2014-2020. Totodata, prin intermediulinstrumentului structural FEADR, măsura 19 “Dezvoltarea locală LEADER“, va contribui la dezvoltarea GAL-urilordin zonele rurale i a ora elor mici cu oș ș popula ie de maxim 20.000 de locuitori. Ora ul Mără e ti face parte din ț ș ș ș Grupul de Ac iune Locală ț “Siretul Verde.

“Siretul Verde” este situat predominant în partea de est a judeţului Vrancea, de la nord la sud pe cursul inferior al Siretului. Teritoriul G.A.L.-ului cuprinde un număr de nouă unităţi administrativ teritoriale: oraşul Mărăşeşti (jud. Vrancea), comunele: Rugine ti, Pufe ti, Garoafa, Vânători, Bilie ti, Suraia, Vulturu (jud. Vrancea), Movileniș ș ș (jud. Galaţi). Popula ia din ora ul cuprins în GAL nu depă e te 25% din numărul totalț ș ș ș de locuitori din teritoriul GAL.

LEADER este un instrument important pentru România în reducerea dezechilibrelor economice i sociale i a disparită ilor dintre urban-rural.LEADER areș ș ț ca obiectiv dezvoltarea comunităţilor rurale ca urmare a implementării strategiilor elaborate de Grupurile de Actiune Locala (GAL), prin acţiuni specifice care vor conduce la îmbunătăţirea guvernanţei locale şi la promovarea potenţialului endogen al teritoriilor.LEADER se aplică în teritorii coerente cu o popula ie cuprinsă între 10.000 –ț 100.000 de locuitori, reprezentate de Unită i Administrativ Teritoriale - comune siț Unită i Administrativ Teritoriale - ora e mici cu o popula ie de maximum 20.000 deț ș ț locuitori. Legăturile dintre urban i rural reprezintă un instrument foarte importantș pentru dezvoltarea unei zone, vizând cre terea incluziunii sociale i reducerea sărăciei.ș ș

Prin măsura Leader se vor putea finan a proiectele de cooperare interteritorialăț între GAL-uri din România i parteneriatele de tip CLLD sau alte parteneriate, ca deș exemplu un grup de parteneri publici i priva i locali pe un teritoriu rural/urban, careș ț implementează o strategie de dezvoltare locală.

15

4. Sprijinirea promovării unei dezvoltări durabile prin regenerarea i revitalizarea urbanăș

Ora ele reprezintă principalul furnizor al serviciilor de bază pentru popula ie înș ț scopul asigurării unei calită i adecvate a vie ii.ț ț

Prin instrumentul de finan are POR, Axa Prioritară 3, Prioritatea de Investi ii 3.3,ț ț Obiectivul Specific 3.3 „Cre terea calită ii vie ii în zonele urbaneș ț ț ‟se promovează investi iile pentru regenerarea i revitalizarea urbană în scopul încurajării refolosiriiț ș terenurilor aferente zonelor urbane abandonate, vacante sau neutilizate corespunzător.

Regenerarea urbană, având ca scop îmbunătă irea calită ii mediului, dar i aț ț ș condi iilor de via ă ale cetă enilor reprezintă o modalitate eficientă prin care ora eleț ț ț ș sau anumite păr i ale acestora sunt revitalizate i reintroduse în circuitul urban.ț ș

Regenerarea i revitalizarea urbană:ș

constituie un instrument în contextul managementului utilizării durabile a terenurilor i pentru folosirea raţională a resurselor de teren.ș

contribuie la îmbunătă irea i protejarea mediului prin faptul că limiteazăț ș consumul de teren, promovează utilizarea nai eficientă a terenurilor, reduce consumul de energie i mobilitate i consolidează ora ele, permi ându-leș ș ș ț acestora să absoarbă popula ie i să se dezvolte în interiorul acestora.ț ș

reprezintă solu ia la diverse probleme legate: de degradarea spaţiuluiț construit, spa ii intravilane abandonate, calitatea mediului, ceea ceț determină o calitate a vieţii sub aşteptările majorităţii cetăţenilor.

16