PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CENTRUL ISTORIC...

CONTRACT NR. 1820/2008

PROIECT NR. 4855

PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI

SIGHIŞOARA SIT ÎNSCRIS ÎN LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL

FAZA III PLAN URBANISTIC ZONAL ŞI STRATEGIA DE DEZVOLTARE

REDACTAREA I-a

VOLUM II

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

BENEFICIAR: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR

EXECUTANT: S.C. PROIECT ALBA S.A.

Director general: Drd. arh. Doina - Emilia Harda

2008

P U Z C P SIGHIŞOARA PROPUNERE FINALĂ - Volumul II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Copyright © 2008 PROIECT Alba S.A. 2

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL

PENTRU CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI

SIGHIŞOARA

SIT ÎNSCRIS ÎN L.P.M.-UNESCO


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Cuprins INTRODUCERE....................................................................................................................4 CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR1) - CETATEA SIGHIŞOARA...................................5 CARACTERUL UBANISTIC AL ZONEI (UTR2) - ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ...........................................................................................................................5 CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR3)- PARCELAR ISTORIC ORAŞUL DE JOS ...............6 I. DISPOZIŢII GENERALE.....................................................................................................6 1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM ..............................................................6 2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM..............................7 3. DOMENIUL DE APLICARE A REGULAMENTULUI.................................................................7 4. DIVIZARE ÎN ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ...................................................................7 5. PRINCIPII DE REGLEMENTARE ........................................................................................8 6. DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI..........................................................8 7. RECOMANDĂRI INTERVENŢII CLĂDIRI.............................................................................8 II. PRESCIPTII LA NIVELUL UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ................................10 Capitolul 1 - CETATEA SIGHIŞOARA (UTR1)........................................................................10 SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII -GENERALITĂŢI......................................................10 SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR 1...............................................................18 SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR............................................................................................................20 Capitolul 2 - ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARE (UTR2)...................................27 SECŢIUNEA I - CARACTERUL ZONEI -GENERALITĂŢI..........................................................27 SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ (UTR2).............................................................29 SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR............................................................................................................30 Capitolul 3. PARCELAR ISTORIC - ORAŞUL DE JOS - UTR3..................................................33 SECTIUNEA I : - CARACTERUL ZONEI - GENERALITĂŢI......................................................33 SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR3...............................................................39 SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR...........................................................................................................41


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


INTRODUCERE

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) aferent PUZ pentru CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA este piesa fundamentală ce întăreşte şi detaliază reglementările din PUZ. Prescripţiile la nivelul UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ (UTR) cât şi prescripţiile specifice la nivelul ZONELOR ISTORICE DE REFERINŢĂ (ZIR) cuprinse în RLU, sunt obligatorii pe întreg teritoriul ce face obiectul PUZ.

La baza elaborării RLU aferent PUZ stau: Regulamentul General de Urbanism (RGU) aprobat prin HGR nr.525/1996

republicat în 2003 şi Ghidul de aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000;

Reglementările cuprinse în PUG aprobat şi prescripţiile RLU aferent PUG, pentru zona ce face obiectul PUZ CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA.

Prin aprobare împreună cu PUZ, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al Administraţiei Publice Locale.

Zona pentru care a fost elaborat PUZ a fost delimitată în cadrul Dosarului de înscriere în L.P.M. - UNESCO elaborat de către MCC, DMAŞI - CPPCN (1999).

Planul Urbanistic Zonal şi Regulamentul aferent au ca obiectiv general facilitarea unui proces de dezvoltare urbană integrată prin menţinerea caracterului şi identităţii istorice a Centrului Istoric - centru care şi-a păstrat în cea mai mare parte nealterată organizarea spaţiului urban şi calitatea construcţiilor ce o compun - cât şi prin propuneri de reconversie sau adaptare a clădirilor şi spaţiilor libere care necesită asemenea operaţiuni, în mod durabil.

La baza prevederilor documentaţiei a stat principiul general de intervenţie prin

utilizarea terenurilor şi clădirilor pentru funcţiuni adaptate cerinţelor vieţii moderne dar care nu impietează asupra valorii de patrimoniu mondial a sitului, concomitent cu punerea în valoare a zonei istorice în ansamblu precum şi a reperelor urbane şi arhitecturale reprezentate de clădiri sau ansambluri cu valoare de monument istoric.

Ţinând cont de exigenţele impuse de un centru istoric aflat pe L.P.M., s-a urmărit refacerea structurii urbane în zonele cu pericol de destructurare , punerea în valoare a spaţiilor publice şi a ansamblurilor urbane valoroase existente.

Regulamentul cuprinde prevederi generale şi prevederi specifice zonelor în care este divizat teritoriul ce face obiectul PUZ - ului, grupate în capitole.

Prevederile sunt redactate sub forma unor articole tratând subiecte distincte. Unele prevederi au aplicabilitate limitată la teritoriul aferent unei Zone Istorice de Referinţă (ZIR), situaţie menţionată expres.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR1) CETATEA SIGHIŞOARA

Teritoriul cuprins în UTR1 reprezintă Cetatea , pe conturul zidului de incintă al Cetăţii, partea determinantă care a stat la baza înscrierii în L.P.M. a oraşului Sighişoara, având în vedere că spaţial şi conceptual, oraşul medieval se defineşte prin fortificaţiile sale.

Zona studiată cuprinde spaţiul delimitat de sistemul de fortificaţii medievale,

alcătuit din doua elemente majore: o incintă continuă de zidărie înalta de 10-12m, cu o lungime de 930m şi 15 turnuri (din care s-au păstrat 9) şi o citadelă în vârful Dealului Şcolii. În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 5 zone cu tipuri diferite de ocupare a teritoriului:

1. ZIR1 - Zona centrală a Cetăţii, zona de parcelar ce şi-a păstrat intact caracterul istoric, cu fronturi construite continuu şi compacte, cu un grad ridicat de ocupare a terenului şi circulaţii ierarhizate pe trei categorii: principale, secundare şi de legătură, formând o structură urbană complexă; 2. ZIR2 - Zona instituţiilor şi spaţiilor publice, zona ce cuprinde clădiri publice reprezentative ca funcţiune şi pentru silueta Cetăţii - Biserica Catolică şi Biserica Mănăstirii, Primăria, Turnul cu ceas şi pieţele adiacente; 3. ZIR3 - Zona parcelar atipic; 4. ZIR4 - Nucleu Cetate - zona instituţiilor de cult şi clădiri aferente acestei funcţiuni - Biserica din Deal; 5. ZIR5 - Zona ansamblului de fortificaţii Cetatea Sighişoara, conturul zidurilor de fortificaţie turnuri şi bastioane.

CARACTERUL UBANISTIC AL ZONEI (UTR2) ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ

Teritoriul cuprins în UTR2 reprezintă zona verde majoră, amplasată pe elementul de relief , înconjurând Cetatea şi prelungindu-se spre Vest.

Zona studiată cuprinde spaţiul delimitat de str. Anton Pann - Zidurile Cetăţii -

fundurile de parcele str. Ilarie Chendi - stradela Cetăţii - str. Morii. În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 4 zone cu tipuri deferite de ocupare a teritoriului:

1. ZIR6 - Zona cimitir catolic şi ortodox; 2. ZIR7 - Zona pădure şi vegetaţie spontană (ce prezintă necesitatea unui program de toaletare şi amenajare silvică); 3. ZIR8 - Zona de culturi pomicole (livezi) 4. ZIR9 - Zona parcelar insular cu construcţii noi - atipic pentru structura parcelară atât a Cetăţii cât şi a Oraşului de jos.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


CARACTERUL URBANISTIC AL ZONEI (UTR3) PARCELAR ISTORIC ORAŞUL DE JOS

Teritoriul cuprins în UTR3 reprezintă zona unde prima aşezare de colonişti, cu

caracter rural este semnalată în sec. XIII, pe modelul satului cu o singură strada (Strassendorf) orientată vest-est, având pe ambele laturi parcele alungite şi o piaţa triunghiulară. Casele asemănătoare ca forma şi dimensiuni, începând cu sec. XVII-XVIII, sunt lipite între ele formând fronturi lungi şi continue, ritmate de ganguri sau ferestrele situate la acelaşi nivel.

În cadrul acestui spaţiu pot fi identificate 7 zone cu tipuri deferite de ocupare a

teritoriului: 1. ZIR 10 - Zona locuire tip rural şi tip agricol; 2. ZIR 11 - Zona locuire tip urban; 3. ZIR 12 - Zona construcţii tip urban cu funcţiuni mixte; 4. ZIR 13 - Zona gospodării mici cu funcţiuni mixte; 5. ZIR 14 - Zona tranziţie funcţiuni mixte; 6. ZIR 15 - Spaţiu public reprezentativ; 7. ZIR 16 - Zona parcelar atipic cu funcţiuni mixte.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Prezentul REGULAMENT reprezintă piesa de baza în aplicarea PUZ - CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI SIGHIŞOARA prescripţiile cuprinse în acesta fiind obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de infra şi suprastructură (construcţii) pe teritoriul zonei construite protejate delimitate conf. dosar UNESCO -1999.

Aprobat împreună cu documentele PUZ, regulamentul constituie un act legislativ

(de autoritate) al ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE (PRIMĂRIE) pentru realizarea administrării dezvoltării urbanistice şi arhitecturale a zonei, fundamentarea operaţiunilor de intervenţie în vederea revitalizării urbane cât şi a operaţiunilor de solicitare de fonduri (buget de stat) în vederea realizării obiectivelor de utilitate publica şi atragerea de fonduri complementare.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII REGULAMENTULUI LOCAL DE

URBANISM

Structura REGULAMENTULUI local de urbanism aferent zonei studiate este în concordanta cu HGR nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism şi a Ghidului de elaborare a documentaţiilor de urbanism tip PUZ, PUG (pr.227/2001 - INCD URBAN PROIECT - BUCURESTI) şi Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (Reglementare tehnica - indicative: GM - 011 - 2000, elaborator INCD URBAN PROIECT - BUCURESTI).

Regulamentul se înscrie în prevederile generale stabilite prin PUG - municipiul Sighişoara

Simultan cu prezentul regulament acţionează legislaţia în vigoare în domeniul

organizării şi utilizării spaţiului pe care acesta nu o înlocuieşte ci doar o completează cu măsuri de intervenţie mai detaliate.

3. DOMENIUL DE APLICARE A REGULAMENTULUI

3.1. Prevederile prezentului regulament acţionează în cadrul ZONEI PROTEJATE CENTRU ISTORIC SIGHIŞOARA, zona formata din 3 UTR - uri definite din analiza organizării urbanistice şi denumite convenţional:

ZONA CETATEA SIGHIŞOARA – UTR1 ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ - UTR2 ZONA ORAŞUL DE JOS, PARCELAR ISTORIC - UTR3 3.2. SUPRAFAŢA ZONEI STUDIATE : S=33,13 ha Din care: 3.2.1 ZONA CETATEA SIGHIŞOARA - UTR1 S= 8,23 ha 3.2.2 ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARĂ - UTR2 S=10,78 ha 3.2.3 ZONA ORAŞUL DE JOS, PARCELAR ISTORIC - UTR3 S=14,12 ha

4. DIVIZARE ÎN ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ

Ca parte integrantă a Regulamentului, vor fi stabilite 16 ZONE ISTORICE DE REFERINŢĂ (ZIR) astfel :

1. ZONA CETATEA SIGHIŞOARA - UTR1

ZIR 1 S = 3,47 ha ZIR 2 S = 1,50 ha ZIR 3 S = 0,35 ha ZIR 4 S = 2,25 ha ZIR 5 S = 0,66 ha


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2. ZONE VERDE CU ZONE DE LOCUIRE ÎNSULARA - UTR2

ZIR 6 S = 3,89 ha ZIR 7 S = 5,26 ha ZIR 8 S = 0,58 ha ZIR 9 S = 1,05 ha

3. ZONA ORAŞUL DE JOS - UTR3

ZIR 10 S = 2,64 ha ZIR 11 S = 2,82 ha ZIR 12 S = 1,66 ha ZIR 13 S = 1,13 ha ZIR 14 S = 1,03 ha ZIR 15 S = 3,70 ha ZIR 16 S = 1,14 ha

5. PRINCIPII DE REGLEMENTARE

5.1.Perimetrul de aplicare al prezentului regulament este fixat conform PLANŞEI nr. 7 - PLAN CU EVIDENŢIEREA UNITĂŢILOR TERITORIALE ŞI ZONELOR ISTORICE DE REFERINŢĂ, LIMITELOR ŞI COMPETENŢEI ZONEI ISTORICE PROTEJATE – delimitare zone istorice de REFERINŢĂ (ZIR - uri) la care se aplica REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM (RLU) 6. DEROG ARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI

6.1. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire : aliniere faţă de limitele laterale sau de spate de proprietate, P.O.T, retragere faţă de aliniament.

6.2. Derogări de la prevederile regulamentului se admit numai în cazuri bine justificate datorate naturii terenului sau descoperirilor arheologice în urma săpăturilor arheologice. 7. RECOMANDĂRI INTERVENŢII CLĂDIRI

Operaţiunile de restaurare / refuncţionalizare /modificare a clădirilor existente se referă atât la amenajările necesare aducerii la un standard de locuire adecvat cât şi la consolidarea acestora şi restituirea aspectului iniţial - modificat / alterat prin demolări , goluri neconforme sau umpleri de goluri, tăieri sau alterări ale decoraţiunilor / modenaturilor existente şi supraînălţări ale clădirilor iniţiale. În acest sens: - se va respecta concepţia originală a clădirii monument istoric sau cu valoare arhitecturală din zona delimitata conform L.P.M. UNESCO, prin revenirea la forma iniţială a părţilor componente modificate (acoperiş, goluri tâmplării exterioare, profile tâmplărie exterioară, decoraţii faţade, etc.);


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- acoperişurile vor trebui să conserve nu numai forma originală ci şi materialele originale ale învelitorii (în general, ţigla solzi, cu forma, culoarea şi dimensiunile celor existente încă la clădiri istorice); - lucarnele îşi vor păstra forma existenţa (originală) fără a fi înlocuite cu forme nespecifice/netradiţionale; - părţile metalice ale învelitorilor (jgheaburi, burlane) se vor executa din tabla arămită (sau tabla de cupru), cele din tabla de zinc urmând a fi vopsite în tente de culoare închisă, adaptata la culoarea faţadei iar amplasarea burlanelor pe faţadă va evita coturile sau coborârile oblice în planul acesteia; - coşurile de fum/ventilaţii existente se vor restaura, reluând aspectul faţadelor, având coronamentele sau capacele conform vechilor modele ; sunt interzise coşurile de fum din beton aparent sau din metal strălucitor (inox) sau diverse sisteme de ventilaţie aparente (dacă sunt necesare elemente de îmbunătăţire a tirajului pentru anumite funcţiuni, acestea se vor amplasa ne-vizibil din domeniul public sau din punctele de belvedere); - golurile de la parter cât şi străpungerile/gangurile (cele originale) vor fi conservate sau reconstituite cu ocazia oricăror operaţiuni de construire/amenajare; - uşile exterioare de lemn vor trebui sa fie compatibile cu specificul clădirii, respectând atât compoziţia celor originale (proporţii, desen al elementelor componente, feronerie) cât şi tratarea lemnului din care acestea vor fi realizate (vopsire, tratare); - grilajele de protecţie (fixe sau mobile) sunt autorizate doar în cazul existenţei celor istorice pe faţada clădirii, acestea urmând să fie recondiţionate; - firmele pentru funcţiuni comerciale/servicii vor fi supuse autorizării în acelaşi regim ca şi intervenţiile pe clădiri, însoţite de documente grafice şi mostre de materiale (materiale de calitate, grafica tradiţională sau elemente reprezentative pentru meserii, servicii etc.) şi amplasarea se va putea realiza atât paralel cât şi perpendicular pe faţadă, în acord cu arhitectura imobilului pe care sunt amplasate cât şi cu imobilele alăturate, respectând compoziţia şi elementele de decor ale faţadei; - zidăriile din piatra , elementele realizate din piatra de talie sau în cazul placajelor din piatra la socluri vor fi readuse la situaţia iniţială prin înlocuirea cu elemente similare ca şi culoare , mărime (ca şi a celor iniţiale) degajarea de acoperiri cu tencuieli/zugrăveli; - zidăriile de cărămida se vor tencui şi zugravi în culori cu tente identice celor originale (se vor realiză analize de parament), excluzând orice tencuieli pe baza de ciment. Materialul de baza va fi tencuiala pe baza de var (tencuieli istorice sau tencuieli moderne ce respectă reţetele celor istorice), lăsând aparente, unde este cazul, elementele decorative (ancadramente, cornişe, bandouri, etc.) ce se vor restaura corespunzător.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


II. PRESCIPTII LA NIVELUL UNITĂŢILOR TERITORIALE DE REFERINŢĂ Capitolul 1 - CETATEA SIGHIŞOARA (UTR1)

SECTIUNEA I - CARACTERUL UNITĂŢII – GENERALITĂŢI

Aceasta parte a oraşului - Cetatea păstrează în afară de valorile istorice şi arhitecturale, valori urbanistice reprezentate de fragmente de ţesut urban (trame stradale, parcelar) şi elemente ale unor importante operaţiuni urbane în epoci istorice succesive.

Zona cuprinde cea mai mare parte a siturilor, monumentelor şi ansamblurilor înscrise în Lista Monumentelor Istorice pentru Municipiului Sighişoara, în primul rând având funcţiunea de locuire cât şi elemente reprezentative pentru funcţiuni de cult, cultura, învăţământ, administraţie .


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Valoarea zonei consta în coerenţa spaţiului construit, perimetrul acesteia oferind parcursuri pietonale ce cuprind diferite perioade istorice a căror succesiune şi articulare îi conferă unicitate dar şi diversitate.

UTR1 se compune din următoarele zone istorice de referinţă: ZIR 1

- cuprinde o zona cu caracter preponderent de locuire, multifuncţional (locuinţe, servicii, comerţ), dezvoltata într-un ţesut urban tradiţional (parcelar original din secolul XIV - cf. P. Niedermayer), în care se înscriu câteva volume cu silueta urbana ce iese din volumetria zonei, singulare (învăţământ).

- Caracteristici :

- centrul de greutate al distribuţiei reţelei de circulaţii este marcat de Piaţa Cetăţii, situată la intersecţia celor 2 direcţii principale - EV şi NS; - insule construite cu fronturi compacte de locuinţe, dispuse pe aliniament alcătuind fronturi continue la str. Bastionului - str. Şcolii, str. Tâmplarilor - str. Cojocarilor, str. Mănăstirii şi str. Cositorarilor; - parcelar tradiţional, relativ uniform, textura parcelară indică existenţa într-o prima etapa a unor parcele dispuse izolat pe toata suprafaţa Cetăţii, între care s-au amplasat noi parcele mai mari, de forma alungită; - patru tipuri de clădiri: locuinţa turn, locuinţa simplă, locuinţa cu faţada scurtă la stradă cu plan în forma de L sau forma de U, locuinţa cu plan compact; - regim de înălţime: cu puţine niveluri (P - P+1- P+2 şi pivniţe).

Prin prevederile regulamentului se urmăreşte revitalizarea şi păstrarea specificităţii cadrului arhitectural şi urbanistic prin punerea în valoare atât a caracteristicilor de ansamblu cât şi a elementelor de detaliu (arhitectura). Valorificarea clădirilor implică simultan şi valorificarea spaţiilor libere din interiorul insulelor - reabilitare, curăţare de construcţii parazitare a curţilor în paralel cu folosirea unor elemente de vegetaţie şi împrejmuire adecvate. 1. Delimitare: str. Zidului Cetăţii - str. Mănăstirii - str. Scării - str. Cojocarilor 2. Caracterul zonei: - ansamblu de locuinţe cu standard bun şi mediu în fronturile străzilor principale -str. Şcolii - str. Tâmplarilor - str. Cositorarilor şi a pieţelor - Piaţa Cetăţii, Piaţa Muzeului şi un ansamblu eterogen de clădiri către str. Zidului Cetăţii sau trecerile perpendiculare pe străzile principale; - varietate a tipului de parcelă; - coerenţa imaginii urbane datorată tipului de front la stradă; - păstrarea funcţiunii iniţiale în majoritatea cazurilor.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3.Evoluţie: parcelar constituit la sf. sec. XIV, parcele dreptunghiulare, cu suprafeţe mai mari în cadrul insulelor centrale - între str. Tâmplarilor - str. Şcolii - str. Cositorarilor. 4. Agresiuni: - transformări ale unor corpuri de clădiri - completări cu parţi de construcţie provizorii, lipsa unor amenajări adecvate ale spaţiilor libere (curţi), construcţii anexă improprii - atât în spaţiul public cât şi în cel privat - agresiuni funcţionale prin utilizări improprii (în special a spaţiilor curţilor); - materiale neadecvate la unele învelitori, copertine, pavaje curţi, elemente de delimitare - garduri, porţi. 5. Valoare: mare - parcelar, ansamblu rezidenţial cu arhitectură specifică Transilvaniei din sec. XIII - XVIII, tipologie clădiri de locuit în forma de I , L şi U, cu front îngust la stradă dar în front continuu. 6. Grad de protecţie: maxim - pentru parcelar, ansambluri de arhitectura şi elemente arhitecturale de valoare, spaţii publice libere (pieţe, străzi); sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare existentul, utilizarea volumului podurilor existente prin transformarea acestora în mansarde locuibile. 7. Intervenţii: - sunt permise cu condiţia respectării regulilor ce au determinat construirea iniţială; - este interzisă comasarea parcelelor/proprietăţilor, pentru a nu crea rupturi de scară/gabarit la clădiri/fronturi de strada, valoare ce a permis înscrierea în L.P.M. a Cetăţii; - se vor utiliza spaţiile podurilor prin amenajarea , în volumul existent, a unor spaţii utile/locuire; - se vor menţine toate elementele originale ale acoperişurilor (a 5-a faţada a caselor cu valoare pentru imaginea urbana a Cetăţii) şi nu vor fi modificate sau dezafectate lucarnele existente; intervenţii noi în acest sens se vor realiza cu respectarea tipologiei existente la fiecare tip de casa; - renovarea urbana a zonei - se va realiza prin punerea în valoare a spaţiilor curţilor interioare, vizibile din spaţiul public, refacerea/restaurarea împrejmuirilor degradate, refacerea pavimentelor tradiţionale - în interiorul curţilor şi în spaţiile publice - (străzi, pieţe), amenajarea grădinilor şi a vegetaţiei din interiorul curţilor. ZIR2

- zona cu caracter mixt (cultură, învăţământ, administraţie), cuprinde o serie de spaţii publice reprezentative - străzi, piaţete şi un reper (dominanta volumetrica şi de înălţime - 64 m), dublată de valoare culturală, arhitecturală şi de simbol - Turnul cu ceas, secondat de reperele reprezentate de clădirea Primăriei şi clădirile celor 2 biserici - Biserica Mănăstirii şi Biserica Romano - Catolică.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Caracteristici : - elemente urbane cu caracter reprezentativ în diferite epoci istorice (ev mediu, renaştere, sec. XIX); - cuprinde spaţii publice cu grade diferite de importanţă - Piaţa Muzeului – reprezentativă şi ca punct de pornire al scărilor către Oraşul de Jos sau spaţii mai puţin puse în valoare ca spaţiile publice din jurul bisericilor sau create la intersecţia unor străzi - str. Mănăstirii cu str. Muzeului; - operaţiunile de punere în valoare şi restaurare a clădirilor vor trebui să determine deschiderea unui traseu de parcurgere al tramei stradale istorice pe direcţia N-S în Cetate.

Regulamentul va putea readuce prestigiul şi va induce atractivitate unor spaţii de reprezentare/oficiale, prin refacerea coerenţei cadrului construit şi prin amenajarea spaţiilor publice

1. Delimitare: Zidul Cetăţii - Piaţa Muzeului - str. Mănăstirii. 2.Caracterul zonei: clădiri monumentale, amplasate pe parcele individuale, completate cu câteva clădiri anexe,spaţii publice alveolare, în jurul clădirilor importante ce pot, prin operaţiuni de reabilitare urbană, crea noi parcursuri ale Cetăţii (ex. în piaţa-parc din proximitatea Bisericii Romano - Catolice se va reface traseul zidului de fortificaţie) 3. Evoluţie: parcelar constituit în sec. XIV, cu intervenţii de la sf. sec. XVIII în interiorul unor insule delimitate în cetatea medievală, clădiri sec. XIV-XVIII-XIX. 4. Agresiuni : - transformarea unor clădiri fără respectarea elementelor caracteristice ale faţadelor (goluri de ferestre, modenaturi) şarpantelor / învelitorilor; - tendinţa de ocupare a spaţiilor libere din interiorul parcelelor cu clădiri a căror amprenta la sol şi volum sunt în contradicţie cu ansamblul. 5. Valoare: mare - parcelar, ansamblu clădiri publice reprezentative cu arhitectură specifică, tipologie nespecifică pt. clădirile de locuit sau anexe

6. Grad de protecţie: maxim pentru parcelar, ansamblu de clădiri şi spaţiul liber interior parcelelor (curţi clădiri oficiale) cât şi pentru spaţiul public (străzi, piaţete) 7. Intervenţii: respectarea regulilor de ocupare ale parcelelor, cu interdicţia de modificare a parcelarului - spaţiul liber din pieţe va fi amenajat prin pavimente şi mobilier urban adecvat iar spaţiul pieţei din proximitatea Bisericii Romano - Catolice va fi amenajat prin înserarea traseului zidului Cetăţii în geometria acestui spaţiu.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- curţile interioare ale clădirilor cu funcţiune publica vor fi amenajate în vederea integrării în trasee de vizitare (degajarea de construcţii anexe, pavimente istorice refăcute, mobilier urban, elemente de vegetaţie amenajate).

ZIR 3

- zona cu caracter de locuire, parcelar atipic. Caracteristici :- elemente urbane cu caracter specific - lărgirea str. Cojocarilor într-o piaţetă (neamenajată);

- parcelele/curţile prezintă potenţial de punere în valoare. Regulamentul va putea induce atractivitate spaţiului public , prin refacerea coerenţei cadrului construit şi dezvoltarea de funcţiuni noi adaptate calitativ cerinţelor contemporane (locuinţe, spaţii muzeale).

1. Delimitare: str. Scării, str. Cojocarilor. 2. Caracterul zonei: ansamblu de clădiri de locuit şi spaţii publice urbane. 3. Evoluţie: parcele mici, adosate zidului de nord al Cetăţii medievale construite cu edificii civile particulare. 4. Agresiuni: spaţiu public urban destructurat, utilizat necorespunzător (parcare, spaţiu verde neamenajat) 5. Valoare: mare –prin poziţia în proximitatea unor elemente de fortificaţie (Turnul şi Bastionul Măcelarilor,Turnul Cojocarilor) 6. Grad de protecţie: maxim, atât pentru clădiri cât şi pentru spaţiile publice urbane; sunt permise intervenţiile care conservă, restaurează şi pun în valoare clădirile existente. 7. Intervenţii: de restaurare a clădirilor şi punere în valoare a spaţiului public urban (pavimente istorice, iluminat stradal şi arhitectural pentru elementele de fortificaţie , accesul pietonal în Cetate dinspre oraş cât şi accesul mecanic propus a se realiza)

ZIR4

- zona cu caracter mixt (culte, învăţământ, locuire), cuprinde elementul natural dominant al localităţii, un promontoriu cu pante abrupte (înălţime de 429m), pe care s-a constituit iniţial Cetatea şi a fost ridicata Biserica din Deal (sec. XIV-XV), reper/ dominantă a Cetăţii dublat de valoare


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


culturală, arhitecturală şi de simbol si secondat de reperele liceului J. Haltrich şi de elemente ale fortificaţiei Cetăţii aflate pe limita zonei - bastionul şi Turnul Cositorarilor sau bastionul Castaldo.

Caracteristici :

- elemente urbane şi de cult reprezentative; - cuprinde spaţii publice cu grade diferite de importanţă - Piaţa Răţuştelor - spaţiu cu potenţial de dezvoltare ca spaţiu public urban sau spaţiile din jurul Bisericii Evanghelice din Deal sau parcursul str. Scării, ca parcurs de belvedere; - operaţiunile de punere în valoare şi restaurare a clădirilor vor trebui extinse la toate clădirile de locuit din această zonă.

Regulamentul va putea îmbunătăţi calitatea spaţiilor publice, oferind posibilitatea unei parcurgeri gradate a Dealului Bisericii Evanghelice, ca alternativă la accesul prin Scara Şcolarilor 1. Delimitare: străzile Scării, Cositorarilor, Piaţa Răţuştelor, traseul zidurilor fortificaţiei Cetăţii pornind de la Turnul Tăbăcarilor, continuând cu Turnul Cositorarilor - bastionul Cositorarilor - bastionul Castaldo - Turnul Frânghierilor. 2. Caracterul zonei: element major de relief ce păstrează urmele primelor clădiri ridicate în Cetate (ruina primei biserici parohiale) şi pe care au fost dispuse clădiri publice importante - Biserica Evanghelica din Deal, Liceul J. Haltrich, un ansamblu unitar format din Consistoriul evanghelic şi Casa parohiala şi clădiri de locuit , amplasate disparat între parcele libere invadate de vegetaţie. 3. Evoluţie : stadiul iniţial al zonei (cu construcţia Bisericii Evanghelice din Deal ca element dominant - sec. XIV - XV) a fost completat cu funcţiuni apropiate şi necesare spaţiului de cult - case pt. cler şi şcoli cât şi cu un element de spaţiu public - Scara acoperita (Scara Şcolarilor) element original de sec. XVII, cu completări de sec. XIX. 4. Agresiuni : existenţa bazinului de apa, stadiul avansat de degradare al străzii Şcolii, vegetaţia crescută haotic în diferitele parcele sau construcţiile improprii şi anexele din cadrul acestor parcele. 5. Valoare : foarte mare, prin prezenţa Bisericii Evanghelice din Deal, restul spaţiului subordonându-se acesteia. 6. Grad de protecţie : maxim - se protejează valorile arhitecturale, valoarea urbanistică a traseului străzii Şcolii şi a platoului Bisericii Evanghelice din Deal, scara acoperită (Scara Şcolarilor) 7. Intervenţii: de punere în valoare şi restaurare a clădirilor mai puţin valoroase, clădirile de locuit din parcelele existente la baza dealului sau pe strada Şcolii, amenajarea spaţiului public al străzii (iluminat public, zonele verzi vor trebui toaletate,


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


rezolvarea arhitecturală şi urbanistică a amplasării bazinului de apa în contextul realizării unui acces conform cu calitatea elementelor de patrimoniu construit ale zonei; - curăţarea parcelelor de elemente parazitare (anexe improprii) ,cu posibilitatea unor inserţii moderne doar cu condiţia respectării volumetriei, gabaritelor şi morfologiei clădirilor din zonă, materialelor de construcţie tradiţionale şi amplasarea cu retragere de la aliniament (strada Scării). ZIR5

- zona cu caracter monofuncţional, alcătuită din elementele fortificaţiei Cetăţii, spaţial şi conceptual oraşul medieval SIGHIŞOARA definindu-se prin fortificaţiile sale. La sfârşitul sec. XIII, a fost realizata cea mai veche fortificaţie de refugiu ("Alte Burg"), din piatra, cu un perimetru patrulater, pe Dealul Şcolii; etapa următoare - la începutul sec. XIV, au fost extinse întăriturile de piatra la nivelul întregului deal al Cetăţii iar începând cu sec. XV, atât zidul de incintă cât şi toate turnurile au fost supuse modificărilor prin supraînălţare şi modificarea formelor arhitecturale ale turnurilor.

Caracteristici :

- element de arhitectura militara şi element urban reprezentativ, fortificaţia este alcătuită dintr-o incintă continuă de zidărie înaltă de 10-12 m cu lungimea de 930 m , 15 turnuri, 3 rondele de artilerie şi un bastion; - porţiunea de zid dintre Turnul Frânghierilor şi Turnul Măcelarilor este păstrată relativ intactă pe toata înălţimea, permiţând observarea fazelor de evoluţie prin supraînălţarea zidului iniţial, în funcţie de evoluţia armamentului şi a tehnicilor de asediu. Elemente valoroase ca imagine -"galeria acoperită a puşcaşilor"- noul drum de strajă între Turnul Tăbăcarilor şi Turnul Cositorarilor. Porţiunea de zid dintre Turnul Frânghierilor şi Turnul Măcelarilor, înălţată cu încă aproximativ 1m în prima jumătate a sec. XVII, s-a realizat din cărămidă; - Turnurile Cetăţii, turnuri de apărare din sistemul de fortificaţii, erau amplasate suficient de aproape pentru a se proteja reciproc dar şi fiecare dintre ele putând acţiona independent. Goale la interior, erau prevăzute cu galerii suspendate şi cu scări intermediare mobile; - Turnul dominant în cadrul sistemului de fortificaţii este "Turnul Sfatului Cetăţii", simbol al autorităţii publice, apoi denumit" Turnul porţii din faţă" (astăzi cunoscut ca şi „Turnul cu Ceas");


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- operaţiunile de punere în valoare şi restaurare vor trebui extinse la toate elementele de fortificaţie, pentru a putea fi refuncţionalizate şi incluse într-un circuit turistic cultural pe tot conturul fortificaţiei.

Regulamentul va pune în valoare un parcurs al elementelor constitutive ale sistemului defensiv, circuit inexistent în momentul de faţă atât în cadrul Cetăţii cât şi pe conturul exterior al acesteia. 1. Delimitare: Turnul cu ceas ("Turnul porţii din faţă") - urmele Turnului Zidarilor şi Dulgherilor (în zona noii clădiri a internatului, între Turnul cu ceas şi Turnul Tăbăcarilor) - Turnul Tăbăcarilor - Turnul Cositorarilor (arhitectură originală, expresivă) - baza Turnului Aurarilor şi Bastionul Castaldo ("marele bastion") - Turnul Frânghierilor (transformat în locuinţa paznicului cimitirului) - Turnul Măcelarilor şi bastionul - poarta Cetăţii" Târle" - Turnul Cojocarilor sau al Blănarilor - Turnul Ţesătorilor (demolat) - Turnul Croitorilor ("Turnul cel mare al porţii din spate"- cu o construcţie de protecţie tip barbacana în faţă porţii) - Turnul Cizmarilor (între el şi Turnul Lăcătuşilor s-a realizat un zid mai avansat faţă de zidul cel vechi, formând bastionul Cizmarilor/bastionul Călugăriţelor) - Turnul Lăcătuşilor (demolat, aflat pe amplasamentul Bisericii Romano - Catolice) - Turnul Dogarilor (demolat, aflat pe amplasamentul Palatului Administrativ - Primărie) - Turnul Bărbierilor (demolat, împreună cu un bastion f. lung ) - Turnul Fierarilor (turn de flancare). 2. Caracterul zonei: elemente de fortificaţie cu funcţiune militara în trecut, elemente determinante ale valorii de patrimoniu înscrise în L.P.M.,important de pus în valoare prin restaurare , refuncţionalizare şi includere în circuite de vizitare turistice. 3. Evoluţie: sec. XIII - XIV, XVII - XVIII, XIX (demolări). 4. Agresiuni: starea de degradare a unor turnuri, prăbuşiri ale zidurilor de incintă 5. Valoare: mare - spaţiu cu potenţial de dezvoltare pentru funcţiuni, servicii şi comerţ/meşteşuguri, circuite culturale/turistice. 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează elementele de fortificaţie cât şi perspectivele către bastioane , se vor reface vechile trasee ale drumurilor de strajă - porţiuni cu elemente existente şi drumurile de circulaţie exterioare conturului Cetăţii, parţial întrerupte de zone de vegetaţie neamenajate. 7. Intervenţii: de restaurare a clădirilor turnurilor, a zidurilor Cetăţii, de marcare a conturului fortificaţiei (adaptat fiecărei situaţii - pe teren sau prin panouri explicative în faţa clădirilor construite peste amplasamentul turnurilor dărâmate), de realizare a traseului pentru parcurgerea conturului fortificaţiilor - la exterior şi interior de acestea.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR 1 În Cetate se recomandă păstrarea caracterul predominant rezidenţial şi vor trebui încurajate amenajările de spaţii restaurate pentru exercitarea de funcţiuni tradiţionale: meşteşuguri, artizanat. Articolul 1 - Utilizări admise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate ca păstrând caracteristicele ţesutului urban din zona centrală; activităţi de locuire, activităţi reprezentative, activitate pentru public:

- locuire şi activităţi complementare; - administraţie publica; - servicii - prestări servicii, activităţi financiar - bancare; - comerţ en-detail, alimentaţie publică; - învăţământ; - cultură şi culte; - agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.

Articolul 2 - Utilizări admise cu condiţionări

- birouri de capacitate mica (IMM-uri, profesii liberale, turism), cazare (capacitate mica, standard mediu şi ridicat)

Articolul 3 - Utilizări interzise

- activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcare anormala a reţelelor, etc.) ; - activităţile de depozitare şi comerciale en - gross, antrepozitele şi magaziile nelegate de o activitate comerciala sau artizanala desfăşurate în interiorul zonei ; - gararea şi staţionarea vehiculelor în construcţii individuale, izolate precum şi staţii întreţinere auto sau distribuţie carburanţi ; - activităţile de comerţ şi prestări servicii în chioşcuri neconforme unui standard stabilit pentru întreg mobilierul urban pe teritoriul Cetăţii sau în orice alte construcţii provizorii amplasate pe domeniul public ; - deschiderea sau exploatarea de cariere / gropi cu excepţia săpăturilor arheologice sau pentru lucrări de construcţii şi instalaţii legal autorizate; - amenajări pentru campare ; - depozitare materiale refolosibile ;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor

a) Vor fi menţinute (conservate/ restaurate / puse în valoare) următoarele categorii de imobile :

- imobilele sau părţi componente ale imobilelor înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor Istorice ;

- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus ; - elemente arhitecturale şi decorative (sistemul de acoperire: pante, învelitoare, coşuri de fum, copertine, balcoane loggii, bowindouri tâmplării de lemn, feronerii, elemente de decor ale faţadei: arcade, frontoane, profile decorative) elemente de separare/ împrejmuire ale parcelelor, elemente de mobilier urban /sculpturi, amenajări ale spaţiilor publice (pavimente, spaţii verzi) aferente imobilelor menţionate mai sus. Pentru imobilele înregistrate ca monument istoric, măsurile de conservare şi

protejare includ şi elementele de arhitectura interioare (inventariate ca elemente valoroase): bolti, plafoane din grinzi de lemn, scări, profile decorative, picturi interioare, lambriuri, pardoseli şi toate elementele funcţionale cu valoare decorativa/istorica (ex. sobe) aparţinând imobilului. Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru elementele exterioare.

b) Pot fi efectuate extinderi minore ale construcţiilor şi instalaţiilor existente legate de o activitate de utilitate publica cu următoarele condiţii: sa fie luate măsuri pentru reducerea riscurilor şi a noxelor la un nivel compatibil cu vecinătatea, conform aprobării Agenţiei pentru Protecţia Mediului iar extinderea la sol numai în zonele ce nu sunt vizibile din strada sau din puncte de belvedere /trasee turistice.

c) Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrările de reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior, inclusiv forma acoperişului original) şi refacerii elementelor valoroase.

d) Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu condiţia ca noile construcţii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.

e) Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite sa contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibila cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei istorice.

Articolul 5 - Protejarea cadrului construit si a vestigiilor istorice

a) Intervenţia asupra clădirilor monument şi a altor construcţii protejate precum şi în parcelele acestora, se vor face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

b) În cazul executării unor lucrări noi de construcţie sau a înlocuirii unor construcţii existente este obligatorie descărcarea terenului de sarcina arheologică. Anterior lucrărilor de săpare a fundaţiilor va fi anunţată Comisia zonală de protecţie a patrimoniului în vederea asistării de către un delegat al acesteia la săpături.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


c) Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectura veche (bolţi, sculpturi, decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite.

d) Adâncirea solului, legata de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă cu condiţia de a nu aduce prejudicii sit-ului în ansamblu şi de a nu împiedica scurgerea apelor meteorice.

SECTIUNEA III - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Parcelele specifice locuirii în Cetate din cadrul zonei nu vor putea fi modificate, dimensiunile acestora păstrându-se la valoarea actuala.

În cadrul ZIR1, sistemul perpendicular de străzi formează insule cu parcele de 2 tipuri: parcele ce se dezvolta de la o stradă la cealaltă (ex. Str. Tâmplarilor - str. Şcolii; str. Tâmplarilor - str. Zidul Cetăţii) a căror adâncime este cuprinsă între 18m şi 37m sau parcele până la jumătatea insulei (str. Bastionului - str. Mănăstirii; str. Bastionului - str. Tâmplarilor; str. Şcolii - str. Cositorarilor) a căror adâncime este cuprinsă între 13m şi23m. În cadrul ZIR3, ZIR 4 parcelele au forme şi suprafeţe inegale, atipice, adaptate la configuraţia terenului.

- nu se acorda Autorizaţie de Construire pe parcele care nu sunt construibile. Aceeaşi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin apariţia în urma unei împărţiri de teren .

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată.

- Conform prevederilor prezentului Regulament, clădirile aflate în zona ZIR1 sunt şi se vor menţine aliniate către spaţiile publice (străzi, pieţe,) - fără a depăşi limita reprezentată în planul de reglementări.

- Clădirile aflate în zona ZIR4, pot fi amplasate pe parcelele libere, retras de la

aliniament, pentru protejarea imaginilor de pe traseele turistice de acces către Biserica Evanghelică din Deal.

- Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi

autorizate cu condiţia să se înscrie în restaurarea tipologiei şi gabaritelor construcţiilor


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


tradiţionale existente pe strada respectiva (ZIR1, ZIR 3, ZIR4), în condiţiile avizării documentaţiei de către Comisia Naţională de zone protejate a MCCPN.

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei

- Construcţiile trebuiesc clădite de la o limita laterală la cealaltă în front continuu. Fac excepţie clădirile realizate pe parcele înconjurate pe mai multe laturi de domeniul public sau pe o parcela alăturată unei alte parcele ocupate cu o clădire care trebuie menţinută şi care este retrasă de la limita de proprietate şi prezintă faţade spre aceasta. Lungimea maximă de cuplare la calcan (profunzimea construcţiei) trebuie sa fie de maxim lungimea calcanului clădirii existente la care se face alipirea.

- Începând de la adâncimea de 15.0 m, măsurata de la aliniament, clădirile nu

vor putea fi construite pe o limita laterala sau de spate de proprietate decât daca aceasta prezintă un calcan cu înălţime mai mare de P+2 niveluri. În acest caz se poate construi pe lungimea calcanului existent.

Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi parcelă

- În situaţia amplasării mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă, se va urmări păstrarea amprentei la sol a unor construcţii valoroase preexistente şi dispărute (daca este cazul).

- Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcela vor fi amplasate astfel încât distanţa dintre ferestrele camerelor de locuit şi orice parte a aceleaşi clădiri sau a clădirii învecinate sa fie astfel dimensionată încât planul care uneşte parapetul ferestrei cu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul orizontal un unghi mai mic sau egal cu 45°

- În cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existenţa, noua construcţie nu va

ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arhitectural, arheologic sau estetic, înscrise în lista CMI sau descoperite în timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea în valoare a acestora. Articolul 10 - Condiţii de acces si circulaţii

1. Accese

- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum (stradă), fie direct, fie prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0m lăţime, servitute instituită prin act autentificat sau pe cale judecătorească, conform Codului Civil.

- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civila, salvare, circulaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Parcările colective, necesare locuitorilor Cetăţii sau funcţiunilor prezente în zonă vor trebui să dispună de accese proprii fără să aducă nici o impietate circulaţiei generale şi vor trebui amplasate în zone cu vizibilitate redusa pentru turişti - în cazul de faţă , în afara zonei ZIR1 (în ZIR 3).

- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţii provizorii în interiorul parcelelor acestor zone istorice de referinţă.

2. Circulaţii - Se păstrează traficul auto pentru riverani numai pe străzile perimetrale

specificate în planşa de circulaţie, către zone de parcare, pe restul străzilor ce nu sunt menţionate expres în prezentul regulament, acesta este interzis.

- Circulaţia pentru aprovizionare se va realiza între orele 6.30 - 8.30 şi 21.00 -22.00 pe străzile menţionate expres în prezentul regulament.

- Pe aceste străzi se va realiza un profil adecvat funcţionarii pietonale, prin soluţii adecvate (în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu).

- Se va desfiinţa separarea prin bordură între spaţiul pentru pietoni şi cel pentru maşini, realizându-se demarcări vizuale între spaţii la nivel de textura şi culoare a pavimentelor, se vor face amenajări prin mobilier urban (iluminat general şi local, bănci, jardiniere, etc.), arborii sau spaţiile verzi vor fi menţinute în zonele existente.

Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor

- Parcajele aferente locuirii cât şi oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului drumului public şi în zone lipsite de vizibilitate din domeniul public/trasee turistice. Pentru funcţiuni necesitând mai mult de 10 locuri de parcare, acestea se vor realiza într-un parcaj sau garaj colectiv realizat în afara zonei. Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane » (indicativ P 132 - 93) şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism.

- Pentru clădirile cu front la străzile cu interdicţie pentru traficul auto, numărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanenţi şi pentru autovehiculele din dotarea unităţilor riverane la interiorul parcelei, daca spaţiul liber o permite şi nu dăunează vederilor asupra Cetăţii din punctele - reper ale acesteia: Turnul cu ceas, Biserica Evanghelica din Deal, Primăria SIGHIŞOARA.

Restul de parcări se va asigura prin parcajele colective prevăzute în zonele limitrofe UTR1 la o distanta maxim de 250 m. Articolul 12 - Conformarea clădirilor 1. Înălţimi admise

a. Înălţimea absolută - Înălţimea la streaşină a clădirilor în raport cu terenul finit nu poate depăşi cornişa clădirilor existente învecinate. Deasupra acestei limite pot fi construite numai:


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- coşuri de fum şi de ventilaţie, - şarpanta. Pe fiecare stradă se va menţine înălţimea actuală a corpurilor de clădire existente, extinderea funcţiunilor clădirii putând fi realizata în cadrul volumului existent al şarpantei – prin reamenajarea spaţiului podului care va deveni mansardă. Ex. Strada Şcolii - înălţimea la streaşină este majoritar 7m, cu câteva clădiri având 6m sau 8m la streaşină. Aceste înălţimi vor fi păstrate fără modificări, pe fiecare stradă - înălţimea de referinţă fiind a clădirilor de patrimoniu existente pe acesta. Pentru toate străzile UTR 1, vezi anexa - Fişe Inventar pentru păstrarea înălţimii pe fiecare lot/parcela. b. Înălţimea relativa - Pentru a se evita dezvelirea unor calcane, înălţimea clădirilor spre oricare stradă (ex. străzi secundare) poate fi amplificată astfel încât să se asigure o continuitate a faţadei sau volumului cu clădirile alăturate.

2. Aspectul exterior al clădirilor a. Reguli generale

- Orice construcţie nouă care va completa părţi dispărute sau degradate ale unei clădiri existente trebuie sa se înscrie armonios în zonă, urmând să pună în valoare clădirea originală.

- În acest sens proiectele pentru construcţiile noi vor trebui - prin proporţii şi compoziţia faţadei - să pună în valoare ritmul parcelarului tradiţional şi să asigure, prin înălţime, forma şi dimensiunile golurilor - o continuitate în peisajul străzii sau al curţilor interioare, în special pentru zonele vizibile din traseele turistice de parcurgere a Cetăţii sau din zonele de belvedere.

- Sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals, folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tabla ondulata, plastic drept sau ondulat, etc.) utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice,suprafeţe metalice strălucitoare, suprafeţe vitrate de mari dimensiuni, tâmplărie din PVC culori stridente) atât la clădiri cât şi la elementele minore (ex. copertine)

- Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre strada şi spre vecini, vor fi de aceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principală chiar şi atunci când rezultă un calcan. b. Reguli relative la lucrările de restaurare si de întreţinere a clădirilor existente

- Cererea de Certificat de urbanism pentru orice modificare, chiar parţială, a unei clădiri, trebuie să fie însoţită de un releveu al clădirii respective în starea în care se găseşte la data depunerii cererii, compus din :

- plan de situaţie al întregii proprietăţi, - plan al fiecărui nivel căruia i se aduc modificări, - releveu şi fotografii ale faţadelor. - Cercetarea arheologică şi de arhitectură va precede orice intervenţie în subsolul incintei parcelelor sau asupra clădirilor.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- În cazul intervenţiilor asupra monumentelor de arhitectură (existente sau propuse a fi înscrise în Lista Monumentelor Istorice), acestea se vor putea realiza numai în condiţiile legii; prin operaţiunile de restaurare (inclusiv prin consolidarea structurii acestora) se va conserva arhitectura iniţiala sau se va reveni (daca este cazul) la aceasta.

- Înlocuirea sistemului de acoperire (şarpanta şi învelitoare) va trebui făcută cu respectarea geometriei, dimensiunilor şi materialelor de origine, nefiind permisă înlocuirea cu acoperişuri de alte forme , cu învelitori din alte materiale sau modificare a lucarnelor. c. Reguli particulare pentru faţade comerciale

- Cererile de Certificat de urbanism de creare a unor vitrine comerciale/servicii, trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale originale. Modificarea vitrinelor este acceptată în special în cazul în care se revine la situaţia iniţială (în cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul parcelarului şi al clădirii (regruparea mai multor localuri alăturate sub o singură firma nu este posibilă), modenatura vitrinelor va trebui să corespundă ritmului de decupare a fiecărui imobil şi sa respecte structurile lor respective.

- Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenajările provizorii, (podiumuri, elemente de separare, mobilier urban, etalaje mobile) în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonala şi contribuie la calitatea estetică a spaţiului utilizat.

- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis sau adaptate tipului de tâmplărie pentru vitrine (obloane) .

- Se interzice amplasarea de firme sau reclame la etajele superioare ale construcţiei (parapeţi, balcoane) cu excepţia firmelor în consolă amplasate pe o porţiune neutră a faţadei şi care nu împiedica perceperea faţadei sau a unor detalii semnificative de arhitectură precum şi a firmelor sub forma de casetă luminoasă sau din material plastic. Articolul 13 Forma şi dimensiunile terenului şi construcţiilor 1.Procentul de ocupare a terenului (POT)

- Procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permise să fie ocupată, la sol, cu construcţii (vor fi luate în calcul proiecţia la sol a clădirilor şi anexelor lor).

a. cazul general - POT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa 1/1, 1/2, 1/3, 1/4),

clădirile anexă improprii urmând a fi desfiinţate iar în limita maximă a suprafeţei acestora putând fi construite spaţii anexă cu caracter adecvat spaţiului şi clădirilor înconjurătoare.

- în cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe care refac o construcţie existenţa dispărută procentul de ocupare a terenului nu este limitat.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


2.Coeficientul de utilizare al terenului (CUT)

- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată a construcţiei (fără nivelurile din subteran utilizate pentru funcţiuni tehnice) şi suprafaţa totala a terenului.

- CUT - ul actual al fiecărei parcele va fi menţinut (vezi anexa 1/1, 1/2, 1/3, 1/4) - pe toate parcelele, depăşirea CUT actual este permisă numai în cazul reamenajării spaţiului podurilor existente, care devin spaţii funcţionale locuibile.

- pe străzile flancate de instituţii publice sau cu funcţiuni mixte, CUT va rezulta din studii specifice. 3. Zone non - edificandi - Se prevăd zone neconstruibile pentru spaţiile publice (pieţe, zone de belvedere) precum şi pentru culoarele de vedere către ansamblul Cetăţii, Oraşul de Jos sau galerii de legătura. 4. Alte servituţi - Servituţi de înălţime se vor introduce în vecinătatea accentelor verticale istorice şi pentru protejarea perspectivelor către diferitele ansambluri urbane. Articolul 14 - Condiţii de echipare edilitara

1. Apa potabila - Orice construcţie noua de locuit şi orice clădire putând servi pentru muncă,

odihnă sau agrement, trebuie sa fie racordata la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile.

2. Canalizare menajera - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie

existenţa sau construcţie/ instalaţie ce va fi realizată. 3. Canalizare ape pluviale - Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate astfel încât să permită

scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publica de colectare a acestora. 4. Reţele electrice, telefonice si CATV - Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi

iluminatului public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii, trebuie introduse în subteran. În caz de imposibilitate tehnică şi numai în acest caz, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor de preferat în elemente tehnice adaptate profilaturilor faţadelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor.

- Branşamentele, vor trebui integrate/ ascunse în elementele exterioare ale construcţiilor ; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.

5. Gaze


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran, iar elementele de contorizare integrate/ascunse în elementele de separare a parcelelor sau părţi ale clădirii (pe cât posibil se va evita amplasarea pe faţada principală).

- Se vor acredita cu Autoritatea de reglementare în domeniu soluţii adaptate statutului de monument / valoare arhitecturală a clădirilor - culoarea casetelor de protejare a echipamentelor (contori) vor fi vopsite în culorile faţadei, purtând numai însemnele companiei de gaze pt. identificare - şi nu printr-o culoare distonanta cu cadrul istoric al faţadei.

6. Salubritate - Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice

clădire cu funcţiuni lucrative, de odihna sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în containere adecvate (număr - mărime - material) care vor fi evacuate în intervalul orar prevăzut în capitolul circulaţie auto. Articolul 15 – Împrejmuiri

- Se va acorda prioritate conservării gardurilor existente, originale. - Se vor restaura/conserva porţile din lemn, tradiţionale (acces pietonal/auto). - Singurele autorizate spre domeniul public sunt gardurile tradiţionale, executate

din materiale tradiţionale şi cu gabaritele originale. - În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale

a clădirilor cu vedere la strada. Se interzice vopsirea în culori stridente sau strălucitoare a împrejmuirilor. Articolul 16 - Spaţii libere şi plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi existente, sunt interzise a primi o altă destinaţie.

- Grădinile din curţi proprietate privată vor fi amenajate corespunzător culoarelor de vizibilitate de care beneficiază.

- Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spaţiul public, chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare.

- Parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse cu grija spre a nu fi vizibile din domeniul public .

- Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a permite cel mai bun acces la imobile cu funcţiuni publice, comerţ sau obiective turistice dar şi o parcurgere optima a peisajului natural şi construit.

- În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare este necesar avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului.

- Tăierea oricărui arbore va fi compensată prin plantarea a unuia nou de talie înaltă.

- Se vor studia esenţele de arbori, adaptate specificului climatic si pot fi plantate în interiorul acestei zone.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Capitolul 2 ZONA VERDE CU ZONE DE LOCUIRE INSULARE (UTR2)

SECŢIUNEA I - CARACTERUL ZONEI -GENERALITĂŢI - Zona definită de conturul fortificaţiei, str. Anton Pann şi fundul parcelelor din str. Morii - stradela Cetăţii - str. Ilarie Chendi, cuprinde spaţiul verde major al oraşului, cu diferite tipuri de utilizări - cimitir, livezi, pădure sau zona construita insular. ZIR6 1. Delimitare: între zidul de Vest al Cetăţii şi drumuri neamenajate . 2. Caracterul subzonei: spaţii libere cu funcţiune de cimitir,cu construcţii anexă necesare practicării cultului.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale. 4. Agresiuni: construcţii anexă. 5. Valoare : mare, prin suprafaţa de spaţiu verde şi prin monumentele de cult / funerare existente. 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează spaţiile libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul Cetăţii cât şi către exterior. 7.Intervenţii: realizarea unei amenajări/restaurări a intrării în Cimitir. ZIR7 1. Delimitare: sunt 2 tipuri de zone împădurite – 1- între str. Anton Pann şi str. Samuel Micu 2 - între fundul parcelelor din Oraşul de jos şi Zidul Cetăţii. 2. Caracterul zonei: element natural, amplasat pe relieful monticulului pe care se află Cetatea, important pentru punerea în valoare, prin contrast a zidurilor si reperelor construite din cadrul Cetăţii. 3. Evoluţie: spaţiu natural păstrat din momentul realizării Cetăţii - cu o creştere a volumului coroanei arborilor peste dimensiunea adaptată vizibilităţii optime către Cetate. 4. Agresiuni : degradări ale spaţiului verde, depozitari de gunoaie, neamenajarea drumurilor /poteci din acest spaţiu. 5. Valoare: mare, element natural important 6. Grad de protecţie : maxim - se protejează caracterul spaţiului liber şi valoarea spaţiului natural, putând primi însa funcţiuni de parcurgere a spaţiului/ drumuri pentru plimbare dar şi un sistem mecanic de urcare pt. persoane - pe zona dintre str. Anton Pann - str. Cojocarilor - bastionul şi Turnul Măcelarilor. 7. Intervenţii; de amenajare a traseelor drumurilor cu materiale adecvate, de curăţare, toaletare si amenajare a spaţiilor verzi publice;- interdicţia de a amplasa construcţii noi în acest spaţiu. ZIR8 1. Delimitare: între zona de pădure şi cea de locuire. 2. Caracterul zonei: spaţii verzi cu acces limitat, zonă grădini.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. Evoluţie: terenuri cultivate. 4. Agresiuni : neprecizate. 5. Valoare: medie, element de peisaj antropic - zona cultivată. 6. Grad de protecţie : mediu. 7. Intervenţii: de păstrare a funcţionalităţii; - interdicţia de a amplasa construcţii noi în acest spaţiu. ZIR 9 1. Delimitare: între zona de pădure şi cea de livezi. 2. Caracterul zonei: parcelar cu clădiri dispuse liber pe parcelă 3. Evoluţie: terenuri libere, care au primit construcţii în perioada moderna. 4. Agresiuni : construcţii anexă. 5. Valoare: medie. 6. Grad de protecţie : mediu. 7. Intervenţii; de păstrare a funcţionalităţii de locuire. - posibilitatea de a amplasa construcţii noi în acest spaţiu, numai pe parcelele libere, cu respectarea gabaritului construcţiilor înconjurătoare. SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ (UTR2)

Articolul 1 - Activităţi permise Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate caracteristice :

- locuinţe; - spaţii verzi amenajate şi drumuri; - livezi ; - cimitir.

Articolul 2 - Activităţi permise cu condiţii

- staţionarea şi gararea autovehiculelor cu condiţia organizării în parcări colective special amenajate;

Articolul 3 - Activităţi interzise


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- activităţile de creştere animale sau cultivarea terenurilor cu culturi agricole în zonele circulaţiilor pietonale noi propuse;

- amenajări pentru campare.

Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor (ZIR9) Este aplicabil acest articol clădirilor din parcelarul insular, clădiri fără valoare istorică - vor putea fi reabilitate şi vor fi dezafectate clădirile anexă improprii.

SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

Articolul 5 - Caracteristici ale parcelelor (ZIR9) - parcele mari, forme neregulate.

Articolul 6 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament - nu este cazul.

Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale şi

posterioare ale parcelei - nu este cazul.

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi

parcela - conform PUD special elaborat pentru orice construcţie nouă definitivă

Articolul 9 - Condiţii de acces si circulaţii

- Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum sau stradă, fie

direct, fie prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecina de minim 3m lăţime, servitute instituită prin act autentificat, sau pe cale judecătorească conform Codului Civil.

- Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv şi circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului, mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civila, salvare, circulaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotoare.

- Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţii provizorii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 10 - Staţionarea autovehiculelor - Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi

detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane » (indicativ P 132 -93) şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism.

- Numărul de locuri de parcare pentru obiectivele amplasate în zona Cetăţii se vor prevedea în mod obligatoriu la nivelul str. Anton Pann parcaje cu taxa cu acces public la nivelul solului.

Articolul 11 - Procentul de ocupare a terenurilor (POT) - nu este cazul decât parţial în ZIR9 (vezi anexa 2). POT = max.10% Articolul 12 - Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) - nu este cazul decât în ZIR9 (vezi anexa 2). CUT = max. 1

Articolul 13 - Înălţimea construcţiilor - vor fi respectate înălţimile clădirilor existente, fără ca acestea sa poată fi depăşite (h. max. = 6m la cornişă) şi cu înserarea unor eventuale noi volume construite în elementul vegetal preponderent în zonă. Articolul 14 - Asigurarea cu reţele tehnico-edilitare

1. Apa potabilă - Orice construcţie putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie sa

fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile. - Pentru imobilele la care nu se pot asigura condiţiile menţionate nu pot fi

eliberate Autorizaţii de construire, altele decât lucrări de reparaţii curente. 2. Canalizare menajeră - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie

sau amenajare nouă. 3. Canalizare pluvială - Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea

apelor meteorice spre reţeaua colectoare a acestora. 4. Reţele electrice, telefonice şi CATV - Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului privat ca şi

iluminatul public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii trebuie introduse în subteran.

- Branşamentele, pe cât posibil, trebuie amplasate în interiorul spaţiilor curţilor sau în zone puţin vizibile.

5. Gaze - Toate conductele ( în afară imobilelor) vor fi amplasate în subteran.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


6. Salubritate - Orice clădire de locuit precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru

odihnă sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în containere.

Articolul 15 - Aspectul exterior al construcţiilor 1. Reguli generale: - orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie

armonios în zona; - sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals,

folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tabla ondulata, plastic ondulat, etc.); - pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre strada şi spre vecini, vor fi de aceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principală.

Reguli relative la construcţiile noi: - construcţiile noi vor trebui să se subordoneze valorii sitului punând-ul în

valoare; - se recomandă ca amenajările vizibile sa fie tratate cu materiale care să ofere o

imagine compatibilă din punct de vedere estetic cu situl; - va fi favorizată asigurarea unor deschideri vizuale spre clădirile monument din

Cetate şi spre cadrul înconjurător (peisaj natural şi construit); - în utilizarea materialelor de construcţii se va urmări să se creeze armonie sau

contrast pozitiv cu construcţiile existente (materiale contemporane); - se vor evita materialele strălucitoare, culorile vii şi sunt interzise orice imitaţii

ale unor materiale naturale. Articolul 16 – Împrejmuiri - Singurele autorizate sunt împrejmuirile conforme cu tipologia clădirilor din

parcelar. - Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor. - În toate cazurile se va asigura perceperea favorabilă de către pietoni/turişti, a

elementelor de fortificaţie .

Articolul 17 - Spaţii libere si plantate - Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi obligatorii

(pădure), sunt interzise a primi o alta destinaţie. - Spaţiile pentru pietoni (trasee, spaţii de odihna) vor constitui subiectul unor

studii speciale pentru a permite cel mai bun acces către fortificaţie dar şi la puncte de belvedere pentru perceperea peisajelor interioare/exterioare fortificaţiei.

- Tăierea copacilor se va face numai cu avizul Agenţiei de Protecţia Mediului Mureş şi va fi compensată prin plantarea unor arbori noi (talie şi esenţe adaptate amplasamentului)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Capitolul 3. PARCELAR ISTORIC - ORAŞUL DE JOS - UTR3

SECTIUNEA I : - CARACTERUL ZONEI – GENERALITĂŢI Zona face parte din Oraşul de Jos, definită de baza Dealului Cetăţii - panta de Sud, Sud - Est a monticulului - str. Ilarie Chendi - Piaţa Hermann Oberth cu parcelarul înconjurător - str. Morii, până în zidul Cetăţii. Caracteristici:

- parcelarul are caracteristici determinate de configuraţia terenului cât şi de importanţă zonei în cadrul Oraşului de Jos; - axa principală de circulaţie, cu rol de coloană vertebrală pentru cartier, este alcătuită de cele 2 artere principale - str. Ilarie Chendi (Spitalgasse) şi str. 1 Decembrie 1918 (Baiergasse) ce urmăresc traseul unui vechi drum comercial;


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


un rol de mai mica importanţă îl are şi str. Morii (Muhlgasse), ce ocoleşte versantul nordic şi estic al monticulului pe care este situată Cetatea; - Piaţa Hermann Oberth (Marktplatz), adiacentă strazii principale Ilarie Chendi, marchează centrul Oraşului de Jos, punct nodal de formă trapezoidală - latura de Vest accentuând axa de circulaţie ce leagă acest spaţiu cu Cetatea; - funcţiunea de locuinţe individuale este predominantă fiind completată cu comerţ si servicii în cadrul parterelor clădirilor ce definesc spaţiul public central. Acesta este alcătuit din str. Ilarie Chendi, de la str. Tache Ionescu pana la str. General Grigorescu, continuând cu str. 1 Decembrie şi Piaţa Hermann Oberth (unde apar şi funcţiuni reprezentative, culturale); - ţesut ordonat ( sec. XV - continuat până la început de sec. XVIII), cu frontul continuu la aliniament (construcţii P - P+1- P+2) ; - specificul spaţiilor cultivate/plantate din cadrul parcelelor cu front la str. Ilarie Chendi - Piaţa Hermann Oberth - stradela Cetăţii - Piaţa Octavian Goga - str. Morii - trebuie precizat, partea împădurită din cadrul loturilor proprietate privată trebuie toaletată/îngrijită în vederea realizării unor imagini/perspective adecvate dinspre oraş spre Cetate şi invers, din punctele de belvedere.

ZIR10 1. Delimitare: între drumul de culme ce trece pe lângă şi în interiorul unei părţi a cimitirului - parcelarul ZIR11- str. Ilarie Chendi, strada ce face legătura cu str. Anton Pann . 2. Caracterul subzonei: şir unitar de parcele lungi, parcelar specific aşezărilor din zonele de colonizare săsească, determinate şi amenajate în conformitate cu configuraţia terenului în panta (versantul Sud al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu anexe gospodăreşti, continuate de teren cu funcţiune agricolă sau pădure. 3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale - parcelar similar prezent în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri mai apropiate de tipul rural, de înălţime mică (P+1+pod - înălţimi între 3,5 - 4 m la cornişă). 4. Agresiuni: construcţii anexă, construite sau finisate cu materiale improprii.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


5. Valoare : mare, prin suprafaţă verde importantă pe care o include dar şi prin formă parcelar şi clădirile de locuit de pe acesta, vizibile de la nivelul Cetăţii - perspective descendente sau caracterul de acces către zona publică principală a Oraşului de Jos - Piaţa Hermann Oberth cât şi accesul principal pietonal către Cetate. 6. Grad de protecţie: mediu - se protejează prin amenajare corespunzătoare spaţiile libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul Cetăţii cât şi către exterior; se protejează construcţiile tradiţionale şi delimitările faţă de spaţiul public (stradă) - porţi, garduri. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şi silueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei - puţin vizibile în acest moment de la nivelul str. Ilarie Chendi, restaurarea/refacerea clădirilor de locuit+ anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care face parte. ZIR 11 1. Delimitare: între drumul de culme ce trece pe lângă cimitir - spaţiu verde public/pădure, parcelarul ZIR 10 şi parcelarul ZIR12 - str. Ilarie Chendi până la strada N. Bălcescu. 2. Caracterul zonei: parcelar alcătuit din parcele alungite, mari şi medii, specifice aşezărilor din zonele de colonizare săsească, determinate şi amenajate în conformitate cu configuraţia terenului în pantă (versantul Sud al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu anexe gospodăreşti, completate de teren cu funcţiune agricola; fronturile încep să devina continui, de tip urban. 3. Evoluţie: elemente păstrate integral conform formei iniţiale - parcelar similar prezent în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri de tip urban de înălţime mică (P+1+pod - înălţimi între 3,5 - 4m) către racordarea cu zona ZIR10 şi cu înălţimi mai mari către Piaţa Hermann Oberth (P+1+M sau pod - înălţimi între 7 - 9m). 4. Agresiuni: construcţii finisate cu materiale improprii, accese pietonale către Cetate nesemnalizate şi îngrijite necorespunzător. 5. Valoare : mare, prin suprafaţă verde importanţă pe care o include (pădure), prin forma de parcelar şi clădirile de locuit de pe acesta, vizibile de la nivelul Cetăţii – prin perspective descendente din zona Bisericii Evanghelice din Deal sau caracterul de acces către zona publica principală a Oraşului de Jos - Piaţa Hermann Oberth, în cuprinsul ZIR11 fiind inserat un acces secundar pietonal către Cetate . 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează prin amenajarea corespunzătoare a spaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Cetăţii cât şi către exterior; se protejează construcţiile tradiţionale şi delimitările faţă de spaţiul public (strada) - porţi, garduri. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şi silueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei - puţin vizibile în acest moment de la nivelul str. Ilarie Chendi, restaurarea/refacerea clădirilor de locuit/comerţ + anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care fac parte. ZIR 12 1. Delimitare: între drumul de culme din apropierea Cetăţii - spaţiu verde public -/pădure, accesul în Cetate prin Turnul cu Ceas - spaţiul public al Pieţei Hermann Oberth, parcelarul ZIR11. 2. Caracterul zonei: reprezentativ pt. locuirea din zona centrală a Oraşului de Jos, parcelar alcătuit din parcele alungite mari şi apoi parcele mici adaptate curbelor de nivel ale terenului, specifice aşezărilor din zonele de colonizare săsească, determinate şi amenajate în conformitate cu configuraţia terenului în pantă (versantul Sud Est al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu front continuu de tip urban, continuată de terenuri cu forme variate având funcţiune agricola . Parcelele sunt integral ocupate de clădiri adaptate la forma de relief, cu P + 2 nivele către Piaţa Hermann Oberth şi 1 nivel către stradela Cetăţii. 3. Evoluţie: elemente de parcelar păstrate integral conform formei iniţiale - prezente în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri de tip urban, de înălţime mica (P+1) către str. Turnului şi stradela Cetăţii (3 - 5m) şi cu înălţime mai mare către Piaţa Hermann Oberth (P+1+M sau P+2 respectiv 10-12m). 4. Agresiuni: construcţii cu faţade nerestaurate sau intervenţii parazitare(copertine din plastic, tâmplării din material plastic, trepte exterioare neadecvat construite sau finisate) . 5. Valoare : mare, prin forma de parcelar şi tipologia clădirilor de locuit din cadrul insulelor formate între stradela Cetăţii şi Cetate , stradela Cetăţii şi str. Turnului şi str. Turnului - Piaţa Hermann Oberth. Perspectivele descendente din zona Turnului Frânghierilor (zonă ce va trebui supusă unor amenajări) sau cele ascendente şi descendente din zona de acces pietonal principal dinspre Piaţa Hermann Oberth - Cetate, cu reperul reprezentat de Turnul cu Ceas ,reprezintă o valoare urbanistică şi arhitecturală cât şi una de peisaj cultural. 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează clădirile, spaţiul public şi spaţiul liber privat, prin amenajare corespunzătoare a spaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către interiorul Cetăţii cât şi către Oraşul de Jos; se


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


protejează toate părţile componente ale construcţiilor, delimitările faţă de spaţiul public (strada) - porţi, garduri, spaţiile libere neamenajate încă. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări/toaletări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şi silueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei şi a siluetei Turnului Frânghierilor - puţin vizibile în acest moment de la nivelul stradelei Cetăţii, restaurarea/refacerea faţadelor şi învelitorilor clădirilor de locuit şi comerţ/servicii, dezafectarea anexelor realizate din materiale improprii şi realizarea unor anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care fac parte. ZIR 13 1. Delimitare: între drumul pietonal de la baza Cetăţii - spaţiu verde public - / pădure, accesul în Cetate prin Turnul cu Ceas - spaţiul public al Pieţei Octavian Goga, parcelarul ZIR12 - str. Morii. 2. Caracterul zonei: reprezentativ pt. locuirea din Oraşul de Jos, parcelar alcătuit din parcele mici, neuniforme , adaptate curbelor de nivel ale terenului, (versantul E - NE al Dealului Cetăţii) - clădiri de locuit cu front continuu de tip urban, unele ocupând aproape în întregime parcela iar altele beneficiind de un teren/curte cu funcţiune agricola . 3. Evoluţie: elemente de parcelar păstrate integral conform formei iniţiale - prezente în harta privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri de tip urban, de înălţime medie constanta (P+1- înălţime 7 - 8m). 4. Agresiuni: construcţii cu faţade nerestaurate sau intervenţii parazitare (copertine din plastic, tâmplării din material plastic, trepte exterioare neadecvat construite sau finisate) . 5. Valoare : mare, prin forma de parcelar şi tipologia clădirilor de locuit. Perspectivele descendente din zona Turnului Fierarilor (zona verde ce va trebui supusă unor amenajări) sau cele ascendente şi descendente din zona de acces pietonal secundar dinspre Piaţa Hermann Oberth către Cetate . 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează clădirile, spaţiul public şi spaţiul liber privat, prin amenajare corespunzătoare a spaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către Cetate cât şi din Cetate către exterior; se protejează toate părţile componente ale construcţiilor, delimitările faţă de spaţiul public (strada sau spaţiu verde) - porţi, garduri, spaţiile libere neamenajate încă. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări/toaletări a spaţiului verde ce însoţeşte imaginea şi silueta Cetăţii, pt. o mai bună punere în valoare a zidurilor fortificaţiei şi a siluetei Turnului Fierarilor - Primăriei, restaurarea/refacerea faţadelor şi învelitorilor clădirilor de locuit şi comerţ /servicii, dezafectarea anexelor realizate din materiale


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


improprii şi realizarea unor anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care fac parte. ZIR 14 1. Delimitare: Piaţa Octavian Goga, str. Morii, o parte a parcelarului din strada 1 Decembrie 1918. 2. Caracterul zonei: neuniform, parcelar alcătuit din parcele de forme şi mărimi diferite, clădiri de locuit cu front continuu de tip urban, unele ocupând aproape în întregime parcela şi având curţi interioare , spaţiul destructurat al Pieţei Octavian Goga. 3. Evoluţie: elemente de parcelar păstrate parţial conform hărţii privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri de tip urban, de înălţime constantă (P+1). 4. Agresiuni: construcţii cu faţade nerestaurate, intervenţii parazitare (copertine, tâmplării din material plastic, trepte exterioare neadecvat construite sau finisate) spaţii libere, destructurate (publice). 5. Valoare : medie, prin forma de parcelar şi tipologia clădirilor de locuit. 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează clădirile, spaţiul public şi spaţiul liber privat, prin amenajare corespunzătoare a spaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite şi naturale, atât către Cetate cât şi din Cetate către exterior; se protejează toate părţile componente ale construcţiilor, delimitările faţă de spaţiul public (strada) - porţi, garduri, spaţiile libere neamenajate încă. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului public, restaurarea/refacerea faţadelor şi învelitorilor clădirilor de locuit şi comerţ /servicii, dezafectarea anexelor realizate din materiale improprii şi realizarea unor anexe cu materiale adecvate zonei istorice din care fac parte. ZIR 15 1. Delimitare: Piaţa Hermann Oberth cu fronturile înconjurătoare, parţial str. 1 Decembrie. 2. Caracterul zonei: spaţiu public reprezentativ, uniform , parcelar alcătuit din parcele de forme şi mărimi foarte diferite, de la parcele foarte mici la parcele mari, clădiri de locuit cu front continuu de tip urban, unele ocupând în întregime parcela sau parţial şi având curţi interioare .


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


3. Evoluţie: elemente de parcelar neuniform, păstrate în întregime conform hărţii privind dezvoltarea oraşului în sec. XIII - XV (după P. Niedermaier, 2000), cu clădiri de tip urban, de înălţime P+1+M constanta (8m) către Piaţa Hermann Oberth. 4. Agresiuni: construcţii cu faţade nerestaurate, intervenţii parazitare (copertine, tâmplării, trepte exterioare neadecvat construite sau finisate) spaţii libere, amenajate necorespunzător (terase publice) şi un spaţiu ce trebuie să îşi regăsească reprezentativitatea şi funcţionalitatea iniţială - Piaţa centrală a Oraşului de Jos / Marktplatz / Piaţa Hermann Oberth . 5. Valoare : mare, prin forma de parcelar şi tipologia clădirilor de locuit construite pe acesta, prin forma şi axele realizate de către spaţiul central al Pieţei. 6. Grad de protecţie: maxim - se protejează clădirile, spaţiul public trebuie re-configurat , prin amenajare corespunzătoare a spaţiilor libere pentru perceperea peisajelor construite, a siluetei Cetăţii şi a peisajului natural, atât către Cetate cât şi din Cetate către spaţiul Pieţei; se protejează toate părţile componente ale construcţiilor şi este necesare restaurarea şi refuncţionalizarea clădirilor cu fronturile către spaţiul liber al Pieţei. 7. Intervenţii: realizarea unei amenajări a spaţiului public la nivelul de calitate impus de reprezentativitatea Pieţei pt. Oraşul de Jos, restaurarea/refacerea faţadelor şi învelitorilor clădirilor de locuit şi comerţ /servicii. SECTIUNEA II - UTILIZARE FUNCŢIONALĂ UTR3 În Oraşul de jos se recomandă încurajarea dezvoltării funcţiunilor mixte predominante de locuire + comerţ, prin restaurări şi amenajări corespunzătoare ale spaţiilor. Se pot amenaja spaţii pentru funcţiuni sau exercitarea unor meserii tradiţionale: meşteşuguri, artizanat şi pensiuni private. Articolul 1 - Activităţi permise

Sunt admise următoarele tipuri de activităţi considerate caracteristice pentru o zonă centrală, reprezentative, cu activitate pentru public şi activităţi private (locuire):

- locuire şi activităţi complementare ; - administraţie publică ; - servicii; - comerţ en-detail, alimentaţie publică ; - învăţământ ; - cultură ; - agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate sau nu.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 2 - Activităţi permise cu condiţii

- alimentaţie publica în spaţii exterioare, - parcare autovehicule.

Articolul 3 - Activităţi interzise

- activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcare anormala a reţelelor, etc.) şi care nu sunt direct legate de activităţile permise în zonă ; - activităţile de depozitare şi comerciale en - gross, antrepozitele şi magaziile nelegate de o activitate comercială sau artizanală desfăşurate în interiorul zonei ; - gararea şi staţionarea vehiculelor în construcţii individuale, izolate precum şi staţii întreţinere auto şi distribuţie carburanţi ; - activităţile de comerţ şi prestări servicii în chioşcuri /construcţii amplasate pe domeniul public (fără un proiect de mobilier urban aprobat); - activităţile de garare a autovehiculelor amplasate prin redestinare funcţională la parterul construcţiilor existente cu front la aliniamentul fronturilor existente sau a circulaţiilor pietonale ; - depozitarea materiale refolosibile.

Articolul 4 - Intervenţii asupra clădirilor

a) Vor fi menţinute şi restaurate următoarele categorii de imobile : - imobilele înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor Istorice; - pentru imobilele înregistrate ca monument, măsurile de conservare şi restaurare cuprind şi elementele de arhitectură interioare ca : scări, picturi interioare, decoraţiuni şi toate elementele decorative aparţinând imobilului (menţinerea în situaţia originară şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru elementele exterioare); - elemente de mobilier urban (sculpturi, feronerii, împrejmuiri de fier forjat), amenajări ale spaţiilor publice şi private aferente imobilelor menţionate mai sus. b) Pentru imobilele înregistrate ca având calitatea arhitecturală sunt permise lucrările de reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior (volumetrie, faţade - inclusiv acoperiş, detalii constructive). c) Înlocuirea/demolarea clădirilor din fronturile continui nu este permisă doar extinderea imobilelor în zona anexelor din curţile fără vizibilitate din Cetate şi se pot face cu condiţia ca noile construcţii să fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural şi cu studierea vizibilităţilor dinspre Cetate şi spre Cetate. d) Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite să


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei istorice. e) Se vor elibera parcelele de construcţii provizorii improprii. f) Se va reamenaja spaţiul Pieţei în conformitate cu rolul şi conformarea iniţiala a acesteia - în vederea posibilităţii de a organiza evenimente publice şi a reda spaţiul publicului.

Articolul 5 - Protejarea cadrului construit şi a vestigiilor istorice

a) Intervenţiile asupra clădirilor monument şi a altor construcţii protejate ca ansamblu precum şi în parcelele acestora, se vor face cu avizul Ministerului Culturii Cultelor şi Patrimoniului National şi al Comisiei Monumentelor Istorice. b) În cazul executării unor lucrări noi de construcţie sau a înlocuirii unor construcţii existente este obligatoriu descărcarea terenului de sarcina arheologică. Anterior lucrărilor de săpare a fundaţiilor va fi anunţată Comisia zonală de protecţie a patrimoniului în vederea asistării de către un delegat al acesteia la săpături. c) Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectura veche (subsoluri cu bolţi, sculpturi, decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite. d) Adâncirea solului, legată de punerea în valoare a situaţiei iniţiale, este posibilă cu condiţia de a nu aduce prejudicii sit-ului în ansamblu şi de a nu împiedica scurgerea apelor meteorice.

SECTIUNEA III : CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR Articolul 6 - Caracteristici ale parcelelor

Parcelele specifice zonei cuprinse în UTR3 - Oraşul de Jos , nu vor putea fi modificate, dimensiunile acestora păstrându-se la valoarea actuala, indiferent de mărimea acestora.

În cadrul ZIR10, sistemul de construire este mai apropiat de rural, dar min. 1/3 din parcelă este neconstruibilă, datorită necesităţii păstrării specificului actual al parcelelor - dimensiuni generale în medie 11/97 (proporţie între laturi 1/5 - 1/8).

- Nu se acordă Autorizaţie de Construire pe parcele care nu sunt construibile. Aceeaşi prevedere se aplica parcelelor care devin neconstruibile prin apariţia în urma unei împărţiri de teren .

În cadrul ZIR11, ZIR 12,ZIR13 parcelele au forme şi suprafeţe inegale , adaptate la configuraţia terenului, cu fronturi continui şi compacte către spaţiul public (stradă, Piaţă) - dimensiuni generale cuprinse între 12/25 - 6/ 104 (proporţii între laturi 1/2 - 1/17)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Articolul 7 - Amplasarea construcţiilor faţă de aliniament

- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată. - Conform prevederilor prezentului regulament se vor menţine clădirile aliniate către spaţiile publice (străzi, pieţe) fără a depăşi limita reprezentată în planul de reglementări. - Retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afară alinierii nu pot fi autorizate .

Articolul 8 - Amplasarea construcţiilor faţă de limitele laterale si posterioare ale parcelei

- Construcţiile se amplasează pe una din laturile parcelelor (conform caracterului zonei). Fac excepţie clădirile realizate pe parcele înconjurate pe mai multe laturi de domeniul public sau pe o parcela alăturată unei alte parcele ocupate cu o clădire care trebuie menţinuta şi care este retrasă de la limita de proprietate şi prezintă faţade spre aceasta. - Dacă în cadrul zonei ZIR 10 se vor dezafecta clădiri anexă sau clădiri de locuit în stare proasta, amplasarea noilor clădiri se va realiza pe vechiul amplasament pt. locuinţe şi în zona din spate a clădirii, pe limita pe care este amplasată clădirea de locuit , pentru anexe; anexele nu pot fi amplasate pe aliniament.

Articolul 9 - Amplasarea construcţiilor unele faţă de altele pe aceeaşi

parcelă - Se va urmări păstrarea amplasamentului actual al clădirilor dar în situaţia amplasării mai multor clădiri pe aceeaşi parcelă, distanţa dintre ele va fi stabilită prin PUD (ZIR 10). - Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate astfel încât distanţa dintre ferestrele camerelor de locuit şi orice parte a aceleaşi clădiri sau a clădirii învecinate să fie astfel dimensionată încât planul care uneşte parapetul ferestrei cu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul orizontal un unghi mai mic sau egal cu 45(ZIR10). - În cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente de arhitectură veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise în lista CMI sau descoperite în timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare (ZIR 10). - Pentru loturile cu suprafaţă mai mare de 500mp, amplasarea a mai mult de doua construcţii pe aceeaşi parcela, se va face numai în baza unui PUD, aprobat conform legii.

Articolul 10 - Condiţii de acces şi circulaţii

a. Accese


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- Pentru a fi construibil, un teren trebuie sa aibă acces la un drum sau stradă, fie direct, fie prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0m lăţime, servitute instituită prin act autentificat sau pe cale judecătorească, conform Codului Civil. - Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulaţiile pietonale, trebuie să permită satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor, de protecţie civilă, salvare, circulaţia persoanelor cu handicap loco-motor. - Parcajele publice vor trebui să dispună de accese proprii fără să aducă nici o impietare circulaţiei generale. Este interzisă amplasarea garajelor individuale (izolate) chiar şi în construcţii provizorii în interiorul parcelei (parcare libera în interiorul parcelei). b. Circulaţii - Se păstrează traficul auto pe toate străzile ce nu sunt menţionate expres în prezentul regulament. - Se vor face amenajări prin mobilier urban (lampadare, bănci, jardiniere, umbrele pt. alimentaţie publica în spaţii libere), arbori, pavimente specifice pentru zona pietonală şi zona Pieţei Hermann Oberth , favorabilă plimbării şi şederii mai îndelungate.

Articolul 11 - Staţionarea autovehiculelor

- Parcajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afară spaţiului drumului public şi în zone lipsite de vizibilitate din Cetate. Pentru funcţiuni necesitând mai mult de 10 locuri de parcare, acestea se vor realiza într-un parcaj / garaj colectiv realizat în zona Pieţei Octavian Goga. Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu « Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane » (indicativ P 132 -93) şi anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism. - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire noua sau extindere a suprafeţei utile pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va cere un număr de locuri de parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni, considerate ca existent.

Articolul 12 - Procentul de ocupare a terenurilor (POT)

- Procentul de ocupare a terenurilor exprimă limita maximă a suprafeţei permise să fie ocupată, la sol, cu construcţii (vor fi luate în calcul proiecţia la sol a clădirilor şi anexelor lor). 1. cazul general


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- POT = max. 100% corespunzător zonei ZIR12 - între stradela Cetăţii - str. Turnului - Piaţa Hermann Oberth, - În cazul celorlalte zone, POT se va păstra la nivelul actual (vezi anexa 3/1 - 3/2 -3/3 - 3/4 - 3/5 ).

Articolul 13 - Coeficientul de utilizare a terenurilor (CUT)

- Coeficientul de utilizare a terenurilor calculat ca raport între aria desfăşurată a construcţiei (fără nivelurile din subteran utilizate pentru parcaje şi funcţiuni tehnice) şi suprafaţă totala a terenului se prezintă astfel : CUT max.= 3 - Depăşirea CUT actual este permisa numai în cazul reamenajării spaţiului podurilor existente , care devin spaţii funcţionale/locuibile.

Articolul 14 - Înălţimea construcţiilor

1. Înălţimea absolută - Înălţimea la streaşină a clădirilor în raport cu terenul finit nu poate depăşi înălţimea la cornişă a clădirilor învecinate, păstrând continuitatea cornişelor în cadrul fronturilor compact construite. Deasupra acestei limite pot fi construite numai şarpanta, coşuri de fum.

2. Înălţimea relativă

- Pentru edificiile publice sau echipamentele având o valoare simbolică sau reprezentativă care să justifice individualizarea lor prin dimensiuni faţă de clădirile vecine şi pentru clădirile care prin aşezare excepţională (pe colţ sau capăt de perspectiva) servind ca reper sau semnal, limită de înălţime va putea fi mărită numai prin realizarea unui studiu de inserţie al clădirii noi în frontul existent.

Articolul 15 - Condiţii de echipare edilitară

1. Apa potabilă - Orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Mureş. 2. Canalizare menajeră - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă. 3. Canalizare pluvială - Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publică colectoare a acestora. 4. Reţele electrice, telefonice şi CATV - Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatul public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii trebuie introduse


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


în subteran. În caz de imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperişurilor. - Branşamentele, pe cât posibil trebuie ascunse ; în caz de imposibilitate tehnică majora, ele trebuie plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplica. 5. Gaze - Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran. 6. Salubritate - Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihna sau recreere, trebuie sa fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în containere.

Articolul 16 - Aspectul exterior al clădirilor 1. Reguli generale

- Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie sa se înscrie armonios în zonă, respectând calitatea arhitecturală a fronturilor construite, proiectele pentru autorizare vor fi avizate de către Comisia Naţională a Monumentelor istorice. Construcţiile noi vor trebui - prin proporţii şi compoziţia faţadei - să evidenţieze ritmul parcelarului tradiţional şi să asigure, prin înălţime, forma şi dimensiunile golurilor - o continuitate în peisajul străzii, subordonându-se acestuia. - Sunt interzise imitaţiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals, folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tabla ondulata, plastic ondulat sau drept etc.). - Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre strada şi spre vecini, vor fi de aceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principala chiar şi atunci când rezulta un calcan, realizate în culori adecvate supuse aprobării chiar şi în cazul proiectelor de reparaţii curente. - Datorita vizibilităţii dinspre Cetate, pentru realizarea şi repararea acoperişurilor se vor folosi numai materialele tradiţionale (ţiglă solzi) în culorile zonei.

2. Reguli relative la lucrările de restaurare, refacere si întreţinere a clădirilor existente

- Cererea de Certificat de urbanism pentru orice modificare, chiar parţială, a unei clădiri, trebuie sa fie însoţită de un releveu al clădirii respective în starea în care se găseşte la data depunerii cererii, compus din :

- plan de situaţie al întregii proprietăţi, - plan al fiecărui nivel căruia i se aduc modificări, - releveu şi fotografii ale faţadelor (cu vecinătăţi).

- În cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală - Documentaţia va fi întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare şi va conţine studiile de specialitate, în funcţie de natura lucrărilor necesare (expertiză


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


structuri, studiu istoric, studiu parament + analize laborator); un fotomontaj al fontului cu Situaţia existenţa şi propusă. - Cercetarea arheologică şi de arhitectură va precede orice intervenţie în subsolul incintei sau asupra clădirilor anterioare anului 1900. - Se vor menţine sau reface aspectul şi caracterul original al clădirilor cu valoare de monument sau valoare arhitecturală, prin eliberarea de adăugiri parazitare (inclusiv reţele/conducte utilităţi , montate aparent). Faţadelor nu li se va aduce nici o atingere decât în cazul în care au suferit degradări vor fi refăcute cu tencuieli şi zugrăveli în tentele originale, cu excluderea tencuielilor pe bază de ciment. şi fără ca elementele de profilatură şi decor sa fie ascunse sau deteriorate. - Înlocuirea acoperişurilor tradiţionale existente, este interzisă (inclusiv modificarea volumetriei tradiţionale existente a şarpantei).

3. Reguli particulare pentru spaţii comerciale

- Cererile de Certificat de urbanism pentru crearea unor vitrine noi, trebuie însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului sau (faţada totala a imobilului şi a vecinătăţilor) precum şi a situaţiei sale originale. Modificarea vitrinelor este acceptata în special în cazul în care se revine la situaţia iniţiala (în cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul parcelarului tradiţional (regrupare a mai multor localuri alăturate sub o singură firmă, nu se va putea traduce printr-un singur tip de vitrina), modenatura vitrinelor va trebui sa corespunda ritmului de decupare a fiecărui imobil şi sa respecte structurile lor respective. - Ocuparea căii publice va fi limitată prin legislaţia în vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajările temporare (etalaje mobile) în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonală. - Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie sa fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis şi adaptate faţadei când sunt închise. - Se interzice amplasarea de firme sau reclame tip caseta luminoasa (la parter sau la etajele superioare ale clădirilor); la etajele superioare ale construcţiei pot fi amplasate firme în consolă, amplasate pe o porţiune neutra a faţadei şi care nu împiedică perceperea faţadei sau a unor detalii semnificative de arhitectură. - Desenul şi materialele din care se vor realiza firmele vor respecta un studiu de mobilier urban al zonei (catalog ce va trebui elaborat). - Iluminatul se va realiza în conformitate cu un studiu de specialitate pentru punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi urban al zonei.

Articolul 17 – Împrejmuiri

- Singurele autorizate spre domeniul public sunt împrejmuirile tradiţionale existente reabilitate, (este exclusa împrejmuirea din panouri prefabricate din beton armat sau panouri metalice pline) cu respectarea imaginii vecinătăţilor. - Se va acorda prioritate conservării gardurilor originale existente.


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


- În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale a clădirilor cu vedere la stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor existente.

Articolul 18 - Spaţii libere si plantate

- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi obligatorii, sunt interzise a primi o alta destinaţie. - Se va păstra caracterul spaţiului pietonal existent, îmbunătăţiri urmând sa fie aduse pavimentelor şi structurii spaţiului public al Pieţei Hermann Oberth, mobilierului urban şi iluminatului (general şi local) - Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spaţiul public, chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare. - Parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse cu grija spre a fi protejate vederile din domeniul public către acestea, cu elemente plantate (arbuşti, arbori) şi compuse de o asemenea maniera încât grupările de câte 4 locuri de parcare sa fie separate de minimum un arbore de talie înaltă. - Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a permite cel mai bun acces la imobile, comerţ, dar şi o ambianta plăcută. - În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare este necesar avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului Mureş. - Tăierea oricărui arbore va fi compensata prin plantarea a unuia nou de talie similară şi esenţa corespunzătoare. - Plantaţiile de aliniament existente vor fi refăcute în zonele deteriorate, pentru refacerea imaginii originale a străzii principale şi a Pieţei Hermann Oberth.

Toate intervenţiile ce urmează a se efectua asupra părţilor componente (clădiri, spaţii libere private sau publice) ale ansamblului vor asigura menţinerea si consolidarea calităţilor definite de criteriile de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial(UNESCO). In vederea asigurării sitului istoric împotriva unor posibile agresiuni în imediata lui apropiere, viitorul Regulament Local de Urbanism (RLU) aferent Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului Sighişoara va trebui să instituie măsuri de limitare a posibilelor intervenţii în aria de vizibilitate a Dealului Cetăţii . În acelaşi context, vor trebui prevăzute măsuri speciale de amenajare pentru căile de acces în Municipiul Sighişoara, pentru controlarea elementelor construite ce pot afecta imaginea Cetăţii Sighişoara (drumuri naţionale, calea ferata).

Date post:	06-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	buihanh
View:	234 times
Download:	1 times

PLAN URBANISTIC ZONAL PENTRU CENTRUL ISTORIC...

Documents