I. U.
IL
r-1
ACADEMIA ROMANAEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III. TOMUL VIII. MEM. 12
FRANCMASONI SI CONSPIRATORIIN MOLDOVA
SECOLULUI AL XVIII-LEA
DE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
CVLTVRA NATIONALABUCURESTI
1928
-
L
0100-301tifis,
At 41,ktdIel
NIVAfr.01,AO/
11
3 1 0
/,3a.3i.toTECA T
1St: IONA
vent:J.. GA ...................... : ..................
lawcrre,.....,
AtAtir
'LAU .rF31
FRANCMASONI SI CONSPIRATORI IN MOLDOVASECOLULUI AL XVIII-LEA
DE
N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
,,Fedinta dela 3 Februarie 1928
Intr'o comunicatie precedenta am arAtat cum douà din miscarilecontra Domniei moldovene in secolul al XVIII-lea, aceia care adusepeirea lui Grigore-Voda-Ghica i aceia care se sfdrama de rezistentaenergicului Costachi Moruzi, sunt datorite politicianismului cetelorboieresti organisate pentru putere.
In amandoua din ele acelasi boierinas batut la falanga de GrigoreGhica 1) a fost amestecat: Iordachi Darmanescu, care el astiga spri-jinul boierului Manolachi Roma* al lui Iordachi Cantacuzino, al lo-gofatului Roset Balanescu i altor doi mari boieri, Manolachi Bogdan siIonita Cuza, pierdura capetele pentru aceasta.
Arestat la 31 Iulie st. V. 1778, inchis la odaia ispravnicului Curtii,el fu bAtut cu topuzul si la falanga. Se dovedise ea printr'un rob al luitrimesese iaftale revolutionare, in numar de douAzeci i patru, la Ben-der, si anume in geamia Pasei de Daghestan, «la cafenele si in alte parti»,corpul delictului fund trimes i la Constantinopol 2). Darmanescu fusi el judecat, «rusinat», arAtat ca dradator al patriei sale» inaintea Divanu-lui in ziva de 12/23 August. Osfinda era sA i se taie mAna i sa fieexilat.
«Dar pe urmA, induplecandu-se InAltimea Sa dupa rugaciunile unuiaaltuia dintre boieri, 1-au trimis la Ocna in chiar ziva aceia si, catre
1) InsemnArile lui Constantin Caragea, in Hurmuzaki, XIII, p. 80. Cf. ibid., p. 92.2) Ibid., p. 204.
A. R. Memoriile Sectiunii Literare. Stria III. Tom. VIII. kern. ra
c:-.LA L,iiVERSIXAAlk
tIPLI2TE:A 'IA.'. 11.
;
rr'(":, .
,e
r
-
- ,
F.
x
-
,
.
I
cari-si
2 N. IORGA 302
searl, iar10, dupa rugaciuni, i-a scazut pedeapsa i 1-au trimis tot acolo,dar la mänästire* 1).
Vieata, pe care o pot reconstitui acum, a acestui boier ajua O. se&easel i o alta origine a acestor uneltiri, atat de aspru pedepsite:pAtrunderea, i supt forma francmasoniei, a «farmasoniei», a ideilor re-volutionare apusene in Moldova din a doua jumätate a secolului alXVIII-lea.
Pe un ms. al lui Telemah", romanesc, copiat in 1772 pentru Darml-_
nescu, pe atunci ispravnic de Neamt, de unde era 0 Balänescu, cetim:diCasta carte ci sa chiarna Tilimah este a dumisale Iordache Darie
Ddrmdnescu biv Vel Paharnic, si a fost llsat-o la tatäl mieu parinteleEnache proin protopop ot Targul Ocnii, cad au fost dumnealuiinchis in turnu din urgia Mdrii Sale Costandin Dimitrie Moroz Voevod,1778, Octomvriu 15 2), 'Iwv4rCa, vidg vov ovononthra'Evdxs, inrayeatpco.
Iordachi Dark Darmanescu, liberat, se ocupl 0 mai departe delucrlri literare. La 1783 el face pe Alexandru Ciohoranul sa (Serie*Istoria lui fi a Zelidiei: i se zice atunci numai Iordachi Darie,cu ace1a0 titlu de fost Mare Mamie 3).
Dar, pe langa aceste doua lucräri, avem o a treia traducere, la 1787,pentru ace1a0 Iordachi Dark, ramas i acuma tot biv Vel Mamie. Lu-crarea, facuta curios de insu arhidiaconul Gherasim al Mitro-poliei, nu e alta deck ((Taina Franemasoniloro.
Originalul e datorit cunoscutului abate Prau 0 a fost tiparit la Amster-dam in 1778.
1) Karebtxcia&ri vd xonfi TO ziet toy kat vd onoi9fr ixtreeov lams, xattg931vroctot fripovg Toy dad graeax24istg ivOg mai liflov (ra) degOvrcov, TOY &ream, el; r4v&oar rfi cairn 4piect, xal neel ZwrieavaciAtv stet naeax2.4ascov itierelaaev rt)v natdelavxal r.61, 'Cauchy nary bedew, 70.0 sic rd p.vvaarfjet; ibid.
Ms. grec 829 al Ac. Rom., de istorie a Moldovei, prezinta conspiratia ca datoritádorintei acestor irai* de a se imparta§l mai mult Inca la functii: Mg 62a dg minaxcni(pot rtvgg nal dvdnrot rcbv degOvraw TOOK!) xtvo'd,usvot did peetxgdg 6uolovg ribs,rot); órcolovg etzev 6 alVerrng per' eliaesor4oecog sic rt)v dadAsvolv toy, xalTheta (p'62.ov 67tof xai ol &curlew elgo» ixelva dnoii dvipcov &nag), 6vreg mad-xa2ot, T8ovneol, ,taxot5i1etc xal araotaarai, enAordeaxot, avvogthaavreg ;card rob"cedDivrov ;sal peetxdiv rcbv peyalnriecov biegdvrcov, lUdoaav h'yyeacpa rod &mail.;(ytaTrd6sc) el; rd aeexcirta neetexwed ?vulgate xarnyoetctiv Oavarqcodeaw ;cal ca.ravexdiv.
2) Ms. 342 al Ac. Romane; reprodus in Bianu, Catalog, II, p. 53, no. 342.3) Ms. 343 al Ac. Rom.. V. Bianu, 1. c., P. 53.
_
,
. .
_ -
_
el; dcp-
.
303 FRANCMASONI $1 CONSPIRATOR! IN MOLDOVA 3
Parintele recunoaste cà materia este intru pre eau prepus al obstieipoate a-i pricinui multà defaimare#, dar e de aka. pdrere : socotinta
publicä daste pre departe de adevar», i traducerea s'a facut anumepentru ca ((toti cei ce vor ceti sa cunoasca gresita socoteall ce au deaciasta tagma* 1).
Cum de a ajuns «ierei Gherasimo la cunostinta limbii francese si lacuragiul acestei lucrari ?
El nu e altul 2) decit diaconul trimes de Mitropolitul Leon, el insusiun traducator din frantuzeste, la Leipzig, impreuna cu Alexandru, ne-potul Mitropo:itului, ambii fiind supt conducerea vestitului scriitorsarb, plin de «filosofie*, Dosoftei Obradovici, care indeplinise in Mol-dova rosturi de preceptor pe langa familiile Bal i Callimachi. E vii-torul episcop de Roman Gherasim, care ajuta pe «filosofub Gobdelassa alcatuiascd in greceste o «Economie practica i general& 3) : i se de-died Plutarhul nou, tradus din francesa lui Blanchard, de un Ardelean 4),
Carcalechi-1 considerd ca un ocrotitor al carpi romanesti5).El a facut sä se zugraveasca din nou catapeteasma bisericii
episcopale in 1805 ; odoare lucrate in Rusia, pe vremea exiluluisal acolo, se mai pastreazd in acelas Meas. Muri in primávaraanului 1826 la Iasi 6). Un portret comandat de dansul a fost dat deMelchisedec 7).
De la acesta aflam cà fratele lui Gherasim, Sofronie, arhimandrit,egumen la Cetatuia i aiurea, ierochirix, fusese trimes la ,,scolile grecestidin Orient", ca stia i francesa i italiana, ca a tradus din aceste limbicuvantari bisericesti, cà a compus i unele originale, ca le avea gata detipar, cu o introducere autobiografica, manuscrisul pastrandu-se la Mi-tropolia ieseana, a el a trait pana la 1850 8).
Gherasim era Bucovinean, fiu de preot, din Vicovul-de-sus, cu nu-mele de familie Clipa, trecut pe la Putna i, dupa rasluirea de Austria amicii sale patrii, trecu in Moldova, neputandu-se intelege cu episcopul
'1) Ms. 451 al Ac. Rom. Cf. Bianu, 1. c., II, PP. 174-5.2) V. 1st. literaturii romdne in sec. al XVIII-lea, II, p. 27,') Buciumul, II, p. 95.4) V. 1st. lit. rom. citata", p. 330.5) Ibid., P. 339. Cf. §i ibid., 13 437.4) Melchisedec, Cronica Romanului, II, p. 174 si') Ibid., la p. 176.8) Ibid.
1
.17
.
.
r ,
,
-1*
s'
m.
4 N. IORGA 304.
Herescu. De la Slatina ajunse dichiu al Mitropoliei, ceea ce ne indreaptäla situatia lui de arhidiacon din 1787 1).
lath de ce Gherasim intelegea i scush pe francmasoni si de cecluta sa vadeasca Moldovenilor otaina francmasonilon 2).
Darmanescu era si el unul dintre cei cu «perierghio de francmason.Si probabil i Manolachi Romani), care, in momentul descoperirii, fugiin Germania 3).
Originea miscarii se poate urca, peste visita lui Obradovici, la lecturileMitropolitului filosof Leon Gheuca 4), ucenic al lui Gavriil Callimachi,format, acesta, in Constantinopol, care traducea in urma o carte de«multe invataturi», despre fericire, moarte, neamul omenesc, marirelume, fiinta lui Dumnezeu, cu fragmente din Seneca, Platon, Cicerone,plus «Dialogul intre Alexandru i Clet* 5). SA nu uitam ea' el e contem-poranul i colegul italianisantului episcop Amfilohie de Hotin 6).
* *
lath insa ca literatura revolutionara romaneasca nu se opreste aici.Anume, manuscriptul 573 al Academiei Romane, are, pe foile 32-59,
un tratat intreg despre «Sculari» sau revolutii, care nu e, de altfel, cumse spune la sfarsit, deck «Cuvantul de desteptare ce au spus cetatanulCarnot, fruntasul frantuzesc, pe Campu Marsului, in ziva 14-le Iulii,a 4-le al Republichei lor, adeca 7964)7).
Francmasonilor ii s'a mai gatit i un discurs pronuntat de Ramsayla primirea lor. Il pastreaza ms. grec. 198 (catalogul Litzica) alAcademiei noastre.
') P. 179 nota.2) Acelas, Cronica Hzqului, p. 389 i urm.3) InsemnArile lui C. Caragek p. ro4.Farmason e si nume de familie V (IInsemnarea
de dreptul ce se cuvine nepotilor ,rudelor raposatului polcovnicului Panaiot Farrnason*,(Bianu, o. c., II, p. 372).
4) Un Constantin Gheuca, Mamma, din (iMisiao, invata la Bucuresti la 2762.V. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecefti, p. 53, no. 78. Cf. si ibid., pp. 67-8,.
no. 119 ; pp. 95-6, no. 195; p. 442, 110. 702.6) Melchisedec, Cron. Romanului, II, pp. 113-5.6) Ibid., p. x o.
7) Bianu, Catalogul, I. c., p. 327:
EMU:I
e
er
),
4.
.`
,
,
.11
i.
,
.
1,S1
"4.Nc,
btIfivi !qv', "'
_
