Bucuresti - Centrul Istoric

Bucuresti ndash centrul istoric

Pe teritoriul administrativ al sectorului 3 se găseşte cea mai mare parte a zonei

vechi istorice a Capitalei Străzi de importanţă culturală şi de reală valoare istorică cu

nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani Gabroveni Smacircrdan) sunt la această oră icircn

situaţia de a dispare fizic definitiv prin agresiuni repetate şi concertate asupra esenţelor

ce le compun fondul construit reţelele de utilităţi urbane imaginea de ansamblu

ldquospiritul loculuirdquo Clarificarea regimului juridic al proprietăţilor imobiliare din zonă

decurge lent şi anevoios pentru clădiri ce şi-au schimbat proprietarii de drept de foarte

multe ori icircn ultimii 100 de ani Starea de degradare a multor imobile listate ca

monumente de arhitectură duce din păcate tot mai des la prăbuşirea parţială a acestora

cu consecinţe grave pentru oraş şi pentru locuitorii zonei Nu de puţine ori locatari fără

nici un fel de forme legale aduc modificări structurale imobilelor pe care le parazitează

netezind inconştient drumul către colapsul imobilului icircn care locuiesc Totodată icircn zona

menţionată accesul autospecialelor de salubritate se face doar noaptea (din cauza

autoturismelor parcate pe timp de zi) fapt ce icircmpiedică o salubrizare eficientă şi

permanentă a zonei Operativitatea acţiunilor şi intervenţiilor a fost de multe ori

icircngreunată de numărul mare de autoturisme parcate neregulamentar icircn zona menţionată

de cele de mai multe ori generacircnd ambuteiaje şi datorită sistematizării şi configuraţiei

acestora precum şi gradului foarte avansat de uzură al imobilelor ce alcătuiesc ldquoCentrul

Istoricrdquo al Bucureştiului

1In iunie 1589 este prima atestare documentara a arterei Lipscanilor ndash cu

siguranta mai veche ndash numita atunci ldquoUlita cea Marerdquo Printr-un hrisov al lui Mihnea ndash

Voda cedeaza jupanului Jifo mare portarloc in Ulita cea Mare aflata ldquolanga curtea

domniei mele din Bucurestirdquo Deseori s-a facut confuzie intre Ulita cea Mare a

Lipscanilor si ldquoUlita marerdquo cea care pleca de la poarta damboviteana a Curtii domnesti

spre Podul Mogosoaei de mai tarziu In planurile ulterioare ale orasului pana a ajunge sa

se numeasca Lipcani (denumire data dupa numele negustorilor ce aduceau si desfaceau

marfa de la Lipsa ndash Leipzig Ulita cea Mare a avut si alta denumire la 1770 segmentul

dintre Selari si Podul Mogosoaiei se chema ldquoSerban Vodardquo pentru ca la 1852( in planul

Borroczyn) sa fie numita ldquoLipkanirdquo doar portiunea dintre actualele strazi Selari si

Smardan celelalte segmente spre est fiind notate ca ldquoUlita Marchitanirdquo iar mai departe in

piata Sf Gheorghe ndash ldquoZarafiirdquo Generalizarea denumirii de ldquoLipscanirdquo pentru intreaga

artera comerciala se va face in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (1750) Strada

porneste de pe cheiul Dambovitei in spatele Primariei orasului de unde incepe si

numerotarea caselor intersecteaza Calea Victoriei in dreptul magazinului Victoria si

continua pana in Calea Mosi lor trecand peste bulevardul Bratianu prin piata Sf

Gheorghe si lasand pe stanga ei biserica Sf Gheorghe Nou

Strada Lipscani e un adevarat muzeu de arhitectura ultimele doua secole au lasat

de-a lungul ei un sir de mici bijuterii arhitecturale bogat caleidoscop de forme si

stiluri

Venind dinspre Calea Victoriei prima constructie pe stanga pe partea de

nord a strazii este cea a Palatului Societatii de Asigurari Dacia (Lipscani 19) bogat

impodobita in partea superioara a cladiriicu elemente de decor inspirate din

arhitectura Renasterii Curtea interioara in care se intra printr-un gang ce se deschide

spre strada Lipscani se mandreste cu podoaba unei fantani plasate intr-o nisa in axul curtii

si dominate de o statuie reprezentand o zeitate antica Un medalion cu chipul poetului

si o placa de marmura fixate pe fatada din spre strada Lipscani amintesc ca in

aceasta cladire a lucrat doi ani Mihai Eminescu ca redactor la ziarul Timpul

Putin mai jos pe aceeasi parte a strazii la intersectia cu strada Eugeniu Carada se ridica

impozantul edificiu care a adapostit Bancorex azi unul din sediile Bancii Comerciale

construit dupa planurile arhitectului Oscar Maugsch

Peste drum ocupand tot spatiul intre strazile Carada si Smardan se afla marea

cladire a Bancii Nationale a Romaniei construita intre anii 1883-1900 dupa planurile

arhitectilor Albert Galleron secti Cassien Bernard asistati de Grigore Cerchez si

Constantin Baicoianu

Pe acest loc se gasea altadata unul dintre cele mai vestite hanuri ale

Bucurestilorhanul Serban Vodaridicat de Serban Cantacuzino

Fatada cladirii Bancii Nationale este expresiv ritmata de coloanele ionice si corintice

si este incununata cu o cupola

In nisele de pe suprafata sunt asezate statui datorate sculpturilor Ion Georgescu si

Stefan Ionescu Valbudea infatisand Agricultura Industria Comertul si Justitia

Vizavi de Banca Nationala se afla una dintre cele mai impodobite cladiri de pe strada

Lipscani fosta Banca Generala (nr 18-20) unde functioneaza acum o institutie

bancara Edificiul a fost construit intre anii 1910-1913 si restaurat in anii 80

Ocupand coltul intre strazile Lipscani Smardan si Stavropoleos cladirea are o fatada

lunga si pe strada Stavropoleos Decoratia exceptional de bogata este de factura

neoclasica cu elemente de Renastere Etajul I are ferestrele incununate cu

frontoane sprijinite pe coloane ionice intrarea este subliniata prin coloane dorice la

parter si ionice la etaj incadrate de inalte coloane corintice Intreaga fatada este

impodobita cu busturi in medalioane cu grupuri de personaje toate in relief Pe

coltul intre cele trei strazi cladirea este incununata de o cupola cu un grup de

personaje in varf Interioarele cladirii sunt la fel de somptuoase ca si exterioarele

holul central deschis pe trei nivele este imbracat in marmura cu vitralii si

ornamente aurite lumina se cerne printr-un luminator octogonal a carui forma se

acorda cu forma holului bancii

Cea mai interesanta si mai caracteristica parte a strazii Lipscani este cea care se

intinde intre strada Smardan si piata Sf Gheorghe Pravaliile minuscule cu

arhitectura foarte variata se insira una dupa alta fiecare cu o mica fatada spre strada

cu vitrina si cu latura lunga intinzandu-se in adancime exploatand astfel la

maximum putinul spatiu existent Multe dintre pravaliile de pe latura de sud a strazii

au doua fatade una spre strada Lipscani si cealalta spre strada paralela cu ea

Gabroveni Fatadele ilustreaza toate stilurile prezente in arhitectura secolului al XIX-

lea de la cel de inpiratie clasica la cel ldquoSrt Nouveaurdquo caracteristic sfarsituluui de

secol XX

Remarcabil este Hanul cu tei (nr 63) care pastreaza atmosfera inceputului de

secol XIX Restaurat in anii 1969-1973 hanul are o lunga curte interioare zidurile

albe ale parterului sunt ritmate de petele de culoare inchisa ale usilor si obloanelor solide

ale ferestrelor micilor pravalii Etajul construit in consola aduce culoarea calda a

lemnariei din care este facut parapetul peste care stralucirea marilor suprafete vitrate

raspunde ca o rima cenusiului dalelor de piatra cu care este pavata curtea Intrarea

in curtea interioara se face prin doua ganguri boltite unul dand catre strada Lipscani

celalalt catre strada Blanari Fatada dinspre strada Lipscani nu pastreaza caracterele

arhitecturii vechi romanesti de expresie foarte simpla asa cum este ilustrata de curtea

interioara a hanului ci este decorata in stil eclectic cu ferestrele incheiate prin arcade

cu ancadramente coloane angajate cu capitele compozite si cu un bovindou bogat

ornamentat Deasupra intrarii este sapat in piatra anul constructiei 1883

Pe latura de sud a strazii Lipscani la numarul 84-86 se afla un alt vechi han

bucurestean Hanul Gabroveni astazi aproape complet ruinat Vechi de peste 200 de

ani hanul ocupa o mare suprafata de teren intre strazile Lipscani si Gabroveni avand

intrari de pe ambele strazi Cladirea are subsol parter si etaj incaperile acoperite cu

bolti se orienteaza in jurul unei curti interioareCa tip de constructieHanul Gabroveni se

aseamana in mai mic cu Hanul cu teiDin batrana cladire se pastrau pana de curand

aproape intacte cele doua porti mari de lemn de stejar care inchideau gangurile de acces

portileornamentate cu fonta turnata atestau perfectiunea vechilor mestesuguri

bucuresteneAcum si aceste modeste opere de arta au fost luate iar cladirea si-a pierdut si

ultima podoaba

Centrul vechi

1Curtea domneasca

Centrul istoric al Bucurestilor cea mai batrana parte a orasului se intinde in jurul

Curtii Vechi situata la capatul strazii franceze dinspre piata Sfantului Anton

Curtea Domneasca este marginita la sud de vechea albie a Dambovitei(la sudul strazii

Franceze de astazi) la vest si la nord de actuala strada Selari si Gabroveni iar spre est se

intindea pana spre strada SepcariSapaturile arheologice au demonstrat ca zona a fost

locuita inca din timpuri stravechi s-au descoperit aici vase geto-dacicemonede romane

fragmente de fierzgura si minereu din sec X-IX

Vestigii ale fortificatiilor si zidurilor primei asezari domnesti bucurestene au fost

dezvelite in cadrul cercetarilor arheologice efectuate intre anii 1967-1972 Atunci s-au

descoperit marturii ale primelor fortificatii datand din secolul al XlV-lea ziduri de

caramida ale unui turn de sectiune patrulatera

Suprapuse acestora s-au gasit ziduri groase de 80 cm din bolovani de rau si

caramizi intercalate datand din vremea lui Vlad Tepes (secolul al XV-lea) peste care a

inaltat alte zidiri Mircea Ciobanul (secolul al XVI-lea) cel care a ctitorit si paraclisul Cutii

Domnesti biserica Buna Vestire alaturata S-a mai pastrat o bolta din timpul domniei

lui Matei Basarab (secolul al XVII-lea) si din loc in loc se vad fragmente de ziduri

datand din vremea lui Constantin Brancoveanu (inceputul secolului al XVIII-lea)Dupa

ce a dainuit timp de patru veacuri intre secolele XIV-XVIII adapostind domnii Tarii

Romanesti de nenumarate ori reconstruita modificata marita fortificata Curtea

Domneasca a cazut in ruina si a fost parasita voievozii preferand Curtea Noua din Dealul

Spirii

In veacurile care au urmat pamantul a inghitit ruinele deasupra carora folosindu-

se vechile ziduri dept temeliis-au construit noi caseatelIere si pravaliiCercetarile

arheologice nu au degajat in intregime vestigiile si astazi ascunse sub casele si

magazinele de pe strazile inconjuratoare

2 Muzeul Curtea Veche

3Palatul voievodal Ruinele Palatului voievodal protejate sunt

astazi amenajate ca muzeu

4 Biserica Curtea veche Biserica Buna Vestire este cea mai veche din

Bucuresti Bucurestenii o mai cunosc si sub numele de biserica Curtea Veche sau bi-

serica Sfantul Anton (prin analogie cu biserica astazi disparuta din mica piata

Sfantul Anton alaturata)

Biserica a fost inaltata din porunca voievodul Mircea Ciobanul intr-una din cele doua

domnii ale sale (1545-1554 1558-1559) probabil in timpul celei de-a douaTimp de doua

secole in aceasta biserica au fost incoronati domnii Tarii Romanesti

Planul bisericii este triconc cu turla pe naos Contraforturile caracteristice

arhitecturii moldovenesti a vremii au aici mai mult un rol decorativeFatadele si turla sunt

decorate cu fasii de caramida aparenta alternate cu fasii de tencuiala sub cornisa un sir

de ocnite inconjoara fatadele Soclul edificiului e impodobit cu caramida cu un profil

special

Decorul simplu a capatat o nota de somptuozitate prin adaugarea de catre voievodul

Stefan Cantacuzino in 1715 a unui portal impodobit cu bogate sculpturi in piatra In

interior se pastreaza splendidul iconostas sculptat in lemn si poleit cu aur impodobit

cu mari icoane de argint Pe peretele de la intrare au fost pictate portretele ctitorilor

Mircea Ciobanul si Doamna Chiajna de o parte a intrarii Stefan Cantacuzino si

Doamna Fauna de cealalta

Casa parohiala construita in 1939 ca si clopotnita dupa planurile arhitectului

Horia Teodoru a fost gandita astfel incat volurnele si decorul fatadelor ei sa se armonizeze

cu cele ale bisericii mozaicul din colt reprezentand Buna Vestire este datorat artistei

Nora Steriadi

Piateta din fata intrarii in Hanul lui Manuc ocupa astazi locul unde in prima jumatate a

secolului al XX-lea se ridica eleganta cladire a Halei de Flori Piata poarta numele

bisericii inchinate Sfantului Anton arsa in timpul marelui incendiu din 1847 O cruce

mica de piatra indica locul unde se afla altadata altarul Pe laturile pietei se afla doua

dintre cladirile cele mai frumoase ale centrului vechi Hanul luiManuc si Cafeneaua Veche

5Hanul lui Manuc

Restaurat odata cu Palatul Voievodal Hanul lui Manuc ne da o idee de felul in care

aratau in secolele trecute marile hanuri din Bucuresti Construit la inceputul secolului

al XlX-lea hanul isi desfasoara in patrulater fatadele albe foarte simple umbrite de

streasina lata a acoperisului Fatada are un decor elegant epurat in stuc Intrarea

strajuita de porti groase ferecate de stejar se face printr-un gang boltit podit cu

lemn Curtea interioara de dimensiuni generoase este inconjurata la etajele unu si

doi de galerii deschise marginite de frumoase balustrade si cu arcade srijinite pe

stalpi delicati de lemn Exista cateva gravuri din secolul al XlX-lea care redau imaginea

de atunci a vastei curti inconjurata de galeriile cu arcade si plina de care si de calatori

Hanul a suferit numeroase modificari in timp dupa 1870 a purtat numele de Hotel

Dacia secti in curtea lui au avut loc spectacole de teatru

Restaurarea efectuata in anii 1967-1972 sub conducerea arhitectului Const Joja a

redat hanului infatisarea originala pastrand orasului unul dintre cele mai frumoase

monumente ale sale

6Cafeneaua Veche

Pe latura de nord a pietei Sf Anton pe coltul cu strada Covaci se gaseste o alta

remarcabila cladire bucuresteana Cafeneaua Veche

Traditia cafenelelor este veche in bucurestiCafeneaua a ajuns pe aceste meleaguri prin

intermediul turcilor si a fost imediat adoptata de clasele de sus ale societatiiO cafenea

aflata langa marele han Serban Voda(ce se ridica pe locul in care se afla astazi Banca

Nationala) este mentionata in documente inca din anul 1667 alta langa biserica Sf

Gheorghe in 1746 Cafeneaua Veche apare pentru prima oara intr-un document din 1781

trecerea proprietatii asupra ei dintr-o mana in alta s-a mai consemnat in anii 1812 si 1825

Cafeneaua are o infatisare deosebit de pitoreasca culoarea alba a zidurilor ei este pusa

in valoare de nuanta intunecata a acoperisului de tigla si de culoarea inchisa a

obloanelor solide de tabla de la ferestre

Sub cornisa un sir de ocnite decoreaza sobru partea de sus a fatadelor in contrast cu

rafinamentul medalioanelor in relief cu portrete in stilul Renasterii plasate intre arcadele

ferestrelor

Usile de asemenea incheiate cu arcade in semi-cere intregesc pitorescul

ansambluluiInterioarele pastreaza cateva plafoane boltite

7Strada Franceza

Cea mai veche strada din Bucuresti care isi pastreaza traseul de sute de ani a

purtat de-a lungul veacurilor mai multe nume Ulita care duce la poarta de sus

aCurt i i Domnesti Ulita Domneasca Ulita Slicarilor Strada Franceza Strada Carol I

Strada 30 decembrie Acum poarta din nou numele din vremurile cand aici

locuia ambasadorul Frantei la Bucuresti

Cu toate ca istoria ei este multiseculara cladirile vechi pastrate pe aceasta strada

dateaza abia din secolul al XlX-lea Foarte multe dintre ele au o arhitectura

remarcabila in stilul eclectic caracteristic secolului decorate cu elemente inspirate mai

ales din stilul clasic francez dispuse intr-un numar infinit de combinatii armonioase si

elegante Dintre acestea cele mai interesante sunt casele de la numerele 44 42 38

36 34 10 6 Dar nu numai influenta stilului eclectic francez se manifests pe Strada

Franceza ci si cea a neogoticului la moda in cea de-a doua jumatate a secolului al

XlX-lea (elemente neogotice la cladirile de la numerele 30 si 20) La numarul 2

intalnim pe fatada cladirii (colt cu Calea Victoriei) elemente caracteristice stilului

Renasterii decorul este inspirat din antichitatea greaca si din cea romana cu coloane

ionice sprijinind frontoane clasice cu un balcon sustinut de console cu frunze de acant

si la etajul 2 un balcon asezat pe console cu doua mari cariatide

In capatul celalalt al strazii Franceze la intersectia cu Calea Rahovei se ridica

impozanta cladire a fostului Hotel Central apoi Rahova(Calea Victoriei nr 2 azi sediu al

unei directii a Ministerului de interne) ornamentata la colturile dinspre strada Franceza

si dinspre Splaiul Dambovitei cu doua spectaculoase bovindouri construite in consola la

nivelele doi si trei ale cladirii Ele au cate patru cariatide care sustin cornisa etajului

unu si cate patru coloane de o forma neobisnuita la etajul doi Crutate in mod

miraculos de sistematizarea care a distrus atatea strazi cu arhitectura traditionala

ale orasului cladirile de pe strada Franceza desi in majoritate prost intretinute si

aflate intr-o stare de degradare care le mascheaza adevaratul chip ne dau o idee

precisa despre bucuresteanul secolului al XlX-lea un om cu cultul caminului al

casei al famiiiei un om care iubea frumosul cu nodestie dar cu staruinta

rezervandu-i un loc de seama in toate domeniile si mai ales in viata de toate zilele

8Curtea Sticlarilor Str Soarelui nr 2-4 Din Lipscani cotind spre cheiul Dambovitei

prin strada Selari ajungem la Curtea Sticlarilor atelier de sticlarie situat in pasajul

care face legatura intre strada Selari si strada Soarelui o straduta ascunsa in spatele

Curtii Vechi si debusand in strada Covaci Multe dintre cladirile din strazile selari si

Soarelui se ridica deasupra vestigiilor Curtii VechiCaracteristice arhitecturii secolelor

XVIII si XIX fatadele lor vitrate au fost restaurate in anii 70odata cu pasajul Curtii

Sticlarilor In strada Soarelui se pastreaza pitorescul han Fieschi (1716 reconstruit in

prima jumatate a sec XIX) care adaposteste astazi un restaurant cu veleitati

turistice

9Biserica si piata Sfantul Gheorghe Strada Lipscani traverseaza bulevardul

Bratianu prin piata Sf Gheorghe pe o latura a acesteia intr-un mic parc se inalta

biserica Sf Gheorghe Nou in fata careia este asezata statuia lui Constantin

Brancoveanu opera a sculptorului Oscar Han

Asezata pe un loc care pastreaza in subsol nenumarate marturii ale istoriei

orasului biserica este o reconstructie a unui mai vechi monument o bisericuta

aflata alaturi de cel mai vechi si mai mare han bucurestean Sf Gheorghe astazi

disparutBiserica reconstruita de Constantin Brancoveanu era inconjurata de palate

in care erau gazduiti patriarhii si egumenii si de cladirile vechiului han necontenit

modificate si marite in decursul secolelor in special in urma deselor incendii care

mistuiau parti mari din oras

Hanul si biserica au ars din nou in marele incendiu din 1847 aceasta a insemnat

sfarsitul marelui han biserica a dainuit fiind din nou refacuta Ultima restaurare sub

conducerea arhitectului Stefan Bals a avut loc intre 1979-1983Aflata la un nivel mult

mai jos decat nivelul actual al trotuarului biserica Sf Gheorghe Nou construita intre

anii 1705-1706 are un plan trilobat cu pronaos largit cu turla sustinuta cu patru

coloane Cea mai frumoasa podoaba arhitecturala a bisericii este pridvorul sprijinit pe

12 coloane in torsada cu capiteluri impodobite cu motive florale ilustrand stilul

brancovenesc la fel ca sI balustradele pridvorului Fatadele impartite printr-un brau

decorat cu reliefuri florale sunt impodobite cu doua siruri de ocnite cele de sus

incheiate in arcada In interior se pastreaza o frumoasa catapeteasma aurita si

mormintele lui Constantin Brancoveanu si al Doamnei Maria

Constantin Brancoveanu a fost decapitat in 1714 la Istanbul impreuna cu cei patru fii

ai sai trupul sau a fost aruncat in mare de unde a fost scos de cativa apropiati si

inmormantat la o manastire de langa Constantinopol De aici a fost luat pe furis de

Doamna Maria in 1720 adus la Bucuresti cetatea de scaun a Mariei Sale si ingropat in

biserica pe care o ctitorise Deasupra mormantului acoperit cu o piatra fara nume pentru

ca turcii sa nu afle ca aici e locul de odihna al voievodului martir Doamna Maria a pus o

candela de argint pe care printre ornamentele florale rnesterul care a lucrat-o a ascuns

urmatoarea inscriptie

Aeeasta candela ce s-au dat la sfeti Gheorghe cel Nou lumineaza unde odihnesc oasele

fericitului domn IO CONSTANTIN BRANCOVEANU BASARAB VOEVOD si iaste

facuta de doamna mariei sale Maria care si maria sa nadajduieste in Domnul iarasi aicea

sa i se odihneasca oasele lulie in 12 zile leat 7228 (1720)

Timp de doua secole nu s-a stiut unde este ingropat Brancoveanu abia in 1914

inscriptia de pe candela ce strajuia mormantul necunoscut a fost descifrata si astfel s-a

aflat unde odihneste Domnul Tarii Rornanesti cel care si-a pus amprenta in mod atat de

hotarator nu numai asupra artei vremii sale ci si asupra dezvoltarii Capitalei tarii

9Kilometrul 0 In anii din urma a fost reasezata in parculetul din fata

bisericii Sf Gheorghe Nou o interesanta sculptura monumentul Kilometrul Zero

opera a artistului Constantin Baraski

Dintotdeauna au existat controverse cu privire la locul unde ar trebui sa fie

considerat centrul orasului In mod traditional centrul vechi este cel care se

intinde in jurul Curtii Vechi centrul nou este perceput acum de catre locuitorii orasului

a fi la intersectia axelor mari nord-sud est-vest in piata Unive-sitatii centrul

topografic este situat in piata Sf Gheorghe Nou si el a fost marcat in 1938

printr-o sfera de bronz sugerand cifra zero si avand un deacutecor in relief infatisand

simbolurile zodiaculuiSfera este asezata in centrul unui cerc adancit in pamnt pe

circumferinta caruia sunt inscrise distantele kilometrice intre capitala si principalele

orase ale tariiDar cum intre orasele principale figurau si cele din Roamnia Mare

ciuntita in 1940 autoritatile comuniste au ordonat scoaterea monumentului

10 Baratia Pe bulevardul Bratianu coborand spre piata Unirii nu departe

de piata Sfantul Gheorghe se inalta unul dintre cele mai cunoscute monumente

bucurestene Turnul Baratiei Construit in anul 1813 turnul ni se infatiseaza astazi in

forma in care a fost refacut in anul I860 alaturat bisericii catolice cu acelasi nume

Turnul are sectiune patrata si cele patru nivele sunt construite fiecare in retragere Silueta

sa aminteste oarecum turnurile ascutite ale bisericilor gotice

Parterul sprijinit de contraforturi are deschideri in ogiva la etajele superioare ale

turnului apar arce a caror forma o subliniaza pe cea a frontoanelor in unghi ascutit

deasupra carora se inalta flesa

Pe acest loc a existat din vechi timpuri un asezamant catolic amintit in documente inca

din 1578 Distrusa de incendii si cutremure biserica a fost mereu refacuta dupa marele

incendiu din 1847 s-a reconstruit biserica si s-a refacut turnul infatisarea actuala a

bisericii este datorata ultimei refaceri din deceniul al patrulea al sec XX

Putin mai jos pe bulevardul Bratianu pe aceeasi parte chiar inainte de a se intra in piata

Unirii putem vedea spectacolul insolit pe care il ofera Biserica Sf Ion Nou a carei fatada

se zareste printre doua blocuri in spatele carora a fost trasaForma actuala a bisericii

dateaza de la restaurarea din cel de al patrulea deceniu a secolului XX nu se cunoaste

cu certitudine data exacta a con-structiei initiale dar in secolul al XVIII-lea biserica

este mentionata in documente si se stie ca a fost refacuta de doua ori in prima

jumatate a secolului al XlX-lea

11Strazile din Centrul Vechi Pentru cineva care doreste sa cunoasca

aspectul orasului in secolul al XlX-lea o plimbare pe strazile din centrul vechi va fi o

adevarata incantare

Venind pe bulevardul dinspre piata Universitatii catre piata Unirii avem pe dreapta

vechile strzi din jurul Palatului Voievodal bulevardul deschis la sfarsitul sec al XIX-lea

a taiat in doua centrul vechi lasand pe stanga o parte destul de importanta din elPe

dreapta strazile Doamnei Blanari Bacani SepcariSmardanCovaciGabroveniSelari

cele mai multe denumite dupa meseriile celor care isi aveau atelierele aici pastreaza case

cu arhitectura caracteristica vechiului Bucuresti ilustrand o mare varietate de stiluri dar

alcatuind un ansamblu unitar prin coerenta si prin gustul care a stat la baza alegerii si

compunerii decoruluiIn jurul Curtii Vechi multe cladiri isi ridica zidurile pe zidiri mai

vechi

Pe stanga bulevardului incepand de la spitalul Coltea prin spatele bisericii Sf Gheorghe

Nou si pana la piata Unirii se pastreaza numeroase case vechi pe strazile Coltea Bardtiei

Patriei Sf Ion Nou Calea Mosilor desi cladirile sunt deteriorate si neingrijite

frumusetea lor poate fi inca vazuta pe sub masca pe care le-a asezat-o pe chip saracia

si neglijenta

Pe straduta Razvan intre strada Cavafii vechi si Calea Mosilor se afla mica biserica

Razvan ctitorita de Voievodul Stefan Razvan al Moldovei in 1595 si refacuta in

timpul domniei lui Constantin Brancoveanu Una dintre podoabele bisericii este

iconostasul fin sculptat

12 Biserica cu Sfinti Pe Calea Mosilor pe partea stanga dupa ce

depasesti strada Hristo Botev intr-o piateta se ridica Biserica cu Sfinti construita la

sfarsitul secolului al XVII-lea de Popa Fierea si restaurata in mai multe randuri

ultima oara in prima jumatate a sec XX

De plan triconc biserica are clopotnita deasupra pronaosului si o turla pe naos

Pridvorul are areadele in acolada caracteristice epocii in care a fost construita sprijinite

pe patru coloane Fatadele sunt impartite in doua registre decorate cu firide

oarbe incheiate in arce in acolada Deosebita era decoratia pictata a exteriorului

acum stearsa de vreme in cea mai mare parte constand din portrete de filozofi si sibile

pictate in firidele de la partea superioara a cladirii Alaturi de fiecare persona aparea

numele lui (Thales Platon Sibila delfica etc) scris in litere chirilice locuitorii orasului au

decis insa ca personajle pictate sunt sfinti si au numit lacasul rdquoBiserica cu Sfintirdquo

13 Din central vechi pana in Dealul Spirii Foarte aproape de piata

Unirii perpendicular pe Dambovitei mergand spre piata Natiunilor Uniteintalnim

primul tronson al Caii Rahovei ciuntita astazi prin construirea noului cartier din

spatele palatului de Justitie Calea Rahovei era una din cele cinci artere principale jucand

radial din centru spre exteriorul orasului Calea Rahovei incepea de langa Curtea Veche si

se indrepta catre sud spre Alexandria si spre Turnu Magurele

Primul nume pe care 1-a purtat a fost Podul Calicilor pentru ca in timpurile de inceput

ale orasului in aceasta zona se adunasera sarmanii infirmii cei care traiau din mila publica

Capetenia acestor nefericiti era starostele calicilor care ii reprezenta in fata Domnului si a

bisericii tot el judeca secti pricinile dintre ei

Constantin Brancoveanu este primul domnitor care incepe sa daruiasca boierilor locuri in

mahalaua calicilor Casele boieresti imping incet incet saracimea catre marginile orasului

Calea isi schimba numele acum ii spune Podul Calitei poate dupa numele vreunei

boieroaice care-si avea casa pe aceste locuri Nu dupa multa vreme pentru ca pe aici se

iesea catre Craiova podul capata numele de Calea Craiovei Numele pe care-1 poarta in

zilele noastre 1-a capatat in 1878 cand mai multe strazi au primit denumiri amintind

victoriile romanesti in Razboiul de independenta in 1877 romanii i-au invins pe turci la

Rahova

14 Biserica Domnita Balasa

Pe Calea Rahovei la numarul 1 vizavi de Palatul de Justitie intr-o curte cu brazi se

pastreaza biserica Domnita Balasa Actuala cladire in stil neoromanesc datorata

arhitectului Alexandru Orascu si zidita intre anii 1881-1888 a inlocuit vechea biserica

ridicata de domnita Balasa fiica lui Constantin Brancoveanu si sotia vel-banului

Manolache Lambrino

Domnita a ctitorit pe aceste locuri unde se aflau casele in care a locuit doua lacasuri unul

impreuna cu sotul ei -un mic paraclis zidit in 1744 si care nu s-a pastrat celalalt mai

mare dupa moartea lui Manolache Lambrino

Terminata in septembrie 1751 constructia s-a dovedita fi destulde fragila astfel incat a fost

necesar sa fie refacuta in 1831 de banul Grigore BrancoveanuDupa cutremurul din 1838

care a distrus-o in mare parte a fost reconstruita de baneasa Safta Brancoveanu

Biserica respectand planul impus de ritul ortodox este construita din

caramida aparenta ritmata de benzi orizontale de tencuiala care imita piatra

Intrarea in biserica se face pe o scara larga monumentala incununata de un portic ale

carui coloane si ornamente amintesc de decorul sculptat al bisericii Episcopale de la

Curtea de Arges In biserica in spatiul traditional rezervat mormintelor intre naos si

pronaos pe dreapta se afla mormantul din marmura al domnitei Balasa asupra

caruia ve-gheaza un inger sculptat opera lui Ion Georgescu vizavi de acesta pe partea

stanga sta mormantul Zoitei Doamna nascuta Mavrocordatfetita slaba de inger infiata

de Grigore ultimul descedent pe linie barbateasca al voievodului Constantin

Brancoveanu si casatorita cu domnitorul Gheorge BibescuMormantul monumental al

Zoitei Doamna este opera sculptorului francez Jules Roulleau

In prima jumatate a secolului alXX-leabiserica a fost lacasul preferat al elitei buurestene

aici au avut loc multe dintre nuntile si botezurile fastuoase ale familiilor din protipendada

Capitalei

In curtea bisericii este asezata statuia domnitei Balasa opera din anul 1881 a lui Karl

Storck in stanga intrarii bisericii un mic monument asezat pe un piedestal marcheaza

locul unde se afla altadata paraclisul zidit de domnita Balasa

15Palatul de Justitie

Incepand de la Calea Rahovei pe Splaiul Ind-pendentei isi desfasoara fatada principala

unul dintre cele mai impozante monumente de arhitectura din Bucuresti Palatul de

Justitie

Edificiul a fost ridicat dupa planurile arhitectului francez A Ballu lucrarile au fost

incheiate sub conducerea arhitectului loman Ion Mincu si au durat cinci ani intre 1890-

1895

Construita in stilul neorenasterii cladirea are o fatada lunga spre care duc trepte

monumentale In axul fatadei la partea de sus a cladirii este asezat un ceas incadrat

de doua statui personificand Forla si Prudenta al caror autor este sculptorul Carol

Storck

Alte sase statui sunt dispuse in nise de-a lungul fatadei Desi exteriorul a fost renovat in

ultimul deceniu totusi cladirea nu este intr-o stare buna de conservare lucru care se

constata cu precadere in interior Multe dintre salile de judecata sunt bogat decorate

iar scarile de onoare din interior sunt de marmura Sala Pasilor Pierduti are dimensiuni

pe masura imensitatii cladirii ocupand aproape un sfert din suprafata acesteia

Portretele sculptate ale marilor magistrati care o impodobeau in primele decenii de

existenta ale palatului nu s-au pastrat

In orele diminetii Palatul de Justitie este un adevarat furnicar Accesul in palat

fiind ingaduit oricui o plimbare prin salile de judecata are sanse sa fie interesanta

16 Biserica Sfantul Spiridon Vechi

Lasand pe stanga Palatul de Justitie traversam strada Danielopol depasim blocul

turn cu 17 etaje din Piata Natiunilor Unite (sub care se afla ingropate in adancuul

solului vestigiile ldquopalatului Coconilorrdquo lui Constantin Brancoveanu) si ajungem la

mica biserica Sfantul Spiridon Vechi Este o biserica minuscula construita in ultimul

deceniu pentru a inlocui vechiul monument ce se afla pe aceste locuri demolat in

1985 a fost nevoie doar de o singura zi pentru ca buldozerele sa faca una cu

pamantul bisericuta foarte iubita de bucuresteni

Pana in 1880 cand cursul Dambovitei a fost modificat biserica se afla pe malul stang al

raului Era pe jumatate ingropata in pamant Pisania ei indica drept data de

constructie anul 1747 Este insa probabil ca biserica era mai veche si ca la anul mentionat

in pisanie a fost numai refacuta prin grija lui Constantin Mavrocordat socotit apoi

ctitorul lacasului In 1747 biserica a fost inchinata Patriarhiei din Antiohia si acesta

este motivul pentru care ultimele doua randuri din pisanie sunt scrise in limba araba Sf

Spiridon fiind singura biserica din Bucuresti la care se intalneste o asemenea

particularitate

Constructia actuala refacuta in urma initiativei Patriarhiei pastreaza atat pisania cat

si icoana de hram cu inscriptia Sultana domnita 1785 iulie 25

17 Biserica Sfintii Apostoli Lasam biserica Sf Spiridon pe stanga

mergem cateva zeci de metri pe strada Vanatori care se deschide la dreapta si cotind pe

str Sfintii Apostoli scurt la dreapta ajungem la biserica care a imprumutat numele

strazii

Biserica Sfintii Apostoli construita in 1636 pe locul unei mici biserici de lemn este una

din multele ctitorii ale marelui voievod Matei Basarab Au restaurat-o de-a lungul

vremii domnitorii Grigore Ghica Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino

Pisania cu rama inflorita de piatra de deasupra usii din pridvor datand din 1715 spune

Aceasta biserica a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel fiind intaiasi data de lemn s-a zidit din

piatra de raposatul Mateiu Voievod si acum s-a impodobit si pe dinauntru si pe dinafara cu

adaosul clopotnitei si cu altele de Prea Imparatul Domn lo Stefan Cantacuzino Voievod in

anul dintaiu al domniei lui fiind enorias la dansa prea luminatul imparatesc neam al

Cantacuzinestilor la leatul 7223 iulie 10

Deasupra inscriptiei este sculptata stema Tarii Romanesti iar dedesubt blazonul

imparatesc cu acvila bicefala al Cantacuzinilor

In interior se pastreaza catapeteasma tronul si stranele din perioada domniei lui

Stefan Cantacuzino cateva pietre de mormant si frumoase vitraliiExteriorul tencuit

este decorat cu arcade oarbe din ciubuce de caramida dispuse in doua registre Usa si

ferestrele au ancadramente de piatra sculptataCasa parohiala a fost construita dupa

planurile arhitectului Grigore Cerchez dar ca si biserica nu se afla intr-o stare prea

buna de conservare

18 Biserica Mihai Voda

Cativa pasi mai departe pe strada Arhivelor la nr 1 chiar in apropierea cheiului

Dambovitei se pastreaza unul dintre cele mai cunoscute mo-numente ale

Bucurestilor biserica manastirii Mihai Voda ridicata de Mihai Viteazul in 1589 pe

dealul care a capatat numele voievodului

Dealul Mihai Voda se afla pe malul Dambovitei si in vechime avea la poalele sale un

lac cunoscut sub numele de Lacul Adanc Pe malul lui se afla in 1564 o biserica de lemn

inchinata Sfantului Nicolae ctitorie a jupanesei Caplea si a lui Ghiorma Banul Traditia

spune ca pe vremea cand nu era inca ban al Craiovei dar constituia deja o amenintare

pentru voievodul asezat pe tronul Tarii Romanesti Mihai a fost prins de oamenii

acestuiaPe cand era dus spre Curtea Domneasca unde urma sa fie executat Mihai a

cerut sa fie lasat sa intre sa se roage in bisericuta de pe malul lacului Ruga i-a fost

indeplinita si scapind cu viata drept multumire Mihai a ridicat intre 1589-1591 biserica si

rnariastirea de pe deal inlocuind astfel bisericuta de lem distrusa intimpul domniei lui

Petru Cercel (1583-1585)

Planul trilobat al bisericii este imbogatit cu doua absidiole dreptunghiulare

incadrand absida altarului Exteriorul are decorul de benzi alternate de caramida

aparenta secti de tencuiala caracteristica secolului al XVI-lea Fatadele sunt inviorate

de podoaba de arcade oarbe din ciubuce rotunjite de caramida dispuse pe

ambele registre rnai inalte pe registrul de jos

Pe deal in jurul bisericii se aflau la data demolarii (1985) cladirile Arhivelor Statului

Arhivele au fost gazduite de manastirea Mihai Voda dupa 1866 iar la inceputul

secolului al XX-lea vechile cladiri manastiresti foarte deteriorate au fost inlocuite

cu masivul palat al Arhivelor Statului cladit sub conducerea arhitectilor Petre

Antonescu si Cristofi Cerchez

Din intregul complex al manastirii Mihai Voda n-au mai fost pastrate decat biserica si

clopotnita Pentru a fi stramutate de pe colina lor in locul dosnic in care se afla acum

sufocate intre blocuri a fost nevoie sa fie coborate pe verticala cu 62 m si trase pe o

distanta de 289 m

Dealul care a purtat timp de veacuri povara mareata a manastirii si care asaindea in

adancul sau urme ale unei stravechi locuiri getodace a fost sters de pe fata pamantului

19 Palatul Parlamentului

Intregul cartier de pe malul drept al Dambovitei este dominat de imensa cladire a

Palatului Parlamentului construita pe o colina artificiala in deceniul al noualea al

secolului XX

Acolo unde astazi se ridica Palatul Parlamentului se afla Dealul Spirii care-si imprumutase

numele dupa cel al unui vestit doctor care-si exercita profesiunea pe aceste locuri

Aici a fost construita in secolul al XVIII-lea Curtea Noua destinata sa inlocuiasca vechea

curte cazuta in ruina Nu dupa multa vreme un incendiu a devastat-o astfel incat a

capatat numele de Curtea Arsa Nu a fost locuita mult limp domnitorii preferand racoarea

Cotrocenilor casele domnesti si apoi casa Golescu din Calea Victoriei Dealul Spirii odata

cu intregul cartier care il acoperea au disparut in urbanizarea din anii 80

In anii aceia nu multi bucuresteni se incumetau sa se aventureze printre ruinele

cartierelor distruse pentru a arunca o privire asupra lucrarilor titanice la care trudea un

intreg furnicar de oameni Aceia care isi infrangeau repulsia si teama ramaneau uimiti in

fata dambului urias care se inalta in mijlocul peisajului dezolat dand la iveala

dezgolita structura complicata a etajelor subterane ale viitoarei cladiri Periodic prin oras

se sopteau zvonuri despre inca un muncitor cazut victirna unui accident de munca inca

o jertfa de sange adusa marelui santier inghititor de vieti si destine

20Casa Poporului pe care Ceausescu o vedea ca pe o inima a noului

Bucuresti imaginat de el era destinata sa adaposteasca sediul presedentiei al

comitetului central al partidului comunist si principalele ministere Cladirea rod al

megalomaniei unui dictator nu i-a adus lui Ceausescu satisfactia de a o vedea terminata In

1989 numai fatada si cateva incaperi erau gata dar peatru aceasta fusese sacrificata viata

decenta a unui intreg popor Lucrarile au continual in anii urmatori astfel incat in 1997

in cladire a putut fi mutat sediul Camerei Deputatilor

Inscriindu-se in froma generala a unei piramide cladirea are 12 etaje in corpul central cu

o inaltime de 84 m(proiectul unui acoperis cu pante abrupte care I-ar fi dat un plus

ubstantial de inaltime a fost abandonat)Suprafata constructiei este de 330000

m2Dimensiunile indreptatesc palatul sa fie considerat ca a doua cladire din lume ca

marime dupa cladirea PentagonuluiCa si esterioarele interioarele au fost proiectate

pornindu-se de la ideea unui lux orbitorpavimente cu mozaicuri din marmura colorata

scari monumentale candelabra immense de crystal usi sculptate tavane bogat

ornamentateCea mai mare sala este Sala Unirii - cu o inaltime de 16 m si o suprafata

de 2200 m2 Coridoare nesfarsite sunt luminate de sirusi de lampi complicate de

cristal ca si salile nenumarate de tavanele carora atarna adevarate paduri de

candelabre cel mai mare candelabru din palat cantareste nu mai putin de trei tone si

are 7000 de becuri

Pentru unele sali s-au executat covoare speciale si mobile de arta Cladirea

gazduieste uneori evenimente culturale concerte sau spectacole Pe una din laturile ei

spre Bulevardul Natiunilor Unite se afla o sala unde se organizeaza expozitii de

arta moderna Pe cealalta latura a fost amenajat Muzeul National de Arta

Contemporana

Marea Piata a Constitutiei din fata Palatului Parlamentului spre care dealul artificial

coboara in terase serveste ca scena unor spectacole de masa sau defilari militare

la sarbatori

In fata Palatului se deschide bulevardul Unirii care purta initial numele pompos de

bulevardul Victoria Sodalismului Cu inimitabilul lor umor negru bucurestenii 1-au

poreclit imediat Victoria socialismului asupra Capitalei

Este o artera lata - Ceausescu a dorit sa fie mai lata decat Champs Elysees din Paris -

impodobita pe mijloc cu un sir lung de fantani Cu o arhitectura declarativa si factice

strada transmite o impresie de monotonie ca un decor ae teatru urias pe care il

insufleteste numai vioiciunea jeturilor de apa ce tasnesc din fantanile uratite de o

multitudine de ornamente din piatra artificiala

21 Muzeul National de Arta Contemporana Cei care doresc sa

cunoasca arta Contemporana romaneasca si sa respire putin aer curat pot sa

strabata pe jos distanta de la poarta din str Izvor a Parlamentului pana la intrarea

muzeului cam in fundul curtii Stradania le va fi rasplatita cu o ora sau doua de

bucurie estetica Muzeul este conceput ca o suita de idelungate expozitii temporare

care prezinta panorama artei contemporane romanesti o multitudine de artisti ilustrand

tendinte diverse in pictura sculptura si artele grafice

22 Manastirea Antim Ascunsa dupa sirurile de blocuri de pe dreapta

(coborand dinspre piata Constitutiei spre Plata Unirii manastirea Antini este unul

dintre cele mai importante lacasuri de cult ale Capitalei atat prin arhitectura sa cat

si prin rolul de centru cultural pe care 1-a jucat in viata orasului si a tarii

Din bulevardul Unirii se poate ajunge in strada Antim trecand prin unul din pasajele

dintre blocuri

Asezamantul este la capatul strazii practic intr-o fundatura inconjurate de blocuri

Manastirea ridicata intre 1713-1715 este ctitoria lui Antim Ivireanul mitropolit al Tarii

Romanesti si carturar de seama ea a inlocuit o mai veche biserica de lemn din secolul

al XVII-lea

Antim s-a nascut la 1650 in Iviria (numele vechi al Georgiei) Inainte de a se calugari se

numea Andrei

Viata lui este un adevarat sir de aventuri luat rob de turci ajunge la Constantinopol

unde spre norocul lui este rascumparat de Patriarhia Ecumenica Norocul continua sa-i

surada Exceptional de talentat are ocazia sainvete limbile turca araba si greaca

precum si numeroase mestesuguri artistice pictura sculptura in lemn si piatra

xilogravura broderia

Ajuns la muntele Athos in 1690 Antim este chemat in Tara Romaneasca de domnitorul

Constantin Brancoveanu si de Dosoftei eel care mai tarziu avea sa devina mitropolit

In 1691 il aflam pe Antim Ivireanul la manastirea Snagov instaland tipografia

domneasca Scriitor tipograf si artist Antim este parintele a peste 60 de carti dintre

care 4 sunt scrise de el insusi oglindind spiritul sau profund religios si moral Este

autorul Predicilor (in greceste Didahii) invataturi crestinesti tiparite la 1700 Unele

dintre carti suntimpodobite cu gravuri al caror creator este insusi Antim A ilustrat

Evangheliile de la 1693 si 1697

In anul 1705 devine episcop de Ramnic (unde instaleaza o alta tipografie) iar intre 1708-

1716 a fost mitropolit al Ungro-Vlahiei In aceasta perioada ctitoreste manastirea cu

hramul Tuturor Sfintilor numita de bucuresteni cu numele fondatorului ei

In cladirile sfantului asezamant ctitorul a infiintat si o tipografie greceasca si una

romaneasca exprimandu-si prin testament dorinta ca tipografii sa invete mestesugul

tipografiei unul de la altul pentru ca sa nu piara acest mestesug din tara Antim a

lasat toata averea sa manastirii intemeiate de el destinand-o ajutorarii tinerilor saraci care

vor sa invete fetelor de maritat fara zestre strainilor sarmanilor Dar ca si protectorul

sau Constartin Brancoveanu Antim nemultumeste atotputernica Poarta Otomana

Surghiunit la manastirea Sfanta Ecaterina de la muntele Sinai mitropolitul este ucis in

timpul calatoriei la ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat in 1716

supravietuindu-i lui Brancoveanu numai cu doi ani

Ca printr-un miracol complexul manastirii Antim a putut pastra aproape integral zidul

de incinta chiliile paraclisul cladirea Sinodului (translata in 1985) si biserica Se

intra in incinta prin turnul clopotnita constructie masiva care a fost intrucatva

modificata la restaurarea din 1860 efectuata de arhitectul austriac Schlater

Casa parohiala dateaza din secolul al XlX-lea Pe sub o frumoasa arcada polilobata

se intra in paraclis situat pe latura din dreapta a incintei (remarcabil ancadrament

sculptat al usii de intrare) Paraclisul a fost zidit de Antim si are o singura incapere

acoperita cu o cupola

Din cele doua cuhnii acoperite cu bolti suprapuse nu se mai pastreaza decat una in

coltul din dreapta-est al incintei

Palatul Sfantului Sinod (arhitect N Mihaescu) adaugire tarzie la ansamblul

manastiresc adaposteste un muzeu cu icoane manuscrise

carti rare

Sfera de aplicabilitate a programelor si proiectelor

I Reabilitare reconstructie si revitalizare urbana in Bucuresti

Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential dar starea

generala este insa departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic economic

ecologic estetic cultural etc impuse de politica de dezvoltare de tip european Pierderea

de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte

negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme solicita costuri tot

mai mari accentueaza inelasticitatea la schimbare cu rezonanta in intreg sistemul

economic si in conditiile de viata ale zonei De asemenea insuficienta cadrului legislativ

institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente

Totodata pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga

lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale Icircntreaga dezvoltare

urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase izolate de lumea

postindustriala Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii

municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale

si de est

Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii Distingem in

cadrul orasului Bucuresti in principal trei tipuri de zone in care se impune

implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana

1 Zonele istorice (zonele construite protejate) ndash decazute degradate

2 Zonele urbane destructurate

3 Zonele de locuinte colective

Analizele situatiei existente evidentiaza pe langa disfunctionalitatile complexe

concentrate in aceste zone un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora

Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul

revitalizarii reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone municipalitatea va lansa

parteneriate public ndash private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii

bunastarii bucurestenilor Reabilitarea Zonelor Construite Protejate Zona Centrului

Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric Zona

Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha in centrul geografic al orasului

si este amplasata in perimetrul cuprins intre bull bd Elisabeta ndash la nord bull str Hristo Botev ndash

la est bull bd Corneliu Coposu şi Splaiul Independenţei ndash la sud bull Calea Victoriei ndash la vest

Caracterul specific al zonei centrului istoric rezultă din valoarea sa ca rezervaţie de

arhitectură Această valoare trebuie păstrată şi promovata la nivelul dezvoltării oraşului

ca viitoare capitală in cadrul Uniunii Europene Programele de succes din domeniul

dezvoltării zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa

realizează legături intre turism conservarea patrimoniului istoric muzee activităţi

tradiţionale artă resurse naturale şi alte elemente de interes pentru a crea parteneriate

puternice in scopul conservării imbunătăţirii promovării şi gestionării acestor resurse ce

nu pot fi inlocuite

Situatia existenta

Zona si-a pastrat caracterul si aspectul cu multe cladiri de importanta

arhitecturala si istorica incluzand cladiri publice biserici si locuinte In Zona Istorica

sunt in jur de 520 cladiri din care 38 sunt inregistrate ca fiind semnificative

arhitectural Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale Banca Nationala

si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N ndash V a acestei supafete

magazinele in S ndash V iar locuintele in toata partea de sud Mare parte din aceste cladiri

sunt proprietatea Municipalitatii Fondul construit are o valoare tehnica inegala cu multe

constructii in stare mediocra degradate sustinute de o infrastructura edilitara care

necesita imbunatatiri Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si

cultural care confera identitate si prestigiu orasului - numeroase constructii cu valoare

arhitecturala istorica si ambientala care detin un puternic potential turistic si economic

valorificat in prezent doar partial Terenurile si constructiile apartin domeniului public

sau privat Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de

finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnico-edilitare Foarte

important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului clar

exprimate pentru dezvoltarea acestei zone In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului

Bucuresti a derulat impreuna cu UNDP (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite)

un proiect numit ldquoUn Bucuresti Frumosrdquo care a avut urmatoarele obiective - Sa

pregateasca sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii in

vederea integrarii lor sociale - Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al

Bucurestiului prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a

pavajului strazilor din aceasta zona Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de

peste 1 mil USD dupa cum urmeaza - lucrari de reparatii la Gradinita nr 54 si la

Scoala nr 66 in valoare de 31717 UDS la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de

217665 USD - pavari de strazileCovaci Selari si Gabroveni in valoare de 118377

USD - restaurari de fatade la urmatoarele imobile Franceza 56 Franceza 54 Halelor 3

Halelor 15 Halelor 17 Franceza 60 in valoare de 103155 USD

23 Program de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Obiective urbanistice propuse

Studiul elaborat de municipalitate se bazează pe situaţia actuala din zona centrului istoric

şi pe tendinţele de dezvoltare a pieţei imobiliare din Bucureşti Direcţiile propuse de

acţiune iau in considerare experienţe similare din oraşe din Europa centrală şi de est

(Lublin in Polonia şi Vilnius in Lituania) In plus ele pornesc de la premiza că un

program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici

specifice şi prin facilitarea şi coordonarea acţiunilor celorlalţi actori importanţi in proces

ndash comunitate sector privat agenţii guvernamentale agenţii internaţionale Politicile

specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare politici zonale controlul dezvoltarii si

promovarea centrului istoric Politici sectoriale de dezvoltare

1048766 politica utilităţilor şi serviciilor publice Este prioritara pentru municipalitate fiind

considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului

privat Politica formulată in această direcţie se referă la

1048766 Asigurarea capacităţilor reţelelor edilitare in concordanţă cu cererea

consumatorilor

1048766 Asigurarea coordonării din punct de vedere al graficului de realizare intre

investiţiile in infrastructură şi reabilitarea fondului construit

1048766 politica de investiţii

1048766 politica de trafic

1048766 politica de chirii

1048766 politica mediului urban

1048766 politica de dezvoltare instituţională Din punct de vedere instituţional există

trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaţiunilor de

dezvoltarerevitalizare

1048766 1 ndash Primăria singură este implicată in managementul operaţiunilor iar

sectorul privat operează pe baze comerciale zona in concordanţă cu obligaţii

contractuale precizate

1048766 Ipoteza 2 ndash Primăria in parteneriat cu sectorul privat realizează

managementul operaţiunilor

1048766 Ipoteza 3 ndash Transformarea unei direcţii din primărie intr-o societate

comercială avacircnd consiliul drept unic acţionar Modul de abordare al dezvoltarii

institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti 24 Program

de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2000-2008

Politici zonale

Din punctul de vedere al formulării unor politici de dezvoltare pe arii de intervenţie Zona

Centrului Istoric este structurată astfel

1048766 Zona 1 ndash zonă cu caracter preponderent comercial situată de-a lungul străzii Lipscani

intre str Smacircrdan şi bd ICBrătianu

1048766 Zona 2 ndash zonă de birouri de-a lungul bd Elisabeta şi Carol

1048766 Zona 3 ndash zonă de birouri ndash centrul financiar

1048766 Zonele 4 şi 5 ndash dezvoltări de birouri de-a lungul Splaiului Independenţei

1048766 Zona 6 ndash birouri in zona străzii Hristo Botev şi Căii Moşilor

1048766 Zonele 7 8 şi 9 ndash cu caracter preponderent de recreere cultură agrement

1048766 Zona 10 ndash cu caracter rezidenţial

1048766 O zonă de culoar comercial de-a lungul arterelor majore de circulaţie şi al străzilor cu

caracter comercial Pe fiecare arie in parte politicile de dezvoltare trebuie să conducă la

conservarea caracterului esenţial la renovarea fondului construit existent şi să stimuleze

investiţii şi localizarea acelor funcţiuniactivităţi ce-i conferă locului specificitate şi

valoare Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei

istorice a Bucurestiului cu o valoare totala a investitiei de 95 MEURO din care 80

M EURO ndash credit BERD 15 M EURO ndash alocatie buget local

Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de

odinioara (dar cu facilitati moderne) stimuland activitatile economice si sociale si

conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a

Bucurestiului si include - actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica -

dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce trebuie restaurate in

cadrul acestui Proiect - dezvoltarea unei Strategii de Restaurare - proiectarea si

supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si strazilor precum si pietonalizarea

Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de - apa

si canalizare - gaz metan - electricitate - telefonie - pasaje pietonale - iluminat stradal Vor

fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si pavimentele Se vor

transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu

realizarea unui parcaj subteran in zona Scopul general este ldquoimpulsionareardquo restaurarii in

zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea

cladirilor Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si

va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate restaurantelor

cafenelelor turism divertisment si a altor activitati economice La terminarea

implementarii proiectului urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal -

Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei - Franceza - Blanari - Pictor Tonitza -

Patrascu Voda Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa

absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus Aceste parkinguri vor fi

amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi dintre care exemplificam - Sfanta

Vineri ndash 300 locuri parcare - Caldarari ndash 140 locuri parcare - Gabroveni ndash 200 locuri

parcare - Toma Caragiu ndash 300 locuri parcare

Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului - imbunatatirea mediului stradal si a

infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona -

impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici

sau privati in modernizarea cladirilor in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori

cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate

restaurantelor cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri - crearea a

numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea

acestora - dezvoltarea turismului


- Reabilitarea infrastructurii in Centrul Istoric Situatia Existenta Situatia Propusa

Strategia de reabilitare

Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare restaurare

reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura sau de revitalizare si

reabilitare urbana a unor zone - restaurarea sau renovarea unor constructii existente -

realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei specifice -

imbunatatirea calitatii mediului a imaginii urbane si a spatiilor publice - realizarea unor

trasee si zone pietonale destinate comunicarii sociale contactului comunitar -

renovarea infrastructurii tehnico-edilitare - oportunitati de afaceri in parteneriat public ndash

privat - investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de

patrimoniu avand diferite functiuni turistice de agrement comerciale de birouri

locuinte - investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare parcaje publice

amenajari de trasee si spatii publice pietonale spatii comerciale si hoteluri de mica

anvergura locuinte agrement birouri de mica anvergura - investitii in reabilitare de

instalatii si echipamente edilitare interioare sau exterioare - parteneriat in probleme de

know-how management marketing programe de dezvoltare gestiune

Reabilitarea Zonelor Destructurate Caracteristica este Zona Noului Centru cunoscuta

sub numele de laquoZona Bucuresti 2000raquo

Situatia existenta Zona denumita laquoBucuresti 2000raquo este situata ultra-central

adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca 485 ha din care cca 200 ha teren

liber beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politico-

administrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti

In zona sunt reprezentate functiunile rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru

populatie si pentru agenti economici (total insuficiente) In zona sunt prezente si valori

deosebite de patrimoniu cultural istoric arhitectural vecinatatea cu centrul istoric

oferind un potential cu valente turistice

- obiective urbanistice bull Constituirea unui pol urban continand servicii de importanta

supramunicipala nationala si europeana bull Remodelarea si completarea centrului politic-

administrativ national existent bull Reabilitarea subzonelor destructurate - strategie de

reabilitare si revitalizare bull Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor

ansambluri importante coerente reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala -

aproximativ 200 ha teren liber

bull Promovarea unor dezvoltari investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt

diversificat purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala birouri

comert hoteluri agrement cultura locuinte bull Promovarea unor forme de management si

marketing urban performant prin valorificarea resurselor si potentialului existent a

oportunitatilor de afaceri bull Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei prin imbunatatirea

accesibilitatii - a transportului public a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare

- oportunitati de afaceri bull cumpararea asocierea concesionarea de terenuri libere sau

propice investitiilor investitii in constructii de birouri hoteluri galerii si spatii comerciale

en-detail de lux cu capacitate variabila locuinte ndash exista o piata potentiala de cca

2000000 mp suprafata desfasurata cu functiuni diverse bull investitii independente in

parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public a sistemelor de parcare

publica la sol si in subteran bull asistenta consultanta tehnica si manageriala

Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective realizate sub

forma unor mari ansambluri in perioada 1960-1985 sunt amplasate in zonele

semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa

1300000 locuitori

- situatia existenta Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si

4-10 etaje in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat

corespunzatoare cu o densitate ridicata Se constata un fenomen de uzura fizica si

morala atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnico-

edilitare zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica bull lipsa

echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ de interes local bull

microclimat necorespunzator arid iarna si vara cauzat de distrugerea spatiilor verzi si

inexistenta unor oglinzi de apa fantani bull deficit de locuri de parcare garare in conditii

adecvate bull rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent amenajari

dezorganizate si imagine monotona si neatractiva

- obiective urbanistice bull imbunatatirea calitatii tehnice functionale si stilistice a unitatilor

de locuit a ansamblurilor construite bull ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor prin

imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate prin imbunatatirea calitatii

microclimatului

- strategia de reabilitare bull renovarea reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-

edilitare si a sistemului de circulatii publice personalizarea si diferentierea unitatilor si

ansamblurilor de locuit crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de

locuinte colective

bull completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale corectarea si

adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice tehnice functionale si stilistice bull

implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor

forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari

- oportunitati de afaceri bull investitii in realizarea de parcaje auto etajate subterane sau

supraterane de capacitate mica medie in structuri usoare cu cost redus cu chirii

moderate piata estimata fiind de 350000 de posesori de autoturisme bull investitii in

completarea constituirea retelelor de echipamente social-culturale de interes local bull

reabilitarea structurilor existente a spatiului functional si a fatadelor constructiilor

existente bull investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public bull investitii

in retehnologizarea modernizarea sistemului de termoficare sau in sisteme de incalzire

descentralizata bull investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau

private diversificate ca marime sau structura functionala

Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane

Reabilitarea unor zone urbane prin operatiuni de restaurare renovare reconstructie

produce efecte benefice directe sau mediate subtile asupra calitatii vietii rezidentilor sau

a altor utilizatori exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale

Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate in zona

atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei dar si pentru cei cazati temporar ca turisti

Cresterea calitatii serviciilor turismului a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o

chestiune de interes general intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane

determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului generand experiente noi

evenimente memorabile laquo trairi raquoale locului dar si cresterea bunastarii generale prin

atragerea investitiilor De asemenea restructurarea urbana si reabilitarea zonei laquoBucuresti

2000raquo axata in principal pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului promite sa

produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor

ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane ndash datorita noii structuri a

spatiilor publice a varietatii de servicii oferite a noilor imagini si efecte urbane cat si

influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie prin introducerea marilor

suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic social si cultural al orasului

Zona laquoBucuresti 2000raquo ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei iar

acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in

beneficiul unor arii defavorizate in cartiere marginase ridicand nivelul de calitate a

vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si

social-culturale prin crearea de locuri de munca etc) imbunatatindu-se in ultima instanta

nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene

Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective bazata mai mult pe

operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit dar si pe restructurarea

functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor

de locuit va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii dar si

in plan social imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara Toate aceste

tipuri de operatiuni fie de mare amploare pe arii mari concentrate fie la scara redusa

punctuale si dispersate devin motoare economice si sociale generatoare de venituri

publice sau private de locuri de munca si astfel indirect de calitate a vietii urbane

EXPUNERE DE MOTIVE PRIVIND DECLARAREA CENTRULUI VECHI AL

BUCUREŞTIULUI ZONĂ PIETONALĂ




















Suntem obligaţi de realitate să luăm măsuri urgent pacircnă nu va fi prea tacircrziu Primii paşi

(conceperea programelor de intervenţie şi identificarea resurselor de finanţare) au fost

făcuţi icircn mandatul local 2000-2004 La această oră există elemente concrete ce pot

sprijini demararea efectivă a reabilitării şi conservării Centrului Istoric studiul de

circulaţie icircn zonă elaborat de Universitatea de Arhitectură ldquoIon Mincurdquo şi Centrul de

Proiectare Urbană al Primăriei Municipiului Bucureşti HCGMB nr 1342004 privind

circulaţia autovehiculelor destinate transportului de mărfuri şi a utilajelor cu masa totală

autorizată mai mare de 5 tone programul de finanţare a reabilitării icircn valoare de 95

milioane euro (85 mil euro credit BERD + 15 mil euro buget local) Icircn sensul demarării

primei acţiuni concrete pentru protejarea patrimoniului de interes naţional reprezentat de

Centrul Istoric al Bucureştiului s-a propus adoptarea de urgenţă a unei hotăracircri care să

interzică traficul auto icircn zonă (cu excepţiile de necesitate prevăzute şi icircn HCLMB nr

1342004) şi redarea către circulaţia exclusiv pietonală a icircntregului perimetru delimitat de

străzile carosabile Doamnei Calea Victoriei Splaiul Independenţei Bd I C Brătianu

(zona de vest) respectiv str Colţei str General Florescu Calea Moşilor Bd Corneliu

Coposu Bd I C Brătianu (zona de est) Descongestionarea de traficul auto a acestor

două mari perimetre este necesară a fi fezabilă la ora prezentei asiguracircnd traseu pietonal

pentru următoarele străzi Zona de Vest a Centrului Istoric -str Blănari icircntre str

Doamnei şi Bd I C Brătianu -str Băcani icircntre str Lipscani şi str Blănari -str Lipscanu

icircntre Calea Victoriei şi Bd I C Brătianu -str Stavropoleos icircntre Calea Victoriei şi str

Smacircrdan -str Gabroveni icircntre str Şelari şi Bd I C Brătianu -str Franceză icircntre Calea

Victoriei şi str Şelari -str Covaci icircntre str Şepcari şi str Şelari -str Biserica Doamnei

icircntre str Doamnei şi Calea Victoriei -str Poştei icircntre str Franceză şi str Stavropoleos -

str Sf Dumitru icircntre str Poştei şi str Smacircrdan -str I C Filitti icircntre Calea Victoriei şi str

Pictor Tonitza -str Pictor Tonitza icircntre Splaiul Independenţei şi str Franceză -str

Smacircrdan icircntre str Şelari şi str Lipscani -str Şelari icircntre Splaiul Independenţei şi str

Lipscani -str Ion Ghica icircntre Bd I C Brătianu şi str Toma Caragiu -str Căldărari icircntre

Splaiul Independenţei şi str Şepcari -str Şepcari icircntre Hanul lui Manuc şi Bd I C

Brătianu -str Ion Nistor icircntre str Ion Ghica şi Piaţa Universităţii

Zona de Est a Centrului Istoric -str Mavrogheni icircntre Bd I C Brătianu şi str

Sarmizegetusa -str Pătraşcu Vodă icircntre Bd I C Brătianu şi str Sarmizegetusa -str

Sarmizegetusa icircntre str Băniei şi str Colţei -str Băniei icircntre Bd I C Brătianu şi str

Cavafii Vechi -str Lipscani icircntre Bd I C Brătianu şi str Cavafii Vechi -str Cavafii

Vechi icircntre Calea Moşilor şi str General Florescu -str Sf Vineri icircntre Bd I C Brătianu

şi Calea Moşilor -str Patriei icircntre Bd Corneliu Coposu şi str Bărăţiei Accesul icircn

perimetrele definite mai sus pentru transporturile de necesitate (intervenţii edilitare

urgenţe ndash pompieri salubritate salvare poliţie etc) va fi reglementat icircn spiritul HCGMB

nr 1342004 iar pentru autovehiculele destinate lucrărilor de construcţii sau

aprovizionare prin regim de autorizare special Apropiata finalizare a lucrărilor de

construire şi punerea icircn funcţiune a parcajului ldquoUnireardquo va oferi alternative la parcarea

perimetrală zonelor pentru 1041 autoturisme Descongestionarea va sigur benefică şi

aerului pe care icircl respirăm icircn centrul capitalei Zone libere mari ce icircn prezent sunt folosite

ca parcări (zona Manuc zona tacircrg ŞelariCovaci) vor putea primi funcţiuni de

reprezentativitate specifice unui adevărat Centru Istoric Prin devierea traseului de

tramvai din jurul bisericii Sf Gheorghe Nou va putea fi protejată şi va dobacircndi reala şi

meritata poziţie icircn inima Bucureştiului parcul ldquoSf Gheorgherdquo recent reabilitat complet

prin investiţia Sectorului 3 Dezvoltarea reţelei de parcaje perimetrale va continua cu

zona Calea Moşilorstr Sf Vineristr Stelea Spătarul

Borroczyn) sa fie numita ldquoLipkanirdquo doar portiunea dintre actualele strazi Selari si

Smardan celelalte segmente spre est fiind notate ca ldquoUlita Marchitanirdquo iar mai departe in

piata Sf Gheorghe ndash ldquoZarafiirdquo Generalizarea denumirii de ldquoLipscanirdquo pentru intreaga

artera comerciala se va face in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (1750) Strada

porneste de pe cheiul Dambovitei in spatele Primariei orasului de unde incepe si

numerotarea caselor intersecteaza Calea Victoriei in dreptul magazinului Victoria si

continua pana in Calea Mosi lor trecand peste bulevardul Bratianu prin piata Sf

Gheorghe si lasand pe stanga ei biserica Sf Gheorghe Nou

Strada Lipscani e un adevarat muzeu de arhitectura ultimele doua secole au lasat

de-a lungul ei un sir de mici bijuterii arhitecturale bogat caleidoscop de forme si

stiluri

Venind dinspre Calea Victoriei prima constructie pe stanga pe partea de

nord a strazii este cea a Palatului Societatii de Asigurari Dacia (Lipscani 19) bogat

impodobita in partea superioara a cladiriicu elemente de decor inspirate din

arhitectura Renasterii Curtea interioara in care se intra printr-un gang ce se deschide

spre strada Lipscani se mandreste cu podoaba unei fantani plasate intr-o nisa in axul curtii

si dominate de o statuie reprezentand o zeitate antica Un medalion cu chipul poetului

si o placa de marmura fixate pe fatada din spre strada Lipscani amintesc ca in

aceasta cladire a lucrat doi ani Mihai Eminescu ca redactor la ziarul Timpul

Putin mai jos pe aceeasi parte a strazii la intersectia cu strada Eugeniu Carada se ridica

impozantul edificiu care a adapostit Bancorex azi unul din sediile Bancii Comerciale

construit dupa planurile arhitectului Oscar Maugsch

Peste drum ocupand tot spatiul intre strazile Carada si Smardan se afla marea

cladire a Bancii Nationale a Romaniei construita intre anii 1883-1900 dupa planurile

arhitectilor Albert Galleron secti Cassien Bernard asistati de Grigore Cerchez si

Constantin Baicoianu

Pe acest loc se gasea altadata unul dintre cele mai vestite hanuri ale

Bucurestilorhanul Serban Vodaridicat de Serban Cantacuzino

Fatada cladirii Bancii Nationale este expresiv ritmata de coloanele ionice si corintice

si este incununata cu o cupola

























secol XX






















ultima podoaba

Centrul vechi

1Curtea domneasca





















Spirii



















special










Nora Steriadi






5Hanul lui Manuc














monumente ale sale

6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective










































































































































secol XX






















ultima podoaba

Centrul vechi

1Curtea domneasca





















Spirii



















special










Nora Steriadi






5Hanul lui Manuc














monumente ale sale

6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective


































































































































ultima podoaba

Centrul vechi

1Curtea domneasca





















Spirii



















special










Nora Steriadi






5Hanul lui Manuc














monumente ale sale

6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective





























































































































Spirii



















special










Nora Steriadi






5Hanul lui Manuc














monumente ale sale

6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective



























































































































Nora Steriadi






5Hanul lui Manuc














monumente ale sale

6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective


















































































































6Cafeneaua Veche














ferestrelor



7Strada Franceza






































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective












































































































































turistice










































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective

























































































































































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective



























































































































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective





























































































































adevarata incantare









vechi





si neglijenta


































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective















































































































































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective



















































































































Rahova






Manolache Lambrino




















Capitalei







Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective
























































































































Justitie



1895




Storck

























particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective



























































































































particularitate






strazii

















buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective




















































































































buna de conservare





























distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta











































consumatorilor



















Politici zonale

































































































1300000 locuitori














microclimatului




locuinte colective



















































































































distanta de 289 m






secolului XX

































are 7000 de becuri





Contemporana



la sarbatori





















dintre blocuri




al XVII-lea


numea Andrei






































carti rare
















si de est
























nu pot fi inlocuite

Situatia existenta





























Obiective urbanisti

Date post:	02-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandra-nae
View:	347 times
Download:	2 times

Bucuresti - Centrul Istoric

Documents