1 Evoluții macroeconomice recente Climatul macroeconomic mondial s-a ameliorat în martie (indicatorul PMI Compozit la maximul din noiembrie), pe fondul accelerării serviciilor, susținută de momentul favorabil din piețele financiare și din piața forței de muncă și de implementarea Revoluției Digitale. Pe de altă parte, ritmul din industria prelucrătoare s-a consolidat în martie la minimul din iunie 2016, în contextul tensiunilor comerciale globale (comenzile de export au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv). Din perspectiva regională SUA (prima economie a lumii) a continuat să evolueze peste potențial recent, evidențiindu-se climatul pozitiv din sfera cererii interne. În Zona Euro indicatorii economici avansați s-au ameliorat în martie-aprilie, ceea ce exprimă premise de stabilizare pe termen scurt (la un nivel sub potențial). Pe de altă parte, evoluțiile mixte ale indicatorilor macroeconomici din China au determinat autoritățile responsabile cu implementarea politicii economice să anunțe noi măsuri de susținere a ritmului de creștere economică. România traversează un proces de decelerare, pe fondul resimțirii finalului de ciclu economic extern și provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și politicii economice interne, într-un context caracterizat prin acumularea de tensiuni publice. Pe piețele financiare momentul favorabil s-a consolidat în martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a recalibrării politicii economice din principalele țări ale lumii și optimismului asociat negocierilor comerciale SUA-China. Scenariul macroeconomic central Previzionăm decelerarea dinamicii anuale a PIB-ului SUA de la 2.9% în 2018 la 2.1% în 2019 și 1.7% în 2020, urmată de accelerare la 2.0% în 2021. Pentru PIB-ul Zonei Euro prognozăm o creștere cu 1.5% an/an în 2019 (minimul din 2014) și accelerare la 1.7% an/an în 2020, respectiv 2.1% an/an în 2021. Economia României ar putea înregistra ritmuri anuale de creștere sub potențial în perioada următoare (2.9% în 2019, 3.1% în 2020 și 3.6% în 2021), date fiind contextul din Zona Euro (principalul partener economic) și provocările interne. În sfera economiei financiare ne așteptăm la consolidarea climatului din piețele internaționale pe termen scurt, cu perspectiva reintensificării percepției de risc în semestrul II. Pentru piața financiară internă prognozăm creșterea graduală a costurilor de finanțare și a cursului EUR/RON în trimestrele următoare, pe fondul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic (presiuni inflaționiste și deficite gemene). Printre riscurile la adresa economiei României în perioada următoare menționăm: evoluțiile macro-financiare externe; tensiunile macroeconomice (nivelul ridicat al deficitelor gemene, absența de marjă de manevră a politicii economice la final de ciclu post-criză) și contextul electoral pe plan intern; climatul geo-politic regional. scenariul macroeconomic central indicator / an 2017 2018 2019 2020 2021 PIB nominal (miliarde EUR) 187.5 202.9 210.9 221.2 233.5 PIB real (%, an/an) 7.0 4.1 2.9 3.1 3.6 Consum privat (%, an/an) 10.0 5.2 4.9 4.7 5.0 Investiții productive (%, an/an) 3.5 -3.2 2.1 3.2 3.5 Consum public (%, an/an) 2.6 1.8 0.6 1.1 1.3 Exporturi (%, an/an) 10.0 5.4 5.5 5.4 6.0 Importuri (%, an/an) 11.3 9.1 6.6 6.5 6.6 Rata șomajului (%) 4.9 4.2 3.9 4.4 4.9 Inflația (IAPC) (%, an/an, medie) 1.1 4.1 3.6 2.8 3.3 Dobânda de politică monetară (%) 1.75 2.50 2.50 2.50 2.75 Deficit bugetar (% PIB) 2.7 3.0 3.0 3.0 2.5 Datoria publică (% PIB) 35.2 35.0 35.9 36.6 36.3 Contul curent (% PIB) -3.2 -4.5 -4.2 -4.2 -4.5 Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%) 3.9 4.7 5.2 4.7 4.7 EUR/RON (medie anuală) 4.57 4.65 4.78 4.83 4.90 Surse: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania BTmonthly03 dr. Andrei RĂDULESCU Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania | [email protected] | (+4)0374.697.575 structura PIB 2016 (%) 2017 (%) 2018 (%) Consum privat 62.5 63.1 62.4 Consum public 15.1 15.7 16.6 Investiții productive 22.9 22.4 21.2 Exporturi 41.2 41.5 41.6 Importuri 42.1 43.7 44.9 macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%) PIB real T4 2018 4.10 - rata inflației IPC Mar-2019 4.03 - rata șomajului Feb-2019 3.80 rata de dobândă de politică monetară din 08-Mai-2018 - 2. 50 Surse: Bloomberg, INS, Eurostat comerțul internațional vs. industria globală sursa: Bloomberg rata de economisire la nivelul populației surse: Eurostat, INS calendar macroeconomic aprilie 2019 instituție data indicator INS 1 Apr Rata șomajului (Feb) BNR 1 Apr Rezervele internaționale (Mar) BNR 2 Apr Ședința de politică monetară INS 2 Apr Turismul (Feb) INS 5 Apr Comerțul cu amănuntul (Feb) INS 5 Apr Rata de economisire (T4 2018) INS 8 Apr Dinamica PIB (2018) INS 8 Apr Salariul mediu net (Feb) INS 9 Apr Comerțul internațional cu bunuri (Feb) INS 10 Apr Inflația (Mar) INS 12 Apr Comenzile noi în industrie (Feb) INS 12 Apr Producția industrială (Feb) BNR 12 Apr Balanța de plăți (Feb) INS 15 Apr Sectorul de construcții (Feb) INS 18 Apr Ocuparea și șomajul (2018) BNR 25 Apr Indicatorii monetari (Mar) INS 30 Apr Tendințe în economie (Apr-Iun) INS 30 Apr Rata șomajului (Mar) Surse: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR) -12% -10% -8% -6% -4% -2% 0% 2% 4% 6% 8% 10% -20% -15% -10% -5% 0% 5% 10% 15% 20% Jan-03 Jan-04 Jan-05 Jan-06 Jan-07 Jan-08 Jan-09 Jan-10 Jan-11 Jan-12 Jan-13 Jan-14 Jan-15 Jan-16 Jan-17 Jan-18 Jan-19 Comerțul internațional (MA12, %, an/an) Producția industrială (MA12, %, an/an) (axa dreaptă) 0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18% 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 România Zona Euro Recalibrarea politicii economice | 24 aprilie 2019
Transcript
1
Evoluții macroeconomice recente
Climatul macroeconomic mondial s-a ameliorat în martie (indicatorul PMI Compozit la maximul din noiembrie), pe fondul accelerării serviciilor, susținută de momentul favorabil din piețele financiare și din piața forței de muncă și de implementarea Revoluției Digitale. Pe de altă parte, ritmul din industria prelucrătoare s-a consolidat în martie la minimul din iunie 2016, în contextul tensiunilor comerciale globale (comenzile de export au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv). Din perspectiva regională SUA (prima economie a lumii) a continuat să evolueze peste potențial recent, evidențiindu-se climatul pozitiv din sfera cererii interne.
În Zona Euro indicatorii economici avansați s-au ameliorat în martie-aprilie, ceea ce exprimă premise de stabilizare pe termen scurt (la un nivel sub potențial).
Pe de altă parte, evoluțiile mixte ale indicatorilor macroeconomici din China au determinat autoritățile responsabile cu implementarea politicii economice să anunțe noi măsuri de susținere a ritmului de creștere economică.
România traversează un proces de decelerare, pe fondul resimțirii finalului de ciclu economic extern și provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și politicii economice interne, într-un context caracterizat prin acumularea de tensiuni publice. Pe piețele financiare momentul favorabil s-a consolidat în martie și începutul lunii aprilie, ca urmare a recalibrării politicii economice din principalele țări ale lumii și optimismului asociat negocierilor comerciale SUA-China.
Scenariul macroeconomic central
Previzionăm decelerarea dinamicii anuale a PIB-ului SUA de la 2.9% în 2018 la 2.1% în 2019 și 1.7% în 2020, urmată de accelerare la 2.0% în 2021.
Pentru PIB-ul Zonei Euro prognozăm o creștere cu 1.5% an/an în 2019 (minimul din 2014) și accelerare la 1.7% an/an în 2020, respectiv 2.1% an/an în 2021.
Economia României ar putea înregistra ritmuri anuale de creștere sub potențial în perioada următoare (2.9% în 2019, 3.1% în 2020 și 3.6% în 2021), date fiind contextul din Zona Euro (principalul partener economic) și provocările interne. În sfera economiei financiare ne așteptăm la consolidarea climatului din piețele internaționale pe termen scurt, cu perspectiva reintensificării percepției de risc în semestrul II. Pentru piața financiară internă prognozăm creșterea graduală a costurilor de finanțare și a cursului EUR/RON în trimestrele următoare, pe fondul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic (presiuni inflaționiste și deficite gemene).
Printre riscurile la adresa economiei României în perioada următoare menționăm: evoluțiile macro-financiare externe; tensiunile macroeconomice (nivelul ridicat al deficitelor gemene, absența de marjă de manevră a politicii economice la final de ciclu post-criză) și contextul electoral pe plan intern; climatul geo-politic regional.
Recalibrarea politicii economice | 24 aprilie 2019
2
EVOLUȚII RECENTE
ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA
Economia mondială a accelerat marginal în martie, conform indicatorul PMI
Compozit (calculat de JPMorgan și Markit Economics): creștere cu un ritm lunar de 0.2
puncte la 52.8 puncte (maximul din luna noiembrie).
Această evoluție a fost determinată de accelerarea sectorului de servicii (indicatorul
PMI în urcare cu 0.4 puncte lună/lună la 53.7 puncte, cel mai ridicat nivel din iulie),
susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă și din piața financiară.
Pe de altă parte, industria prelucrătoare a crescut în martie cu cel mai slab ritm din
iunie 2016, ca urmare a resimțirii tensiunilor comerciale globale (comenzile de export
au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv).
În SUA (prima economie a lumii cu o pondere de aproximativ 25% din PIB-ul
global) estimările preliminare ale Departamentului Comerțului confirmă accelerarea
ritmului de creștere la 2.9% an/an în 2018, cel mai ridicat din 2005.
Această evoluție a fost determinată atât de dinamica cererii interne (susținută de
implementarea reformei fiscale și de nivelul accesibil al costurilor reale de finanțare)
cât și de contribuția cererii externe nete.
Se evidențiază accelerarea investițiilor productive de la 4.8% an/an în 2017 la 5.2%
an/an în 2018 (cel mai bun ritm din 2014), pe fondul impulsului fiscal și nivelului redus
al costurilor reale de finanțare.
Evoluția favorabilă a investițiilor a contribuit la consolidarea momentului favorabil
din piața forței de muncă: rata medie anuală a șomajului s-a redus de la 4.4% în 2017 la
3.9% în 2018, nivelul minim din ultimele cinci decenii.
Scăderea ratei șomajului și momentul pozitiv din piața creditului au determinat
accelerarea consumului privat (principala componentă a PIB) la 2.6% în 2018.
Totodată, consumul public s-a redinamizat în 2018 (avans cu 1.5% an/an, cea mai
bună dinamică din 2015), în contextul majorării cheltuielilor de apărare cu 3.4% an/an.
De asemenea, contribuția cererii externe nete la ritmul anual al PIB s-a ameliorat
anul trecut, pe fondul accelerării exporturilor (de la 3% an/an în 2017 la 4% an/an în
2018) și decelerării importurilor (de la 4.6% an/an în 2017 la 4.5% an/an în 2018),
evoluție influențată și de impunerea de tarife comerciale Chinei.
Pe de altă parte, subliniem faptul că în perioada recentă s-au acumulat semnale de
maturitate pentru ciclul economic post-criză (cel mai lung de după Al Doilea Război
Mondial), într-o evoluție influențată de disiparea graduală a impulsului fiscal, creșterea
costurilor reale de finanțare și semnalele de decelerare din economia mondială.
Astfel, dinamica indicatorilor economici avansați s-a deteriorat în ultimele luni, ceea
ce exprimă premise de decelerare pentru ritmul de creștere economică pe termen scurt.
De asemenea, industria prelucrătoare a continuat să decelereze în primul trimestru
din 2019, conform indicatorului PMI (nivel mediu de 55.4 puncte, cel mai redus din
ultimul trimestru al anului 2016).
Nu în ultimul rând, dinamica sectorului de servicii s-a temperat în T1 2019,
indicatorul PMI înregistrând minimul din T3 2017.
Faza de maturitate a ciclului economic post-criză este confirmată și de evoluțiile din
piața forței de muncă de la începutul anului curent. Pe de o parte, numărul de noi locuri
de muncă a decelerat în T1 spre nivelul minim din T3 2017. Pe de altă parte, rata
șomajului s-a situat peste nivelul componentei structurale pentru a patra lună la rând
în martie, conform estimărilor econometrice elaborate (aspect reflectat și în ultimul
grafic din partea dreaptă).
indicatorii PMI din economia mondială (puncte) surse: Markit
Economics, Bloomberg
dinamica PIB-ului, investițiilor productive și consumului privat în SUA (an/an) surse: BEA, FED, Bloomberg
exporturile vs. importurile în SUA (an/an) surse: BEA, FED, Bloomberg
rata șomajului vs. componenta structurală în SUA (%) surse: prelucrări BT pe baza datelor Departamentului Munciiși FED (SUA)
44
46
48
50
52
54
56
58
Ma
r-13
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
PMI industria prelucrătoare PMI servicii
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
30%
-6%
-4%
-2%
0%
2%
4%
6%
8%
T4
90
T4
91
T4
92
T4
93
T4
94
T4
95
T4
96
T4
97
T4
98
T4
99
T4
00
T4
01
T4
02
T4
03
T4
04
T4
05
T4
06
T4
07
T4
08
T4
09
T4
10
T4
11
T4
12
T4
13
T4
14
T4
15
T4
16
T4
17
T4
18
PIBConsum privatInvestiții productive (dr.)
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
30%
40%
T1
80
T2
81
T3
82
T4
83
T1
85
T2
86
T3
87
T4
88
T1
90
T2
91
T3
92
T4
93
T1
95
T2
96
T3
97
T4
98
T1
00
T2
01
T3
02
T4
03
T1
05
T2
06
T3
07
T4
08
T1
10T
2 1
1T
3 1
2T
4 1
3T
1 15
T2
16
T3
17
T4
18
Exporturi Importuri
-1.5
-1.0
-0.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
0
2
4
6
8
10
12
Ma
r-6
1M
ar-
63
Ma
r-6
5M
ar-
67
Ma
r-6
9M
ar-
71
Ma
r-7
3M
ar-
75
Ma
r-7
7M
ar-
79
Ma
r-8
1M
ar-
83
Ma
r-8
5M
ar-
87
Ma
r-8
9M
ar-
91
Ma
r-9
3M
ar-
95
Ma
r-9
7M
ar-
99
Ma
r-0
1M
ar-
03
Ma
r-0
5M
ar-
07
Ma
r-0
9M
ar-
11M
ar-
13M
ar-
15M
ar-
17M
ar-
19
Rata șomajului ciclic (pp) (dr.)
Rata șomajului (%)
Rata șomajului structural (%)
3
ZONA EURO
Conform estimărilor Eurostat economia regiunii a continuat procesul de decelerare
în T4 2018: PIB-ul a urcat cu 1.4% an/an, cel mai slab ritm din T3 2014.
Această evoluție a fost determinată de deteriorarea cererii externe nete, în contextul
resimțirii tensiunilor comerciale globale și tendinței de apreciere a cursului real efectiv
al EUR (în medie cu 4.6% an/an în 2018).
Astfel, dinamica anuală a exporturilor a decelerat de la 2.8% în T3 la 2.3% în T4, cea
mai slabă performanță din T1 2016. Pe de altă parte, ritmul importurilor s-a consolidat
la 3.6% an/an în T4 (cel mai ridicat din T1 2017).
La nivelul cererii interne se evidențiază accelerarea investițiilor productive de la
3.1% an/an în T3 la 4% an/an în T4 (cea mai bună evoluție din T3 2016), cu impact de
antrenare pentru consumul privat: redinamizare la 1.2% an/an.
De asemenea, consumul public a crescut cu 1.2% an/an în T4 2018, cel mai bun ritm
din T4 2017.
În 2018 economia Zonei Euro a înregistrat un avans de 1.9% an/an, în decelerare de
la 2.4% an/an în 2017 și, totodată, cea mai slabă evoluție din 2014.
Creșterea economică regională din 2018 a fost determinată de dinamica cererii
interne, susținută de mix-ul relaxat de politici economice.
Decelerarea dinamicii anuale a PIB a fost determinată de temperarea consumului
privat (principala componentă a PIB) de la 1.6% an/an în 2017 la 1.3% an/an în 2018
(cel mai redus ritm din 2014), evoluție influențată de accelerarea inflației și de
creșterea ratei de economisire (în contextul provocărilor din sfera procesului de
integrare economică regională).
De asemenea, contribuția cererii externe nete la ritmul anual de creștere economică
s-a deteriorat în 2018, ca urmare a decelerării mai pronunțate a exporturilor, la 3.1%
an/an, de la 5.2% an/an în 2017 (ritmul importurilor s-a temperat de la 3.9% an/an la
3.1% an/an).
Pe de altă parte, dinamica consumului public s-a consolidat la 1.1% an/an în 2018.
Se evidențiază însă accelerarea investițiilor productive de la 2.6% an/an în 2017 la
3.3% an/an în 2018, evoluție susținută de nivelul redus al costurilor reale de finanțare.
În primele luni ale anului curent s-au înregistrat evoluții mixte ale indicatorilor
macroeconomici din regiune.
Se evidențiază ameliorarea indicatorilor de încredere a investitorilor, care exprimă
premise de stabilizare pentru dinamica PIB pe termen scurt după decelerarea din
ultimele trimestre. În acest context menționăm creșterea indicatorului Sentix în aprilie
spre cel mai ridicat nivel din noiembrie 2018.
Cu toate acestea, evoluția indicatorilor coincidenți confirmă o dinamică sub ritmul
potențial în primul trimestru al anului curent. Spre exemplu, producția industrială a
scăzut pentru a patra lună la rând în februarie, cu 0.3% an/an, conform Eurostat.
Totodată, industria prelucrătoare s-a ajustat pentru a treia lună la rând în aprilie,
perioadă în care sectorul serviciilor a decelerat, conform indicatorilor PMI.
În sfera pieței forței de muncă climatul pozitiv s-a consolidat în ultimele luni.
Conform Eurostat numărul de șomeri a scăzut cu 0.6% lună/lună și cu 8.4% an/an la
12.7 milioane în februarie (nivelul minim din decembrie 2008). Totodată, rata
șomajului a stagnat la 7.8% în februarie, minimul din octombrie 2008.
Subliniem însă faptul că se acumulează semnale de maturitate pe piața forței de
muncă, aspect reflectat de poziționarea ratei șomajului peste nivelul structural pentru a
șase lună consecutiv în februarie, după cum rezultă din estimările econometrice
elaborate și sintetizate în ultimul grafic alăturat.
dinamica PIB în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, prelucrări BT
consumul privat vs. investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat
exporturile vs. importurile în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat
rata șomajului vs. componenta structurală în Zona Euro (%) surse: Eurostat, prelucrări Banca Transilvania
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
T4
99
T4
00
T4
01
T4
02
T4
03
T4
04
T4
05
T4
06
T4
07
T4
08
T4
09
T4
10
T4
11
T4
12
T4
13
T4
14
T4
15
T4
16
T4
17
T4
18
-15
-10
-5
0
5
10
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
T4
99
T4
00
T4
01
T4
02
T4
03
T4
04
T4
05
T4
06
T4
07
T4
08
T4
09
T4
10
T4
11
T4
12
T4
13
T4
14
T4
15
T4
16
T4
17
T4
18
Consum privat Investiții productive (dr.)
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
T4
99
T4
00
T4
01
T4
02
T4
03
T4
04
T4
05
T4
06
T4
07
T4
08
T4
09
T4
10
T4
11
T4
12
T4
13
T4
14
T4
15
T4
16
T4
17
T4
18
Exporturi Importuri
-0.8
-0.6
-0.4
-0.2
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
6.5
7.5
8.5
9.5
10.5
11.5
12.5
Feb
-05
Oct
-05
Ju
n-0
6
Feb
-07
Oct
-07
Ju
n-0
8
Feb
-09
Oct
-09
Ju
n-1
0
Feb
-11
Oct
-11
Ju
n-1
2
Feb
-13
Oct
-13
Ju
n-1
4
Feb
-15
Oct
-15
Ju
n-1
6
Feb
-17
Oct
-17
Ju
n-1
8
Feb
-19
Rata șomajului (ciclic) (%) (dr.)
Rata șomajului (%)
Rata șomajului (structural) (%)
4
ROMÂNIA
Estimările provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS) indică creșterea economiei interne cu un ritm trimestrial de 0.9% în T4 2018, cel mai redus din T1 2018.
În dinamică an/an PIB-ul a urcat cu 4.1% în T4, cea mai slabă evoluție din T1.
Pe de o parte, consumul populației a accelerat la 5.9% an/an în T4 (cel mai bun ritm din T4 2017), pe fondul climatului pozitiv din piața forței de muncă și din piața creditului.
Pe de altă parte, investițiile productive au continuat să scadă în T4 2018, dar cu un ritm în temperare (-3.2% an/an).
Nu în ultimul rând, cererea externă netă a continuat să prezinte o contribuție nefavorabilă la dinamica anuală a PIB din T4, expresie a deteriorării competitivității internaționale: exporturile au urcat cu 4.4% an/an (evoluție influențată și de decelerarea din Zona Euro – principalul partener economic al României), ritm inferior celui înregistrat de importuri (9% an/an).
Prin urmare, în 2018 economia României a consemnat un avans de 4.1% an/an, în decelerare de la 7% an/an în 2017 și, totodată, cea mai slabă evoluție din 2015.
Comparativ cu estimările provizorii (1) INS a revizuit în urcare contribuțiile stocurilor și exportului net la dinamica anuală a PIB din 2018, dar a redus estimările privind contribuția consumului public.
Cererea internă a contribuit cu 5.8 puncte procentuale la ritmul anual de creștere economică, evoluție susținută de mix-ul relaxat de politici economice.
Consumul populației a înregistrat un avans de 5.3% an/an, în decelerare de la 10% an/an în 2017, pe fondul temperării venitului real disponibil al populației (în contextul accelerării inflației).
De asemenea, consumul public a contribuit cu 0.3 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB din 2018 (revizuire în jos de la 0.6 puncte procentuale), pe fondul politicilor fiscal-bugetare și de venituri relaxate.
Totodată, stocurile companiilor au avut o contribuție de 2.9 puncte procentuale la ritmul de creștere economică de anul trecut (revizuire în sus de la 2.7 puncte procentuale).
Pe de altă parte, investițiile productive au scăzut cu 3.2% an/an în 2018, ca urmare a acumulării de provocări din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ul de politici economice.
Nu în ultimul rând, cererea externă netă a avut o contribuție negativă la ritmul anual al PIB din 2018 (-1.7 puncte procentuale), dat fiind că exporturile au decelerat la 5.4% an/an (importurile au consemnat un avans de 9.1% an/an).
Din perspectiva ofertei agregate se evidențiază majorarea valorii adăugate brute în agricultură/silvicultură/piscicultură cu 10% an/an în 2018, evoluție determinată de dinamica favorabilă a investițiilor derulate în ultimii ani.
De asemenea, sectorul IT&C (vedeta economiei în ciclul post-criză) a consemnat un avans de 7.2% an/an în 2018.
Nu în ultimul rând, valoarea adăugată brută s-a majorat cu 3.9% an/an în ramura comerț cu ridicata și cu amănuntul/reparare auto-moto/transport, depozitare/hoteluri, restaurante și cu 4.1% an/an în industrie.
Pe de altă parte, sectorul construcțiilor a scăzut pentru al treilea an consecutiv în 2018, cu 5.6% an/an.
În sfera pieței forței de muncă numărul de șomeri (15-74 ani) a scăzut pentru a treia lună la rând în februarie, cu 1.1% față de ianuarie, la 349.9 mii (nivelul minim din anii 1990).
În dinamică an/an acest indicator s-a redus cu 12.1% în februarie și primele două luni ale anului curent.
Rata șomajului a scăzut de la 3.9% în ianuarie la 3.8% în februarie (minimul ultimelor decenii), cu următoare distribuție: 4.2% la bărbați și 3.4% la femei.
Din estimările econometrice elaborate rezultă faptul că rata șomajului s-a situat pentru a cincea lună la rând în februarie peste nivelul componentei structurale, ceea ce confirmă faza de maturitate din piața forței de muncă.
investițiile productive vs. consumul privat în România surse: INS, Eurostat, prelucrări BT
exporturile vs. importurile în România surse: INS, prelucrări BT
rata șomajului vs. componenta structurală (%) surse: INS, prelucrări și estimări econometrice Banca Transilvania
-10
-5
0
5
10
15
T4
96
T4
97
T4
98
T4
99
T4
00
T4
01
T4
02
T4
03
T4
04
T4
05
T4
06
T4
07
T4
08
T4
09
T4
10
T4
11
T4
12
T4
13
T4
14
T4
15
T4
16
T4
17
T4
18
Zona Euro România
-60
-40
-20
0
20
40
60
-10
-5
0
5
10
15
20
T4
05
T2
06
T4
06
T2
07
T4
07
T2
08
T4
08
T2
09
T4
09
T2
10
T4
10
T2
11
T4
11
T2
12
T4
12
T2
13
T4
13
T2
14
T4
14
T2
15
T4
15
T2
16
T4
16
T2
17
T4
17
T2
18
T4
18
Consumul privat (%, an/an)
Investițiile productive (%, an/an) (dr.)
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
T4
05
T2
06
T4
06
T2
07
T4
07
T2
08
T4
08
T2
09
T4
09
T2
10
T4
10
T2
11
T4
11
T2
12
T4
12
T2
13
T4
13
T2
14
T4
14
T2
15
T4
15
T2
16
T4
16
T2
17
T4
17
T2
18
T4
18
Exporturile (%, an/an) Importurile (%, an/an)
-1.5
-1.0
-0.5
0.0
0.5
1.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
9.0
Feb
-04
Feb
-05
Feb
-06
Feb
-07
Feb
-08
Feb
-09
Feb
-10
Feb
-11
Feb
-12
Feb
-13
Feb
-14
Feb
-15
Feb
-16
Feb
-17
Feb
-18
Feb
-19
Componenta ciclică (pp) (dr.)
Componenta structurală (pp)
Rata șomajului
4.37
4.38
4.39
4.4
4.41
4.42
26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun
3.2
3.21
3.22
3.23
3.24
3.25
3.26
USDRON (dr.)
EURRON (st.)
4,800
5,300
5,800
6,300
6,800
7,300
Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14
STOXX 50, rebazat BET
5
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
Conform indicatorului Personal Consumption Expenditure (agreat de Rezerva Federală) prețurile de consum au scăzut cu 0.06% lună/lună în ianuarie, pe fondul declinului componentelor volatile. Pe de altă parte, pe segmentul core (bază) s-a înregistrat o creștere cu un ritm lunar de 0.06%, evoluție influențată și de dinamica economiei peste ritmul potențial. Dinamica an/an a prețurilor de consum (pe indicatorul PCE) a decelerat de la 1.76% în decembrie la 1.37% în ianuarie (minimul din septembrie 2016). Componenta core s-a temperat de la 1.95% an/an în decembrie la 1.79% an/an în ianuarie (cel mai redus nivel din februarie 2018). La a doua ședință de politică monetară din acest an Rezerva Federală a revizuit scenariul macroeconomic central pe termen mediu pentru prima economie a lumii, reducând prognozele pentru ritmul anual al PIB în 2019 (de la 2.3% la 2.1%) și 2020 (de la 2% la 1.9%) și previziunile privind inflația medie anuală în 2019 (de la 1.9% la 1.8%), 2020 (de la 2.1% la 2%) și 2021 (de la 2.1% la 2.0%).
Pe de altă parte, FED a majorat prognozele pentru rata medie anuală a șomajului în 2019 (de la 3.5% la 3.7%), 2020 (de la 3.6% la 3.8%) și 2021 (de la 3.8% la 3.9%). Perspectivele de decelerare a dinamicii anuale a PIB (în convergență spre ritmul potențial) și de persistență a inflației sub nivelul țintă (2% an/an pe indicatorul PCE) pe termen scurt au determinat FED să mențină rata de dobândă de referință la (2.25% - 2.50%) și să semnaleze consolidarea politicii monetare până la finalul anului curent. De altfel, conform scenariului actualizat al FED rata de dobândă de referință s-ar putea situa la 2.4% la final de 2019, respectiv 2.6% la sfârșitul anilor 2020 și 2021.
ZONA EURO Estimările Eurostat indică decelerarea dinamicii anuale a prețurilor de consum de la 1.5% în februarie la 1.4% în martie, nivelul minim din aprilie 2018.
Evoluția a fost determinată de temperarea componentei bază/core, de la 1% an/an în februarie la 0.8% an/an în martie, cel mai redus nivel din aprilie 2018.
De asemenea, prețurile la alimente neprocesate au decelerat la 1.1% an/an în martie (de la 2.9% an/an în februarie).
Pe de altă parte, prețurile la energie au accelerat de la 3.6% an/an în februarie la 5.3% an/an în martie, cel mai ridicat nivel din decembrie 2018. În T1 2019 inflația medie s-a situat la 1.43% an/an (componenta core la 1% an/an).
Deteriorarea climatului macroeconomic și persistența inflației la un nivel inferior țintei de 2% an/an au determinat Banca Centrală Europeană să mențină ratele de dobândă la minime istorice la ședința de politică monetară din aprilie (-0.40% la facilitatea depozite, 0% de referință și 0.25% la facilitatea creditare). Entitatea a semnalat consolidarea ratelor de dobândă în acest an și lansarea unei serii noi de operațiuni de refinanțare pe termen lung în luna septembrie.
ROMÂNIA Prețurile de consum au crescut cu 0.49% lună/lună în martie, conform INS.
Prețurile la bunuri alimentare (31.87% din coșul de consum) s-au majorat cu un ritm lunar de 0.48%, pe fondul creșterilor de prețuri la fructe/conserve din fructe (cu 0.80%) și la legume/conserve din legume (cu 2.84%). Pe de altă parte, prețurile la mărfuri nealimentare (47.91% din coș) au urcat cu 0.54% lună/lună, date fiind majorările de prețuri la energie electrică (cu 0.21%), combustibili (cu 1.13%) și tutun/țigări (cu 1.55%). Totodată, tarifele la servicii (20.22% din coș) au crescut cu 0.40% lună/lună în martie, notându-se avansul tarifelor la poștă și telecomunicații cu 0.51%, pe fondul deprecierii RON și suprataxării companiilor din acest sector. În dinamică an/an prețurile de consum s-au majorat cu 4.03% în martie (maximul din octombrie), pe fondul accelerării prețurilor la bunuri nealimentare la 4.15%. Tarifele la servicii au urcat cu 3.18% an/an în martie (maximul din mai 2014), iar prețurile la bunuri alimentare au crescut cu 4.45% an/an (ritm similar cu februarie).
În T1 inflația s-a situat la 3.73% an/an: prețurile la bunuri alimentare, mărfuri nealimentare și servicii au urcat cu 4.23% an/an, 3.73% an/an, respectiv 2.99% an/an.
Inflația pe indicele armonizat UE a accelerat de la 4% an/an în februarie la 4.20% an/an în martie și s-a situat la 3.8% an/an în primul trimestrul al anului curent.
La a treia ședință de din 2019 Banca Națională a României a menținut rata de dobândă de referință la 2.50% și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii (la 8%). Instituția a atras atenția cu privire la presiunile inflaționiste și deficitul de cont curent și a semnalat intensificarea operațiunilor de piață monetară și piață valutară.
dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în SUA sursa: FED
dinamica prețurilor de consum vs. rata de dobândă de referință în Zona Euro surse: Eurostat, BCE
dinamica prețurilor de consum (IAPC) vs. rata de dobândă de referință în România surse: Eurostat, INS, BNR
În primul trimestru al anului curent dimensiunea financiară a economiei a
reacționat la informațiile macroeconomice din SUA, China și Zona Euro (inclusiv semnalele de politică monetară), la știrile din sfera companiilor listate și la fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime.
Se observă ameliorarea semnificativă a percepției de risc investițional, determinată,
în principal, de modificarea semnalată de Rezerva Federală: întreruperea ciclului monetar post-criză (lansat în decembrie 2015), pe fondul semnalelor de decelerare din
economia reală și de persistență a inflației la un nivel inferior țintei (2% an/an).
În Statele Unite nivelul LIBOR pe scadența trei luni a inversat în T1 2019 tendința
de creștere înregistrată pe parcursul ultimilor patru ani (aspect reflectat în primul grafic din partea dreaptă), dat fiind că Rezerva Federală a revizuit în scădere prognozele privind dinamica PIB-ului și inflației și a semnalat consolidarea politicii
monetare pe termen scurt. Astfel, la finalul lunii martie LIBOR la trei luni s-a situat la 2.60%, în scădere cu 0.6% comparativ cu nivelul de la finele lui februarie și cu 7.1% ytd,
dar în creștere cu 12.5% an/an.
De asemenea, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru
pentru costul finanțării în economie) a înregistrat o tendință de scădere în ultimele luni (după cum se poate observa în al doilea grafic alăturat), evoluție influențată de
maturitatea ciclului post-criză (perspectivele de decelerare a dinamicii anuale a PIB-ului nominal) și de semnalele de politică monetară. Acest indicator a încheiat luna martie la 2.407%, în scădere cu 11.4% comparativ cu nivelul de la finele lui februarie și cu 10.4% ytd. Per ansamblu, în martie rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a
înregistrat un nivel mediu de 2.57%, în diminuare cu 3.9% lună/lună.
Pe de altă parte, tendința de apreciere a dolarului american a continuat în primul
trimestru al anului curent, evoluție influențată de dinamica peste potențial a economiei SUA și de diferențialul de rată de dobândă de politică monetară (SUA vs Zona Euro). La final de martie cursul USD/EUR s-a situat la 0.89 (în apropiere de maximul din iunie
2017), în creștere cu 1.6% lună/lună, 1.9% ytd și 9.7% an/an.
Nu în ultimul rând, bursa americană s-a redinamizat în trimestrul I, după ajustarea
severă din decembrie, evoluție determinată de recalibrarea politicii monetare, intensificarea negocierilor comerciale SUA-China și semnalele de implementare de noi măsuri de susținere a cererii agregate în plan global. Astfel, indicele Dow Jones s-a
situat la 25,929 puncte la final de martie, în stagnare comparativ cu nivelul de la sfârșit de februarie, dar în creștere cu 11.2% ytd.
ZONA EURO
Piața financiară a încorporat evoluțiile din piețele financiare globale și știrile
macroeconomice regionale (inclusiv semnalele de politică monetară și informațiile din sfera Brexit) în primul trimestru al anului curent.
În sfera pieței monetare se observă scăderea EURIBOR pe scadența trei luni, pe
fondul semnalelor de politică monetară lansate de Banca Centrală Europeană: perspectiva menținerii ratelor de dobândă la minimele istorice până la finalul anului
curent și lansarea unui nou program de operațiuni de refinanțare pe termen lung în luna septembrie. Astfel, la final de martie EURIBOR la trei luni s-a situat la -0.348%, în
scădere comparativ cu nivelul de -0.309% înregistrat la sfârșit de 2018.
Pe piața titlurilor de stat se evidențiază revenirea în teritoriu negativ a ratei de
dobândă la obligațiunile germane la 10 ani (pentru prima oară din toamna anului 2016, după cum se poate nota în al doilea grafic din dreapta) (-0.071% la sfârșit de martie, în
scădere cu 31.7 puncte bază ytd).
La nivelul pieței valutare a continuat tendința de depreciere a EUR/USD în ultimele
săptămâni, pe fondul deteriorării climatului macroeconomic din regiune și diferențialului de rată de dobândă dintre SUA și Zona Euro. EUR/USD s-a situat la 1.1235 la final de martie, în scădere cu 1.6% lună/lună, 1.9% ytd și 8.8% an/an.
Pe de altă parte, indicele bursier pan-european EuroStoxx 50 a încheiat luna martie la 3,352 puncte, în urcare cu 1.6% lună/lună și 11.7% ytd, evoluție determinată de
climatul pozitiv din piețele financiare globale și de perspectivele de politică monetară din regiune.
rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg
rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg
EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană
indicii bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
0.3
0.4
Ap
r-13
Au
g-1
3
De
c-13
Ap
r-14
Au
g-1
4
De
c-14
Ap
r-15
Au
g-1
5
De
c-15
Ap
r-16
Au
g-1
6
De
c-16
Ap
r-17
Au
g-1
7
De
c-17
Ap
r-18
Au
g-1
8
De
c-18
Ap
r-19
EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)
-0.5
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
Ap
r-15
Ju
l-15
Oct
-15
Ja
n-1
6
Ap
r-16
Ju
l-16
Oct
-16
Ja
n-1
7
Ap
r-17
Ju
l-17
Oct
-17
Ja
n-1
8
Ap
r-18
Ju
l-18
Oct
-18
Ja
n-1
9
Ap
r-19
SUA Germania
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
1.60
Ap
r-14
Oct
-14
Ap
r-15
Oct
-15
Ap
r-16
Oct
-16
Ap
r-17
Oct
-17
Ap
r-18
Oct
-18
Ap
r-19
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
3,500
8,500
13,500
18,500
23,500
28,500
Ma
r-11
Sep
-11
Ma
r-12
Sep
-12
Ma
r-13
Sep
-13
Ma
r-14
Sep
-14
Ma
r-15
Sep
-15
Ma
r-16
Sep
-16
Ma
r-17
Sep
-17
Ma
r-18
Sep
-18
Ma
r-19
Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)
7
ROMÂNIA
Climatul din dimensiunea financiară a economiei s-a ameliorat în martie, pe fondul reducerii percepției de risc pe piețele internaționale și semnalelor de modificare a măsurilor fiscal-bugetare anunțate la final de 2018 în sfera internă.
PIAȚA MONETARĂ
Pe piața monetară ratele de dobândă au înregistrat evoluții divergente în a treia lună a anului curent: creștere ușoară pe scadențele foarte scurte, scădere marginală pe scadențele o lună-șase luni și consolidare pe scadențele nouă și 12 luni.
La sfârșit de martie nivelurile ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next și o săptămână s-au situat la 3.45%, 3.47% și 3.51%, în creștere cu 2%, 3%, respectiv 2% față de valorile de la final de februarie. Nivelurile ROBOR pe scadențele o lună, trei luni și șase luni au scăzut însă între sfârșit de februarie și final de martie cu 3%, 1% și 2%, la 3.21%, 3.23%, respectiv 3.32%. Nu în ultimul rând, nivelurile ROBOR pe scadențele nouă luni și 12 luni s-au poziționat la 3.48% și 3.53% la final de martie, în stagnare lună/lună. Între sfârșit de decembrie 2018 și finele lunii martie 2019 nivelurile ROBOR s-au majorat în medie cu 37 puncte bază, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele scurte (overnight și tomorrow next cu 76 puncte bază, o săptămână cu 73 puncte bază, o lună cu 37 puncte bază și trei luni cu 21 puncte bază). La final de martie nivelurile ROBOR se situau în medie cu 1.4 puncte procentuale peste cele înregistrate la sfârșit de martie 2018. În martie valorile medii lunare ale ROBOR au scăzut comparativ cu februarie pe scadențele până la o lună (cu aproximativ 24%), pe fondul ameliorării climatului din piețele internaționale și semnalelor de revizuire a măsurilor fiscal-bugetare adoptate la final de 2018. Cu toate acestea, nivelurile medii ROBOR au crescut cu circa 64% an/an în martie, în contextul accelerării inflației și deteriorării echilibrului macroeconomic. În martie BNR a derulat o operațiune “depo”, în volum de 6.1 miliarde RON (pe șapte zile, la rata de dobândă de 2.50% pe an).
PIAȚA TITLURILOR DE STAT
Curba randamentelor s-a deplasat în jos pe scadențele scurte și medii și marginal în sus pe scadența 10 ani în luna martie, evoluții influențate de semnalele de politică monetară din SUA și Zona Euro și de știrile din sfera politicii economice interne. Rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani a încheiat luna martie la 4.75%, în creștere cu 0.5% comparativ cu nivelul de la final de februarie, dar în scădere cu 0.9% de la începutul anului.
Indicatorul barometru pentru costul de finanțare în economie a înregistrat o valoare medie lunară de 4.75% în martie, în diminuare cu 1.1% raportat la februarie.
În martie statul s-a împrumutat cu 2.9 miliarde RON pe piața internă (cu 16.9% peste nivelul programat), din care 400 milioane RON prin certificate pe 12 luni. Totodată, Ministerul de Finanțe a atras trei miliarde EUR prin obligațiuni pe piețele internaționale, cu scadențele șapte ani (1.15 miliarde EUR), 15 ani (500 milioane EUR) și 30 ani (1.35 miliarde EUR), la costuri medii anuale de 2.132%, 3.618%, respectiv 4.657%, volumul total al subscrierilor fiind de 7.2 miliarde EUR, conform Bloomberg.
PIAȚA VALUTARĂ
Cursul EUR/RON a continuat tendința de creștere în martie, pe fondul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic pe plan intern (redinamizarea inflației, adâncirea deficitului extern și tensiunile asociate mix-ului de politici economice). Astfel, EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.7397 – 4.7640) la BNR în martie, notându-se o tendință de apreciere, în convergență spre nivelul maxim istoric (4.7648).
Cursul EUR/RON a înregistrat un nivel mediu de 4.7538 în martie, în creștere cu 0.13% lună/lună și cu 2% an/an.
La finele lunii martie cursul EUR/RON s-a situat la 4.7628, în urcare cu 0.45% lună/lună, cu 2.12% ytd și cu 2.27% an/an.
PIAȚA BURSIERĂ
Piața de acțiuni a crescut pentru a doua lună la rând în martie, evoluție determinată de climatul pozitiv din piețele internaționale și de semnalele de modificare a măsurilor fiscal-bugetare implementate la final de 2018. Indicele BET a urcat cu 4.8% lună/lună la 8,045.4 puncte (plus 9% de la începutul anului) în martie, lună în care indicele S&P 500 a crescut cu 1.8% la 2,834.4 puncte (plus 13.1% ytd), iar indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 a urcat cu 1.7% la 379.1 puncte (avans cu 12.3% ytd).
ROBOR 3 luni (%) vs. ROBOR 6 luni (%) sursa: BNR
curba randamentelor în România sursa: Bloomberg
licitații M. Finanțe (martie)
sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Scadență Yield (%)
06-Mar-2019 603.8 27-Oct-2021 3.80
11-Mar-2019 695.0 28-Iun-2023 4.08
13-Mar-2019 367.0 22-Apr-2026 4.46
18-Mar-2019 304.0 17-Iun-2024 4.47
20-Mar-2019 304.0 12-Feb-2029 4.76
25-Mar-2019 400.0 23-Mar-2020 3.01
27-Mar-2019 214.0 24-Sep-2031 5.15
cursul de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg
indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București
0
1
2
3
4
5
6
Ma
r-13
Ju
l-13
No
v-1
3
Ma
r-14
Ju
l-14
No
v-1
4
Ma
r-15
Ju
l-15
No
v-1
5
Ma
r-16
Ju
l-16
No
v-1
6
Ma
r-17
Ju
l-17
No
v-1
7
Ma
r-18
Ju
l-18
No
v-1
8
Ma
r-19
ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)
1.92.2
3.2
3.94.5
2.92.9
3.64.0
4.8
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
29-Mar-18
29-Mar-19
6M 1Y 3Y 5Y 10Y
4.725
4.73
4.735
4.74
4.745
4.75
4.755
4.76
4.765
4.77
1-M
ar
5-M
ar
9-M
ar
13-M
ar
17-M
ar
21-
Ma
r
25
-Ma
r
29
-Ma
r
4.1
4.12
4.14
4.16
4.18
4.2
4.22
4.24
4.26
USDRON (dr.) EURRON (st.)
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
Ma
r-0
4
Ma
r-0
5
Ma
r-0
6
Ma
r-0
7
Ma
r-0
8
Ma
r-0
9
Ma
r-10
Ma
r-11
Ma
r-12
Ma
r-13
Ma
r-14
Ma
r-15
Ma
r-16
Ma
r-17
Ma
r-18
Ma
r-19
8
SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL
ECONOMIA REALĂ SUA
Am actualizat scenariul macroeconomic central pe termen scurt și mediu pentru economia SUA prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare.
Conform noilor prognoze ritmul de creștere economică din prima economie a lumii ar putea decelera de la 2.9% în 2018 la 2.1% în 2019, respectiv 1.7% în 2020, pe fondul temperării dinamicii investițiilor productive, cu impact de propagare în economie.
Astfel, pentru investițiile productive ne așteptăm la o atenuare a dinamicii anuale de la 5.2% în 2018 la 3.3% în 2019 și 3% în 2020, evoluție influențată și de semnalele de decelerare din economia mondială.
Maturitatea ciclului investițional post-criză se va resimți pe piața forței de muncă. Cu alte cuvinte, ne așteptăm la un proces de inflexiune (de schimbare de tendință pentru rata șomajului, de la descendentă la ascendentă). Astfel, rata medie anuală a șomajului s-ar putea majora la 4.4% în 2019, 4.8% în 2020, respectiv 4.9% în 2021.
Perspectivele de inflexiune pe piața forței de muncă și maturitatea ciclului post-criză pe piața imobiliară și pe piața financiară sunt factori care pot determina decelerarea dinamicii anuale a consumului privat, la 2.3% în 2019, respectiv 2.1% în 2020.
Pe de altă parte, în sfera cererii externe nete ne așteptăm la continuarea tendinței de evoluție a importurilor cu un ritm mai puternic raportat la exporturi în perioada următoare, pe fondul tendinței de apreciere a cursului real efectiv al dolarului SUA.
Cu toate acestea, prima economie a lumii ar putea accelera la 2% an/an în 2021, ca urmare a redinamizării investițiilor productive (3.7% an/an).
În acest scenariu consumul privat și consumul public ar putea crește cu ritmuri anuale de 2.3%, respectiv 1.4% în 2021.
Printre principalii factori de risc pentru evoluția primei economii a lumii în trimestrele următoare se menționează: climatul din piața financiară (o intensificare a percepției de risc putând determina o evoluție nefavorabilă a investițiilor), nivelul ridicat al dezechilibrelor macroeconomice, provocările din sfera economiilor emergente (inclusiv China) și tensiunile geo-politice globale.
ZONA EURO
În scenariul macroeconomic central (actualizat prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare regionale și globale) ne așteptăm la decelerarea dinamicii anuale a PIB de la 1.9% în 2018 la 1.5% în 2019 (cel mai slab ritm din 2014), evoluție determinată de temperarea investițiilor productive (avans cu 3.1% an/an) și de deteriorarea exportului net (în contextul tensiunilor comerciale globale).
Pe de altă parte, consumul privat se va consolida la 1.3% an/an, iar consumul public ar putea accelera la 1.4% an/an în 2019, evoluții influențate de nivelul redus al costurilor reale de finanțare.
În acest scenariu economia regiunii ar putea iniția un proces de accelerare în 2020, pe fondul redinamizării investițiilor productive și ameliorării exportului net.
Astfel, PIB-ul ar putea crește cu ritmuri medii anuale de 1.7% în 2020 și 2.1% în 2021 (cea mai bună evoluție din 2017).
Investițiile productive s-ar putea majora cu 3.3% an/an în 2020 și 2021, iar consumul privat (principala componentă a PIB) ar putea crește cu 1.3% în 2020 și 1.4% în 2021.
Pentru exporturile și importurile totale previzionăm dinamici medii anuale de 3.1%, respectiv 2.9% în perioada 2020-2021.
La nivelul pieței forței de muncă prognozăm consolidarea climatului pozitiv pe termen scurt și o creștere ușoară a ratei șomajului pe termen mediu, pe fondul implementării Revoluției Digitale.
Astfel, rata medie anuală a șomajului ar putea să scadă de la 8.2% în 2018 la 7.8% în 2019 (cel mai redus nivel din 2008). În scenariul BT acest indicator ar putea crește la 8% în 2020, respectiv 8.1% în 2021.
Apreciem că principalii factori de risc pentru acest scenariu central constau în: evoluțiile macro-financiare globale, cu impact asupra exporturilor și percepției de risc investițional; provocările din sfera integrării economice europene (inclusiv Brexit-ul, euroscepticismul și alegerile europarlamentare); climatul geo-politic global și regional.
PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în SUA (%, an/an) surse: Departamentul Comerțului din SUA, previziuni BT
rata șomajului în SUA (%) surse: previziuni BT pe baza datelor
Departamentului Muncii (SUA)
PIB-ul, consumul privat, investițiile productive în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni BT
rata șomajului în Zona Euro (%) surse: Eurostat, previziuni BT
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
199
019
91
199
219
93
199
419
95
199
619
97
199
819
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
102
011
20
122
013
20
142
015
20
162
017
20
182
019
20
20
20
21
Consum privatInvestiții productive (dr.) PIB
0
2
4
6
8
10
12
Ja
n-7
0
Ma
y-7
2
Sep
-74
Ja
n-7
7
Ma
y-7
9
Sep
-81
Ja
n-8
4
Ma
y-8
6
Sep
-88
Ja
n-9
1
Ma
y-9
3
Sep
-95
Ja
n-9
8
Ma
y-0
0
Sep
-02
Ja
n-0
5
Ma
y-0
7
Sep
-09
Ja
n-1
2
Ma
y-14
Sep
-16
Ja
n-1
9
Ma
y-2
1
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
-5
-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
5
199
619
97
199
819
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
102
011
20
122
013
20
142
015
20
162
017
20
182
019
20
20
20
21
PIB Consum privat Investiții productive
0
2
4
6
8
10
12
14
Ja
n-0
0
De
c-0
0
No
v-0
1
Oct
-02
Sep
-03
Au
g-0
4
Ju
l-0
5
Ju
n-0
6
Ma
y-0
7
Ap
r-0
8
Ma
r-0
9
Feb
-10
Ja
n-1
1
De
c-11
No
v-1
2
Oct
-13
Sep
-14
Au
g-1
5
Ju
l-16
Ju
n-1
7
Ma
y-18
Ap
r-19
Ma
r-2
0
Feb
-21
9
ROMÂNIA
Am revizuit previziunile pe termen scurt și mediu pentru economia României prin
încorporarea celor mai recente evoluții macro-financiare (externe și interne), inclusiv a
estimărilor provizorii (2) privind dinamica PIB-ului și componentelor din 2018.
Ne așteptăm la continuarea procesului de decelerare pe termen scurt și la o
dinamică sub ritmul potențial de-a lungul orizontului de prognoză (2019-2021), într-o
evoluție influențată de maturitatea ciclului economic post-criză (global/european) și
provocările interne (din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ului de politici
economice).
Astfel, conform scenariului macroeconomic central actualizat ritmul anual de
creștere economică ar putea decelera de la 4.1% în 2018 la 2.9% în 2019, evoluție
determinată de temperarea consumului privat, consumului public și stocurilor
(componentă care a avut o contribuție importantă la dinamica PIB anul trecut).
Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) ne așteptăm la un avans cu
4.9% an/an în 2019 (cel mai redus ritm din 2014), în atenuare de la 5.2% an/an în
2018, pe fondul perspectivelor de creștere a ratei de economisire și a costurilor reale de
finanțare.
Pentru consumul public previzionăm decelerare la 0.6% an/an în 2019 (cea mai
slabă evoluție din 2015), în contextul provocărilor cu care se confruntă finanțele
publice.
Pe de altă parte, previzionăm o creștere a investițiilor productive cu 2.1% an/an în
2019, după ajustarea cu 3.2% an/an din 2018, dat fiind că industria internă ar putea
beneficia de noi investiții în contextul provocărilor (inclusiv din sfera costurilor) cu care
se confruntă industria europeană.
În sfera cererii externe nete ne așteptăm la ameliorarea contribuției la dinamica
anuală a PIB în 2019, pe fondul decelerării importurilor (la 6.6% an/an, cea mai slabă
evoluție din 2012) (în acest scenariu exporturile au putea urca cu 5.5% an/an în 2019).
Economia internă ar putea iniția un proces de accelerare începând din 2020
(ritmuri medii anuale de 3.1% în 2020, respectiv 3.6% în 2021), pe fondul ameliorării
climatului investițional, cu efect de propagare.
Astfel, investițiile productive ar putea accelera cu 3.2% în 2020, respectiv 3.5% în
2021, evoluție influențată și de dinamizarea proiectelor de infrastructură (inclusiv în
contextul co-organizării Euro 2020).
Pentru consumul privat previzionăm creștere cu ritmuri anuale de 4.7% în 2020,
respectiv 5% în 2021, evoluție susținută de climatul pozitiv din piața forței de muncă
(inclusiv convergența salariilor spre nivelul mediu din Uniunea Europeană).
Consumul public ar putea accelera la 1.1% an/an în 2020 și 1.3% an/an în 2021.
În ceea ce privește cererea externă netă previzionăm continuarea tendinței de
creștere a importurilor cu un ritm superior exporturilor în intervalul 2020-2021:
dinamici medii anuale de 6.6%, respectiv 5.7%.
La nivelul pieței forței de muncă ne așteptăm la consolidarea climatului pozitiv pe
termen scurt (rata medie anuală a șomajului s-ar putea situa la 3.9% în 2019, cel mai
redus nivel din 1991). Cu toate acestea, rata medie anuală a șomajului ar putea crește la
4.4% în 2020 și 4.9% în 2021, pe fondul perspectivelor de evoluție sub ritmul potențial
și de intensificare a digitalizării.
Printre principalii factori de risc pentru evoluția economiei interne în trimestrele
următoare menționăm: climatul macro-financiar global și european; contextul geo-
politic regional; nivelul ridicat al deficitului de cont curent și al deficitului finanțelor
publice (cel puțin raportat la țările din regiune membre ale Uniunii Europene); lipsa de
marjă de manevră și provocările din sfera mix-ului de politici economice coroborate cu
tensiunile din spațiul public în context electoral.
indicatorul de încredere în economie sursa: Comisia Europeană
consumul privat și investițiile productive (%, an/an) surse:
Eurostat, previziuni Banca Transilvania
exporturile vs. importurile (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca
Transilvania
rata șomajului (componenta structurală) (%) surse: Eurostat,
previziuni Banca Transilvania
60
70
80
90
100
110
120
130
Ma
r-0
4
Ma
r-0
5
Ma
r-0
6
Ma
r-0
7
Ma
r-0
8
Ma
r-0
9
Ma
r-10
Ma
r-11
Ma
r-12
Ma
r-13
Ma
r-14
Ma
r-15
Ma
r-16
Ma
r-17
Ma
r-18
Ma
r-19
Zona Euro România
-40
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
60
-10
-5
0
5
10
15
20
199
9
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
Investiții productive (dr.) Consum privat
-30
-20
-10
0
10
20
30
40
50
-25
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
Exporturi Importuri (dr.)
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
20
…
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
20
14
20
15
20
16
20
17
20
18
20
19
20
20
20
21
10
ECONOMIA FINANCIARĂ SUA
Am revizuit prognozele privind evoluția prețurilor de consum pe termen scurt și
mediu în prima economie a lumii prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-
financiare.
Astfel, inflația medie anuală (pe indicatorul PCE – Personal Consumption
Expenditure) ar putea decelera de la 2% în 2018 la 1.7% în 2019, cel mai redus nivel din
2016, pe fondul convergenței ritmului de creștere economică spre potențial și ajustării
cotațiilor internaționale la țiței.
Pe de altă parte, ne așteptăm la accelerarea ușoară a inflației la 1.8% an/an în 2020
și 2021.
Perspectivele de temperare a ritmului de creștere economică și de poziționare a
inflației sub nivelul țintit de FED exprimă premise de consolidare a politicii monetare
pe termen scurt.
De altfel, la ședința din martie banca centrală din SUA a semnalat o atitudine mai
flexibilă în materie de politică monetară și creșterea probabilității ca rata de dobândă să
nu fie modificată până la finalul anului.
ZONA EURO
Prognozele actualizate (prin încorporarea celor mai recente evoluții macro-
financiare) indică perspectiva decelerării inflației medii anuale de la 1.8% în 2018 la
1.5% în 2019 (minimul din 2016), pe fondul evoluției economiei sub ritmul potențial.
Pe de altă parte, inflația ar putea accelera la 1.8% an/an în 2020 și 1.9% an/an în
2021.
Persistența inflației sub nivelul țintit de Banca Centrală Europeană (BCE) exprimă
premise de continuare a unei politici monetare relaxate pe termen scurt, cel puțin până
la finalul acestui an, aspect semnalat recent de instituție.
Cu alte cuvinte, procesul de normalizare a politicii monetare din regiune ar putea fi
amânat până în 2021, an în care ne așteptăm ca economia să accelereze și inflația să se
apropie de nivelul țintă al BCE.
ROMÂNIA
Conform prognozelor actualizate prin încorporarea evoluțiilor macro-financiare
recente inflația medie anuală (pe indicele armonizat UE) ar putea decelera de la 4.1% în
2018 la 3.6% în 2019, respectiv 2.8% în 2020. Scenariul are la bază perspectiva
evoluției economiei la un ritm sub potențial și tendința cotațiilor internaționale la
materii prime, factori contrabalansați de impactul intervenției mai agresive a statului în
economie și de tensiunile din piața forței de muncă.
Pentru 2021 previzionăm accelerarea inflației medii anuale la 3.3%, pe fondul
perspectivelor de redinamizare a economiei.
Atragem atenția cu privire la intensificarea riscurilor privind evoluția prețurilor de
consum, în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic și mix-ului de
politici economice.
De asemenea, subliniem faptul că divergențele față de Zona Euro (în ceea ce privește
inflația și indicatorii de echilibru macroeconomic) exprimă creșterea probabilității
persistenței tensiunilor pe piața monetară (în sensul creșterii costurilor de finanțare) și
pe piața valutară (în direcția deprecierii monedei naționale).
Prin urmare, ne așteptăm la o atitudine mai vigilentă a politicii monetare în
perioada următoare. De altfel, la ședința de politică monetară din aprilie Banca
Națională a României (BNR) a semnalat consolidarea ratei de dobândă pe termen scurt
și perspectiva unei frecvențe mai ridicate a operațiunilor de piață monetară și piață
valutară pe termen scurt.
dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) surse: FED,
previziuni Banca Transilvania
dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) surse: Eurostat, previziuni Banca Transilvania
dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) surse:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania
-2
-1
0
1
2
3
4
5
6
Ja
n-9
0J
an
-91
Ja
n-9
2J
an
-93
Ja
n-9
4J
an
-95
Ja
n-9
6J
an
-97
Ja
n-9
8J
an
-99
Ja
n-0
0J
an
-01
Ja
n-0
2J
an
-03
Ja
n-0
4J
an
-05
Ja
n-0
6J
an
-07
Ja
n-0
8J
an
-09
Ja
n-1
0J
an
-11
Ja
n-1
2J
an
-13
Ja
n-1
4J
an
-15
Ja
n-1
6J
an
-17
Ja
n-1
8J
an
-19
Ja
n-2
0J
an
-21
-1
0
1
2
3
4
5
Ja
n-9
9
Ju
l-0
0
Ja
n-0
2
Ju
l-0
3
Ja
n-0
5
Ju
l-0
6
Ja
n-0
8
Ju
l-0
9
Ja
n-1
1
Ju
l-12
Ja
n-1
4
Ju
l-15
Ja
n-1
7
Ju
l-18
Ja
n-2
0
Ju
l-2
1
-4
0
4
8
12
16
04 06 08 10 12 14 16 18 20
INFLATIEPREVIZIUNI
4.37
4.38
4.39
4.4
4.41
4.42
26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun
3.2
3.21
3.22
3.23
3.24
3.25
3.26
USDRON (dr.)
EURRON (st.)
4,800
5,300
5,800
6,300
6,800
7,300
Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14
STOXX 50, rebazat BET
11
PIEȚELE FINANCIARE SUA
Climatul din piețele financiare globale s-a ameliorat în primele patru luni ale anului curent, pe fondul recalibrării politicii monetare din principalele blocuri economice ale lumii (care a condus la scăderea costurilor de finanțare) și intensificării negocierilor comerciale SUA-China.
De asemenea, continuarea implementării Revoluției Digitale, amânarea Brexit, informațiile predominant favorabile din sfera companiilor listate și fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime au contribuit la ameliorarea percepției de risc investițional în perioada recentă (indicatorul de volatilitate pe piața de acțiuni din SUA a scăzut în martie spre nivelul minim din septembrie 2018, după cum se poate nota în al doilea grafic alăturat).
Pe de altă parte, se acumulează semnale de final de ciclu post-criză în plan global (cel mai lung ciclu economic de după Al Doilea Război Mondial pentru SUA, prima economie a lumii cu o pondere de aproximativ 25% din PIB-ul mondial), aspect confirmat și de schimbarea de tendință în ceea ce privește rata de utilizare a capacității instalate în industrie (fapt reflectat în primul grafic din partea dreaptă).
De asemenea, nivelul indicatorilor de evaluare pe bursa americană se menține ridicat, iar tendința în ceea ce privește prima de risc continuă ascendentă în SUA, Germania și China, după cum se poate nota în ultimul grafic alăturat.
În acest context, pentru piața financiară din SUA ne așteptăm la consolidarea costurilor de finanțare în perioada următoare, pe fondul semnalelor FED și perspectivelor de decelerare a dinamicii anuale a PIB-ului nominal.
La nivelul pieței de acțiuni din SUA momentul favorabil s-ar putea prelungi pe termen scurt, dar provocările din sfera economiei reale (globale și americane) și nivelul ridicat de îndatorare și al indicatorilor de evaluare, precum și deteriorarea perspectivelor de evoluție a profiturilor sunt factori care pot determina o reintensificare a percepției de risc investițional după terminarea sezonului de raportări financiare pe T1 2019.
Nu în ultimul rând, considerăm că dolarul SUA ar putea continua tendința de apreciere în trimestrele următoare, în contextul diferențialului de rată de dobândă față de Zona Euro, provocărilor din economiile emergente și în dezvoltare și semnalelor de final de ciclu post-criză (perspective de reintensificare a percepției de risc în a doua jumătate a anului curent).
ZONA EURO
Semnalele recente ale Băncii Centrale Europene (BCE) indică perspectiva continuării unei politici monetare relaxate pe termen scurt: menținerea ratelor de dobândă la minimele istorice cel puțin până la finalul anului curent și lansarea unui nou program de refinanțare pe termen lung în septembrie.
În acest context, ne așteptăm la consolidarea costurilor nominale de finanțare până la finalul anului curent. Reiterăm faptul că în martie rata de dobândă la titlurile de stat germane la 10 ani a revenit (temporar) în teritoriu negativ pentru prima oară din toamna anului 2016.
Pe de altă parte, considerăm că evoluția pieței de acțiuni va fi dependentă de climatul din piețele financiare globale și de factorii regionali (decelerarea ritmului de creștere economică, implementarea lentă a Revoluției Digitale, dinamica rezultatelor financiare ale companiilor, provocările din sfera integrării economice și riscurile politice) pe termen scurt.
Nu în ultimul rând, apreciem că tendința de depreciere a EUR/USD va continua în perioada următoare (după ce recent a fost atins cel mai redus nivel din vara anului 2017), pe fondul perspectivelor de menținere în teritoriu negativ a ratei reale de dobândă.
În încheiere menționăm factorii de risc pentru evoluția piețelor financiare globale și europene pe termen scurt: precipitarea finalului ciclului economic post-criză; tensiunile comerciale globale; provocările structurale din SUA, Zona Euro și China; schimbările climatice; Brexit-ul și euroscepticismul; fluctuațiile din piețele internaționale de materii prime; riscurile cibernetice.
rata de utilizare a capacității instalate în industrie (%) sursa: Bloomberg
indicatorul de volatilitate pe piața de acțiuni din SUA (VIX) sursa: Bloomberg
PER ajustat pe S&P 500 în SUA sursa: Shiller
prima de risc pe piețele de acțiuni din SUA, Germania și China sursa: estimări pe baza datelor Bloomberg
50
55
60
65
70
75
80
85
90
Ma
r-8
1
Ma
r-8
3
Ma
r-8
5
Ma
r-8
7
Ma
r-8
9
Ma
r-9
1
Ma
r-9
3
Ma
r-9
5
Ma
r-9
7
Ma
r-9
9
Ma
r-0
1
Ma
r-0
3
Ma
r-0
5
Ma
r-0
7
Ma
r-0
9
Ma
r-11
Ma
r-13
Ma
r-15
Ma
r-17
Ma
r-19
SUA Zona Euro
0
10
20
30
40
50
60
70
Ma
r-0
8
Ma
r-0
9
Ma
r-10
Ma
r-11
Ma
r-12
Ma
r-13
Ma
r-14
Ma
r-15
Ma
r-16
Ma
r-17
Ma
r-18
Ma
r-19
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Ja
n-1
95
0
Ja
n-1
95
3
Ja
n-1
95
6
Ja
n-1
95
9
Ja
n-1
96
2
Ja
n-1
96
5
Ja
n-1
96
8
Ja
n-1
97
1
Ja
n-1
97
4
Ja
n-1
97
7
Ja
n-1
98
0
Ja
n-1
98
3
Ja
n-1
98
6
Ja
n-1
98
9
Ja
n-1
99
2
Ja
n-1
99
5
Ja
n-1
99
8
Ja
n-2
00
1
Ja
n-2
00
4
Ja
n-2
00
7
Ja
n-2
010
Ja
n-2
013
Ja
n-2
016
Ja
n-2
019
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Ma
r-13
Ju
l-13
No
v-1
3
Ma
r-14
Ju
l-14
No
v-1
4
Ma
r-15
Ju
l-15
No
v-1
5
Ma
r-16
Ju
l-16
No
v-1
6
Ma
r-17
Ju
l-17
No
v-1
7
Ma
r-18
Ju
l-18
No
v-1
8
Ma
r-19
SUA Germania China
12
ROMÂNIA
Conform previziunilor actualizate inflația medie anuală (pe indicele armonizat UE)
ar putea decelera de la 4.1% în 2018 la 3.6% în 2019, respectiv 2.8% în 2020, pe fondul
evoluției economiei sub ritmul potențial și perspectivelor de rebalansare a politicii
economice (în contextul nivelului ridicat al deficitelor gemene).
Pentru 2021 ne așteptăm la accelerarea inflației medii anuale la 3.3%, în contextul
perspectivelor de redinamizare a ritmului de creștere economică (în convergență spre
potențial).
În ceea ce privește politica monetară previzionăm consolidarea ratei de dobândă de
referință în 2019 și 2020, pe fondul semnalelor de politică monetară din plan
global/european și perspectivelor de evoluție a economiei sub ritmul potențial.
Cu toate acestea, banca centrală ar putea recurge mai frecvent la operațiuni pe piața
monetară și pe piața valutară în perioada următoare, pentru contracararea presiunilor
inflaționiste.
În ceea ce privește rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10
ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) previzionăm creșterea de la
4.7% în 2018 la 5.2% în 2019, pe fondul situației fragile din sfera finanțelor publice
(deficitul bugetar se poziționează la limita maximă de 3% din PIB din Pactul de
Stabilitate și Creștere) și riscurilor la adresa stabilității macro-financiare într-un
context caracterizat prin tendința de decelerare a dinamicii anuale a PIB-ului nominal.
Subliniem faptul că este în creștere riscul ca rata de dobândă la titlurile de stat la 10
ani să se poziționeze peste dinamica anuală a PIB-ului nominal în trimestrele
următoare (fenomenul de bulgăre de zăpadă).
Pe de altă parte, ne așteptăm la scăderea ratei medii anuale de dobândă la titlurile
de stat la 10 ani la 4.7% în 2020 și 2021, pe fondul decelerării inflației și perspectivelor
de implementare de noi măsuri de consolidare bugetară.
Ministerul de Finanțe a programat licitații pe piața internă în volum de 3.6 miliarde
RON (din care 400 milioane RON certificate pe 12 luni) în luna aprilie.
În sfera pieței valutare previzionăm continuarea tendinței de creștere pentru cursul
EUR/RON, spre niveluri medii anuale de 4.78 în 2019, 4.83 în 2020, respectiv 4.90 în
2021.
Acest scenariu are la bază premisele de reintensificare a percepției de risc pe piețele
financiare globale până la finalul anului (în contextul finalului ciclului economic post-
criză) și nivelul ridicat al dezechilibrului macroeconomic intern într-un context
caracterizat prin absența marjei de manevră a politicii economice.
Apreciem că factorii de risc pentru evoluția economiei României pe termen scurt și
mediu (dimensiunile reală și financiară) constau în: climatul din piețele financiare
globale și europene; evoluțiile indicatorilor din economia reală și semnalele de politică
economică din SUA, Zona Euro și China; mix-ul de politici economice, tensiunile
publice, contextul electoral și absența marjei de intervenție pentru politica economică
pe plan intern; climatul geo-politic regional.
licitații M. Finanțe
(aprilie) sursa: M. Finanțe
Valoare
(mil. RON) Instrument Maturitate
01-Apr-2019 575 Titluri 28-Iun-2023
04-Apr-2019 230 Titluri 24-Sep-2031
08-Apr-2019 575 Titluri 08-Aug-2022
11-Apr-2019 345 Titluri 12-Feb-2029
11-Apr-2019 400 Certificate 13-Apr-2020
15-Apr-2019 460 Titluri 22-Apr-2026
18-Apr-2019 460 Titluri 17-Iun-2024
22-Apr-2019 575 Titluri 27-Oct-2021
titluri de stat în circulație sursa: BNR
Valoare
(mil. RON)
Cupon
(%) Maturitate
ROU5UH7SSAQ1 521.2 Sep-19
RO2W1Z5DLAL1 412.2 Mar-20
RO1821DBN052 8,501.9 4.00 Oct-21
RO1823DBN025 8,807.3 4.25 Iun-23
ROVRZSEM43E4 3,988.6 5.00 Feb-29
previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania
Min Medie Max Mediana
2018 4.6206 4.65 4.6695 4.66
2019 4.6634 4.78 4.8236 4.79
2020 4.7514 4.83 4.8949 4.85
2021 4.7534 4.90 4.9588 4.94
13
LIMITAREA RĂSPUNDERII
Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituție financiar-bancară ale cărei activități sunt reglementate și supravegheate consolidat de Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania și/sau subsidiarele sale au un caracter pur informativ, nefiind concepute/prevăzute cu scopul utilizării ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiții și nici cu scopul utilizării acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții. Orice persoană care înțelege să folosească aceste rapoarte de analiză în procesul de luare a deciziilor de investiții precum și utilizarea acestora în orice etapă a prestării unor servicii sau activități de investiții își asumă în mod expres toate riscurile aferente, Banca Transilvania neavând nici o obligație legală sau de orice altă natură față de persoana în discuție ce ar deriva din publicarea acestor rapoarte de analiză. Cu alte cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere sau orice alt serviciu sau activitate de investiții cu privire la instrumente financiare menționate în rapoarte; b) Element de reclamă pentru instrumentele financiare menționate în rapoarte. Pentru a evita orice confuzie, persoanele care se abonează prin introducerea e-mailului pe adresa web https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/ în vederea abonării la aceste rapoarte nu sunt considerate ca fiind clienți ai Băncii Transilvania și/sau ai Subsidiarelor sale, iar abonarea nu reprezintă un contract de orice natură (inclusiv de prestare de servicii financiare). În acest sens subliniem că Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale nu solicită informații de natura datelor cu caracter personal de la persoanele menționate mai sus în afara e-mail-ului care va fi utilizat pentru comunicarea acestor rapoarte. Informațiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obținute din surse publice, considerate, în limita datelor disponibile publice, relevante și de încredere cum ar fi: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenții Financiare & Organizații Interne și Internaționale, etc. Lista de mai sus nu este exhaustivă, Banca Transilvania având dreptul să modifice în orice moment și fără un preaviz prealabil sursele publice utilizate. Atragem însă atenția cu privire la faptul că acuratețea/corectitudinea acestor informații din surse publice nu poate fi verificată, atestată și/sau contestată de instituția noastră. Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiștilor la momentul publicării, rezultat prin raționament independent cu metode analitice specifice. Rapoartele emise pot să nu coincidă cu poziția tuturor societăților din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credință, fără omisiuni intenționate și în condiții limitate de acces la informații: a existat acces doar la datele și informațiile făcute publice de către organisme și organizații naționale și internaționale. Rapoartele de analiză nu conțin și/sau nu sunt fundamentate pe date care pot să fie considerate informații privilegiate în sensul legii aplicabile, Banca Transilvania respectând în totalitate cerințele legale privind gestiunea informației privilegiate și cele privind prevenirea abuzului de piață. Atragem atenția cu privire la faptul că rapoartele de analiză prezente nu sunt servicii sau activități de investiții în sensul pachetului legislativ european Mifid II/Mifir astfel încât subliniem că persoanele care folosesc informațiile din prezentele rapoarte nu beneficiază de protecția oferită de cadrul de reglementare menționat mai sus, fiind singurii răspunzători pentru orice potențial prejudiciu rezultat din utilizarea acestei informații. Rapoartele de analiză ale Bancii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcție de situația financiară, orizontul și obiectivele investiționale). Subliniem că rapoartele de analiză nu reprezintă recomandări individuale și/sau personalizate unei anumite persoane sau grup de persoane de orice natură. Aceste rapoarte nu au fost emise la solicitarea unei terțe părți față de Banca Transilvania și/sau în legătură cu realizarea uneia sau mai multor tranzacții cu instrumente financiare. Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanța trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanța viitoare. Totodată, subliniem faptul că investițiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitați în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă și/sau potențială rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport. Rapoartele de analiză emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania și/sau Subsidiarele sale rezervându-și dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil. Remunerația autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influențată de opiniile exprimate în cadrul acestora. Banca Transilvania, angajații sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport. Reproducerea totală sau parțială a acestui raport este permisă doar prin menționarea sursei. Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând https://www.bancatransilvania.ro/rapoarte-de-analiza/.
României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Grupul Financiar Banca Transilvania
• cursuri spot – operațiuni cont
• depozite – persoane juridice
• cursuri case de schimb
• titluri de stat și eurobonduri
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena
• credite marjă
• administrare discreționară
• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă
accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI
• fonduri de venit fix în lei sau euro
• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)
• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro
LEI sau EUR accesează AICI
LEI sau EUR • finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum
pentru nevoi personale sau pentru achiziții în rate în
locațiile comercianților parteneri
accesează AICI
• acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea
achiziției de bunuri de folosință îndelungată; se
adresează persoanelor juridice, companii mici, mijlocii și
corporate
accesează AICI
• soluții de finanțare pentru afacerile mici accesează AICI
ANALIZĂ dr. Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică | Banca Transilvania (+4)0374.697.575 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 [email protected] Dan Rusu, CMT Analist Șef Piețe de Capital | Banca Transilvania (+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.407.150 | (+4)0757.080.536 [email protected]
