42

Cauza de incendiu este suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, în sursa deaprindere, mijlocul care a produs aprin

--

-

Reprezintă situaţia creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea

-

Totalitatea acţiunilor de împiedica-

Incendiul, reprezintă o ardereautoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu,care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şicare necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere.

-

-

--

derea, primul material care s-a aprins,precum şi împrejurările determinantecare au dus la izbucnirea acestuia.

incendiului, declanşarea acestuia fiindposibilă în orice moment.

re a iniţierii şi propagării incendiilor, de

Definiţii

Ce este un incendiu?

Ce este cauza unui incendiu?

Ce este un pericol iminentde incendiu?

Ce este prevenirea incendiilor?

43

asigurare a condiţiilor pentru salvareapersoanelor şi bunurilor materiale şi de

Ansamblul măsurilor tehnico orga-

�

�

controlul, supravegherea şi reduce-rea pericolelor de incendiu ori aconsecinţelor acestora;asigurarea condiţiilor de evacuare şisalvare a persoanelor în siguranţă şide securitate a echipelor de inter-venţie proprii în cazul izbucnirii unuiincendiu;

asigurare a securităţii echipelor deintervenţie, reprezintă prevenireaincendiilor.

nizatorice necesare stabilirii forţelor,

�

�

întreţinerea în stare operativă a in-stalaţiilor de detectare/alarmare/stingere a incendiilor şi mijloacelorde primă intervenţie;pregătirea planurilor de protecţieîmpotriva incendiilor (evacuare,depozitare şi intervenţie)

Cele mai frecvente cauzecare au produs incendii în judeţul Olt

Care sunt regulile generalede prevenire a incendiilor?

Ce este organizarea intervenţieiîn caz de incendiu?

44

responsabilităţilor, sarcinilor, mijloac-elor, metodelor şi procedeelor ce pot fiutilizate pentru evacuarea şi salvarea

Totalitatea acţiunilor de limitare şiîntrerupere a procesului de ardere prin

Este persoana fizică sau juridică cefoloseşte un bun, cu orice titlu, în inte-

Apărarea împotriva incendiilorreprezintă ansamblul integrat de activi-tăţi specifice, măsuri şi sarcini organi-zatorice, tehnice, operative, cu caracterumanitar şi de informare publică, plani-ficate, organizate şi realizate potrivitprezentei legi, în scopul prevenirii şireducerii riscurilor de producere a

Organizarea activităţii de apărareîmpotriva incendiilor pe locul de muncăare ca obiectiv principal asigurareapentru colectivul de salariaţi a condiţii-lor care să permită acestora ca pe baza

persoanelor şi animalelor, protecţiabunurilor şi vecinătăţilor, precum şipentru stingerea incendiilor.

utilizarea de metode, procedee şi mij-loace specifice.

resul său, al altuia sau în interes public.

incendiilor şi asigurării intervenţieioperative pentru limitarea şi stingereaincendiilor, în vederea evacuării, salvă-rii şi protecţiei persoanelor periclitate,protejării bunurilor şi mediului împotri-va efectelor situaţiilor de urgenţă deter-minate de incendii.

cunoştinţelor de care dispun şi cu mij-loacele tehnice pe care le au la dispo-ziţie să acţioneze pentru prevenirea şistingerea incendiilor, evacuarea şisalvarea utilizatorilor construcţiei,

Ce este stingerea incendiilor?

Ce este un utilizator?

Ce se înţelegeprin apărarea împotriva incendiilor?

Ce se înţelege prin organizareaactivităţii de apărare împotrivaincendiilor pe locul de muncă?

45

evacuarea bunurilor materiale, precumşi pentru înlăturarea efectelor distructi-ve provocate în caz de incendii, explozii,avarii sau accidente tehnice.

prevenirea incendiilor, prinevidenţierea materialelor şi dotărilortehnologice care prezintă pericol deincendiu, surselor posibile de aprinderece pot apărea şi a mijloacelor care le potgenera, precum şi a măsurilor generaleşi specifice de prevenire a incendiilor;

salvarea utilizatorilor şi evacua-rea bunurilor, prin întocmirea şi afişa-rea planurilor specifice şi menţinerea

Organizarea apărării împotriva in-cendiilor pe locul de muncă constă în:

a)

b)

Persoanele fizice şi juridice răs-pund, potrivit legii, de stabilirea şi apli-carea măsurilor de apărare împotrivaincendiilor, precum şi de consecinţeleproducerii incendiilor.

În cazurile de forţă majoră determi-nate de incendii, persoanele fizice şijuridice care deţin, cu orice titlu, tere-nuri, construcţii, instalaţii tehnologicesau mijloace de transport au următoa-rele obligaţii:

să permită necondiţionat acce-sul serviciilor de urgenţă şi alpersoanelor care acordă ajutor;să permită necondiţionat utili-zarea apei, a materialelor şi a

�

�

condiţiilor de evacuare pe traseelestabilite;

instruirea salariaţilor prin elabo-rarea documentelor specifice instructa-jului p.s.i. pe locul de muncă, desfăşu-rarea propriu-zisă a instructajului şiasigurarea certificării efectuării aces-tuia, precum şi afişarea schemelor deintervenţie sau a instrucţiunilor deapărare împotriva incendiilor;

marcarea pericolului de incendiuprin montarea de indicatoare de securi-tate şi de orientare sau a altor inscripţiiori mijloace de atenţionare;

organizarea stingerii incendiilor.

c)

d)

e)

mijloacelor proprii pentru ope-raţiuni de salvare, de stingere şide limitare a efectelor incendii-lor produse la bunurile proprii oriale altor persoane;să accepte măsurile stabilite decomandantul intervenţiei pentrudegajarea terenurilor, demola-rea unei construcţii sau a uneipărţi din construcţie, tăierea/dezmembrarea mijloacelor detransport, oprirea temporară aactivităţilor sau evacuarea dinzona periclitată şi să acordesprijin, cu forţe şi mijloace pro-prii, pentru realizarea acestormăsuri.

�

Care sunt răspunderile şi ce obligaţiiau persoanele fizice şi juridice?

46

Persoana care observă un incendiuare obligaţia prin lege să anunţe prinorice mijloc serviciile de urgenţă, pri-marul sau poliţia şi să ia măsuri, dupăposibilităţile sale, pentru limitarea şistingerea incendiului.

În caz de incendiu, orice persoanătrebuie să acorde ajutor, când şi câteste raţional posibil, semenilor aflaţi înpericol sau în dificultate, din proprie ini-ţiativă ori la solicitarea victimei, a repre-zentanţilor autorităţilor administraţiei

În cazul incendiilor produse la pă-duri, plantaţii, culturi agricole, mirişti,păşuni şi fâneţe, persoanele aflate înapropiere au obligaţia să intervină ime-diat cu mijloacele de care dispun, pen-tru limitarea şi stingerea acestora. Deasemenea trebuie să anunţe Inspecto-ratul pentru Situaţii de Urgenţă Olt, latelefonul sau la numărulunic de urgenţe .

0249 432 211112

publice, precum şi a personalului servi-ciilor de urgenţă.

Care sunt obligaţiile unei persoanecare observă un incendiu?

Care este obligaţia persoanelorîn caz de incendii produse la păduri,plantaţii, culturi agricole, mirişti,păşuni şi fâneţe?

N –umărul unic de urgenţe 112

Cunoaşteţi tipurile de incendii la pădurişi modul lor de manifestare?

Odată produs, un incendiu poatelua diferite forme, fiecare fiind condiţi-onată de catacteristicile vegetaţiei şicondiţiile climatice (în principal forţa şidirecţia vântului). Astfel se disting:

�

�

�

incendii de sol

incendii de suprafaţă

incendii de coronament

, în care arde ma-teria organică conţinută în litie-ră, humus sau turbă; viteză micăde propagare;

, în carearde vegetaţia de talie joasă; elese propagă în general prinradiaţie;

, în carearde partea superioară a arbori-lor şi se formează o coroană deincendiu; ele eliberează în gene-ral mari cantităţi de căldură, iarviteza de propagare este foarteridicată. Sunt cu atât mai inten-se şi dificil de controlat cu câtvântul este mai puternic iarcombustibilul mai uscat.

Aceste 3 tipuri de incendii se potproduce simultan într-o zonă.

47

În ce constăactivitatea de amenajare a pădurii?

Amenajarea pădurii constă între al-tele în crearea de întreruperi ale maseicombustibile, prin zone tampon, ceeace permite reducerea riscului de propa-gare a incendiului.

Curăţarea este o operaţie ce constăîn tăierea, parcelarea sau arderea vege-

taţiei de la marginea zonelor locuite,căilor de comunicaţie şi de pe zoneletampon (fâşiile antifoc).

Proprietarii, gestionarii şi utilizatoriispaţiului forestier trebuie permanentsensibilizaţi privind prevenirea incen-diilor de pădure.

Când conţinutul de apă este scăzut,vegetaţia se aprinde la temperaturirelativ joase. Temperatura de inflamarevariază între 260 C şi 450 C. Aceastătemperatură este asigurată de surse decăldură precum chibrituri, ţigări şi descărcări electrice atmosferice

O O

-.

48

Care este temperatura la care se poateproduce incendiului de pădure?

Printre esenţele de arbori se disting:(pinul, iarba

neagră), ale căror caracteristici(răşina, esenţele) favorizează

� esenţele pirofiledezvoltarea incendiilor;

(stejarul,castanul), capabile să reziste laincendii.

� esenţe pirorezistente

Care sunt principalele esenţe de arborişi ce caracteristică a acestorafavorizează dezvoltarea incendiului?

Prin efectele sale, incendiul esteun factor de distrugere atât pentruoameni şi activităţile lor cât şi pentrumediu.

Riscuri pentru oameni

Riscuri pentru mediu

În urma incendiilor de pădure, ceamai afectată sunt populaţia şi gospodă-riile din vecinătate, care se pot aprinde.

Impactul unui incendiu de pădure

asupra faunei şi florei este legat de in-tensitatea sa şi interesul pe care-l pre-

Care sunt riscurileincendiilor de pădure?

49

În ce constă previziuneaşi prevenirea incendiului?

În ce constă acţiunea de intervenţieîn caz de incendiu de pădure?

Previziunea constă în controlareazilnică a parametrilor ce pot concura laproducerea incendiilor, în principal petimpul perioadelor cele mai critice aleanului. Condiţiile hidro-meteorologice,precum şi starea vegetaţiei, sunt per-manent supravegheate, nu doar pentrua determina situaţiile în care riscul estecel mai ridicat, dar şi pentru a mobilizapreventiv forţele de intervenţie nece-sare în caz de incendiu. Supraveghereaeste realizată cu ajutorul patrulelor.

În ţările din Europa de Vest, previzi-unea se asigură şi prin datele obţinuteprin sateliţi, care transmit în direct ima-gini din zonă.

Prevenirea constă în punerea înpractică a unei politici globale de ame-najare şi întreţinere a spaţiului forestierşi rural din vecinătate. Ea impune mă-suri de protecţie a oamenilor şi de pre-venire a incendiilor care trebuie luate deadministraţiile publice locale în cadrulcompetenţelor lor.

În cadrul măsurilor de protecţie apădurii împotriva incendiilor, planurilede intervenţie şi schemele de acoperirea riscurilor au ca scop îmbunătăţireacondiţiilor de protecţie a forţelor de in-tervenţie şi a populaţiei. Pentru îmbu-nătăţirea rapidităţii de intervenţie, serecomandă amplasarea cisternelor (re-zervoarelor) cu apă pe masive în apro-pierea zonelor forestiere.

N –umărul unic de urgenţe 112

50

Fiecare salariat are, la locul dem u n c ă , u r m ă t o a r e l e o b l i g a ţ i iprincipale:

�

�

�

�

să respecte regulile şi măsurilede apărare împotriva incendiil-or, aduse la cunoştinţă, suborice formă, de administratorsau de conducătorul instituţiei,după caz;

să utilizeze substanţele pericu-loase, instalaţiile, utilajele, ma-şinile, aparatura şi echipamen-tele, potrivit instrucţiunilortehnice, precum şi celor date deadministrator sau de conducă-torul instituţiei, după caz;

să nu efectueze manevre neper-mise sau modificări neautoriza-te ale sistemelor şi instalaţiilorde apărare împotriva incen-diilor;

să comunice, imediat după con-statare, conducătorului loculuide muncă orice încălcare a nor-melor de apărare împotrivaincendiilor sau a oricărei situaţiistabilite de acesta ca fiind unpericol de incendiu, precum şiorice defecţiune sesizată la sis-temele şi instalaţiile de apărareîmpotriva incendiilor;

�

�

�

să coopereze cu salariaţii de-semnaţi de administrator, dupăcaz, respectiv cu cadrul tehnicspecializat, care are atribuţii îndomeniul apărării împotrivaincendiilor, în vederea realizăriimăsurilor de apărare împotrivaincendiilor;

să acţioneze, în conformitate cuprocedurile stabilite la locul demuncă, în cazul apariţiei oricăruipericol iminent de incendiu;

să furnizeze persoanelor abilita-te toate datele şi informaţiile decare are cunoştinţă, referitoarela producerea incendiilor.

Care sunt obligaţiile principalepe linia apărării împotriva incendiilorla locul de muncă?

51

Ce se înţelege prin instruirea în domeniulprevenirii şi stingerii incendiilor?

Care sunt măsurile care se adoptăpentru asigurarea condiţiilor de evacuareşi salvare a persoanelor în siguranţă încaz de incendiu?

Instruirea persoanelor angajate înmuncă în domeniul situaţiilor deurgenţă constituie parte componentă aactivităţii de pregătire desfăşurate depersoanele fizice şi juridice în domeniulmanagementului situaţiilor de urgenţă,potrivit prevederilor legale în vigoare.

Instruirea salariaţilor în domeniul

�

�

stabilirea unui concept propriu dealarmare şi evacuare în caz deincendiu;păstrarea căilor de evacuare, salva-

situaţiilor de urgenţă este componentăa pregătirii profesionale şi are ca scopînsuşirea cunoştinţelor şi formareadeprinderilor necesare în vederea pre-venirii şi reducerii efectelor negative alesituaţiilor de urgenţă sau ale dezastre-lor la locul de muncă şi în incintainstituţiilor şi operatorilor economici.

re şi intervenţie libere şi în stare deutilizare la parametrii la care au fostproiectate şi realizate;marcarea şi semnalizarea căilor şiacceselor de evacuare, salvare şiintervenţie;asigurarea şi funcţionarea ilumina-tului de siguranţă şi celei de-a douasurse de energie electrică;afişarea extrasului corespunzătordin planurile de protecţie împotrivaincendiilor pe fiecare nivel în parte,în corelare cu situaţia existentă;asigurarea şi funcţionarea sisteme-lor de alarmare şi semnalizare aincendiilor la parametrii de per-formanţă pentru care au fostproiectate;

�

�

�

�

52

�

�

�

asigurarea numărului şi tipurilor destingătoare, corespunzătoare claseide incendiu;verificarea asigurării blocării lifturi-lor la parter în caz de incendiu;organizarea şi desfăşurarea, perio-dic, de exerciţii şi aplicaţii, cu sala-riaţii, gradat, pe locul de muncă, pe

clădire şi pe mai multe clădiri dincadrul aceluiaşi operator economic;în cazul manifestărilor cu public nu-meros, organizatorul anunţă în scriscu 48 ore înainte administraţia pu-blică locală şi serviciul pentru situa-ţii de urgenţă în a cărui zonă deresponsabilitate se va desfăşuraevenimentul.

�

�

�

�

alarmarea imediată a personaluluide la locul de muncă sau a utilizato-rilor prin mijloace specifice, anunţa-rea incendiului la forţele de inter-venţie, precum şi a dispeceratului,acolo unde acesta este constituit;salvarea rapidă şi în siguranţă apersonalului, conform concepţieistabilite;întreruperea alimentării cu energieelectrică, gaze şi fluide combustibi-le a consumatorilor şi efectuarea al-tor intervenţii specifice la instalaţiişi utilaje de persoane anumedesemnate ;

�

�

�

�

acţionarea asupra focarului cu mij-loacele tehnice de apărare împotri-va incendiilor din dotare şi verifica-rea intrării în funcţiune a instalaţii-lor şi sistemelor automate şi, dupăcaz, acţionarea lor manuală;evacuarea bunurilor periclitate deincendiu şi protejarea echipamen-telor care pot fi deteriorate în timpulintervenţiei;protecţia personalului de interven-ţie împotriva efectelor negative aleincendiului (temperatură, fum, gazetoxice etc.);verificarea amănunţită a locurilor încare se poate propaga incendiul şiunde pot apărea focare noi,acţionându-se pentru stingereaacestora.

Ce presupune intervenţiape locul de muncă?

53

Cum este reglementat modulde executare a lucrărilor cu foc deschis?

Care sunt măsurile de prevenirea incendiilor în spaţii rezidenţiale/gospodării cetăţeneşti?

�

�

stabilirea locurilor unde, periodicsau permanent, se pot efectualucrări cu foc deschis (topirea bitu-mului, arderea deşeurilor combus-tibile, curăţări prin ardere etc.) şi apersoanelor care le supraveghează;stabilirea şi marcarea locurilor cupericol de incendiu în care esteinterzisă utilizarea focului deschis;

În vederea prevenirii incendiilor înapartamentele din spaţiile unifamili-ale/multifamiliale şi gospodăriilecetăţeneşti se iau următoarele măsuriminime:

folosirea focului deschis, inclu-siv la lucrările de igienizare estepermisă numai sub supraveghe-re permanentă, cu respectarearegulilor specifice de prevenire aincendiilor;se interzice folosirea chibrituri-lor, lumânărilor, lămpilor deiluminat cu petrol, în spaţii cupericol de incendiu (depozite defuraje, grajduri, magazii, alteanexe, poduri,…) şi explozie (în

�

�

�

�

�

nominalizarea persoanelor care audreptul să emită permis de lucru cufoc;descrierea procedurii de emitere,semnare, aducere la cunoştinţă şipăstrare a permisului de lucru cufoc;aprobarea unor instrucţiuni specifi-ce de prevenire a incendiilor pentruastfel de lucrări.

apropierea buteliilor de aragaz,instalaţiilor de gaze naturale,încăperi în care depozitaţiproduse petroliere), cât şi la

54

executarea lucrărilor agricole (înlanuri de cereale, pajişti…), înpăduri şi în apropierea acestora.se interzice folosirea flăcăriipentru verificarea etanşeităţiibuteliei.se interzice utilizarea aparatelorelectrice, cablurilor electrice,prizelor şi întrerupătoarelor cudefecţiuni sau improvizaţii.se evită suprasolicitarea reţeleielectrice prin conectarea maimultor aparate la prize multiple.se interzice înlocuirea siguran-ţelor electrice cu cuie, monezi,sârme, etc.sursele de foc (chibrituri, briche-te, lumânări, lămpi cu gaz, etc)se păstrează în locuri în carecopii nu au acces.se interzice lăsarea copiilor ne-supravegheaţi precum şi închi-derea lor în casă cu lumânăriaprinse, sobe, plite, radiatoareşi/sau aparate electrice aflateîn funcţiune.se interzice folosirea buteliilorde gaze lichefiate fără regulatori(ceasuri) de presiune cu garni-turi deteriorate ori cu furtunuride cauciuc fisurate sau lărgite lacapete.se interzice cu desăvârşire în-cercarea cu flacără a etanşei-tăţii buteliei, garniturilor regula-torilor de presiune sau a furtunu-

�

�

�

�

�

�

�

�

lui; verificarea se va face numaicu emulsie de apă cu săpun.se interzice aşezarea sau păs-trarea buteliilor de gaze în apro-pierea oricăror surse de căldurăori sub acţiunea directă a razelorsolare.se interzice încălzirea buteliilorori folosirea acestora în poziţiec u l c a t ă , r ă s t u r n a t ă s a uînclinată.se interzice trecerea (transva-zarea) gazului din butelie în oricealte recipiente sau folosirea debutelii improvizate.se interzice depozitarea de ma-teriale lemnoase, furaje sau altemateriale combustibile sauinflamabile (butelii, bidoane cuproduse petroliere, etc.) în po-durile clădirilor.se interzice folosirea afumători-lor improvizate în podurile clă-dirilor prin scoaterea unorcărămizi din coş sau neridicareazidăriei coşurilor deasupra aco-

�

�

�

�

�

55

Ce măsuri luăm pentru a ne feride incendii pe timpul secetos?

Ce măsuri de prevenire luămpe timpul sezonului rece?

�

�

�

interzicerea utilizării focului deschisîn zonele afectate de uscăciuneavansată;restricţionarea efectuării, în anumi-te intervale din timpul zilei, a unorlucrări care creează condiţii favori-zante pentru producerea de incendiiprin degajări de substanţe volatilesau supraîncălziri excesive;asigurarea protejării faţă de efectul

�

�

la instalarea şi folosirea sobelor tre-buie asigurate distanţe de siguran-ţă faţă de materialele combustibilesau alte obiecte care se pot aprindeuşor;la aprinderea focului în sobe se im-pune atenţie deosebită la folosirealichidelor inflamabile şi utilizareamaterialelor combustibile (lemn,cărbune, etc) care să permită închi-derea uşilor sobelor; la folosireacombustibilului gazos se va utiliza

perişului ori lăsarea deschisă auşiţelor de curăţare.se interzice folosirea afumătoa-relor improvizate ori amplasareaacestora în magazii, şuri, remi-ze, sub şoproane sau lângă

�

direct al razelor solare a recipien-telor, rezervoarelor şi a altor tipuride ambalaje care conţin vaporiinflamabili sau gaze lichefiate subpresiune, prin depozitare la umbră(copertine, şoproane deschise etc.)sau, după caz, prin răcire cu perdelede apă rece;asigurarea şi verificarea zilnică arezervelor de apă pentru incendiu.�

principiul „gaz pe flacără“;amplasarea unei table metalice, peduşumea, parchet ori linoleum înfaţa uşilor sobelor;sobele în funcţiune şi aparateleelectrice de încălzire sub tensiunenu vor fi lăsate fără supraveghere şinici într-un caz în grija copiilor;verificarea, curăţirea şi după cazremedierea defecţiunilor coşurilorde evacuare a fumului de cătrepersonal autorizat;

�

�

�

materiale combustibile. Afumă-torile se confecţionează dinzidării de cărămidă şi materialeincombustibile şi se amplasea-ză independent de celelalteconstrucţii din gospodărie.

56

�

�

�

�

nu se vor folosi instalaţii şi aparateelectrice de încălzire defecte sauimprovizate, cu conductori neizo-laţi, prize sau întrerupătoare cudefecţiuni, siguranţe necalibrate;utilizarea sitemelor de afumare aproduselor din carne se va face doarpe timpul zilei şi sub supraveghere;atenţionarea, în special a copiilor,pentru a nu folosi lumânări, jocuride artificii, petarde, pocnitori im-provizate şi alte mijloace explozivecare sunt utilizate frecvent în aceas-tă perioadă, în apropierea materia-lelor combustibile ori inflamabile;supravegherea pomului de Crăciundecorat cu instalaţii electrice de

iluminat, lumânări ori artificiilor decătre persoane adulte şi instruireacopiilor pentru folosirea acestoradoar în prezenţa adulţilor.

De regulă arderea unor resturi me-najere sau a altor materiale, se face înlocuri special amenajate şi inscripţio-nate de către primăria localităţii dvs.Dar dacă dvs. ardeţi astfel de materiale

în propria gospodărie este bine să res-pectaţi următoarele reguli:

nu daţi foc resturilor menajeresau altor materiale, pe timp devînt;supravegheaţi permanent focul,având la îndemână o găleată cuapă;stingeţi cu apă sau acoperiţi cupământ jarul rămas dupăardere;asiguraţi-vă că daţi foc la o dis-tanţă suficient de mare faţă de

�

�

�

�

Cum poate fi preîntâmpinată izbucnireaincendiilor la gospodăriile cetăţeneşti,atunci când se foloseşte focul deschis?

57

materialele combustibile, astfelîncât flacăra sau radiaţia termi-că să nu aprindă materialelecombustibile din apropriere;nu utilizaţi focul deschis sub nicio formă, în magazii, grajduri, de-pozite de furaje;

�

�

�

nu aruncaţi la întâmplare,resturile de ţigară aprinsă;dotează-te în gospodărie cu celpuţin un stingător de incendiu cupulbere de 6 kg;

Ce reguli şi măsuri de p.s.i.trebuie respectate la exploatareainstalaţiilor şi consumatorilor electrici?

�

�

�

�

�

pentru remedierea deficienţelorapelaţi la specialişti;nu utilizaţi aparate electrice cu mâi-nile ude, riscaţi să vă electrocutaţi şisă suferiţi arsuri;nu trageţi de cabluri pentru debran-şarea unui aparat electric, acesta sepoate deteriora devenind o sursă deincendiu;nu folosiţi prize multiple, adeseorisuprasolicitate acestea se încăl-zesc şi există riscul producerii unuiincendiu;nu cumpăraţi jucării electrice carese conectează direct la prize o

jucărie prin care trece o tensiune de220 V poate fi periculoasă pentru uncopil. Vă recomandăm jucăriile cuun transformator de protecţie, carereduce tensiunea la o valoareinofensivă, de regulă, de 12 V;nu amplasaţi un obiect metalic delungime mare (scară, ţeavă, antenă,etc.) în apropierea unei linii electri-ce aeriene, aceasta duce adesea laaccidente mortale;în cazul unui scurtcircuit se interzicefolosirea la înlocuirea siguranţei, aunui fuzibil cu diametrul mai maredecât cel corect.

�

�

58

Incendiile produse de fumat se da-torează atât flăcării (chibrit, brichetă)utilizate pentru aprinderea ţigării, pipeisau trabucului, cât şi restului ce rămânela terminarea procesului de fumat.

Flacăra de chibrit are o durată deardere de circa 20 de secunde. Chibritulaprins şi aruncat la întâmplare poateiniţia incendierea materialelor uşorinflamabile, cum sunt: paiele de grâu(când gradul de uscare este avansat şicurenţii de aer favorabili), resturi dehârtie şi lichide inflamabile, aflate învase deschise sau împrăştiate.

Temperatura unei ţigări aprinse estecuprinsă între 550 şi 600 C, iartimpul de ardere diferă în funcţie decalitatea ţigării, fiind cuprins între 7,5 şi12 minute.

Analizând aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de ţigarăaprinsă, experimental s-au obţinuturmătoarele rezultate:

materialele din bumbac 100% seaprind în 30 de secunde şi ard mocnit încontinuare;

materialele tip bumbac 67% seaprind după 6-7 minute;

ºC º

-

Se interzice aprinderea unui chi-brit sau a unei brichete într-o atmosfe-ră potenţial explozivă şi în încăperiînchise în care s-au produs scurgeri degaze, aprinderea amestecului gaz –aer fiind, de regulă, instantanee.

a)

b)

c)

d)

e)

f)

g)

h)

i)

j)

k)

materialele tip bumbac 50% (PE50%) se aprind după 5-10 minute şi ardmocnit pe porţiuni limitate;

materialele realizate în întregimedin fire şi fibre sintetice (relon, viscoză,PE, PA) se termodegradează sub formăde topitură care nu se aprinde;

materialele de origine animală(lână, mătase naturală) se termodegradează şi nu favorizează ardereamocnită;

vatelina se carbonizează fără aprezenta puncte de incandescenţă şifără a se aprinde;

zegrasul se aprinde mocnit, influenţând aprinderea celorlalte elementede tapiţerie cu care se află în contact;

rumeguşul arde mocnit 2 3 ore,după care, cu probabilitate scăzută, areloc aprinderea cu flacără;

talaşul de lemn se aprinde, încazuri rare, după 1 2 ore;

hârtia se aprinde în circa 30 45de minute;

paiele şi fânul se aprind, numai înstare uscată, în 30 45 de minute;

-

-

–

––

–

Unde se interzice fumatul?

59

l) litiera de pădure (frunze, produsevegetale etc.) se aprinde după 2 2,5ore, în funcţie de umiditate.

În cazul ţigărilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numeroşi factori, cumsunt: curenţii de aer, umiditatea, posibilitatea acumulării căldurii, modul dedispunere a materialelor combustibile,

–

--

-

�

�

la trecerea prin planşeu, grosimeazidăriei coşului trebuie să fie deminim 25 cm, iar izolarea coşuluifaţă de planşeu se va face cu azbestsau pâslă cu argilă;la trecerea prin acoperiş, între coşulpentru evacuarea fumului şi elementele constructive ale acoperişului, se va lăsa o distanţă de cel puţin10 cm;

--

posibilitatea realizării aportului de aerproaspăt.

Prin urmare, la marea majoritate amaterialelor combustibile există o fazăintermediară de 1 3 ore de arderemocnită, care este cea mai probabilă înconsiderarea ţigării drept sursă deaprindere în cazul producerii unuiincendiu.

–

� coşurile pentru evacuarea fumului

Cunoaşteţi cu ce trebuie să fie prevăzutelocurile pentru fumat?

Ce măsuri de p.s.i. se vor respectala coşurile de fum?

�

�

�

scrumiere sau vase cu apă, nisip saupământ;instrucţiuni afişate, cuprinzândmăsuri de prevenire a incendiilor şireguli de comportare în caz deincendiu ;după caz, mijloace tehnice deapărare împotriva incendiilor.

60

vor fi construite cu 0,5 – 0,8 m maiînalte decât acoperişul;

� anual coşurile de fum trebuiecurăţate, verificate şi sau reparate.

Mirajul focului, reprezintă pentrucopii o atracţie şi o încântare, fără areliza la ce riscuri se expun şi ce urmăripoate să aibă jocul copiilor cu focul. Deaceea este necesar ca părinţii (adulţii)să suprevegheze permanent copiii, sănu lase la îndemână surse de foc (chibrituri, brichete, etc). Foarte importanteste să li se explice copiilor, funcţie şi denivelul de percepţie a acestora, ce esteun incendiu, ce urmări are acesta şi caresunt riscurile la care se expun. Şi şcoalaare un rol determinant prin lecţiile deeducaţie civică antiincendiu ce se desfăşoară prin programe şcolare. De ase

-

--

menea şi vizita la o subunitate de pompieri ori vizualizarea de către copii aintervenţiei pentru stingerea unuiincendiu, poate fi o sursă de educaţiepreventivă a copilului tău.

-

Cum prevenim jocul copiilor cu focul?

�

�

�

orice mijloc de încălzire trebuie săfie de tip standardizat şi omologat;funcţie de tipul de sursă de produ-cere a căldurii (gaz, electric, com-bustibil lichid ori solid) trebuie cu-noscute şi respectate prescripţiiletehnice ale producătorului privindutilizarea mijlocului de încălzire;nu se acceptă improvizaţii lasistemul de alimentare cu energieelectrică sau la ce de alimentare cu

produs de ardere (gaz, combustibillichid ori solid);funcţie de legislaţia în vigoare şiprescripţiile tehnice de securitate,mijloacele de încălzire vor fi verifica-te, reparate sau iscirizate periodic(ex.: centralele termice cu gaz severifică la 2 ani);mijloacele de încălzire cu gaz, am-plasate în imobile, vor fi doar de tipomologat cu tiraj forţat şi cu camerăde ardere etanşă;

�

�

Ce ăsuri de p.s.i. trebuie respectatela mijloacele de încălzire?

m

61

�

�

�

mijloacele de încălzire cu radiaţietermică directă (ex.: reşou cu rezis-tenţe electrice) nu vor fi amplasatelipit sau prea aproape de materialecombustibile;sobele cu acumulare de căldură nuvor fi utilizate decît după ce coşurilede evacuare a fumului sunt verifi-cate şi/sau reparate;sobele metalice nu se vor amplasa

la o distanţă mai mică de 1 m dematerialele combustibile din jur;sobele vor avea funcţionale fără de-fecte şi improvizaţii, uşile cenuşa-rului şi al focarului;în sobe nu se vor introduce lemnemai lungi decât dimensiunile sobei;rufele pentru uscat nu se vor am-plasa la distanţe mai mici de 1 mfaţă de sobă;copii nu vor fi lăsaţi nesuprave-gheaţi în aproprierea sobelor;se va evita supraîncălzirea sobelorcu sau fără acumulare de căldură;în faţa cenuşarului şi focarului se vaamplasa o tăbliţă metalică cudimensiunile 50 × 70 cm.

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

transportul buteliilor fără capace deprotecţie, poate duce la producereade accidente cu urmări grave;folosirea buteliilor de gaze lichefi-ate fără regulatorul de presiune, cufurtunuri fisurate este interzisă;amplasarea buteliilor în aproprie-rea surselor de căldură sau sub acţi-unea directă a razelor solare, poateduce la producerea de evenimentegrave;buteliile cu gaz lichefiat se vorexploata doar în poziţie verticală;verificarea etanşeităţilor racorduri-

lor şi robineţilor se face cu soluţiede apă cu săpun şi nu cu flacără;

Ce măsuri de p.s.i. se vor respectala buteliile de aragaz?

62

� este interzisă trecerea (transvaza-rea) gazului din butelie în orice alterecipiente sau folosirea de buteliiimprovizate;

� buteliile se vor amplasa la minim 2m faţă de sursele de căldură.

�

�

se interzice folosirea afumătoarelorimprovizate sau amplasarea aces-tora în magazii, şuri, remize, poduri-le caselor, sub şoproane sau lângămateriale combustibile

afumătoarele se confecţionează dinzidării din cărămidă şi materiale in-combustibile şi se vor amplasa in-dependent de celelalte construcţiidin gospodărie.

�

�

�

amplasarea lumânărilor, candelelorcât mai departe de materialelecombustibile folosind suporţi deprotecţie;se interzice lăsarea acestora fărăsupravegherestingerea ânărilor înainte deculcare.

;lum

Ce reguli de p.s.i. trebuie respectatela afumătoare?

Ce măsuri principale se iau pe timpulsărbătorilor tradiţionale (zile de naştere,onomastice, sărbători religioase etc.)?

63

�

�

�

pomul de Crăciun se dispune câtmai departe de sursele de căldură,într-un recipient cu pământ saunisip care se udă zilnic;se interzice aprinderea lumânărilorşi artificiilor în pom;se interzice utilizarea instalaţiilorelectrice de ornament cu defecţiuniori improvizaţiiSe recomandă utilizarea brazilor

din material plastic.

Ce măsuri principale se iaula decorarea Pomului de Crăciun?

Putem executa lucrări de construcţiiîn orice condiţii?

Trebuie s p str m distană ă ă ţafaţă de vecinătăţi?

Executarea lucrărilor de construcţiieste permisă numai pe baza unei auto-rizaţii de construire sau de desfiinţare.Autorizaţia de construire sau de desfiin-ţare se emite la solicitarea deţinătorului

Construcţiile si instalaţiile tehnolo-gice independente, grupate sau coma-sate potrivit reglementărilor tehnice, seamplasează la distanţe de siguranţă fa-ţă de vecinătăţi sau se compartimen-

titlului de proprietate asupra unui imo-bil – teren i/sau construcţii – ori a altuiact care conferă dreptul de construiresau de desfiinţare, în condiţiile legii.

ş

tează astfel încât, în caz de incendiu, sănu pună în pericol alte construcţii, com-partimente de incendiu, instalaţii ivecinătăţi.

ş

N –umărul unic de urgenţe 112

de 5 m faţă de clădiri ţăde gospodăriile vecine;depozitarea furajelor sub liniile deînaltă ă tensiune se admite lao distanţă de cel puţin odată

ătate distanţă pe verticală de lasol până la conductorii electrici;arderea resturilor vegetale se exe-cută numai în locuri special ame-najate

ă în gropispecial amenajate;

ării-lor cetăţene ţiilor agrico-le, precum

ătăriilor ătoriilor impro-vizate;

oăţa

ţă de materialele combus-tibile.

şi de 3 m fa

şi joasşi

jum

şi sub supraveghere. Cenuşaşi jarul nestins se evacueaz

se interzic focurile deschise, nesu-pravegheate în incinta gospod

şti şi asociaşi construirea şi folosirea

buc şi afum

c şurile de evacuare a fumului sevor cur şi repara periodic şi se vorproteja fa

�

�

�

�

Ce reguli de prevenire a incendiilor suntîn vigoare pe teritoriul judeţului Olt?

64

� se inter icez depozitarea furajelordin gospodăriile cetăţene

ţiile agricole la o distanţă mai micăşi şi asoci-

a

65

Rana

Arsura

Reprezintă o leziune a pielii (contu-zie, strivire, tăiere, înţepare). Dacă ranaeste adancă pot fi lezaţi mu chii,arterele, venele, nervii, oasele i orga-nele interne.

Constă în toaletare i spălare (ban-dajare); curăţirea rănii de corpuri stră-ine; spălarea rănii cu o soluţie de apăoxigenată, rivanol etc; pudrarea rănii cupulbere de saprosan, sulfamidă etc.;acoperirea rănii cu comprese sterile detifon; a ternerea peste comprese a unuistrat de vată; pansarea rănii cu ajutorulfe elor de tifon.

Reprezintă o leziune a pielii produ-să de agenţi termici sau chimici.

şş

ş

ş

ş

Primul ajutor în răniri

Arsurile sunt de trei feluri:• arsuri de gradul I (caracterizate

prin ro aţă);• arsuri de gradul II (caracterizate

prin bă ici mari cu lichid);• arsuri de gradul III (caracterizate

prin distrugeri ale pielii – carbo-nizare).

Constă în acoperirea leziunilor cu unmaterial pansamentar curat; adminis-trarea de băuturi cu efect anti oc;transportarea urgentă a victimei spreunităţile medico-chirurgicale.

Reprezinta ruperea osului. Dacăprin secţionarea cărnii, fractura comu-nică cu exteriorul este deschisă i estemult mai gravă decât fractura închisă.Cele mai frecvente fracturi sunt fractu-rile de membre superioare sau inferi-oare.

Constă în imobilizarea locului cuajutorul atelelor unde se află osul rupt.O fixare corectă a osului rupt impune înmod obligatoriu cuprinderea între atelea celor două articulaţii învecinate. Ate-lele pot fi improvizate din nuiele, plăcidin masă plastică, tablă, etc. În lipsa

şe

ş

ş

ş

Primul ajutor în arsuri

Primul ajutor

Fractura

Primul ajutor şi ajutorul sanitar

66

acestor materiale, în caz de fractură debrat sau antebraţ, se leagă membrulsuperior respectiv de trunchi. În caz defractură de coastă sau de gambă, seleagă membrul inferior respectiv de celsănătos.

hemoragiilor arteriale externe ale capu-lui, membrelor superioare i inferioarese efectuează prin compresiunea digi-tală a vaselor care irigă aceste segmen-te. În cazul hemoragiilor interne sau ex-terne se poate realiza o „autotransfu-zie“ prin ridicarea membrelor inferi-oare. Aplicarea garoului este o altămetodă de oprire a hemoragiilor.

caracteristicile căilor de accesspre răniţi;

localizarea leziunilor i gravita-tea lor;

natura mijloacelor de transportaflate la dispoziţie;

distanţa la care trebuie trans-portaţi răniţii.

ş

ş

În cadrul acţiunilor de prim ajutor,transferul corect şi rapid al răniţilorspre unităţile de asistenţă medicalăde ur-genţă constituie o activitate im-portantă. Alegerea procedeelor şi mij-loacelor de transport al răniţilor estede regulă determinată de:

•

•

•

•

Hemoragiile

•

•

•

Reprezintă scurgerea sângelui înafara vaselor prin care circulă. După va-sul care sângerează, hemoragiile suntde trei feluri: arteriale, venoase, capi-lare.

în hemoragiile arteriale, sângeleeste de culoare ro ie-vie i ţâ -

ne te cu putere în jet ritmic, cucadenţa contracţiilor cardiace;

în hemoragiile venoase, sângeleeste de culoare ro ie-vineţie i

se prelinge continuu;în hemoragiile capilare, sângelecurge sub formă de picături.

Constă în executarea hemostazei(oprirea hemoragiei) provizorii. Oprirea

ş ş şş

ş ş

Semnele de recunoa tere:ş

Primul ajutor in hemoragii

67

Transportulfără brancardăSe executa atunci când căile de

acces spre răniţi sunt strâmte sau cândlipsesc brancardele obi nuite sau im-provizate; transportul răniţilor trebuieefectuat după posibilităţi, de către unadouă sau trei persoane.

ş

Transportulcu brancardeÎn anumite imprejurări, datorită lip-

sei brancardelor obi nuite, trebuie săse utilizeze brancarde din diferite mate-riale uzate. Punerea pe brancardă tre-buie să se execute într-un mod care sănu dăuneze rănitului. De regulă, bran-carda se pune lângă partea rănituluiunde se află leziunile cele mai grave.Mi cările se execută la comandă. Răni-tul se pune pe brancardă cu capul spresensul de deplasare, într-o poziţie potri-vită cu natura i localizarea leziunilorsale. Răniţii agitaţi se leagă de brancar-dă. Echipa care transportă rănitul poatefi formată din două sau patru persoane,deci modul de aducere al brancardeieste diferit. Pentru evitarea balansăriibrancardei, nu se pă e te în cadenţă.

ş

ş

ş

ş ş

68

• LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006Publicat în

Monitorul Oficial, nr. 633 din 21 iulie 2006

• HOTĂRÂRE nr. 1.491 din 9 septembrie2004, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atri-buţiile, funcţionarea i dotarea comitetelor

i centrelor operative pentru situaţii deurgenţă. Publicată în nr.885 din 28 septembrie 2004

• HOTĂRÂRE nr. 1.490 din 9 septembrie2004, pentru aprobarea Regulamentuluide organizare i funcţionare i a organigra-mei Inspectoratului General pentru Situaţiide Urgenţă. Publicată înnr. 884 din 28 septembrie 2004

• ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 15aprilie 2004, privind Sistemul Naţional deManagement al Situaţiilor de Urgenţă.Publicată în nr. 361 din 26aprilie 2004

,.

privindapărarea împotriva incendiilor

Monitorul Oficial

Monitorul Oficial

Monitorul Oficial

şş

ş ş

• HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 9 septembrie2004, privind organizarea i funcţionareaComitetului Naţional pentru Situaţii deUrgenţă. Publicată în nr.884 din 28 septembrie 2004

• HOTĂRÂRE nr. 1.492 din 9 septembrie2004, privind principiile de organizare,funcţionarea i atribuţiile serviciilor de ur-genţă profesioniste. Publicată în

nr. 885 din 28 septembrie 2004

• LEGE nr. 262 din 5 octombrie 2005,pentru modificarea şi completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explo-zive. Publicată în nr. 904din 10 octombrie 2005

• ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005, pen-tru aprobarea Dispoziţiilor generale privindinstruirea salariaţilor în domeniul situaţiilorde urgenţă. Publicat în nr.599 din 12 iulie 2005

• ORDIN Nr. 718 din 30 iunie 2005 pen-tru aprobarea Criteriilor de performanţă pri-vind structura organizatorică şi dotarea ser-viciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.Publicat în nr. 636 din 20iulie 2005

• ORDINUL M.A.I. nr. 736 din 22.07.2005, -

. Publicat în Monitorul Oficial,Partea I nr. 671 din 27.07.2005

ş

ş

Monitorul Oficial

MonitorulOficial

Monitorul Oficial

Monitorul Oficial

Monitorul Oficial

privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de riscîn caz de iminenţă a producerii unor situaţiide urgenţă

Compendiu legislativ

69

• ORDINUL M.A.I. nr. 786 din 2 septem-brie 2005, privind modificarea şi comple-tarea Ordinului ministrului administraţiei şiinternelor nr. 712/2005 pentru aprobareaDispoziţiilor generale privind instruirea sa-lariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă.Publicat în nr. 844 din 19septembrie 2005

• ORDINUL,

. Publicat în MonitorulOficial nr. 458 din 8 octombrie 2001

• Dispoziţie generală din 14 iunie 2001,privind echiparea i dotarea construcţiilor,instalaţiilor tehnologice i a platformeloramenajate cu mijloace tehnice de preveniresi stingere a incendiilor – D.G.P.S.I.-003.Publicat în Monitorul Oficial, nr. 583 din 18septembrie 2001

• Dispoziţie generală din 5 septembrie2001, privind organizarea activităţii deapărare împotriva incendiilor – D.G.P.S.I. -005. Publicat în Monitorul Oficial, nr. 606din 26 septembrie 2001

HOTĂRÂRE nr. 448 din 16 mai 2002, pentruaprobarea categoriilor de construcţii iamenajari care se supun avizării/autorizăriide prevenire i stingere a incendiilor. Publi-cat în Monitorul Oficial, nr. 346 din 24 mai2002

• Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001,privind înfiinţarea, organizarea i funcţio-narea serviciilor publice comunitare pentru

Monitorul Oficial

MAAP nr. 313 din 9 august2001 privind interzicerea aprinderii şiarderii resturilor vegetale rezultate în urmarecoltării cerealelor păioase şi a altor culturiîn câmp deschis

şş

ş

ş

ş

situaţii de urgenţă. Publicat în MonitorulOficial, nr. 544 din 1 septembrie 2001

• Dispoziţie generală de ordine interioarădin 15 noiembrie 1999, pentru prevenirea

i stingerea incendiilor – DG P.S.I.-001.Publicat în Monitorul Oficial, nr. 78 din 22februarie 2000

• Dispoziţie generală din 1 august 2001,privind reducerea riscurilor de incendiugenerate de încărcări electrostatice –D.G.P.S.I.-004. Publicat în Monitorul Ofici-al, nr. 597 din 24 septembrie 2001

• ORDINUL M.I. nr. 775 – Normă generalădin 22 iulie 1998, de prevenire i stingere aincendiilor. Publicat în Monitorul Oficial nr.384 din 9 octombrie 1998

• Ordin nr. 718 din 30 iunie 2005,--.

Publicat în Monitorul Oficial, nr. 636 din 20iulie 2005

• HOTĂRÂRE nr. 560 din 15 iunie 2005,

ă -ă

ă ă.Publicat în Monitorul Oficial, nr. 526 din 21iunie 2005

• HOTĂRÂRE nr. 642 din 29 iunie 2005,

-

. Publi-

ş

ş

pentruaprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă

pentru aprobarea categoriilor de construcţiila care este obligatorie realizarea ad posturilor de protecţie civil , precum şi a celorla care se amenajeaz puncte de comand

pentru aprobarea Criteriilor de clasificare aunităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici dinpunct de vedere al protecţiei civile, înfuncţie de tipurile de riscuri specifice

70

cat în Monitorul Oficial, nr. 603 din 13 iulie2005

• HOTĂRÂRE nr. 501 din 1 iunie 2005,-

. Publicat în Monitorul Oficial, nr.482 din 8 iunie 2005

• HOTĂRÎRE nr. 630 din 29 iunie 2005,-

pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală acetăţenilor

pentru stabilirea semnului distinctiv naţio

nal prin care se identifică personalul şi semarchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniformaşi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniulprotecţiei civile

-

-

. Publicat în MonitorulOficial, nr. 597 din 11 iulie 2005

• LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004,privind protecţia civilă. Publicat în Monito-rul Oficial, nr. 1094 din 24 noiembrie 2004

1. * * * Buletinul Pompierilor, nr.2/1999

2. Lt. col. drd. Niculae Stan – Manualde protecţie civilă, Editura M.A.I.,2005

3. I.S.U. Bihor – Reguli de comportareîn situaţii de urgenţă, 2006

4. P. Bălulescu – Prevenirea incendii-lor

5. Col. D. Popescu Gheorghe, col.Căplescu Victor, col. (r) SoareAlexandru – Manual de pregătiregenerală a comisiilor ţiuni-lor de protecţie civilă, Editura PiatraCraiului, Bucure

ănciugelu,Aurel Bilanici, Marius Dogeanu –Comunicarea în situaţii de urgenţă,S.N.S.P.A., Bucure

şi forma

şti, 1997

6. Irina St

şti, 2006

Ion Chiciudan,

Bibliografie

71

Informează-te!Află mai multe accesând site-ul:

www.igsu.ro

72

• Cum s te protejezi i s interviin caz de incendiu, inunda ii,nz peziri, cutremur

• Prevenire situa ii de urgen ncoli

• Prevenire incendii n gospodriile popula iei

• Ghid practic de prevenire aincendiilor n apartamente

• M suri de protec ie n caz deaccident chimic

• M suri de protec ie n caz deaccident nuclear i urgen eradiologice

• M suri de protec ie n caz deutilizare arm biologic

• M suri de protec ie n caz deutilizare arm chimic

• Seismul m suri de prevenire aincendiilor

• P durea aurul verde

• Lista exper ilor tehnici atesta i

ă ăî ţî ă

ţ ţă î

î ă-ţ

î

ă ţ î

ă ţ îţ

ă ţ îă ă

ă ţ îă ă

– ă

ă –

ţ ţ

ş

ş

ş

pentru cerin a de calitate siguran a la foc

• Lista exper ilor tehnici atesta ipentru instala ii sanitare

• Lista verificatorilor de proiecteatesta i p n la data de 30

eptembrie 2005

• Lista cu mijloacele tehnicecertificate

• List firme atestate autospeciale

• List firme atestate ignifugare

• List firme atestate semnalizare

• List firme atestate sting toare

• List firme atestate stingere

• List firme atestate termoprotec ie

• Lista laboratoarelor autorizatepentru ncerc ri la foc

• Lista organismelor desemnatepentru atestarea conformit iiproduselor

ţ -ţ

ţ ţţ

ţ â ăs

ă

ă

ă

ă ă

ă

ă -ţ

î ă

ăţ

Ce puteţi găsi pe

www.igsu.ro