BILANTUL DE ACTIVITATE AL TRIBUNALULUI...

BILANTUL DE ACTIVITATE AL TRIBUNALULUI VRANCEA 2012

TRIBUNALUL VRANCEA Str. Republicii nr.96, Focsani, jud. Vrancea, tel 0237216000, fax.0237612665,

e-mail [email protected]

Page 1




Page 2

CUPRINS

INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 3

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2012 ......................................... 3

CAPITOLUL I .......................................................................................................................................... 6

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2012 ...................................................................................................... 6

Sectiunea 1 – Activitatea instantei .................................................................................. 6

1.1. Volumul de activitate la nivelul instantei, pe sectii, complete specializate şi materii. ... 6

1.2. Incarcatura pe judecator ................................................................................... 21

1.3. Operativitatea pe instanta, pe sectii, complete specializate, in diferite materii si pe judecator. .................................................................................................................................... 22

1.4. Managementul resurselor umane. ..................................................................... 27

Sectiunea a-2-a – Infrastructura si capacitatea instituţionala a instantei. ........................... 36

Sectiunea a-3-a – Calitatea actului de justitie. ............................................................... 44

3.1. Accesul la justitie. ............................................................................................ 44

3.2. Ponderea hotararilor atacate din totalul hotararilor pronuntate. Indicele de desfiintare.50

3.3. Elemente statistice privind durata de solutionare a cauzelor (inclusiv pe materii ) .... 54

3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instantei .............................. 60

3.5. Situatia pregatirii profesionale a judecatorilor si personalului auxiliar. ..................... 64

CAPITOLUL II ....................................................................................................................... 68

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI IN CURSUL ANULUI 2012 ........................................................................................................................ 68

CAPITOLUL III ...................................................................................................................... 80

INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRASPARENTA .................................... 80

Sectiunea a-1-a – Aspecte privind evaluarea şi raspunderea personalului instantei (penala, disciplinara, etc). .......................................................................................................... 80

Sectiunea a-2-a – Aspecte privind integritatea personalului si asigurarea transparentei la nivelul instantei ....................................................................................................................... 82

CAPITOLUL IV ...................................................................................................................... 86

ROLUL INSTANTEI IN CONSOLIDAREA SPATIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE SI JUSTITIE AL UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................. 86

CAPITOLUL V ..................................................................................................................... 100

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA .......................................................................................................... 100

CAPITOLUL VI .................................................................................................................... 129

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE INREGISTRATE, VULNERABILITATILE IDENTIFICATE SI MASURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA ............................... 129

ANEXE ………………………………………………………………...........................................………..134




Page 3

INTRODUCERE

SCURTE CONSIDERATII PRIVIND SITUATIA INSTANTEI IN ANUL 2012

Tribunalul Vrancea este o instanta cu personalitate juridica, avand

sediul in municipiul Focsani, judetul Vrancea. In circumscriptia acestei

instante functioneaza trei judecatorii: Focsani, Panciu si Adjud.

Tribunalul Vrancea si instantele din circumscriptia sa deservesc o

populatie de cca. 395.000 locuitori.

Activitatea judecatoreasca s-a desfasurat in prima jumatate a anului in

cladirea veche a Tribunalului Vrancea din Focsani, str. Cuza Voda nr. 8, care

a fost supusa unei operatiuni de renovare completa ultima oara in 1997.

Imobilul este construit in 1912 si constituie obiect de patrimoniu.

In prezent, Tribunalul Vrancea si Judecatoria Focsani functioneaza

(incepand cu luna iulie 2012) intr-o alta cladire, primita in folosinta gratuita de

la Consiliul Judetean Vrancea si care a fost special amenajata pentru a

corespunde cat mai mult posibil nevoilor celor doua instante, urmand ca

functionarea in acest imobil sa aiba loc pana la construirea unui Palat de

Justitie, croit dupa nevoile si statutul justitiei.

Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului

Vrancea (fosta Sectie comerciala) functioneaza, incepand cu data de

01.11.2006, intr-o noua locatie, preluata in administrare de la Curtea de

Conturi Vrancea.




Page 4

Judecatoria Adjud a fost infiintata la data de 1 octombrie 1994 şi işi

desfaşoara activitatea in sediul fostului Spital Oraşenesc Adjud.

Judecatoria Panciu isi desfasoara activitatea incepand cu 1 ianuarie

2011 intr-o cladire noua, respectand standardele moderne de functionalitate,

ca urmare a retrocedarii fostului sediu proprietarilor de drept.

Numarul total de persoane incadrat in munca la 01.01.2012 este de 191

persoane, din care 56 judecatori la toate cele patru instante.

In cadrul Tribunalului Vrancea functioneaza 3 sectii: Sectia I civila (11

judecatori), Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal (6

judecatori) si Sectia penala (9 judecatori, inclusiv preşedintele şi

vicepresedintele instantei).

In compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantei lucreaza

25 grefieri, 1 grefier-statistician, 6 grefieri-arhivari, un registrator, 5

informaticieni, 1 consilier BIRP, 2 aprozi si 2 agenti procedurali.

Acestia isi indeplinesc atributiile potrivit fisei posturilor, sarcinilor date de

conducerea instantei, in conditiile legii si a ordinului de serviciu dat de

presedintele tribunalului, sub controlul judecatorilor delegati si indrumarea

primului-grefier si a grefierilor sefi de sectie.

La Judecatoria Focsani , schema de personal privind magistraţii este de

26 de judecatori (în prezent nefiind toate ocupate, în anul 2012 înregistrându-

se o fluctuaţie continuă) , iar schema de personal auxiliar este de 34 grefieri

(de asemenea neocupată în totalitate şi cu o fluctuaţie continua), 7 arhivari , 2

aprozi şi un agent procedural.




Page 5

La Judecatoria Adjud activitatea de judecata este asigurata de 4

judecatori (din care, iniţial au fost 2 vacante, la sfârşitul anului rămânând doar

1 neocupat), 8 grefieri, un grefier-arhivar si un grefier-registrator.

La Judecatoria Panciu exista un numar de 5 judecatori, 9 grefieri, 3

grefieri arhivari şi un aprod.




Page 6

CAPITOLUL I

STAREA INSTANTEI IN ANUL 2012

Sectiunea 1 – Activitatea instantei

1.1. Volumul de activitate la nivelul instantei, pe sectii, complete specializate şi materii

Prezentare generala

In anul 2012 s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Vrancea si al

judecatoriilor din raza sa teritoriala un numar total de 33.503 cauze noi .

La inceputul anului 2012 existau in stoc 9.870 cauze nesolutionate.

Din totalul de 43.373 dosare pe rol (numar care include stocul de la 1

ianuarie 2012 şi dosarele nou inregistrate), s-au solutionat la toate

instantele un numar de 31.875 cauze, ramanand nesolutionate un numar de

11.498 dosare la finele anului.

Analiza comparativa cu anul anterior arata ca in cursul anului 2012 s-a

inregistrat o scadere usoara a volumului de activitate la nivelul instantelor din

judetul de circumscriptie.

In diagrama alaturata sunt evidentiate tendintele de crestere ori scadere

a numarului de cauze nou inregistrate, comparativ cu anii anteriori.

Dinamic a dos arelor nou intrate 2005-2012

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

0

10000

20000

30000

40000

1 2 3 4 5 6 7 8




Page 7

Sintetic, volumul de activitate al instantelor din judetul Vrancea este

evidentiat in tabelul de mai jos:

Instanta Dosare pe rol la

01.01.2012

Dosare

intrate

in

2012

Total

dosare

pe rol in

2012

Dosare

solutionate

in 2012

Dosare ramase

nesolutionate

la 31.12.2012

Suspendate Operativitate

%*

Tribunalul

Vrancea

FARA

FALIMENT 2575 11111 13686 9913 3773 182 73,41

CU

FALIMENT 3209 11855 15064 10656 4408 196 71,67

Judecatoria

Focşani 5343 16423 21766 16262 5504 967 79,19

Judecatoria

Panciu 575 2913 3488 2775 713 182 83,93

Judecatoria

Adjud 743 2312 3055 2182 873 194 76.27

TOTAL

FARA

FALIMENT 9236 32759 41995 31132 10863 1525 76,93

CU

FALIMENT 9870 33503 43373 31875 11498 1539 76,19

Facand o ierarhizare a activitatii instantelor din raza Tribunalului

Vrancea, referindu-ne la cauzele aflate pe rol, se evidentiaza din acest punct

de vedere Judecatoria Focşani cu un numar total de 21.766 cauze , urmata

fiind de Tribunalul Vrancea cu un numar total de 15.064 cauze , apoi

Judecatoria Panciu cu un numar total de 3.488 cauze şi Judecatoria Adjud cu

un numar de 3.055 cauze .




Page 8

Referindu-ne la totalul cauzelor solutionate situatia se prezinta dupa

cum urmeaza: Judecatoria Focşani – 16.262 cauze, Tribunalul Vrancea –

10.656, Judecatoria Panciu – 2.775 cauze şi Judecatoria Adjud – 2.182

cauze.




Page 9

In ce priveşte stocul de dosare existent la finele anului 2012 situatia se

prezinta astfel: Judecatoria Focşani – 5.504 cauze, Tribunalul Vrancea –

4.408 cauze, Judecatoria Panciu – 713 cauze şi Judecatoria Adjud – 873

cauze.

Prezentarea activitatii Tribunalului Vrancea

La Tribunalul Vrancea s-au aflat pe rol in cursul anului 2012 un numar

de 15.064 de dosare , cu 8,73% mai multe fata de anul 2011, cand au fost

13.855 de cauze.

Se constata tendinta de creştere accelerata a activitatii instantei din anii

anteriori:




Page 10

E voluţia dos arelor pe rolul ins tanţei în anii 1999-2011

5331 49425728

79917491

5661 5320

7891

6704 66717512

11438

13855

15064

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Pe de alta parte, in cursul anului 2012 au fost inregistrate 11.855 cauze

noi , cu 14,22% mai multe fata de anul 2011 cand au fost 10.379 de cauze,

pondererea acestora reprezentand-o cauzele de contencios administrativ-

fiscal şi în cadrul acestora, cele privind înmatriculările auto.

Repartitia cauzelor nou intrate pe rolul instantei, pe sectii, se prezinta

astfel:




Page 11

Numarul cauzelor solutionate in anul 2012 a fost de 10.656, din care

2.679 de catre Sectia I civila, 912 cauze de catre Sectia penala şi 7.065

cauze de catre Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

S ituația dosarelor solu ționate pe sec ții

25%

66%

9% S ecția I civilă

S ecția a-II-a civilă, decontencios adminis trativ șifis cal

S ecția penală

Din totalul de 15.064 cauze de solutionat aflate pe rolul Tribunalului

Vrancea in 2012, au ramas nesolutionate in stoc 4.408 cauze , numar in care

sunt cuprinse si cele 196 dosare suspendate pentru diferite motive, dar si

dosarele inregistrate in ultima perioada, care nu au avut nici un termen de

judecata programat in 2012.




Page 12

Sectia penala

La Sec ţia penala a Tribunalului Vrancea au fost înregistrate in cursul

anului 2012 un număr total de 896 dosare noi . Stocul de dosare

nesoluţionate la 01.01.2012 era de 108, astfel încât numărul total al cauzelor

aflate pe rolul secţiei in 2012 a fost de 1.004 dosare.

Au fost solu ţionate 912 de dosare , rămânând in consecinţă

nesoluţionate si restante pentru anul in curs 92 de dosare.

Fata de anul 2011, când numărul de dosare rulate a fost de 1134 dosare

(252 stoc şi 882 dosare noi intrate), s-a înregistrat o scădere a volumului de

activitate cu 11,46 % , deşi numărul de dosare noi intrate a înregistrat o

creştere uşoară (se constată o scădere a stocului de dosare).

În ceea ce priveşte numărul hotărârilor pronunţate, considerăm ca

acestea trebuie sa reflecte si cele 66 încheieri de menţinere a măsurii

arestării preventive/de soluţionare a cererilor de liberare provizorie sub

control judiciar pronunţate în anul 2012 (total hotărâri pronunţate 978).

La o primă vedere s-ar putea trage concluzia că volumul de activitate al

secţiei penale este mult redus în comparaţie cu cel al celorlalte secţii, în

special al secţiei a II-a civilă.

Apreciem însă că o analiză a volumului de activitate doar prin raportare

la numărul de dosare nu corespunde realităţii şi o astfel de analiză trebuie

privită din mai multe puncte de vedere.

Astfel, munca unui judecător sau grefier al secţiei penale cuprinde, pe

lângă activitatea de judecată propriu-zisă şi o serie de atribuţii ce nu pot fi

cuantificate „într-un număr de dosare”.

Amintim obligaţia asigurării permanenţei în completele de măsuri

preventive, de cele mai multe ori în afara orelor de program sau în zilele de




Page 13

sărbători legale/religioase, cu efecte negative uneori si asupra vieţii de

familie.

Pe de altă parte, în materie penală, termenul de redactare a hotărârilor

este mult mai redus decât cel din materie civilă, de multe ori fiind necesară o

redactare imediată a acestora (încheierile pronunţate în materia măsurilor

preventive, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, cele

privind recursurile împotriva încheierilor referitoare la măsuri preventive sau

hotărârile în cauzele în care inculpaţii sunt arestaţi preventivi).

Nu este de neglijat nici munca sporită a grefierilor din secţia penală, în

comparaţie cu a celorlalţi, aceştia fiind obligaţi, pe de o parte, la efectuarea

lucrărilor într-un timp mult mai scurt, iar pe de altă parte numărul acestor

lucrări este mai mare, în special în cauzele cu arestaţi.

La acestea, se adaugă specificul activităţii secţiei care determină o

atenţie deosebită din partea mass-media asupra cauzelor penale, în

comparaţie cu celelalte cauze. În această privinţă sunt elocvente datele

cuprinse în activitatea BIRP care reflectă interesul sporit, în special al

jurnaliştilor, în ceea ce priveşte cauzele în discuţie.

Nu în ultimul rând subliniem complexitatea deosebită a cauzelor penale

(de multe ori urmărirea penală având foarte multe volume) spre deosebire, de

exemplu, de cauzele având ca obiect – înmatriculări fără taxă, de pe rolul

secţiei a II-a civilă (şi care reprezintă peste 60% din numărul dosarelor

acestei secţii), complexitate ce determină afectarea unui timp mult mai mare

pentru soluţionarea lor (începând cu studierea dosarelor, continuând cu

administrarea probelor si culminând cu pronunţarea şi redactarea hotărârilor).




Page 14

In raport de fazele procesuale, s-au inregistrat 542 dosare nou intrate in

fond , 12 dosare nou intrate in apel si 342 dosare nou intrate in recurs .

Dosarele de solutionat au fost 626 in fond, 14 in apel si 364 in recurs. Au

fost solutionate 558 dosare in fond, 11 dosare in apel si 343 dosare in recurs.

Au ramas nesolutionate la sfarsitul perioadei de raportare 68 dosare in fond,

3 dosare in apel si 21 dosare in recurs.




Page 15

Sectia I civila

La sectia I civila a Tribunalului Vrancea a fost inregistrat in cursul anului

2012 un numar total de 2.590 dosare noi . Stocul de dosare nesolutionate la

01.01.2012 a fost de 579, astfel incat numarul total al cauzelor aflate pe rolul

sectiei in 2012 a fost de 3.169 dosare.

Au fost solutionate 2.679 de dosare , ramanand, in consecinta,

nesolutionate si restante pentru anul in curs 490 de dosare, din care 94

suspendate.

Fata de anul 2011, când numărul dosarelor rulate a fost de 3280 dosare

(603 stoc şi 2677 dosare nou intrate) se constata o scadere moderata in

volumul general de activitate, de 3,25%.




Page 16

In raport de fazele procesuale, se pastreaza tendinta din 2011 in ce

priveste distributia dosarelor intrate si solutionate pe cel e 3 faze

procesuale.

Astfel, s-au inregistrat 1.197 dosare nou intrate in fond, 272 dosare nou

intrate in apel si 1.121 dosare nou intrate in recurs.

Dosarele de solutionat au fost 1.444 in fond, 336 in apel si 1.389 in

recurs.

Au fost solutionate 1.227 dosare in fond, 278 dosare in apel si 1.174

dosare in recurs.

Au ramas nesolutionate la sfarsitul perioadei de raportare 217 dosare in

fond, 58 dosare in apel si 215 dosare in recurs.

Dupa materie, activitatea sectiei s-a concretizat astfel :

Din totalul de 2.590 cauze nou intrate, 740 au fost litigii de munca si

asigurari sociale, 485 cauze au fost litigii privind minori si familia si 1.365

dosare au avut ca obiect alte litigii civile.

Au fost solutionate 749 litigii de munca si asigurari sociale, 466 cauze

privind minori si familia si 1.464 dosare ce au avut ca obiect alte litigii civile.




Page 17

Stocul de 490 dosare este reprezentat de 162 litigii de munca si asigurari

sociale, 70 litigii privind minori si familia si 258 dosare ce au avut ca obiect

alte litigii civile.

Sectia a II-a civila, de contencios administrativ s i fiscal

Pe rolul sectiei au fost inregistrate un numar total de 8.369 dosare noi ,

care impreuna cu stocul de 2.522 de dosare existent la 01.01.2012, a condus

la un numar total al dosarelor de solutionat de 10.891 cauze, fata de 9.441 in

anul 2011, înregistrându-se astfel o creştere a volumului de activitate a

acestei secţii cu 9,55 %.

Au fost soluţionate un număr de 7.065 dosare, rămânând nesoluţionate

un număr de 3.826 dosare, din care 102 dosare sunt suspendate, cea mai

mare parte a stocului de dosare fiind cauze înregistrate la sfârşitul anului şi

care au primit prim termen in anul 2013.

Această avalanşă de cauze înregistrate la sfârşitul anului 2012 se

datorează preconizărilor făcute în ceea ce priveşte aplicarea Legii nr. 9/2012

privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, după data

de 1 ianuarie 2013.

Intrate C auze pe rol C auze

s olutionate

S toc

Dinamic a ac tivitatii s ec tiei c omerc iale 2007-2012

2007

2008

2009

2010

2011

2012




Page 18

Dupa faza procesuala , au fost inregistrate un numar de 7.595 dosare

noi in fond, 5 cauze in apel si un numar de 769 recursuri. Au fost solutionate

5.427 dosare in fond, 5 cauze in apel si 890 recursuri. Stocul este reprezentat

de 3.705 dosare in fond si 121 recursuri. Au fost suspendate 93 de dosare in

fond şi 9 recursuri.

Dupa materie, activitatea secţiei s-a concretizat astfel :

Din totalul de 8.369 cauze nou intrate, 7.004 au fost in materia

contenciosului administrativ si fiscale, 621 cauze au fost litigii cu profesioniştii

(foste comerciale) si 744 dosare privind procedura insolentei.

Au fost soluţionate 5.654 in materia contenciosului administrativ si

fiscale, 668 cauze de litigii cu profesioniştii (foste comerciale) si 743 dosare

privind procedura insolvenţei.

Stocul de 3.826 dosare este reprezentat de 3.011 cauze in materia

contenteciosului administrativ si fiscale, 180 de litigii cu profesionistii (foste

comerciale) si 635 dosare privind procedura insolventei.




Page 19

De precizat ca, din totalul acestor cauze, ponderea dosarelor a fost

reprezentata de către litigiile privind inmatricularea autovehiculelor

(restituiri de taxe auto, inmatricularea fara plata taxelor auto, ordonante

presedintiale privind inmatricularea provizorie ).

Astfel, din totalul de 10.891 cauze aflate pe rolul sectiei, 6.884 dosare au

avut ca obiect astfel de litigii, reprezentand 63,21% din volumul de activitate

al sectiei.

Pe de alta parte, dintr-un numar total de 7.065 cauze solutionate, 59,82

% au fost reprezentate de cele 4.226 dosare solutionate in aceasta materie.

Si cu privire la stocul de dosare preluat in acest an de catre aceasta

sectie se poate spune ca 69,47 % este reprezentat de dosare avand acest

obiect, marea majoritate a acestora fiind inregistrate la sfarsitul anului 2012,

cu prim termen de judecata in anul 2013.

Activitatea sectiei privind procedura insolventei s-a concretizat intr-un

numar total de dosare de 1.378 cauze aflate pe rolul instantei, 634 dosare

preluate ca stoc de la 01.01.2012 la care s-au adaugat 744 cauze nou

intrate.




Page 20

A fost incheiata procedura insolventei pentru un numar de 743 de cauze,

ramanand nesolutionate un numar de 635 de dosare, din care 14 sunt

suspendate pentru diferite cauze legale.

De precizat ca, datorita specificului acestei proceduri, au mai fost

pronuntate pe parcursul solutionarii acestor cauze un numar de 1.042 de alte

hotarari, care se adauga la cele 743 de hotarari de inchidere a procedurii,

rezultand un total de 1.785 pronuntate in aceasta materie .

Se impune a fi subliniata stagnarea tendintei de crestere din ultimii ani a

volumului de activitate in materia procedurii insolventei comerciale, numărul

acestor dosare aflându-se în scădere, aşa cum rezulta şi din graficul urmator:

Concluzii:

Dupa cum se poate observa din diagrama de mai jos, numarul cauzelor

nou intrate inregistreaza o tendinta de creştere continuă la nivelul tribunalului

in ultimii ani, spre deosebire de judecatoriile din circumscriptia sa, care

inregistreaza o scadera a cauzelor nou intrate .




Page 21

1.2. Incarcatura pe judecator

Numarul total de 43.373 de dosare ce au revenit spre solutionare

tuturor instantelor din judetul Vrancea au determinat o incarcatura/judecator

de 834 dosare, evolutia fata de anii anteriori fiind reliefata in graficul de mai

jos:




Page 22

La nivelul judecatoriilor un numar de 28.309 de dosare au revenit spre

solutionare unui numar de 26 de judecatori efectivi, rezultand o

incarcatura/judecator de 1.089 dosare.

La Judecatoria Focsani incarcatura pe judecator a fost de 1.088 dosare,

la Judecatoria Panciu de 872 dosare, iar la Judecatoria Adjud de 1.527

dosare.

Incarcatura pe judecator la nivelul Tribunalul Vrancea a fost in anul 2012

de 806 cauze/judecator, la calculul acestia avandu-se in vedere compunerea

completelor colegiale de cate 2 judecatori din stadiul procesual apel şi recurs

de cate 3 judecatori.

1.3. Operativitatea pe instanta, pe sectii, complet e specializate, in

diferite materii si pe judecator

Instantele vrancene au avut pe rol in anul 2012 un numar de 43.373

dosare (inclusiv procedura insolventei), din care au fost solutionate 31.875

cauze (inclusiv procedura insolventei), ramanand restante 11.498 cauze.

Operativitatea medie la nivelul instantelor din judetul Vrancea a fost in

anul 2012 de 76,93% (excluzand cauzele privind procedura insolventei).

La nivelul Tribunalului Vrancea in 2012 a existat un numar de 15.064

dosare de solutionat, din care au fost solutionate 10.656 dosare, ramanand

restante 4.408 de dosare.

Mentionam ca metoda de calcul a operativitatii este cea utilizata de

catre Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta constand in raportarea




Page 23

numarului cauzelor solutionate la volumul de activitate, dupa ce, in prealabil,

s-a dedus din acesta numarul cauzelor suspendate. Solutia se

fundamenteaza pe faptul ca suspendarea are la baza fie conduita culpabila a

partilor, fie incidenta unor factori obiectivi, externi activitatii instantei, fiind

astfel normal ca aceste cauze sa nu afecteze indicatorul de operativitate.

De precizat ca pentru calculul operativitatii gener ale a instantei nu

vor fi evidentiate dosarele privind procedura insol ventei care, datorita

specificului acestora, vor fi expuse separat .

Operativitatea generala a instantei este de 73,41%, fata de 80,32% in

anul precedent, inregistrandu-se o scadere semnificativa de 6,91 %, in

conditiile in care si volumul instantei a crescut cu 8,73 % .

La Sectia penala , dintr-un numar total de 1.004 dosare de solutionat,

in 2012 au fost solutionate 912 dosare, corespunzand unei operativitati de

90,84%, sensibil mai crescuta fata de 2011, cand a fost de 90,48%.




Page 24

Operativitatea potrivit fazelor procesuale a fost 89,14% pentru fond,

78,57% pentru apel si 94,23% pentru recurs.

Dupa materie , corespunzator completelor specializate care

functioneaza in cadrul sectiei penale, au fost 56 de cauze cu minori de

solutionat, din care au fost solutionate 55 de cauze, corespunzator unei

operativitati de 98%. De asemenea, s-au solutionat cele 6 cauze din cele 9

inregistrate privind coruptia, corespunzator unei operativitati de 67% si 12

dosare de criminalitate organizata din 20 cauze aflate pe rol, corespunzator

unei operativitati de 60% .

La Sectia I civila , dintr-un total de solutionat de 3.169 dosare, au fost

solutionate 2.679 dosare, corespunzator unei operativitati de 87,12%, in

creştere fata de anul precedent cand era de 86,07%.

Potrivit fazelor procesuale, operativitatea a fost de 87,14% pentru

dosarele aflate in fond, 85,28% pentru cele aflate in apel si 87,55% pentru

cele aflate in recurs.

Dupa materii , au fost solutionate 1.464 dosare civile, corespunzator unei

operativitati de 88,03%, 466 dosare de minori si familie, corespunzator unei

operativitati de 88,76% si 749 litigii de munca si asigurari sociale,

corespunzator unei operativitati de 84,44%.




Page 25

La Sec ţia a II-a civila, de contencios administrativ si fi scal au fost

soluţionate 6.322 de cauze (exclusiv cele pronunţate in procedura de

închidere a insolvenţei), dintr-un total de 9.513 de cauze de soluţionat

(exclusiv cele privind procedura insolvenţei), corespunzător unei operativităţi

de 67,08%, in scădere substanţiala fata de anul trecut când se înregistra

76,51%.

Cauzele principale care au determinat scăderea operativităţii acestei

secţii sunt :

- creşterea volumului de activitate cu un procent de 21,34 % fata de anul

2011, in condiţiile in care schema de personal nu a fost ajustata ;

- înregistrarea unui număr foarte mare de cauze privind înmatricularea

autoturismelor (aproximativ 2.200 cauze) in ultimele 2 luni ale anului,

cu prim termen de judecata in 2013, pe fondul schimbării iminente a

cadrului legislativ privind plata taxelor in cazul înmatriculării

autoturismelor.




Page 26

Potrivit fazelor procesuale operativitatea a fost de 64,47% pentru

dosarele aflate in fond, 100% pentru apel si de 88,82% pentru cele aflate in

recurs.

După materii , indiferent de stadiul procesual, au fost soluţionate 668

dosare având ca obiect litigii cu profesioniştii, corespunzător unei operativităţi

de 81,96%, 5654 cauze in materia contenciosului –administrativ si fiscal,

corespunzător unei operativităţi de 65,67% si 743 cauze privind procedura

insolvenţei, corespunzător unei operativităţi de 54,47%.

Operativitatea pe judecator

Si in cursul anului 2012 s-a reusit responsabilizarea fiecarui judecator

asupra propriului volum de dosare, evolutia acestora aflandu-se sub controlul

fiecarui judecator si din punct de vedere statistic de la inregistrarea lor in

sistem si repartizarea pe complete si pana la solutionarea lor.

In stransa legatura cu principiul continuitatii, completul de judecata are

controlul deplin al dosarului, de la inregistrarea sa si pana la solutionare.

Media operativitatii pe judecatori, calculata ca ponderea dosarelor

solutionate din cele revenite spre solutionare pe fiecare complet al




Page 27

judecatorului, fara sa se aiba in vedere dosarele suspendate pe fiecare

complet si care astfel in mod obiectiv nu au putut fi solutionate de judecator,

se prezinta astfel :

- la Sectia penala media operativitatii pe judecator a fost de 90,84%, din

care 89,14% la dosarele de fond, 78,57% la dosarele in apel si

94,23% la dosarele in recurs ;

- la Sectia I civila media de operativitate pe judecator a fost de 87,12%,

din care 87,14% in fond, 85,28% in apel si 87,55% in recurs;

- la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ s i fiscal s-a

inregistrat o operativitate medie pe judecator de 67,08%, din care

64,47% la dosarele aflate in fond, 100% la dosarele de apel, 88,82%

la dosarele aflate in recurs şi 54,47% la dosarele de insolventa.

Astfel, media operativitatii la nivelul instantei este de 7 3,41%

1.4. Managementul resurselor umane

Pe linia sectorului de resurse umane, la momentul de fata, am putea

considera ca nu exista, aparent, nicio problema, date fiind modificarile aduse

prin Legea nr.202/2010 in ceea ce priveste competenta materiala a

tribunalelor, iar pe de altă parte, schemele de personal complete.

Aceasta cu atât mai mult, cu cât în anul 2012 s-a reuşit ocuparea celor

două funcţii de conducere vacante – Preşedinte Secţie penală (01.10.2012)

şi Preşedinte Secţia I civilă (16.10.2012).

Astfel, s-ar putea considera ca numarul de judecatori si grefieri din

cadrul acestei instante este suficient, relativ la volumul actual de activitate,

volum exprimat doar in numar de dosare aflate pe rolul completelor.




Page 28

Cu toate acestea, se impun a se face cateva precizari si preconizari

pentru perioada imediat urmatoare.

Pe de o parte, trebuie semnalata existenta perspectivei de pensionare

intr-o perioada relativ scurta, a mai multor judecători ai instanţei .

Mai mult, intrarea in vigoare a Noilor coduri, respectiv, a Noului Cod

penal si a Noului Cod de procedura penala, Noul Cod civil şi Noul Cod de

procedură civilă presupune existenta unui numar suficient de judecatori si un

efort suplimentar de adaptare la noile dispozitii legale, de aplicare a acestora,

de solutionare a problemelor care sunt inerente pentru orice reglementare

legislativa noua.

Cat priveste numarul grefierilor, se constata, de exemplu, ca doar 4

grefieri au participat in sedintele de judecata la secţia penală, date fiind

celelalte atributii care trebuie indeplinite in cadrul sectiei: grefieri desemnati

la Biroul executari penale, grefierul sef de sectie (care indeplineste si rolul

unui grefier delegat la Biroul executari penale, asigura si participarea la

solutionarea cererilor avand ca obiect autorizarea interceptarilor si

inregistrarilor convorbirilor telefonice), grefierul care asigura secretariatul

comisiei de evaluare, grefierul delegat la Penitenciarul Focsani .

Prin existenta doar a 4 grefieri de sedinta nu se poate asigura crearea

unor complete stabile judecator/grefier, pentru o mai buna colaborare intre

acestia, cu implicatii in imbunatatirea actului de justitie.

Nici în cadrul celorlalte secţii situaţia nu este rezolvată, cel puţin din

perspectiva intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, care impune

o nouă organizare a activităţii, cu un necesar mai mare de personal.

Pe de alta parte, la momentul aprobarii schemelor de personal, nu s-au

avut in vedere alte atributii in afara activitatii instantei, ca aceea de grefier




Page 29

delegat la Penitenciarul Focsani, conform art.6 alin.2 din Legea nr.275/2006

cu modificarile si completarile ulterioare.

Daca in ceea ce priveste judecatorul delegat la Penitenciar s-a apreciat

ca acesta nu poate fi decat un judecator din cadrul judecatoriei in raza careia

se afla unitatea penitenciara (desi legea nu prevede expres acest aspect),

grefierul delegat la aceasta institutie (urmare a modificarilor aduse Legii

nr.275/2006 ) poate fi si un grefier din cadrul tribunalului, cum a fost cazul la

Tribunalul Vrancea (grefier al Sectiei penale).

Aceasta solutie a fost adoptata urmare a existentei unei lipse acute de

personal la Judecatoria Focsani, insa solutia pe termen lung este cea a

organizarii si ocuparii unui astfel de post de grefier delegat si, corelativ, a

unui post de judecator delegat cu atributiile mentionate.

In alta ordine de idei, la Tribunalul Vrancea, schema de personal nu

prevede posturi de grefier documentarist (care din punctul nostru de vedere

ar trebui sa existe la fiecare sectie a instantei), conform art.61 din ROI.

Aceasta cu atat in mai mult, cu cat in sarcina grefierului documentarist sunt

date atributii suplimentare (prin hotararea nr.504/21.07.2011 a Plenului CSM

care aduce modificari in ROI), respectiv, de a se atasa hotararile contrare din

cadrul instantei si de a se identifica sau solicita decizii relevante altor

instante, din raza aceleiasi curti de apel si a altora , privind probleme de drept

care ar putea face obiectul recursului in intreresul legii (art.26/1 alin.2/1 din

ROI).

Pe de alta parte, trebuie avuta in vedere o degrevare a judecatorilor de

sarcinile administrative, prin preluarea acestora de catre grefieri. Ma refer la

aplicarea dispozitiilor art.93 alin.2 din ROI, in sensul stabilirii obiectelor

cauzelor de catre un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui




Page 30

judecator, ceea ce ar fi posibil doar in cazul existentei unui numar mai mare

de personal auxiliar de specialitate.

Nu sunt de neglijat modificarile aduse ROI prin Hotararea nr.749/2011 a

Plenului CSM si mai ales, prin Hotararea nr.829/15.11.2011 a Plenului CSM,

in sensul ca s-au stabilit o serie de atributii suplimentare in sarcina persoanei

desemnate cu repartizarea aleatorie si a tuturor grefierilor de sedinta.

Astfel, atat persoana desemnata cu repartizarea aleatorie, cat si

grefierul de sedinta (la primul termen de judecata) au obligatia verificarii in

sistem Ecris existenta altor dosare formate ca urmare a unor cereri formulate

de aceleasi persoane, impotriva acelorasi persoane si avand acelasi obiect,

cu intocmirea corespunzatoare a unui referat.

Noile atributii au rolul de a elimina formularea de cereri repetitive, insa

efortul depus de persoanele in cauza este foarte mare, avand in vedere

numarul de cereri cu care este sesizata instanta zilnic, precum si

imposibilitatea de accesare rapida a sistemului Ecris.

Apreciem ca solutia optima ce se impune este modificarea sistemului

Ecris, in sensul identificarii informatice imediate, inca de la inregistrarea

unei/unor cauze multiple intre aceleasi parti si cu acelasi obiect, cu

consecinta inregistrarii noii cereri la primul dosar cu care este investita

instanta.

Dispozitiile legale in materie nu permit insa, in prezent, organizarea

unor concursuri pentru ocuparea unor astfel de posturi (urmare a unor politici

financiare), decat in situatii exceptionale.

Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere munca

judecatorului/grefierului din cadrul Sectiei penale in ceea ce priveste

asigurarea permanentei in completele de masuri preventive, de cele mai

multe ori, in afara programului, precum si eforturile depuse pentru asigurarea




Page 31

in bune conditii a acestei activitati (atat eforturi fizice, cat si psihice, uneori cu

implicatii asupra relatiilor de familie) .

Pe termen scurt - ca metoda de rezolvare a situatiei ce se refera la

schema incompleta- s-a avut in vedere realizarea unui echilibru in ce

priveste volumul de activitate al fiecarui judecato r/grefier , compus, pe

de o parte, din activitatea de judecata, iar pe de alta parte, din alte atributii ce

trebuie exercitate de fiecare dintre acestia.

De asemenea, se are in vedere, ca solutie pe termen lung , atragerea

si incurajarea promovarilor de la instantele inferioare.

De asemenea, in realizarea acestor deziderate un rol important il are

colaborarea cu grefierul sef sectie, care are posibilitatea sa observe alaturi

de presedintele de sectie, abilitatile fiecarei persoane, sa asigure instruirea

permanenta a grefierilor (mai ales din perspectiva Noilor coduri) pe baza unui

plan ce trebuie sa contina etape necesare insusirii cunostintelor teoretice,

corelate intotdeauna cu aplicatia practica.

Corelativ cu activitatea de judecată, la stabilirea altor atribuţii în sarcina

lor s-a urmărit, de asemenea, pe de o parte respectarea dispoziţiilor

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti si ale altor legi

(care prevăd delegarea unor judecători pentru diferite activităţi), iar pe de altă

parte o repartizare echilibrată a acestor atribuţii, cât şi respectarea principiului

repartizării aleatorii, acolo unde este cazul, respectiv când sarcina acestor

judecători constă în pronunţarea de soluţii.

În consecinţă, pentru fiecare astfel de domeniu există câte două

complete cu judecători desemnaţi, care se şi înlocuiesc reciproc.

În anul 2012 s-a continuat punerea in aplicare a dispozitiilor

Programului privind stabilirea volumului optim de munca, aprobat de CSM

dispozitiilor art.93 alin.2 din ROI, in sensul stabilirii obiectelor cauzelor de




Page 32

catre un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecator, si

pentru anul 2011, cu modificarile corespunzatoare.

Normarea muncii în vederea stabilirii volumului optim de activitate a

magistraţilor se impune cu necesitate pentru a se înlătura nivelul ridicat de

suprasolicitare profesională, resimţită de către practicieni şi în consecinţă,

pentru a se asigura calitatea activităţii depuse.

Programul a avut in vedere o incercare de echilibrare a volumului de

munca, prezentand si unele neajunsuri.

Astfel, s-au alocat grade de complexitate tuturor tipurilor de cauze,

pentru a exista o situatie unitara la nivel national, apreciindu-se ca aceste

grade exprima efortul depus de catre completul de judecata, pentru

solutionarea dosarului.

Prin alocarea acestor grade de complexitate s-au creat insa diferentieri

mari intre punctajele oferite obiectelor din materie civilă, comercială, cu

minori şi de familie, pe de o parte şi cele din materie penală, pe de altă parte.

Este evidentă, de exemplu discrepanţa dintre o acţiune de divorţ

notată cu 7 puncte (în condiţiile în care această acţiune are o complexitate

medie spre mică, iar scara folosită este de 1 la 10 puncte) şi infracţiunile de

determinare sau înlesnire a sinuciderii, asocierea în vederea săvârşirii de

infracţiuni cotate tot cu 7 puncte, pe aceeaşi scară.

Acestea sunt doar câteva exemple, existând foarte multe astfel de

diferenţe.

Tot in materie penala, nu s-a punctat latura civila alaturata celei penale

si nu s-a tinut seama de numarul si natura tuturor infractiunilor dintr-un dosar,

numarul inculpatilor si al partilor vatamate. In materie civila nu s-a cuantificat

fiecare capat de cerere.




Page 33

Mai mult, acordarea punctajului s-a avut în vedere atât la înregistrarea

dosarului, cât şi la finalizarea lui, fără să se ţină cont de faptul că uneori

procesele se soluţionează într-un mod care nu mai justifică acordarea

întregului punctaj.

De exemplu, un partaj succesoral unde se încheie o tranzacţie între

părţi, o acţiune cu un punctaj foarte mare unde se renunţă la judecată sau nu

se timbrează cererea nu pot să aibă acelaşi grad de complexitate la

soluţionare ca şi dosarele de acelaşi tip în care se pronunţă o soluţie pe fond.

De asemenea, sunt şi alte situaţii care pot duce la scăderea complexităţii,

cum ar fi de exemplu cauzele “repetitive”, privind aceeaşi problemă de drept.

În Program s-a precizat că numărul de puncte de încărcare reprezintă

norma de lucru a unui judecător, fără a fi cuantificate celelalte activităţi

extrajudiciare şi care sunt obligatoriu a fi efectuate de către judecători şi nu

în ultimul rand şi numărul dosarelor din stoc( cele din afara dosarelor nou-

intrate).

Corelativ la ultimul aspect, s-a propus ca pentru judecătorii care

îndeplinesc şi alte atribuţii decât activitatea de judecată propriu-zisă, cu

caracter permanent sau temporar (atribuţii care, de altfel, sunt obligatorii,

fiind prevăzute în diferite legi speciale), norma anuală de muncă să poată fi

diminuată cu până la 40%, prin hotărâre a Colegiului de conducere.

Deşi se realizează o optimizare a volumului de activitate al acestor

judecători, diferenţa de 40% este preluată de ceilalţi judecători( peste

volumul lor de muncă), întrucât numărul judecătorilor este acelaşi( uneori

chiar mai mic) şi volumul de activitate al instanţei tot mai mare . Astfel, se

ajunge ca optimizarea volumului de activitate al unor judecatori sa determine

cresterea volumului de munca pentru altii. Ori, o echilibrare a muncii, in




Page 34

adevaratul sens al cuvantului presupune completarea schemei de personal

si suplimentarea acesteia.

S-a stabilit ca repartizarea cauzelor într-o şedinţă de judecată să aibă

ca pondere dosare de complexitate medie, ceea ce este destul de relativ şi

practic, greu de urmărit de către Colegiul de conducere, în condiţiile în care

e posibil ca într-o perioadă să se înregistreze mai multe cauze complexe

sau mai multe cauze simple.

Eventual, această echilibrare poate fi făcută de către titularul

completului, ulterior repartizării dosarelor, respectiv, în şedinţele de judecată

viitoare.

In Program, s-a avut în vedere ca repartizarea punctelor de încărcare

să asigure posibilitatea finalizării a 25% din numărul de dosare din şedinţa

publică şi cu respectarea nivelului corespunzător de calitate a hotărârilor.

Şi acest criteriu este relativ, fiind greu de urmărit de către Colegiul de

conducere, dacă din numărul dosarelor repartizate pot fi soluţionate 25%, iar

hotărârile pronunţate corespund din punct de vedere calitativ.

Tot judecătorul este cel care îşi gestionează dosarele, urmând ca după

repartizarea cauzelor pe complete (ca şi normă de muncă), acesta să-şi

stabilească termenele viitoare de judecată , astfel încât să fie respectate atât

termenul rezonabil de soluţionare, cât şi pronunţarea unor hotărâri

corespunzătoare calitativ, într-un procent de cel putin 25% din cauzele cu

care este învestit într-o şedinţă de judecată.

Programul a prezentat unele deficiente si in ceea ce priveste personalul

auxiliar.

Astfel, încărcătura medie a unui grefier cu activitate in şedinţa de

judecată nu se stabileşte prin raportul dintre numărul total de dosare




Page 35

înregistrate intr-un an şi numărul total de grefieri de şedinţă din instanţă, aşa

cum s-a stabilit în Program pentru următoarele motive:

- activitatea unui grefier de şedinţă se reflectă în numărul dosarelor

rulate şi nu al celor nou intrate, întrucât termenele de judecată într-un

dosar se stabilesc de către judecător, iar grefierul este obligat să

efectueze lucrările aferente fiecărui termen de judecată, lucrări ce fac

parte din volumul său de activitate;

- nu toţi grefierii de şedinţă angajaţi intr-o instanţă desfăşoară activitate

in şedinţele de judecată, unele atribuţii ce trebuie îndeplinite de către

aceştia, necesitând un timp foarte mare de lucru (mai ales la instanţele

mari), ca de exemplu: cele de la biroul de executări penale, statistică,

repartizare aleatorie, comisia de evaluare, etc.

Nu sunt de neglijat nici sarcinile administrative preluate de grefierii cu

studii superioare.

In consecinţă, stabilirea efectivă a încărcăturii medii a unui grefier, trebuie

să se raporteze doar la acei grefieri cu activitate in şedinţele de judecată şi

prin raportare la numărul dosarelor rulate intr-un an.

Faţă de toate cele menţionate mai sus , considerăm că soluţia optima de

punere eficientă în practică a acestor criterii de normare a muncii, cu

rezultate maxime în ce priveşte volumul optim de activitate al unui

magistrat/grefier, este aceea de suplimentare a schemelor de personal

existente.




Page 36

Sectiunea a 2-a – Infrastructura si capacitatea ins titu ţionala a instantei

Resursele umane aflate la dispozitia instantei in a nul 2012

La inceputul anului 2012, in schema de personal al Tribunalului Vrancea

au fost aprobate un numar de 96 posturi, din care 92 posturi ocupate, pe

urmatoarea structura:

Posturi aprobate

Posturi ocupate

Posturi vacante

Judecatori 26 25 1

Asistenti judiciari 2 2 Consilieri probatiune 10 8 2 Grefieri studii superioare 19 19 Grefieri studii medii 6 6 Grefieri statisticieni 1 1 Grefieri arhivari 6 6 Grefier registratori 1 1 Informaticieni 5 5 Agent procedural 2 1 1 Aprod 2 2 Functionari publici 7 7 Merceolog 1 1 Muncitor 3 3 Ingrijitor 1 1 Soferi 4 4 T O TA L 96 92 4

In cursul anului 2012 au survenit modificari in ceea ce priveste posturile

aprobate si ocupat, astfel:

a) modificare schema – reducerea cu un post vacant de consilier

probatiune, prin redistribuire, cf.OMJ 2705/c/16.08.2012;

b) vacantari temporare :

- 1 post judecator, membru ales la CSM (01.01.2012-31.12.2012),




Page 37

- 1 post consilier de probatiune (concediul pentru cresterea copilului

01.03.2012-01.11.2012),

- 1 post de grefier sef sectie vacantat prin demisie (03.12.2012-31.12.2012),

- 1 post de grefier, concediul pentru cresterea copilului (01.01.2012-

04.07.2012),

- 1 post de grefier, concediul pentru cresterea copilului (14.05.2012-

31.12.2012), ocupat pe perioada determinata prin numirea dnei Tatu Ioana

(18.06.212-01.07.2012) si a dlui Bradea Dan (incepand cu data de

17.09.2012 pana la reluarea activitatii titularei),

- 1 post de grefier delegat la Penitenciarul Focsani (01.01.2012-31.12.2012),

- 1 post sofer, delegat la CSM (01.01.2012-31.12.2012).

c) vacantari:

- 1 post judecator prin pensionarea dlui Stoian Mihai, incepand cu

01.09.2012,

- 1 post de ingrijitor, prin pensionarea dnei Oprea Maria, incepand cu data de

19.04.2012.

d) ocuparea posturilor vacante :

- 2 posturi de judecator prin promovarea la instanta superioara a dnei Sandu

Elena si dlui Jelea Dinu, incepand cu data de 01.06.2012,

- 1 post de presedinte sectie penala, prin numirea dnei Matache Daniela pe o

perioada de 3 ani, incepand cu data de 01.10.2012,

- 1 post de agent procedural, prin numirea dlui Tiganus Nicolae, incepand cu

data de 01.11.2012.

e) promovari in functii:

- numirea dnei Bucur Silvica in functia de presedinte al sectiei I civile pe o

perioada de 3 ani, incepand cu data de 16.10.2012.




Page 38

f) promovari in grade /trepte profesionale:

In anul 2012 personalul auxiliar de specialitate si consilierii de

probatiune care au intrunit conditiile legale de promovare in grad/treapta

profesionala au sustinut si promovat examenul organizat in acest sens de

Curtea de Apel Galati, respectiv Ministerul Justitiei.

Ca urmare a acestor modificari si transformari de posturi, la sfarsitul

anului 2012 schema de personal se prezinta astfel:

Posturi Aprobate

Posturi ocupate Posturi vacante

Judecatori 26 26 Asistenti judiciari 2 2 Consilieri probatiune 9 8 1 Grefieri studii superioare 20 20 Grefieri studii medii 5 5 Grefieri statisticieni 1 1 Grefieri arhivari 6 6 Grefier registratori 1 1 Informaticieni 5 5 Agent procedural 2 2 Aprod 2 2 Functionari publici 7 7 Merceolog 1 1 Muncitor 3 3 Ingrijitor 1 0 1 Soferi 4 4 T O TA L 95 93 2




Page 39

Resursele materiale aflate la dispozitia instantei in anul 2012

A) Imobile - amenajare si mutare în cl ădirea primit ă în folosin ţă

gratuit ă

În prima parte a anului 2012 s-au continuat şi finalizat lucrările de

amenajare a fostului imobil al Bancorex, situat în Bulevardul Republicii, nr.

96, imobil primit provizoriu în folosinţă gratuită de către Tribunalul Vrancea,

prin Hotărârea nr.158/28.11.2008 a Consiliului Judeţean Vrancea, până la

construirea unui nou Palat al Justiţiei.

Se are în vedere faptul că Tribunalul Vrancea deţine în prezent, prin

preluare de la aceeaşi autoritate administrativă, a unui teren în suprafaţă de

11.338 m.p., situat în str. Lupeni, nr. 7, Focşani, teren pe care urmează să se

construiască acest nou Palat al Justiţiei.

Până la finalizarea acestei lucrări de amploare, Tribunalul Vrancea

(alături de Judecătoria Focşani) va funcţiona în fostul sediu al Bancorex,

pentru care lucrările de amenajare s-au încheiat şi unde a avut loc şi

mutarea efectivă a celor două instanţe, încă din iulie 2012.

În prezent, noua clădire corespunde unor condiţii bune de lucru, care,

deşi nu sunt optime, sunt net superioare celor oferite de vechea locaţie.

Aceasta nu numai din perspectiva clădirii ca imobil în sine, ci şi din

punct de vedere al condiţiilor oferite. Ne referim, de exemplu, la numărul

sălilor de judecată, respectiv sunt şase săli de şedinţe (două pentru

Tribunalul Vrancea şi patru pentru Judecătoria Focşani), spre deosebire de

cele cinci existente în prima locaţie.

De asemenea, toate sălile de judecată sunt dotate corespunzător cu

mijloace tehnice de înregistrare audio – video, ceea ce permite înregistrarea

şedinţelor de judecată atât în cauzele penale, cât şi în cele civile.




Page 40

Urmează ca în cel mai scurt timp să fie iniţiate demersurile pentru

aprobarea notei de fundamentare în vederea construirii noului Palat al

Justiţiei, cât şi pentru întocmirea studiilor necesare începerii lucrărilor (studii

hidrogeotehnice, de prefezabilitate etc.).

B) Active nefinanciare

În cursul anului 2012, Tribunalul Vrancea şi instanţele din circumscripţie

au primit prin transfer de la Ministerul Justiţiei licenţe software, achiziţionate

în cadrul Proiectului ’’Continuarea dezvoltării sistemului ECRIS’’ în valoare de

53.448,90 lei.

C) Bunuri si servicii

C.1. Structura bugetului de cheltuieli final aproba t pentru anul 2012

Bugetul final de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul 2012 a avut

următoarea structură:

- Cheltuieli de personal in valoare de 15.455.900 lei ;

- Cheltuieli cu bunurile şi serviciile in valoare de 1.216.2200 lei ;

- Cheltuieli de sănătate in valoare de 6.000 lei ;

- Cheltuieli active nefinanciare in sumă de 4.063.000 lei;

- Servicii publice – cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din

acţiuni în reprezentarea intereselor statului în sump de 13.250 lei.

În format grafic, bugetul se prezintă astfel :




Page 41

STRUCTURA BUGETULUI

74%

6%0%

20%Cheltuieli de personal

Cheltuieli de bunuri şiservicii

Alte cheltuieli

Cheltuieli cuinvestitiile

C.2. Buget aprobat pentru titlul I - cheltuieli de personal

In anul 2012, cheltuielile pentru titlul I «Cheltuieli de personal» au fost

de 15.455.900 lei, avand o creştere de 11,70% fata de anul anterior ca

urmare a faptului ca in anul 2012 s-a acordat creşterea salariale pe cele

două tranşe, respectiv creşterea cu 8% începând cu 01.06.2012 şi a cu 7,4%

incepând cu luna decembrie 2012.

Din alocarile bugetare de la acest titlu au fost decontatate in anul 2012:

• drepturi salariale pentru judecători, magistraţi-asistenţi, personal

auxiliar de specialitate, funcţionari publici, personal contractual;

• diurna necesară pentru acţiuni de pregătire profesională a

judecătorilor, magistraţilor-asistenţi şi a altor categorii de personal

(grefieri, informaticieni, funcţionari publici);

• medicamente pentru judecători , personalul auxiliar de specialitate şi

personalul conex;

• plata chiriilor pentru judecatori şi personalul auxiliar de specialitate;




Page 42

• plata navetei pentru judecatori şi personalul auxiliar de specialitate.

C.3. Buget aprobat pentru titlul II - bunuri şi servicii Bugetul final aprobat pentru titlul II <Bunuri şi servicii> pentru anul 2012

a fost de 1.216.220 lei.

Structura cheltuielilor bunuri şi servicii pentru anul 2012 comparativ cu

anul 2011 este prezentată in tabelul şi diagrama de mai jos:

Tipul cheltuielii Anul 2011 Anul 2012 Creştere an 2012 faţă de

2011

Cheltuieli cu utilităţile 260.250 304.453 44.203

Cheltuieli cu carburanţii 36.000 28.000 -8.000

Cheltuieli cu telefonia 49.420 49.999 579

Cheltuieli cu transmiterea corespondenţei 53.206 53.648 442

Cheltuieli cu hârtia, tonerele 140.131 107.064 -33.067 Cheltuieli cu primele de asigurare 7.768 6.953 -815

Cheltuieli cu onorariile din oficiu 353.000 420.493 67.493

Alte cheltuieli cu materiale şi prestări servicii (furniture de birou, materiale de curaţenie, piese de schimb, expertize, deplasări, etc)

89.550

110.065 20.515

Cheltuieli cu achziţia de obiecte de inventar 16.536 75.999 59.463

Cheltuieli cu traducerile, actualizare legislaţie 30.886 57.855 26.969

Total bunuri şi servicii 1.036.747 1.214.529 177.782




Page 43

Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus, creşterea

cheltuielilor bugetare faţă de anul 2011 sunt consecinţa creşterii cheltuielilor

cu utilităţile ca urmare a faptului că în noul spaţiu funcţionează sisteme

moderne de tratare a aerului, creşterea cheltuielilor cu prestările de serviciu

ocazionate de mutarea activităţii celor două instanţe într-un alt sediu,

creşterea cheltuielilor cu obiectele de inventar determinate de achiziţia de

rafturi pentru arhivă şi o creştere semnificativă faţă de anul anterior pentru

cheltuielile cu traducerile. De asemenea, cheltuielile cu materiale cu caracter

funcţional şi cele cu combustibilul au scăzut faţă de anul anterior.

Structura cheltuielilor de bunuri şi servicii aferente anului bugetar 2012

STRUCTURA TITLULUI II

25%

2%4%

4%

9%1%6%

35%

9%5%

Cheltuieli cu utilit ăţile

Cheltuieli cu carburan ţii

Cheltuieli cu telefonia

Cheltuieli cu transmitereacoresponden ţei

Cheltuieli cu materiale cucaracter func ţional

Cheltuieli cu primele deasigurare

Cheltuieli cu obiectele deinventar

Cheltuieli cu onorariile dinoficiu




Page 44

Aşa cum se constată din figura de mai sus, in prezent ponderea cea

mai mare in totalul cheltuielilor o reprezintă onorariile din oficiu, cheltuielile cu

utilităţile şi materialele cu caracter funcţional.

În consecinţă, bugetul alocat pentru anul 2012 a fost un buget de

austeritate .

De asemenea, prelungirea efectelor OUG 34/2009 şi in anul 2012, a

dus la imposibilitatea achiziţiilor de mobilier şi alte echipamente care ar fi

contribuit la o mai bună funcţionare a instanţelor.

Sectiunea a 3-a – Calitatea actului de justitie

3.1. Accesul la justitie

Art.11 din Constituţia României stabileşte, cu valoare de principiu,

obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă îndatoririle

ce-i revin din tratatele la care este parte, precum şi faptul că tratatele

ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern.

Textul constituţional enunţat face aplicarea unuia dintre principiile încrederii

între statele comunităţii internaţionale – pacta sunt servanda- şi exprimă, în acelaşi

timp, corelaţia dintre dreptul internaţional şi dreptul intern, prin integrarea normelor

dreptului internaţional în sistemul dreptului naţional.

Integrarea normelor internaţionale consensuale în dreptul intern se

realizează prin ratificarea instrumentelor juridice internaţionale (acord,

convenţie, protocol, statut, pact etc.), operaţiune prin care acestora li se

conferă forţă obligatorie de către Parlament; întrucât ratificarea se face prin

lege, clauzele instrumentului internaţional ratificat sunt integrate în sistemul

normelor interne, urmând a avea forţa juridică a legii.




Page 45

Distinct de consacrarea integrării dreptului internaţional în sistemul

juridic naţional, legea fundamentală a României conţine reglementări

specifice referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului.

Astfel, art.20 stabileşte că interpretarea şi aplicarea drepturilor şi libertăţilor

cetăţeneşti se fac în concordanţă cu prevederile tratatelor internaţionale la care

România este parte şi că reglementările internaţionale din domeniul drepturilor

omului, cuprinse în tratatele ratificate de România, au prioritate faţă de

reglementările interne în cazul în care între ele există neconcordanţe.

Prin Legea nr.30 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial nr.135

din 31 mai 1994, România a ratificat Convenţia Europeană pentru apărarea

Drepturilor Omului (C.E.D.O.), precum şi protocoalele adiţionale la aceasta

nr.1, 4, 6, 7, 9, 10.

În acest mod, conform art.11 şi 20 din Constituţie, Convenţia şi

protocoalele ei adiţionale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având

prioritate faţă de acesta, altfel spus C.E.D.O. şi protocoalele adiţionale au

devenit izvor de drept intern obligatoriu şi prioritar, ceea ce, în plan naţional,

are drept consecinţă imediată aplicarea convenţiei şi protocoalelor de către

instanţele judecătoreşti române, iar în plan internaţional acceptarea

controlului prevăzut de C.E.D.O. cu privire la hotărârile judecătoreşti

naţionale.

Prin Protocolul nr.11 al Convenţiei Europene al Drepturilor Omului, intrate

în vigoare la data de 1 noiembrie 1998, a intervenit o reformă a sistemului de

control în faţa Curţii;s-a urmărit menţinerea şi întărirea eficacităţii apărări

drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie.

Ca o garanţie a respectării drepturilor omului, Convenţia prevede, în

art.6 pct.1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil :”Orice persoană

are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen




Page 46

rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care

va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie

asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Hotărârea trebuie să fie pronunţată în public, dar accesul în sala de şedinţă

poate fi interzis presei şi publicului, pe întreaga durată a procesului sau a

unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii

naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau

protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată

strict necesară de către tribunal, atunci când, datorită unor împrejurări

speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”.

Accesul liber la justi ţie este consacrat, ca drept cetăţenesc

fundamental, atât prin art.6 pct.1 din Convenţie, cât şi prin art.21 din

Constituţia României, prin art.10 din Declaraţia universală a drepturilor

omului, precum şi prin art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la

drepturile civile şi politice.

În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei

persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi

a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi

îngrădită prin nici o lege.

Ca mijloacele procedurale concrete de care pot uza cetăţenii pentru a

accede la justiţie Codul de procedură civilă prevede cererea de chemare în

judecată (art.109) şi căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor

judecătoreşti (apelul-art.282, recursul-art.299, contestaţia în anulare-art.317 şi

art.318, revizuirea- art.322), iar Codul de procedură penală prevede plângerea

prealabilă( art. 279 alin.2 lit.a), căile de atac împotriva măsurilor dispuse de

procuror în cursul urmăririi penale (art.278/1), căile de atac ordinare şi




Page 47

extraordinare împotriva hotărârilor judecătoreşt (apelul-art.361, recursul-

art.385/1, contestaţia în anulare-art.386, revizuirea-art.393).

Căile procedurale menţionate asigură persoanelor interesate accesul la

o instanţă de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competenţa de a hotărî

în materie civilă sau penală.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiţie este în

concordanţă cu abordarea europeană a aceluiaşi concept, căci, în

accepţiunea Convenţiei, exercitarea dreptului de acces la justiţie presupune

tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege,

adică garantarea unei proceduri judiciare în faţa căreia să se poată realiza,

efectiv, acest drept.

În ceea ce priveşte mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la

justiţie, acestea sunt lăsate de Convenţie la latitudinea statelor care au

ratificat-o, devreme ce prin art.6 pct.1 nu s-au prevăzut expres alte

asemenea mijloace.

Ca atare, dispoziţile din dreptul intern referitoare la modurile de

sesizare a instanţelor judecătoreşti sunt pe deplin aplicabile, dar aceasta nu

înseamnă dreptul de acces la toate structurile judecătoreşti- judecătorii,

tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- şi nici la toate căile

de atac prevăzute de lege- apel, recurs, contestaţie în anulare, revizuire,

deoarece, aşa cum a hotărât Plenul Curţii Constituţionale prin decizia nr.1/8

februarie 1994, prin lege pot fi instituite reguli deosebite, în considerarea unor

situaţii deosebite.

Astfel de reguli întâlnim, de pildă, în materia apelului civil, unde, prin

art.282/1 Cod procedură civilă, sunt reglementate categoriile de hotărâri

judecătoreşti care, prin raportare la obiectul cererilor în care au fost

pronunţate, sunt exceptate de la această cale de atac, ori în materia




Page 48

hotărârilor de strămutare a pricinilor civile, care nu sunt supuse nici unei căi

de atac- art.40 alin.4 Cod procedură civilă.

Deseori în practica instanţelor naţionale a fost invocată de părţi, ca

măsură de îngrădire a accesului liber la justiţie, lipsa de gratuitate a

procesului civil, prin instituirea în sarcina titularului cererii de chemare în

judecată a obligaţiei de plată a unei taxe de timbru şi prin neasigurarea

asistenţei juridice gratuite.

Nici unul din cele două argumente nu justifică o îngrădire reală a dreptului de

acces la justiţie.

Achitarea taxelor judiciare de timbru nu înfrânge principiul gratuităţii

justiţiei şi, implicit, al accesului liber la justiţie, deoarece partea căzută în

pretenţii poate fi obligată la restituirea sumelor avansate în condiţiile art. 274-

276 Cod procedură civilă; mai mult, prin Legea taxelor judiciare de timbru nr.

146/1997 se prevede scutirea de timbraj pentru anumite categorii de cauze

civile, iar legislaţia naţională asigură şi alte garanţii efective pentru finalizarea

procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu posibilităţi materiale

reduse.

În acest sens, art.74 Cod procedură civilă prevede, pentru cel care nu e

în stare să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa

întreţinere sau a familiei sale, dreptul de a cere instanţei de judecată

asistenţă judiciară, iar art.75 din acelaşi cod prevede că în conţinutul

conceptului de asistenţă judiciară intră acordarea de scutiri, reduceri,

eşalonări, sau amânări pentru plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar,

precum şi apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul

avocaţilor.




Page 49

Tribunalul Vrancea şi-a orientat activitatea judiciară pentru atingerea

acestui palier constituţional şi convenţional pe două categorii de acţiuni atât

în materie civilă, cât şi în materie penală şi anume:

- acţiuni informativ-explicative;

- acţiuni de intervenţie.

A. în materie civilă:

- acţiunile informativ-explicative s-au materializat în două

componente:

a. informarea participanţilor la proces asupra posibilităţii de obţinere a

ajutorului public judiciar;

b. informarea participanţilor la proces asupra posibilităţii de a recurge la

procedura medierii pentru stingerea litigiului.

- acţiunile de interven ţie s-a exprimat în soluţionarea cererilor de

ajutor public judiciar;

B. în materie penală:

- acţiunile informativ-explicative – au vizat aducerea la cunoştinţa

participanţilor a drepturilor procesuale;

- acţiunile de interven ţie s-a exprimat în desemnarea de avocaţi din

oficiu participanţilor care nu-şi puteau gestiona singuri interesele.

Pe aceeaşi linie s-au înscris şi acţiunile de informare a solicitanţilor

emise de Biroul de Informare si Relatii Publice. Ele s-au axat pe următoarele

domenii de interes:

-informaţii referitoare la Noul Cod Civil

-informaţii referitoare la mediere

-informaţii referitoare la custodia comună

-informaţii despre dosare aflate pe rolul instanţei

-informaţii de pe portal referitoare la dosare aflate pe rolul altor instanţe




Page 50

-informaţii referitoare la activitatea şi organizarea instanţei

-informaţii referitoare la depunerea cererilor de chemare în judecată

-informaţii statistice

-copii de pe sentinţe sau decizii pronunţate de tribunal

-solicitări de studiere a unor dosare

3.2. Ponderea hotararilor atacate din totalul hotar arilor pronuntate. Indicele de desfiintare

Ponderea hotararilor atacate din totalul hotararilo r pronuntate

In cadrul legislativ actual, stufos si afectat de numeroase imperfectiuni,

calitatea actului de justitie si controlul activitatii profesionale a judecatorului

sunt in mod obiectiv necesare si utile, fiind de natura sa contribuie la

garantarea calitatii functionarii sistemului judiciar.

Activitatea de judecata se finalizeaza prin hotararea judecatoreasca,

aceasta exprimand pe deplin realizarea puterii judecatoresti si a actului de

justitie.

Cu cat judecatorii vor fi mai constienti de implicatiile pe care hotararile

pronuntate le au asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor cu atat mai mult

se va consolida prestigiul autoritatii judecatoresti si va triumfa calitatea actului

de justitie.

La Sectia penala a Tribunalului Vrancea au fost pronunţate un număr

total de 978 hotărâri (inclusiv cele privind verificarea masurilor preventive ),

din care au fost atacate un număr de 207 de hotărâri, reprezentând o

pondere a atacabilitatii de 21,16%.




Page 51

Fata de anul anterior ponderea atacabilitatii hotărârilor pronunţate de

secţia penala a tribunalului a crescut, in 2011 aceasta fiind de 17,54%.

La Sectia I civila a Tribunalului Vrancea dintr-un număr total de 2.679

hotărâri pronunţate, au fost atacate 529 hotărâri, corespunzător unei ponderi

de 19,75%.

Fata de anul anterior ponderea atacabilitatii hotararilor pronuntate de

sectia I civila a tribunalului a scazut, in 2011 aceasta fiind de 20,95%.

La Sectia a II-a civila, de contencios administrati v si fiscal a

Tribunalului Vrancea s-au pronuntat un numar total de 8.107 de hotarari

(inclusiv cele pronuntate pe parcursul procedurii insolventei ), din care au fost

atacate un numar de 3.125 hotarari, corespunzator unei ponderi de

atacabilitate de 38,55%, mai scazuta fata de anul trecut cand a fost de

39,57%.

La nivelul instantei, ponderea atacabilitatii din totalul hotararilor

pronuntate (inclusiv cele pronuntate pe parcursul procedurii insolventei) este

de 32,82%, dintr-un numar de 11.764 hotarari fiind atacate 3.861 de hotarari.

Comparativ cu anul 2011, cand era de 27,94%, acest procent este mai mare.

Ponderea atacabilitatii hotararilor la judecatorii

Din totalul de 21.219 hotarari pronuntate de judecatorii, au fost atacate

2.790, ponderea fiind de 13,15%, mai mare fata de anul trecut cand era de

11,99%.




Page 52

La Judecatoria Focsani ponderea atacabilitatii hotararilor este de

13,59%, fiind atacate 2.210 hotarari din 16.262 pronuntate.

La Judecatoria Adjud , ponderea atacabilitatii pe instanta este de

11,96%, fiind atacate 261 hotarari din 2.182 pronuntate.

La Judecatoria Panciu ponderea atacabilitatii pe instanta este de

11,49%, fiind atacate 319 de hotarari dintr-un total de 2.775 pronuntate.

CONCLUZII :

Numarul hotararilor pronuntate de instante si atacate cu o cale de atac

este cel mai relevant indicator in ce priveste gradul de satisfacere, respectiv

de convingere a justitiabililor cu privire la pronuntarea unor solutii corecte.

In principiu, se apeleaza la o cale de atac atunci cand justitiabilul are

impresia subiectiva ca judecata instantei nu-l multumeste, ori nu a solutionat

corect litigiul pe care l-a dedus judecatii.

Faptul ca in general doar un procent de pana la 20,13% din numarul total

al hotararilor pronuntate de catre instantele vrancene sunt atacate cu o cale

de atac releva gradul real de incredere al justitiabililor in modul cum este

realizata justitia.

Pe cale de consecinta inseamna ca restul de 79,87% din hotarari sunt,

de asemenea in principiu, de natura sa multumeasca cetatenii care au apelat

la justitie, fie pentru ca li s-a raspuns in mod corect si potrivit asteptarilor lor

subiective problemei de drept dedusa judecatii, fie ca argumentarea instantei

i-a convins de corectitudinea solutiei pronuntate. Evident, nu se poate face

abstractie si de alte motive care pot determina neatacarea unei hotarari

judecatoresti, doar o cercetare sociologica completa putand face o evaluare

stricta si stiintifica.




Page 53

Chiar asa fiind, comparand aceste cifre cu gradul de incredere al

populatiei in general in justitie, astfel cum acesta rezulta din masuratorile de

opinie publica, se poate trage concluzia preliminara ca perceptia publicului

despre functionarea sistemului judiciar este diferita dupa cum raportarea se

face la public in general, sau la publicul care si apeleaza in mod concret la

justitie.

Indicele de desfiintare

In cursul anului 2012, instantele din judetul Vrancea au pronuntat un

numar total de 32.983 hotarari (inclusiv cele pronuntate pe parcursul

procedurii insolventei precum si cele privind verificarea masurilor preventive).

Dintr-un numar total de 5.868 de cauze restituite din caile de atac, 1.546 de

solutii au fost desfiinţate, iar restul de 4.446 au fost de mentinere a hotararilor

pronuntate.

Raportat la numarul total de cauze solutionate de instantele vrancene,

rezulta un indice de desfiintare de 4,69%, fata de 5,09% cat era in anul

2011 .

In mod corespunzator, un procent de 95,31% din hotararile pronuntate de

catre instante au ramas definitive si irevocabile , fie prin respingerea caii de

atac, fie prin neapelare sau nerecurare.

La nivelul Tribunalului Vrancea indicele de desfiin ţare, calculat la

numarul total de hotarari pronuntate (inclusiv cele pronuntate pe parcursul

procedurii insolventei precum si cele privind verificarea masurii arestarii),

este de 5,24% , fata de 5,44% cate era in anul 2011.




Page 54

Dintr-un numar total de 3.370 cauze restituite din caile de atac in anul

2012, au fost casate/modificate un numar de 617 hotarari, alte 2.753 hotarari

fiind mentinute, date care au fost raportate la numarul total de hotarari

pronuntate, respectiv 11.764 cauze solutionate.

Indicele de mentinere la nivelul instantei, reprezentand numarul

hotararilor pronuntate de Tribunalul Vrancea (inclusiv cele pronuntate pe

parcursul procedurii insolventei, precum si cele privind măsurile preventive),

care au ramas nemodificate, fie datorita neatacarii cu o cale de atac, fie

datorita respingerii acestora, este de 94,76%.

Pe sectii, indicele de desfiinţare este de 5,62% la Sectia penala, 7,88% la

Sectia I civila si 4,33% la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ şi

fiscal.

Corespunzator, indicele de mentinere la nivelul sectiilor este de 94,38%

la Sectia penala, 92,12% la Sectia I civila si 95,67% la Sectia a II-a civila, de

contencios administrativ şi fiscal.

La judecatorii , indicele mediu de desfiinţare este de 4,43% şi, pe cale

de consecinta, cel de mentinere este de 95,57%.

3.3. Elemente statistice privind durata de solution are a cauzelor (inclusiv pe materii)

Durata medie de solutionare a cauzelor la Tribunalu l Vrancea

Sintetic , durata medie de soluţionare a cauzelor la Tribunalul Vrancea

(exclusiv cele privind procedura insolvenţei ) se prezintă după cum urmează :




Page 55

Din totalul de 9.913 dosare solutionate de Tribunalul Vrancea in anul

2012, un numar 9.116 dosare au fost solutionate intr-un interval cuprins intre

0-6 luni, reprezentand un procent de 91,96%, un numar de 718 dosare au

fost solutionate intr-un interval cuprins intre 6-12 luni, reprezentand 7,24% iar

un numar de 79 dosare au fost solutionate intr-un interval mai mare de 1 an

(0,80%).

D urata de s olutionare a c auz elor la T ribunalul Vranc ea

0-6 luni

91.96%

6-12 luni

7.24%

pes te 1 an

0.80%

Durata medie de solutionare a cauzelor in cadrul se ctiilor se

prezinta astfel:

La Sectia penala , au fost solutionate 912 dosare, din care 872 au fost

intr-un interval de 0-6 luni (95,61%), 34 dosare intr-un interval de 6-12 luni

(3,73%) si 6 dosare intr-un termen mai mare de 1 an (0,66%).




Page 56

D urata de s olutionare a in materie penala la T ribunalul

Vranc ea

0-6 luni

95.61%

6-12 luni

3.73%

pes te 1 an

0.66%

Sectia I civila a fost solutionat 2.679 dosare, din care 2.507 au fost

solutionate intr-un interval de 0-6 luni (93,54%), 140 dosare intr-un interval de

6-12 luni (5,23%) si 32 dosare intr-un termen mai mare de 1 an (1,19%).

D urata de s olutionare a in materie c ivila la T ribunalul

Vranc ea

0-6 luni

93.58%

6-12 luni

5.23%

pes te 1 an

1.19%

Sectia a II-a civila, de contencios administrativ şi fiscal a solutionat

6.322 dosare, din care 5.737 au fost solutionate intr-un interval de 0-6 luni

(90,75%), 544 dosare intr-un interval de 6-12 luni (8,60%) si doar 41 dosare

intr-un termen mai mare de 1 an (0,65%).




Page 57

De precizat ca la acestea se aduga dosarele solutionate in materia

insolventei, in numar de 743 cauze, din care 389 intr-un interval de 0-6 luni,

174 intre 6-12 luni, 100 intre 1-2 ani şi 80 au depaşit 2 ani.

Sintetic, durata de solutionare a cauzelor pe sectii se prezinta astfel :




Page 58

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000

C ivil

P enal

C omerc ial

P onderea duratei de s olutionare pe s ec tii

0-6 luni 6-12 luni pes te 1 an

Durata medie de solutionare a cauzelor la judecator ii

La nivelul judecatoriilor se remarca existenta unui numar mai mare de

dosare solutionate intr-un termen mai mare de 6 luni, lucru explicabil prin

volumul crescut de activitate, prin natura complexa a cauzelor solutionate si

prin competenta limitata doar la solutionarea cauzelor in fond.

Astfel, din totalul de 21.219 cauze solutionate, 18.369 dosare au fost

solutionate intr-un interval de 0-6 luni (86.57%), 2.372 dosare intr-un interval

de 6-12 luni (11,18%) si 478 dosare intr-un termen mai mare de 1 an

(2,25%).

Durata de s olutionare a c auzelor la judec ătorii

0-6 luni

86.57%

6-12 luni

11.18%

1- 2 ani

2.25%




Page 59

La Judecatoria Focsani dintr-un numar total de 16.262 cauze de

referinta, un numar de 14.325 de dosare au fost solutionate intr-un interval

cuprins intre 0-6 luni, reprezentand 88,09%, un numar de 1.527 dosare au

fost solutionate intr-un interval de 6-12 luni, reprentand 9,39% şi doar 410

cauze au fost solutionate peste 1 an, reprezentand 2,52% din numarul toatal

al cauzelor solutionate.

La Judecatoria Adjud din totalul de referinta de 2.182 cauze de

referinta, un numar de 1.539 de dosare au fost solutionate intr-un interval

cuprins intre 0-6 luni, reprezentand 70,53%, un numar de 621 dosare au fost

solutionate intr-un interval de 6-12 luni, reprentand 28,46% şi doar 22 cauze

au fost solutionate peste 1 an, reprezentand 1% din numarul toatal al

cauzelor solutionate.

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Judecatoria Focsani - situatie comparativa 2007 - 2012

peste 1 an

6-12 luni

0-6 luni




Page 60

La Judecatoria Panciu dintr-un total de 2.775 dosare, 2.505 au fost

solutionate in termene ce nu au depasit 6 luni (90,27%), 224 au fost

solutionate intr-un interval de 6-12 luni (8,07%) si 46 cauze peste 1 an

(1,65%).

3.4. Mecanisme de unificare a practicii judiciare l a nivelul instantei

Una din deficienţele cu care se confruntă sistemul judiciar român, cu

incidenţă asupra calităţii actului de justiţie este practica judiciar ă neunitar ă,

fie la nivelul aceleiaşi instanţe, fie între instanţele de fond şi cele de control

judiciar.

2007

2008

2009

2010

2011

2012Judecatoria Adjud - situatie comparativa 2007 - 2012

peste 1 an

6-12 luni

0-6 luni

2007

2008

2009

2010

2011

2012Judecatoria Panciu- situatie comparativa 2007 - 2012

peste 1 an

6-12 luni

0-6 luni




Page 61

Pentru evitarea pronunţării unor soluţii contradictorii referitoare la

aceeaşi problemă de drept s-a acţionat pe mai multe direcţii:

- pe de o parte, studiul individual, având în vedere că toţi judecătorii au

acces la resursele de jurisprudenţă ale ICCJ, ale Curţii Constituţionale, ori la

materialele de practică neunitară întocmite la nivelul curţilor de apel sau la

cuprinsul Monitorului Oficial (materialele sunt trimise în format electronic pe

contul de e-mail al fiecărui judecător);

- pe de altă parte, un rol important a revenit preşedinţilor sectiilor, care

împreună cu judecătorii cu atribuţii privind practica instanţelor de control, au

identificat soluţiile contrare, ce au fost dezbătute ulterior, în cadrul

colectivului secţiei respective;

- s-a considerat deosebit de util ca şedinţele de învăţământ profesional,

desfăşurate pe secţii, să aibă loc în comun cu cele de la Judecatoria

Focsani, astfel încât în cadrul acestor şedinţe să poată fi dezbătute

problemele de drept cu interpretări diferite şi chiar să poată să fie aduse

eventuale observaţii şi argumente din partea judecătorilor instanţei de fond,

faţă de soluţiile desfiinţate de instanţa superioară.

Pe de alta parte, sedintele trimestriale de la nivelul Curtii de Apel Galati

au avut loc cu participarea judecatorilor din cadrul instanţei (alaturi de

judecatorii de la judecatoriile arondate), desi nu intotdeauna au existat

resursele financiare pentru asigurarea transportului la instanta superioara.

In urma intalnirilor comune intre judecatorii sectiilor Tribunalului

Vrancea si ale Judecatoriei Focsani au fost inaintate instantelor superioare

punctele de vedere exprimate, in vederea formulării de către Curtea de Apel

Galaţi a propunerilor pentru declanşarea unor recursuri în interesul legii care

să ducă la unificarea practicii.




Page 62

Cu ocazia aceloraşi întâlniri s-a dezbătut şi practica de casare a

instanţelor superioare (Tribunal şi Curte de Apel) şi s-au prelucrat soluţiile

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursurile în interesul

legii.

Judecătorii, în vederea unificării practicii, au acces la resursele de

jurisprudenta ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Curtii Constitutionale,

ale Consiliului Superior al Magistraturii ori cele aflate pe portalul instantelor

de pe pagina de internet a Ministerului Justitiei.

In aceeasi masura sunt accesibile resursele juridice aflate pe adresele

WEB ale instantelor europene.

Materialele de practica neunitara intocmite la nivelul curtilor de apel

sunt puse la dispozitia judecatorilor spre consultare, prin crearea pe reteaua

LAN a tribunalului a unei baze de date de jurisprudenta.

Spre sfarsitul anului 2006 s-a alocat de către Tribunalul Vrancea

fiecarui judecator pe serverul just.ro un cont de mail, unde in mod consecvent

sunt trimise toate materialele referitoare la practica neunitara înaintate

instantei în format electronic. În aceeaşi modalitate sunt aduse la cunostinţa

judecătorilor cuprinsul Monitorului Oficial, precum şi varianta electronică a

acestuia.

Pe aceeasi linie a masurilor luate privind unificarea practicii judiciare au

fost desemnati la fiecare sectie, judecatori cu atributii specifice, in acord cu

modificarile si completarile aduse R.O.I., respectiv dispozitiile art. 29/1

introduse prin HOT.nr.504/21.07.2011 a Plenului C.S.M.

- apreciem ca fiind utila o modificare a Regulamentului de ordine

interioara, in sensul de a se stabili in sarcina judecatorilor sectiilor, obligatia

respectarii intocmai a minutei incheiate in urma dezbaterii problemelor de

drept care au condus la pronuntarea unor solutii diferite ( art.26/1 din ROI).




Page 63

Avem in vedere faptul ca in acest mod s-ar asigura o practica unitara , cel

putin la nivelul tribunalelor/curtilor de apel, pana cand Inalta Curte de Casatie

si Justitie ar interveni in sensul transarii problemelor respective, cu ocazia

solutionarii recursurilor in interesul legii. Aceasta, cu atat mai mult, cu cat,

procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ulterior, de

promovare si pronuntare asupra recursurilor in interesul legii presupun

trecerea unor perioade semnificative de timp

- nu în ultimul rând, în propunerile formulate de instanţă, s-a insistat

asupra menţinerii unificării practicii judiciare ca domeniu obligatoriu în

programele de formare centralizată şi descentralizată pentru anul 2012,

precum şi asupra creşterii numărului de seminarii în acest domeniu, în anul

următor.

De asemenea, propunerile au în vedere şi noile coduri ce urmează a

intra în vigoare, precum şi intensificarea seminariilor privind cooperarea

judiciară internaţională in materie penala, civilă şi comercială.

- s-a avut în vedere, de asemenea, că planul de învăţământ

profesional, care se fixează la sfârşitul anului pentru anul următor, trebuie

adaptat problemelor concrete apărute, mai ales că el poate cuprinde teme

care nu-şi mai găsesc utilitatea, tocmai din perspectiva unor noi modificări

legislative.

- mai mult, sunt situaţii în care este nevoie de întrunirea judecătorilor

secţiilor în afara şedinţelor de învăţământ profesional, când problemele de

drept apărute impun urgenţă în discutarea lor.

- tot în legătură cu formarea continuă a judecătorilor, avem in vedere o

continuare a unor initiative anterioare ( judecatorie si tribunal) privind

organizarea de cursuri de limba engleză, in vederea perfectionarii în

cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională.




Page 64

3.5. Situatia pregatirii profesionale a judecatoril or si personalului auxiliar

Intrucat reforma justitiei vizeaza in primul rand cresterea calitatii actului

de justitie, care este influentat in mod direct de nivelul de pregatire al celor

implicati in realizarea sa, aceasta presupune si existenta unui proces dinamic

si continuu de imbogatire si actualizare a cunostintelor de catre magistrati si

personalul auxiliar implicati in activitatea de judecata.

Astfel fiind, cresterea gradului de specializare in activitatea judiciara s-a

reflectat si in participarea judecatorilor si personalului auxiliar la forme de

pregatire locala si mai ales centralizata, si in cursul anului 2012 punandu-se

accentul pe desfasurarea unor programe care sa acopere nevoile de

specializare

În acest sens, un rol deosebit îl are Institutul Naţional al Magistraturii

care are menirea de a asigura prin programele sale, organizarea de seminarii

şi simpozioane la care să fie invitaţi judecătorii, cu stabilirea temelor izvorâte

din activitatea, practica instanţelor pentru a asigura interpretarea unitară a

unor instituţii juridice şi a unor norme care în practica judiciară îmbracă

aspecte contradictorii.

De asemenea, un rol important îl are I.N.M.-ul în formarea judecătorilor

naţionali prin cunoaşterea aquisului comunitar şi aplicarea acestuia în dreptul

intern, având în vedere statutul actual al României ca membru al Uniunii

Europene, tocmai pentru a se realiza o armonizare a legislaţiei interne cu

legislaţia comunitară.

În acest sens, fiecare magistrat trebuie să conştientizeze rolul şi

importanţa sa într-un stat democratic şi să depună diligenţele formării sale




Page 65

profesionale la nivel calitativ care să corespundă cerinţelor europene, printr-o

specializare adecvată domeniului în care îşi desfăşoară activitatea.

Astfel, judec ătorii de la Tribunalul Vrancea au participat la un număr

important de manifestări organizate fie de I.N.M., fie de C.S.M., cu

colaborarea unor organisme ale societăţii civile din ţară ori străinătate.

De exemplu, în materie penală, au existat participări la seminarii de

specializare cu teme cum ar fi: cooperare judiciară internaţională în materie

penală, drept procesual penal, criminalitate informatică, evaziune fiscală,

combaterea discriminării, spălare de bani, Noul Cod penal şi Noul Cod de

procedură penală.

În materie civilă, specializarea judecătorilor a fost de asemenea

asigurată şi prin participarea la seminarii cu tematici specifice, cum ar fi :

cooperare judiciară internaţională în materie civilă, justitia pentru minori, Noul

Cod civil, Noul Cod de procedură civilă, mediere etc.

De asemenea, participarea a vizat şi patru seminarii internaţionale:

- Seminar organizat de I.N.M. în colaborare cu Fundaţia Freedom House

Romania , în domeniul dreptului concurenţei având tema “EU Anticartel and

anti-monopoly Law - Training for Romanian Judges” , Sinaia;

- Seminar organizat de OECD-GVH Regional Centre for Competition

Budapest în material Dreptului concurenţei, cu tema “International training

on competition law for national judges”, Budapesta;

- Seminar organizat de EJTN cu tema “ Antitrust Damages, European

Competition Law and Judges: Privat and Public Enforcement . Articles

101,102 and 107 TFEU and National Judges”- Barcelona;

- Seminar organizat de Academia de Drept European din Trier (ERA) cu

tema “Establishment of the competent jurisdiction and the quantification of




Page 66

harm in damages actions relating to private enforcement of EU antitrust

rules”,Londra.

Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară s-a reflectat şi

în participarea personalului auxiliar (grefieri de şedinţă şi grefieri arhivari)

la forme de pregătire centralizată, respectiv la seminarii cu teme diverse:

drept procesual civil, drept procesual penal,cu aspecte privind Noul Cod de

Procedura Penala, cooperare judiciară internaţională în materie penală,

registratura si arhivarea documentelor, informatii clasificate, statistica

judiciara.

Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar s-a

desfăşurat lunar conform programului şi tematicii întocmite la începutul

anului. Aceste şedinţe s-au desfăşurat separat, pe secţii, respectiv civilă şi

penală.

În cursul anului s-au desfăşurat în comun cu Judecătoria Focşani o

parte din şedinţele de învăţământ profesional, respectând specializarea, pe

secţii.

În cadrul şedinţelor de perfecţionare cu judecătorii s-au dezbătut atât

probleme teoretice, cât mai ales aspecte contradictorii apărute în practica

judiciară a instanţelor din raza teritorială a Tribunalului Vrancea şi a Curţii de

Apel Galaţi, în scopul de a se uniformiza interpretările diferite ale unor

dispoziţii legale şi de a se asigura o aplicare unitară a legilor.

Temele abordate în cadrul învăţământului profesional, au încercat să

acopere o arie cât mai largă din ramurile de drept, tematica dezbătută vizând

probleme apărute în practica judiciară curentă.

Cu toate acestea, consideram ca planul de invatamant profesional, care

se fixeaza la sfârşitul anului pentru anul următor, trebuie adaptat problemelor




Page 67

concrete apărute, mai ales că el poate cuprinde teme care nu-şi mai găsesc

utilitatea, tocmai din perspectiva unor noi modificări legislative.

Mai mult, au existat situaţii în care a fost nevoie de întrunirea

judecătorilor secţilori în afara şedinţelor de învăţământ profesional, când

problemele de drept apărute impuneau urgenţă în discutarea lor.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional s-au prelucrat deciziile

Curţii Constituţionale, în special cele date în temeiul art.144 lit.c din

Constituţie în cadrul soluţionării de către autoritatea de jurisdicţie

constituţională a excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind

neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor guvernului.

De asemenea, s-au prelucrat şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor

Omului, hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia recursurilor în

interesul legii, precum şi actele normative nou apărute.

Un accent deosebit în prelucrarea practicii judiciare a Curţii Europene a

Drepturilor Omului, s-a pus pe hotărârile în care statul român figurează ca

parte.




Page 68

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICARI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI

IN CURSUL ANULUI 2012

• Spre sfâr şitul anului 2011, respectiv la 01.10.2011 a intrat în

vigoare Noul Cod Civil, care a adus atât noi instit uţii de drept, cât şi

câteva dispozi ţii procedurale.

Având în vedere data intrării în vigoare, impactul acestor dispoziţii

legislative s-a putut observa începând cu anul 2012.

Este vorba de o reglementare complexă, care introduce instituţii noi şi

schimbă fundamental unele dintre cele deja existente, astfel încât asimilarea

şi punerea în aplicare a acestui act normativ presupune o activitate de

durată.

Complexitatea punerii în aplicare a Codului Civil nou este determinată

şi de lipsa unei doctrine care să ajute la interpretarea normelor cuprinse în

acesta de lipsa unor forme de pregătire instituţionalizată care să cuprindă în

acesta, judecătorii, precum şi de lipsa de implicare a iniţiatorului acestei în

asigurarea unor fonduri în vederea editării unor lucrări care să cuprindă

interpretări ale Codului civil, realizate chiar de către persoanele care au lucrat

în cadrul comisiei însărcinate cu redactarea acestuia.

Prin Legea nr. 71/2011, privind punerea în aplicare a Codului civil s-a

prevăzut drept data de intrare în vigoare a acestuia data de 01 octombrie

2011.




Page 69

Faptul că legea de aplicare cuprinde şi norme de modificare a codului

precum şi norme de punere în aplicare specifice aproape fiecărei instituţii

face ca procesul de aplicare să ridice probleme care se vor perpetua pe ani

buni de acum înainte.

Modul în care s-a reglementat punerea în aplicare a codului prin legea

de mai sus este de natură să determine pe termen lung şi apariţia unor

interpretări neunitare, interpretări care, la acest moment, sunt considerate ca

fiind principala problemă a sistemului de justiţie din România.

La nivel strict organizatoric, intrarea în vigoare a Noului Cod Civil a

generat modificări la nivelul organizării secţiilor civilă şi comercială şi de

contencios administrativ, în baza art. 255 din Legea nr. 71/2011.

Aceasta a însemnat organizarea celei de a doua secţii civile.

Tot la nivel organizatoric s-au produs modificări în structura

nomenclatoarelor folosite pentru înregistrarea electronică a cauzelor, prin

apariţia unor cauze cu denumiri noi şi dispariţia unora dintre cele folosite

anterior.

De asemenea, au apărut noi registre, în care urmează să se înscrie

date cu privire la instituţii noi reglementate de noul cod civil, cum ar fi, spre

exemplu, tutela.

În cadrul secţiei a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, ca

urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a

Codului civil, art. 219 punctul 1 a abrogat dispoziţiile art. 2, pct. 1 din Codul

de procedură civilă, text potrivit căruia tribunalul era competent să

soluţioneze acţiuni şi cereri în materie comercială al căror obiect are o

valoare de peste 100.000 lei.

Această abrogare, operabilă de la 01.10.2011 a avut drept efect

reducerea numărului cauzelor de fond implicând raporturi juridice între




Page 70

profesionişti, între aceştia şi terţi, de competenţa tribunalului rămânând în

primă instanţă cauze a căror valoare este superioară limitei de 500.000 lei.

În acelaşi timp, art. 219, punctul 4 din acelaşi act normativ a condus

la modificarea căilor de atac, tribunalul soluţionând ca şi recurs, hotărârile

pronunţate de judecătorii în cauze civile al căror obiect are o valoare de până

în 100.000 lei, iar ca apel hotărârile pronunţate în cauze a căror valoare se

situează între 100.000 – 500.000 lei.

Drept consecinţă au fost create complete de apel civil.

• Intrarea în vigoare a Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile

poluante provenite de la autovehicule, urmat ă de OUG nr. 1/30.01.2012 ,

prin care aceasta a fost suspendată parţial în perioada 31.01.2012 –

01.01.2013, (respectiv, aplicarea disp. art. 2, lit. i , art. 4, al. 2 şi a celor

privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5, al. 1) a avut un

impact deosebit asupra activităţii Secţiei a II-a civilă, în sensul creşterii

considerabile a numărului de cauze deduse judecăţii (peste 60%) din total de

cauze înregistrate pe rolul acestei instanţe). Este vorba de cauzele având ca

obiect „înmatriculare fără taxă”, „restituire taxă auto”, şi ordonanţele

preşedinţiale de „înmatriculare provizorie” până la soluţionarea fondului.

Previzionăm o scădere a numărului de astfel de cauze în anul 2013, având în

vedere că începând cu data de 01.01.2013 nu a mai operat acea suspendare

provizorie şi parţială a actului normativ menţionat.

• Deşi prezentul capitol este dedicat „principalelor modific ări

legislative” apreciem ca fiind extrem de importante şi cu impact asupra

activităţii instanţei şi modificările regulamentare operate, fie spre finalul




Page 71

anului 2011, având efecte, în special, începând cu anul 2012, fie operate în

anul de referinţă. Astfel, menţionăm următoarele Hotărâri ale Plenului CSM:

Hotărârea nr. 504 din 21.07.2011 a Plenului C.S.M.:

- sunt de menţionat dispoziţiile în ceea ce priveşte repartizarea

judecătorilor de la o secţie la alta, care stabilesc condiţii mai clare ce trebuie

avute în vedere de Colegiul de Conducere în îndeplinirea acestei atribuţii (art.

22, alin. 2, lit. b1, b2 şi art. 221),

- art. 26, alin. 1, lit. I stabileşte (în acord cu modificările aduse prin

Legea nr. 202/2010 în sarcina preşedinţilor de secţii, obligaţia trimiterii

plângerilor greşit îndreptate şi restituirii cererilor care nu întrunesc condiţiile

legale, pentru a se evita declinarea ulterioară a cauzelor la alte instanţe,

respectiv pentru a se evita acordarea unor termene inutile în cazul cererilor

incomplete,

- s-a prevăzut în art. 291 desemnarea unui judecător pentru măsurile

privind unificarea practicii, stabilindu-se în sarcina sa o serie de atribuţii,

unele putându-se confunda cu cele stabilite în sarcina judecătorilor

desemnaţi cu practica de casare, respectiv a preşedinţilor de secţii (art. 261,

265, 29),

- s-au adus modificări în ceea ce priveşte citarea părţilor prin mijloace

tehnice (fax, e-mail, telegraf) cu obligaţia corespunzătoare în sarcina

grefierilor de şedinţă de a întocmi un referat privind modalitatea de

încunoştinţare/comunicare şi obiectul acesteia, care se ataşează la dosar

(art. 54, al. 1, lit. d1),

- prin art. 61, lit. f şi g se stabilesc noi atribuţii în sarcina grefierului

documentarist, deşi la nivelul Tribunalului nu există un astfel de post. În




Page 72

prezent, atribuţiile grefierului documentarist sunt îndeplinite de un grefier de

şedinţă, care intră şi în şedinţele de judecată,

- art. 62, lit. m a suferit modificări în sensul că arhivarea electronică a

dosarelor urmează a se face „în măsura în care este posibil”,

- o modificare importantă a fost adusă dispoziţiilor art. 99, al. 5 din ROI,

în sensul că în cazul cererilor de repunere pe rol după suspendare sau a

cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi cererilor de completare/lămurire

q hotărârii, în situaţia în care completul investit iniţial a fost desfiinţat/membrii

acestuia nu mai funcţionează în cadrul instanţei, dosarele se repartizează

aleatoriu. S-a renunţat, astfel, la regula soluţionării lor de către completul

imediat următor în aceeaşi materie, asigurându-se într-o mai mare măsură

respectarea principiului repartizării aleatorii,

- urmare a modificării adusă art. 159, al. 3 din ROI, preconizăm

apariţia unor dificultăţi în repartizarea aleatorie în perioada vacanţei

judecătoreşti. Astfel, prin modificarea menţionată s-a stabilit că în perioada

vacanţei judecătoreşti să se judece pe lângă acele cauze pentru care legea

prevede soluţionarea „de urgenţă” şi „cu celeritate” şi cele în care s-a încheiat

un acord de mediere, indiferent de obiectul judecăţii. S-a apreciat astfel a fi

urgente şi cauzele în care s-a încheiat un acord de mediere. Dacă, însă în

cazul acţiunilor pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu

celeritate, acestea pot fi cu uşurinţă stabilite încă de la începutul vacanţei

judecătoreşti şi configurate în completele separate (constituite în această

perioadă conform art. 100 din ROI), în ceea ce priveşte cauzele în care s-a

încheiat un acord de mediere, situaţia este diferită: astfel, un dosar cu un

obiect pentru care legea nu prevede soluţionarea de urgenţă, va fi repartizat

cu prim termen de judecată după vacanţa judecătorească. În cazul în care

ulterior se încheie un acord de mediere, urmează a fi formulate cereri de




Page 73

preschimbare de termen. În situaţia în care o astfel de cauză cuprinde un

acord de mediere încă de la formularea cererii, este necesar ca în lista de

obiecte din sistemul ECRIS să existe un cod special (ex. acord de mediere),

ce poate fi configurat încă de la început în lista cauzelor ce se judecă în

complete separate din vacanţa judecătorească (pentru a se evita repartizarea

altor cauze, cu acelaşi obiect, dar în care nu s-a încheiat un acord de

mediere şi care nu sunt urgente).


- o primă modificare derivă din modificările aduse prin Noul Cod civil

şi priveşte ţinerea unui registru pentru persoanele ocrotite, cu evidenţierea

măsurilor luate în ce priveşte tutela minorului, ocrotirea interzisului

judecătoresc şi curatela,

- de asemenea, este reglementată modalitatea în care se

înregistrează şi se repartizează sesizările în situaţiile de mai sus (tutela,

curatela şi punerea sub interdicţie),

- aceeaşi Hotărâre instituie, prin art. 962, o seria de reguli în vederea

reducerii/înlăturării situaţiilor în care se formulează cereri multiple de către

aceeaşi parte, cu acelaşi obiect. Îndeplinirea acestor activităţi a presupus un

efort suplimentar din partea grefierilor de şedinţă.


În completarea modificărilor făcute prin Hotărârea nr. 749/2011,

Plenul C.S.M. a reglementat o serie de atribuţii suplimentare în sarcina

persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie şi a tuturor grefierilor de

şedinţă.




Page 74

Astfel, atât persoana desemnată cu repartizarea aleatorie, cât şi

grefierul de şedinţă (la primul termen de judecată) au obligaţia verificării în

sistem ECRIS, existenţa altor dosare formate ca urmare a unor cereri

formulate de aceleaşi persoane, împotriva aceloraşi persoane şi având

acelaşi obiect, cu întocmirea corespunzătoare a unui referat.

Noile atribuţii au rolul de a elimina formularea de cereri repetitive,

însă efortul depus de persoanele în cauză este foarte mare, având în vedere

numărul de cereri cu care este sesizată zilnic instanţa şi numărul de

cauze/şedinţe, precum şi imposibilitatea de accesare rapidă a sistemului

ECRIS.

Apreciem că soluţia optimă ce se impune este modificarea sistemului

ECRIS, în sensul identificării informatice imediate, încă de la înregistrarea

unei/unor cauze multiple între aceleaşi părţi şi cu acelaşi obiect, cu

consecinţa înregistrării noii cereri la primul dosar cu care este învestită

instanţa.


Prin Hotărârea menţionată se aduc modificări ale art. 41 din

Hotărârea nr. 425/2011 a Plenului CSM, astfel cum a fost modificată prin

Hotărârea nr. 673/2011 a Plenului CSM.

Aceste modificări reglementează modul de repartizare a unei cereri

din cele prevăzute în Hotărârea nr. 425/2011 (respectiv la completul imediat

următor), în condiţiile în care ROI sau un alt act normativ prevede că o cerere

de acest gen se repartizează aleatoriu. Este vorba, de exemplu, de o cerere

de îndreptare eroare materială pentru care ROI prevede repartizarea

aleatorie, în cazul în care completul iniţial investit este desfiinţat sau




Page 75

judecătorul nu mai funcţionează la instanţă. În această situaţia, repartizarea

are loc la completul imediat următor.

Modificarea prezintă relevanţă sub aspectul atenţiei sporite din partea

persoanei desemnată cu repartizarea aleatorie, în condiţiile în care instanţa

este investită cu o cerere din cele prevăzute prin Hotărârea nr. 425/2011 a

Plenului C.S.M.


Această hotărâre aduce modificări ale ROI, pe de o parte, în sensul

stabilirii unor noi atribuţii în sarcina judecătorilor şi Colegiului de Conducere al

instanţei, respectiv, în ceea ce priveşte publicarea pe pagina de internet a

instanţei a unor date privind cariera magistraţilor, cât şi a hotărârilor

Colegiului de Conducere privind compunerea completelor de judecată.

Pe de altă parte, prin Hotărârea nr. 515/2012, s-a modificat ROI,

având în vedere „Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi

mass-media”, aprobat prin Hotărârea nr. 482/06.06.2012 a Plenului CSM.

Este vorba de modificări în ceea ce priveşte condiţiile de înregistrare şi modul

de soluţionare a cererilor reprezentaţilor mass-media pentru consultarea

dosarelor/eliberarea de copii de pe actele din dosare.

În acest sens se impune o mai mare atenţie atât din partea

purtătorului de cuvânt, cât şi a grefierilor desemnaţi la B.I.R.P., mai ales în

ceea ce priveşte anonimizarea datelor cu caracter personal şi eliminarea

pasajelor referitoare la conţinutul unor probe.

Impactul se reflectă şi în activitatea judecătorilor care trebuie să-şi

afecteze o parte din timp solicitărilor purtătorului de cuvânt, în condiţiile în

care cererile pentru consultarea dosarelor şi eliberarea de fotocopii din

acestea formulate de reprezentaţii mass-mediei se soluţionează cu




Page 76

consultarea preşedintelui completului de judecată, care face aprecieri şi

asupra eliminării pasajelor referitoare la conţinutul acelor probe, care conţin

informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private

ori se periclitează rezultatul cercetării judecătoreşti.

Tot hotărârea menţionată aduce modificări de natură să asigure

creşterea gradului de transparenţă a activităţii instanţei, în sensul că la

dosarul cauzei se depun încheierile şi procesele verbale ce ţin de

repartizarea aleatorie, precum şi copii de pe hotărârile Colegiului de

Conducere prin care este modificată compunerea completului de judecată.


Deşi prevăzută a intra în vigoare la data intrării în vigoare a Noului

Cod de procedură civilă, ulterior, prin Hotărârea nr. 1093 din 28.11.2012 a

Plenului C.S.M., s-a stabilit ca o serie de articole să intre în vigoare la data de

01.01.2013, respectiv cele referitoare la modul de înregistrare a actelor de

sesizare a instanţei, cât şi la modul de repartizare a cauzelor, în scopul ivirii

incidentelor procedurale referitoare la compunerea completelor de judecată

(după blocarea completului de judecată investit iniţial).

De asemenea, Hotărârea nr. 637/2012 cuprinde:

- modificări în ceea ce priveşte atribuţii ale Colegiului de conducere,

respectiv, de înfiinţare a completelor specializate (ceea ce duce la reducerea

timpului pe care îl presupune aprobarea acestor complete specializate de

către CSM, după reglementarea actuală),

- dispoziţii ce reglementează activitatea grefierilor ce vor participa în

şedinţele de judecată după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură

civilă,




Page 77

- dispoziţii referitoare la activitatea de judecată după intrarea în

vigoare a acestuia.

Hotărârea nr. 781 din 05.09.2012 a Plenului CSM de modificare şi

completare a ROI cuprinde dispoziţii în ce priveşte amenajarea sălilor de

şedinţă în instanţele de judecată, pentru a căror aducere la îndeplinire fiind

necesare eforturi financiare suplimentare.

Hotărârea nr. 975 din 23.11.2012 a Plenului C.S.M stabileşte o serie de

criterii ce trebuie avute în vedere de către Colegiul de Conducere la

repartizarea judecătorilor de la o secţie la alta (solicitarea expresă a unor

judecători sau acordul celor în cauză), cu menţionarea criteriilor de selecţie în

cazul în care mai mulţi judecători au solicitat mutarea sau şi-au exprimat

acordul, ori niciun judecător nu este de acord.


Principalele modificări aduse ROI prin hotărârea de mai sus se

referă la următoarele aspecte:

- obligaţia judecătorului faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea

penală de a aduce la cunoştinţă această măsură conducătorului instanţei,

respectiv a acestuia din urmă de a lua măsurile necesare pentru ca în acel

interval de timp magistratul să fie înlocuit în şedinţele de judecată,

- ţinerea unor condici separate pentru şedinţele de judecată şi a unei

evidenţe, respectiv a unui registru special, în ceea ce priveşte aplicarea Legii

nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de

reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de

comunicaţii electronice destinate publicului. De menţionat, este faptul că




Page 78

ţinerea acestor condici şi registre a început la Tribunalul Vrancea încă de la

intrarea în vigoare a Legii nr. 82/2012.

- ataşarea in cauzele penale cu arestaţi la primirea rechizitoriilor, a

dosarelor în care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor, cu

evidenţierea într-un proces – verbal separat a judecătorilor care au soluţionat

propunerea de arestare preventivă/prelungirea arestării preventive în cursul

urmăririi penale în vederea blocării acestor complete. Această modificare,

deşi nu a avut nici un impact în anul 2012, dată fiind intrarea sa în vigoare

(28.12.2012), preconizăm a avea efecte pozitive în anii următori, întrucât prin

blocarea la repartizarea aleatorie a cauzelor de fond, a completelor ai căror

titulari au soluţionat propunerea de arestare preventivă/prelungirea arestării

preventive, se evită incidenţa incompatibilităţilor prev. de art. 48, al. 1, lit. a

Cod pr. penală şi deci are loc o simplificare a procedurii de repartizare

aleatorie.

Ordinul nr. 3278/C/01.10.2012 al ministrului Justi ţiei prin care s-a

aprobat Regulamentul privind procedura de evaluare a performan ţelor

profesionale individuale ale personalului auxiliar de specialitate,

precum şi ale personalului conex din cadrul instan ţelor judec ătoreşti

(M.O. nr. 720/24.10.2012):

Prin această reglementare s-au stabilit criteriile ce urmează a fi

avute în vedere la evaluarea personalului auxiliar şi conex al instanţelor

judecătoreşti, criterii mult mai ample decât cele de până acum, astfel încât

evaluarea grefierilor să reflecte efectiv munca depusă de persoanele vizate.

S-a prevăzut ca în cazul judecătorilor, ca procedura de evaluare să

se realizeze în două etape – completarea fişei de evaluare de către evaluator




Page 79

şi interviul. De asemenea, s-au avut în vedere şi criteriile de evaluare în cazul

exercitării unor funcţii de conducere.

Deşi s-a prevăzut ca prima evaluare potrivit acestui regulament să

se facă în 30 de zile de la data intrării sale în vigoare pentru anul 2011,

având în vedere că evaluarea pentru acest an s-a efectuat la începutul anului

2012 (chiar dacă pe baza criteriilor vechi), cât şi faptul că prezentul

regulament a intrat în vigoare la sfârşitul anului (octombrie 2012), apreciem

că o primă aplicare a acestuia va avea loc la începutul anului 2013,

reprezentând evaluarea pentru anul 2012.




Page 80

CAPITOLUL III

INDEPENDENTA SI RASPUNDERE, INTEGRITATE SI TRASPARENTA

Sectiunea 1 – Aspecte privind evaluarea şi raspunderea personalului instantei (penala, disciplinara, etc.)

Anul 2008 a reprezentat pentru magistraţi anul de început in ce priveşte

punerea in aplicare a procedurii de evaluare a judecătorilor.

Scopul evaluării il constituie stabilirea nivelului de competenţă

profesionala a judecătorilor, îmbunătaţirea performanţelor profesionale,

creşterea eficientei activităţii instanţelor si a încrederii publice in sistemul

judiciar, menţinerea si consolidarea calităţii acestui sistem.

Pornind de la interesul evaluării, in sensul că aceasta constituie o

măsura care asigura motivarea/stimularea magistraţilor si a instanţelor pentru

dezvoltarea profesionala si organizaţională, necesară creşterii calităţii actului

de justiţie, la nivelul Tribunalului Vrancea s-a constituit comisia de evaluare

conform dispoziţiilor legale (pregătiţi de formatorii stabiliţi la nivelul Curţii de

Apel Galaţi) si care a procedat la evaluarea judecătorilor având in vedere

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionala a judecătorilor si

procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 676/4.10.2007 a Consiliului Superior

al Magistraturii.

Punerea in practica a acestui regulament a determinat apariţia unor

aspecte privind procedura de evaluare, ce trebuiau lămurite, ceea ce a dus la




Page 81

pronunţarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor hotărâri

ulterioare in acest sens.

De asemenea, in procedura de evaluare s-a avut in vedere si Ghidul de

evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor, aprobat de Consiliul

Superior al Magistraturii.

Până în prezent au avut loc două evaluări ale judecătorilor, potrivit

criteriilor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi în Ghid, respectiv pentru

perioadele 2005-2007, 2008-2010.

În prima parte a anului 2012 s-a întocmit procesele verbale anuale,

corespunzătoare anului 2011, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi

procurorilor.

Aceste procese verbale conţin date referitoare la eficienţa şi calitatea

activităţii, date referitoare la integritate şi la formare profesională continuă,

precum şi aspectele stabilite între evaluator şi evaluat cu privire la care este

necesară realizarea unui progres în perioada următoare.

Procedandu-se la evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor

pentru perioada 2008-2010, toti judecatorii de la instanta noastra au obtinut

note foarte bune, corespunzatoare calificativului de „Foarte Bine”.

Şi în ceea ce priveşte personalul auxiliar din cadrul instanţei, în urma

evaluării efectuate, acesta a obţinut numai calificative de ”Foarte Bine ”.

Au fost avute în vedere ca şi criterii de evaluare: gradul de îndeplinire a

standardelor de performanţă, asumarea responsabilităţii, complexitatea

muncii, iniţiativa şi creativitatea.

Urmează ca pentru anul 2012, evaluarea personalului auxiliar şi conex

al instanţei să se facă potrivit noilor criterii şi proceduri stabilite prin

Regulamentul privind procedura de evaluare a performanţelor individuale ale




Page 82

personalului auxiliar de specialitate, precum şi ale personalului conex din

cadrul instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Ordinul 3278/C/2012 al

Ministrului Justiţiei, respectiv: cunoştinţe şi experienţe, complexitate,

creativitate, diversitatea activităţilor, judecata şi impactul deciziilor, influenţa,

coordonarea şi supervizarea, contacte şi comunicare, condiţii de muncă,

gradul de realizare a atribuţiilor, incompatibilităţi şi regimuri speciale.

În anul 2012 nu s-au formulat sesizări privind activitatea grefierilor, dar

a fost sancţionat disciplinar un judecător, care ulterior s-a pensionat.

Sectiunea a 2-a – Aspecte privind integritatea pers onalului si asigurarea transparentei la nivelul instantei

Sistemul judecătoresc trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu

public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui

nou tip de relaţii între justiţie şi justiţiabil.

Transparenţa în comunicare şi facilitarea accesului la informaţii sunt

intermediate de B.I.R.P-ul din cadrul instanţei.

Într-o definiţie clasică, transparenţa este suma dintre frecvenţa actului

de comunicare şi calitatea sa, în raport cu publicul ţintă.

Există câteva oportunităţi de îmbunătăţire a percepţiei de transparenţă,

respectiv: creşterea frecvenţei comunicării cu cetăţeanul, crearea premiselor

pentru ca cetăţeanul să fie asistat în înţelegerea limbajului de specialitate

(prin crearea unor ghiduri ale justiţiabililor şi distribuirea lor în variantă tipărită

şi electronică) atitudinea judecătorului în sala de judecată (prin crearea unui

sistem de acces al magistratilor la cursuri de perfecţionare în domeniul

limbajului non-verbal, introducerea cursurilor de comunicare în toate

facultăţile de drept şi INM) etc.




Page 83

Accesul la informaţiile de interes public este garantat prin art.31 din

Constituţia României, potrivit căruia dreptul persoanei de a avea acces la

orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Expresia concretă a

acestui drept constituţional şi-a găsit o nouă consacrare legislativă printr-un

alt act normativ, aprobat în anul 2001, când a fost adoptată Legea nr. 544

privind liberul acces la informaţiile de interes public, la a cărei elaborare au

fost avute în vedere atât legislaţia promovată de Uniunea Europeană şi

Consiliul Europei în acest domeniu (ex. Avizul Comisiei de la Veneţia asupra

libertăţii de expresie şi libertăţii de acces la informaţie), cât şi legile similare în

vigoare în ţările europene (Franţa, Marea Britanie, Finlanda, Italia).

Având în vedere dispoziţiile legale amintite anterior, înca din anul 2003

la Tribunalul Vrancea functioneaza un birou care se ocupa de implementarea

acestor dispozitii si de gestionarea in mod direct a acestei activitati. Din

punctul de vedere al resurselor umane, in cadrul Biroului de informare şi

relaţii publice al instantei activeaza un consilier pentru informare publică, care

începând cu anul 2007 îndeplineşte şi atribuţiile purtătorului de cuvânt.

Obiectivul general ale acestui birou îl reprezintă transmiterea

informaţiilor care privesc activităţile specifice unei instanţe de judecată sau

care rezultă din activităţile acesteia, indiferent de suportul ori de forma sau de

modul de exprimare a informaţiei, dar între competentele sale se înscriu şi

cele care rezultă din aplicarea OG nr.27/2002 privind reglementarea activităţii

de soluţionare a petiţiilor ori din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea CSM nr.387/2005, cu

modificările şi completările ulterioare.

La Tribunalul Vrancea, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii

publice se asigură legătura instanţei cu publicul şi cu mass-media, activităţi

care le includ şi pe cele privitoare la recepţionarea solicitărilor de informaţii de




Page 84

interes public sau a petiţiilor, analizarea şi verificarea aspectelor sesizate,

conceperea, redactarea ori transmiterea răspunsurilor către persoanele care

s-au adresat instanţei. Accesul la informaţiile de interes public este asigurat şi

prin alte modalităţi, între care afişarea la sediul instanţei a unor materiale cu

caracter informativ, prin publicarea unor asemenea date pe site-ul instanţei

sau prin furnizarea nemijlocită a informaţiilor solicitate.

De asemenea, informaţiile de importanţă generală sunt aduse la

cunoştinţă prin intermediul mass-mediei, iar campaniile de informare derulate

prin intermediul acestui birou contribuie şi ele la realizarea obiectivelor de

informare promptă, corectă şi completă a opiniei publice cu privire la

activitatea sistemului judiciar sau a instanţei.

Date suplimentare referitoare la activitatea Biroului, la relaţia cu mass-

media sau programele destinate cetăţenilor derulate pe parcursul anului 2012

sunt cuprinse în capitolele referitoare la raporturile dintre instanţa si celelalte

instituţii si organisme.

Pe de altă parte, ca şi în anii anteriori, în anul de referinţă întregul

personal al instanţei (judecători şi grefieri) şi-au îndeplinit obligaţia legală de

completare şi înaintare a declaraţiilor de avere şi de interese, acestea fiind

ulterior publicate .

De asemenea, au fost puse în aplicare dispozitiile legale introduse prin

modificările aduse Regulamentului de ordine interioara al instantelor

judecatoresti (Hotărârea nr.515/2012 a Plenului C.S.M.) in ceea ce priveste

publicarea pe pagina de internet destinata Tribunalului Vrancea, de pe

Portalul instantelor de judecata, a compunerii completelor de judecata la

aceasta instanta, precum si a datelor referitoare la cariera magistratilor.




Page 85

În altă ordine de idei, la nivelul Tribunalului Vrancea s-au aplicat

dispoziţiile art.95 alin.10 din R.O.I., astfel cum au fost modificate prin aceeaşi

Hotărâre a Plenului C.S.M., respectiv în ceea ce priveşte depunerea la

dosarul cauzei a încheierilor şi proceselor verbale întocmite în procedura

repartizării aleatorie a cauzelor, inclusiv în situaţiile de modificare a

compunerii completelor, cât şi a hotărârilor Colegiului de conducere de

modificare a acestor compuneri.

Toate acestea sunt de natură să ducă la asigurarea unui grad ridicat de

transparenţă la nivelul instanţei.




Page 86

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANTEI IN CONSOLIDAREA SPATIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE SI JUSTITIE AL UNIUNII

EUROPENE

Magistratii instantelor din Vrancea, cu ocazia solutionarii cauzelor

deduse judecatii au facut aplicarea dispozitiilor hotararilor CEDO , precum

si a principiilor dreptului comunitar , astfel cum au fost consacrate acestea

in Tratatul de la Nisa si dezvoltate in jurisprudenta Curtii de Justitie a

Comunitatilor Europene.

In acest mod, alaturi de celelalte instante din tara, Tribunalul Vrancea si

judecatoriile arondate au contribuit la consolidarea spatiului de libertate,

securitate si justitie al Uniunii Europene.

A. Conven ţia European ă a Drepturilor Omului a fost ratificată de

către România prin Legea nr. 30/1994 publicată în M. Of. nr. 135/1994 şi

este un act internaţional ce face parte conform potrivit art. 11 alin. 2 din

Constituţia României din dreptul intern. Mai mult, în temeiul art. 20 alin. 2 din

legea fundamentală, dacă există neconcordanţe între actele internaţionale la

care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările

internaţionale. Prin urmare, nu numai Convenţia dar şi jurisprudenţa Curţii

Europene, indiferent de statul care a fost parte în respectiva speţă, se impun

judecătorului român, judecător care are obligaţia de a face aplicarea directă

şi prioritară a acesteia faţă de dreptul intern în cursul soluţionării cauzelor, în

cazul existenţei unor neconcordanţe.




Page 87

Chiar Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 81/1994,

publicată în Monitorul Oficial nr. 14/1995 a subliniat că deciziile de speţă

pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului se impun în virtutea

art. 20 alin. 1 din Constituţia României şi au prioritate în temeiul alin. 2 din

acelaşi text.

Această observaţie este reluată de Curtea Constituţională şi în

Decizia nr. 349/2001 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 240/2002

în care se subliniază că în urma ratificării de către România a Convenţiei

pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în

conformitate cu prevederile art. 11 şi 20 din Constituţie, această convenţie a

devenit parte a dreptului intern, se impune ca în examinarea cauzei cu care

Curtea Constituţională a fost învestită, să se aibă în vedere prevederile sale,

precum şi practica jurisdicţională a Curţii europene a drepturilor omului în

aplicarea şi interpretarea convenţiei menţionate.

● Astfel, în cauzele penale, se apreciază în continuare de la caz la caz

dacă se impune reţinerea în conţinutul pedepsei accesorii, aplicată pe lângă

pedeapsa principală a închisorii, a interzicerii drepturilor părinteşti (art.8), faţă

de hotărârea pronunţată în cauza Sabău şi Pârcălab contra României.

În cauza Sabău şi Pîrcălab contra României s-a reţinut că încălcarea

drepturilor părinteşti faţă de acesta reprezintă o ingerinţă în dreptul său la

respectarea vieţii familiale, ingerinţă prevăzută de lege însă neurmărind un

scop legitim. Curtea a realizat un raţionament indestructibil pornind de la

faptul că interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial şi că doar un

comportament deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie

privată de drepturile sale părinteşti în interesul superior al copilului. Curtea a

mai reţinut că infracţiunea ce a determinat condamnarea era absolut




Page 88

independentă de aspectele legate de autoritatea părintească şi că

reclamantului nu i se reproşase nici o clipă absenţa îngrijirilor copiilor sau rele

tratamente aplicate acestora.

S-a concluzionat în sensul că retragerea absolută şi prin efectul legii a

drepturilor părinteşti nu corespunde unei necesităţi primordiale privind

interesele primordiale legate de interesele copilului, neurmărind deci un scop

legitim.

● Jurisprudenţa Curţii nu s-a oprit însă doar la interzicerea drepturilor

părinteşti (ce trebuia evident interpretată în sens larg, înglobând şi dreptul de

a fi tutore), ci a mers mai departe în cauza Hirst împotriva Marii Britanii în

care s-a reamintit că în ciuda marjei largi de apreciere a statelor cu privire la

reglementarea unor sancţiuni şi aplicarea lor, Curtea este abilitată să

determine dacă sunt îndeplinite cerinţele Convenţiei şi ale Protocoalelor

adiţionale de către state în speţele date. În concret, s-a ridicat problema

interzicerii drepturilor electorale ca pedeapsă accesorie prin raportare la

articolul 3 Protocolul nr. 1.

Cu alte cuvinte, Curtea a statuat în sensul că restrângerea unor

drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate

democratică, iar măsura este proporţională cu situaţia care a determinat-o, să

fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei

dreptului sau a libertăţii.

Curtea a precizat în această speţă că scopul urmărit de stat în

reglementarea ca atare a acestei pedepse poate fi catalogat drept legitim

având în vedere politica penală adoptată de statul în cauză şi necesitatea

respectării liniilor sale fundamentale. Totuşi, s-a apreciat că nu poate fi

primită o interdicţie absolută de a vota pentru orice condamnat, independent




Page 89

de o analiză a circumstanţelor concrete ale speţei, o abordare distinctă

depăşind limitele unei măsuri proporţionale cu scopul urmărit. S-a reiterat

principiul conform căruia intervenţia „de iure” a unei atare sancţiuni nu poate

fi primită, pornind tocmai de la caracterul pronunţat constrângător al măsurii

în cauză.

Reluând cele scrise în paragrafele anterioare, putem observa tendinţa

clară a Curţii de la Strasbourg de a pune la îndoială justeţea unui sistem care

impune aplicabilitatea directă şi de drept, fără o posibilitate pentru magistrat

de a cenzura aplicarea pedepselor accesorii.

În concret , cele două cauze amintite, deşi direct obligatorii în dreptul

intern, au realizat o transformare parţială a practicii Tribunalului Vrancea cu

privire la aplicarea pedepselor accesorii. Controversa iscată se impunea a fi

soluţionată de către legiuitor, care a decis să iasă din pasivitate în anul 2006,

când a modificat dispoziţiile art. 71 Cod penal.

Comparând textul de după modificare cu cel anterior se poate observa

că legiuitorul a creat un regim distinct pentru interzicerea drepturilor

părinteşti, mergând pe linia trasată în cauza Sabou şi Pîrcălab, însă a păstrat

interzicerea de drept pentru celelalte drepturi înscrise în art. 64 C.p.

Confirmarea celor susţinute în paragrafele anterioare a venit din

perpetuarea practicii neunitare la nivelul instanţelor judecătoreşti, o parte din

ce în ce mai consistentă a magistraţilor neglijând, însă, parţial textul art.71

alin.1 şi 2 Cod penal şi făcând aplicarea directă a Convenţiei şi a

jurisprudenţei sale.

● Pe de altă parte, au fost avute în vedere de către judecători hotărârile

CEDO în care s-a constatat o încălcare a dispoziţiilor art.6, 10, cât şi a

dispoziţiilor prevăzute de art.1 din Protocolul 1 adiţional la CEDO.




Page 90

Ne referim la asigurarea unui proces echitabil şi soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil (art.6), respectarea dreptului la libertate de

exprimare (art. 10) şi a dreptului de proprietate (art.1 din Protocolul 1).

În mod curent, Tribunalul Vrancea si judecatoriile din circumscriptia sa

au aplicat direct prevederile art 6 paragraful 1 din Convenţie referitoare la

accesul liber la justiţie, evitându-se pronunţarea unor soluţii de repingere ca

inadmisibile a cererilor părţilor (Brumărescu contra României, Canciovici

contra României, Mosneanu contra României s.a.).

S-a avut în vedere, de exemplu, în ceea ce priveşte asigurarea

dreptului la un proces echitabil, că CEDO sancţionează respingerea

nejustificată şi nemotivată a administrării unei probe şi nu neadministrarea ei

în sine, tocmai pentru a da posibilitatea părţii să-şi formuleze apărările.

Pe de altă parte, s-a făcut referire la garanţiile oferite de art.6 alin.1 din

CEDO, printre care şi dreptul de a pune în executare o hotărâre

judecătorească, astfel încât acest drept să nu rămână „iluzoriu”.

În acest sens, au fost invocate cauza Dimitrios Georgiadis c.Greciei,

cauza Antonakopoulos, Vortsela et Antonakopoulos c.Greciei.

Tot în legătură cu respectarea dreptului la un proces echitabil s-a pus

în practică interpretarea dată de CEDO în ce priveşte accesul la justiţie a

persoanelor cu venituri reduse. În această materie Curtea a statuat că

instanţele naţionale pot stabili obligativitatea pentru reclamanţi a achitării unor

taxe de timbru, chiar şi la valoarea bunului în litigiu „pentru a restrictiona

formularea de cereri cu rea-credinţă şi pentru asigurarea bugetului justiţiei”

(cauza Iorga c.România, cauza Rusen contra România, cauza Weissman

contra România), însă aceasta (taxa de timbru) să fie proportională cu scopul

vizat.




Page 91

● Jurisprundenţa CEDO a fost avută în vedere şi în ceea ce priveşte

respectarea drepturilor părinteşti (art.8 din Convenţie).

Astfel, în cauza Elsholtz contra Germania s-a reţinut că pentru un

părinte şi copilul său, a fi împreună reprezintă un element fundamental al

vieţii de familie, chiar dacă relaţia dintre părinţi s-a rupt, iar măsurile interne

(cum ar fi hotărârea judecătorească) care îi împiedică să facă acest lucru, ar

constitui o ingerinţă în dreptul protejat de art.8 al CEDO.

De asemenea, CEDO a reţinut în mod constant că, părintele are dreptul

de a beneficia de măsuri adecvate pentru a fi alături de copilul său, iar

autorităţile naţionale au obligaţia să dispună aceste măsuri.

Tot Curtea a subliniat că instanţele judecătoreşti trebuie să ţină seama

şi de dreptul persoanelor cărora nu le-a fost încredinţat copilul spre creştere

şi educare, cât şi de interesul superior al acestuia, în considerarea art.8 din

CEDO (cauza Ignaccolo - Zenide c.România si cauza Laforgue contra

România).

● Judecătorii de la această instanţă, au luat în considerare la

soluţionarea cauzelor în materie contravenţională, hotărârile CEDO privind

cauza Anghel contra României, precum şi cauza Özturk contra Germaniei.

Astfel, în această materie, trebuie să se facă abstracţie de dispoziţiile

art. 1169 Cod civil, realizându-se o veritabilă inversare a sarcinii probei. În

acest context, intimatul – organul constatator are obligaţia de a ieşi din poziţia

pur pasivă a celui chemat în judecată şi de a se dovedi legalitatea şi

temeinicia procesului verbal contestat. De asemenea, judecătorul analizează

cauza fără a porni de la prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului

verbal.




Page 92

● Tot în lumina deciziile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, Tribunalul Vrancea a făcut şi aplicarea hotărârilor Salabiaku vs.

Franţa din 7.10.1998 şi Blug vs.Austria din 3.02.2005 în sensul că aplicarea

unor prezumţii de fapt sau de drept nu este imcompatibilă în sine cu

dispoziţiile art.6 paragraful 2 din CEDO, referitoare la prezumţia de

nevinovăţie sub aspectul sarcinii probei, fiind esenţială respectarea de către

state a principiului proporţionalităţii între mijloacele folosite şi scopul legitim

urmărit prin respectarea acestor prezumţii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat, în materie penală,

alte patru condamnări care privesc România, respectiv în cauzele: Micu c/

România, Baldovin c/România, Rupa c/ România nr. 2 şi Cornelia Popa c/

România, relevante fiind primele trei cauze, deoarece ultima avut ca obiect

infracţiunea de calomnie prin presă, care, în prezent, este dezincriminată.

Cauzele menţionate ridică probleme care trebuie avute în vedere de

către instanţele naţionale atât în procedura generală de judecată - spre

exemplu, cu privire la respectarea dreptului la apărare, a limitelor în care se

efectuează expertizele medico-legale etc. – cât şi în proceduri speciale, cum

este cea reglementată de art. 278 ind. 1 C.pr.pen., în care instanţa trebuie să

conducă o activitate laborioasă de aflare a adevărului, fără a se limita la

aspectele probatorii sau la soluţiile enunţate legislativ, dacă aceasta ar

conduce la menţinerea unei soluţii fundamentate pe probe incomplete sau

contradictorii.

- Aşadar, în cauza Micu c/România Curtea a constatat încălcat articolul

3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte condiţiile

de detenţie îndurate de reclamant în penitenciarele Bucureşti-Jilava şi

Bucureşti-Rahova, unde acesta a suferit, din cauza supraaglomerării celulelor

în care a fost închis, de o lipsă cronică de spaţiu personal, de condiţii de




Page 93

igienă deplorabile, lipsa accesului la apă curentă, murdăria saltelelor şi

prezenţa unor paraziţi, aceste aspecte, combinate cu durata relativ mare a

detenţiei – de peste 4 ani – conducând Curtea la concluzia încălcării dreptului

la a nu fi suspus unui tratament degradant.

De asemenea, în aceeaşi cauză, Curtea a reiterat importanţa epuizării

căilor de atac interne, respectiv a celei reglementate de art. 278 ind. 1

C.pr.pen., când se contestă pretinse rele tratamente aplicate de organele de

poliţie, cu ocazia investigaţiilor efectuate, iar în plângerea penală formulată a

fost dispusă o soluţie de neurmărire penală.

Mai mult, tot în această cauză, Curtea a respins ca vădit neîntemeiată

susţinerea reclamantului că există o încălcare a dreptului la apărare în cazul

în care, deşi Parchetul încercase contactarea apărătorului ales, timp de 3

ore, pentru a fi prezent la audierea inculpatului, nu se reuşise luarea legăturii

cu acesta, fiind desemnat un apărător din oficiu, cu privire la care inculpatul

nu s-a plâns că ar fi desfăşurat o apărare inefectivă, semnând actele de

urmărire penală efectuate.

- În cauza Baldovin c/România, Curtea a constatat că este încălcat

articolul 2 al Convenţiei, referitor la protejarea dreptului la viaţă, sub aspect

procedural, atunci când actele premergătoare de cercetare penală efectuate

au fost incomplete şi insuficiente, nepermiţând instanţelor să ajungă la o

concluzie clară cu privire la chestiunea dacă decesul unui nou-născut a fost

sau nu cauzat de o eroare medicală, iar legislaţia internă este şi ea deficitară

în sensul că, după emiterea avizului Institutului Naţional de Medicină Legală

"Mina Minovici", nu se mai poate realiza o expertiză nouă sau un supliment

de expertiză, chiar dacă avizul acestuia nu este clar şi nici complet.

Abordarea instanţei de recurs, în procedura reglementată de art. 278

ind. 1 C.pr.pen., care a statuat, în sensul normelor în vigoare, că nu mai este




Page 94

posibil un nou act de expertiză medico-legală a fost calificat de către Curtea

ca fiind complet contrară obligaţiei procedurale incluse implicit în art. 2 din

Convenţie, care impune tocmai autorităţilor naţionale să ia măsuri pentru a

asigura obţinerea de probe care să ofere un raport complet şi precis privind

faptele şi o analiză obiectivă a constatărilor clinice, în special a cauzei

decesului. Având în vedere avizele contradictorii emise de diversele instituţii

de medicină legală, precum şi modul foarte laconic în care Comisia

superioară s-a limitat, în ultimă instanţă, la avizarea unor concluzii anterioare,

o nouă expertiză sau un supliment de expertiză ar fi fost util pentru

clarificarea aspectelor cauzei (respectiv dacă nerespectarea de către medicul

de gardă a recomandării medicului ginecolog al reclamantei, pentru naştere

prin cezariană, fusese decisivă sau nu pentru decesul nou-născutei).

- În cauza Rupa c/România nr. 2 , Curtea a constatat încălcat articolul 3

al Convenţiei, sub aspect procedural, întrucât ancheta desfăşurată de

organele judiciare, pentru clarificarea susţinerilor petentului (că fusese lovit,

cu ocazia audierii sale, de către poliţişti, chiar în biroul procurorului care îl

investiga pentru ultraj) nu fusese una efectivă, câtă vreme organele judiciare

începuseră târziu investigarea susţinerilor petentului, procurorul de caz nu

audiase petentul, nici martorii menţionaţi în raportul Comitetului Helsinki din

România, cu privire la acuzaţiile de rele tratamente, formulate de petent, deşi

procurorul avea obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a elucida

faptele.

În ceea ce priveşte afirmaţiile petentului, că nu ar fi beneficiat de un

drept la apărare efectiv, deoarece i s-a refuzat iniţial dreptul la apărare, cu

ocazia primelor declaraţii din faza actelor premergătoare şi i s-au desemnat

apărători din oficiu care nu au desfăşurat o apărare efectivă, Curtea, cu o

majoritate de 4 la 3, le-a respins ca nefondate, arătând că instanţele nu




Page 95

reţinuseră, în motivarea soluţiilor, declaraţiile date în absenţa unui avocat, ci

pe cele ulterioare, date în prezenţa unui apărător, iar inculpatul nu se

plânsese niciodată în faţa instanței de calitatea deficitară a apărării prestate

de avocaţii desemnaţi din oficiu, chiar în faţa instanţei fiind apărat de avocaţi

aleşi şi menţinând declaraţiile date în prezenţa apărătorilor desemnaţi din

oficiu.

B. În ceea ce priveşte aplicarea direct ă a dreptului comunitar de

către judecătorii acestei instanţe, înţelegem să facem câteva lămuriri:

Cadrul juridic intern care reglementează cooperarea judiciară cu statele

membre ale Uniunii Europene este reprezentat, cu precădere, de Legea nr.

302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală,

modificată şi completată prin Legea nr. 224/2006 republicată prin

L.222/28.10.2008, Legea nr. 58/2006 pentru ratificarea Acordului privind

cooperarea dintre România şi Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie

2005 şi pentru reglementarea unor măsuri referitoare la reprezentarea

României la Eurojust, în perioada ce precedă aderării şi după data aderării la

Uniunea Europeană – în materie penală şi Legea nr. 189/2003 privind

asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială, modificată şi

completată prin Legea nr. 44/2007 – în materie civilă. Acesta este completat

de convenţiile multilaterale care fac parte din acquis-ul comunitar şi de

regulamentele comunitare în materie civilă şi comercială, precum şi de

Tratatul de Aderare a României (şi Bulgariei) la Uniunea Europeană, în baza

căruia ţara noastră a devenit parte la o serie de convenţii şi protocoale în

domeniul cooperării judiciare.




Page 96

Autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare

internaţionale, în materie penală şi civilă este Direcţia Drept Internaţional şi

Tratate din Ministerul Justiţiei.

Cooperarea judiciar ă interna ţional ă în materie civil ă

Începând cu 1 ianuarie 2007, momentul aderării României la U.E.,

cooperarea judiciară în materie civilă se desfăşoară, în principiu, direct între

autorităţile judiciare competente pentru identificarea cărora se utilizează

Atlasul Judiciar European, publicat pe site-ul Reţelei Judiciare Europene de

Cooperare în materie civilă şi comercială.

Pe plan intern, legea cadru în domeniul cooperării judiciare

internaţionale este Legea nr. 189/2003 privind asistenţa judiciară

internaţională în materie civilă şi comercială elaborată în concordanţă cu cele

mai noi instrumente comunitare care reglementează condiţiile în care se

efectuează comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în şi din

străinătate, obţinerea de probe prin comisii rogatorii internaţionale, obţinerea

de informaţii asupra dreptului străin şi accesul la justiţie al străinului.

Modificările şi completările aduse Legii nr.189/ 2003 prin Legea nr.44/2007

permit aplicarea instrumentelor comunitare în domeniu.

De menţionat că începând cu data de 1.01.2009 a intrat în vigoare

Regulamentul(CE) nr.861/2007 al Parlamentului şi al Consiliului prin care s-a

instituit o procedură europeană cu privire la cererile cu valoare redusă( sub

2.000 Euro), textul Regulamentului şi formularele în limba română putând fi

accesate pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei www.just.ro.

De asemenea, instanţa noastră a sesizat alte instanţe europene

(ex.Italia) cu cereri de comisie rogatorie internaţională, fără a se înregistra pe

rolul Tribunalului Vrancea astfel de cereri.




Page 97

Pe de altă parte, pe rolul Secţiei I civilă s-au înregistrat 19 cereri de

exequator (în materie de minori şi familie), iar pe rolul Secţiei a II-a civilă – 2

astfel de cereri, în litigii profesionişti. Secţia penală a fost sesizată cu o cerere

de recunoaştere hotărâre străină.

Referitor la cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi

comercială cu SUA şi Canada, state ce nu aparţin spaţiului Uniunii Europene,

la sfârşitul anului 2009 s-au comunicat instanţelor române noile taxe de

timbru ce urmează a fi achitate pentru comunicarea actelor de procedură,

conform Convenţiei privind comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi

extrajudiciare în materie civilă sau comercială, Haga 1965, la care România a

aderat prin Legea nr.124/2004.

Astfel, pentru comunicarea actelor în Canada prin intermediul

autorităţilor centrale se plăteşte în avans suma de 50 dolari canadieni şi în

SUA, 95 dolari.

A fost pus la dispoziţia instanţelor un site, respectiv site-ul Conferinţei

de Drept Internaţional Privat de la Haga unde se găsesc toate informaţiile

necesare comunicării de acte judiciare în străinătate, pentru a fi folosit de

către judecătorii desemnaţi cu efectuarea unor astfel de lucrări.

Cooperarea judiciar ă interna ţional ă în materie penal ă

România a transpus în dreptul intern, prin Legea nr.302/2004 privind

cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi

completată prin Legea nr.224/2006, decizia - cadru nr.584/JAI din 13 iunie

2002 a Consiliului privind mandatul european de arestare şi procedurile de

predare între statele membre ale Uniunii Europene – prima măsură concretă

în domeniul cooperării judiciare în materie penală între statele membre ale

Uniunii Europene în aplicarea principiului recunoaşterii reciproce, Convenţia




Page 98

UE din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară în materie penală între statele

membre ale U.E şi Protocolul la aceasta din 16 octombrie 2001, Convenţia

din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie

1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune şi alte

norme relevante pentru cooperarea judiciară în materie penală cu statele

membre U.E.

Prin modificarea Legii 302/2004, prin Legea 222/2008 s-a asigurat

transpunerea unor noi decizii-cadru ale Consiliului bazate pe principiul

recunoaşerii reciproce a hotărârilor.

Este vorba de următoarele decizii cadru: Decizia cadru

nr.2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind executarea în UE a

ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau probelor, Decizia Cadru

nr.2005/214/JAI a Consiliului din 24.02.2005 privind aplicarea principiului

recunoaşterii reciproce a sancţiunilor financiare şi Decizia Cadru

nr.2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului

recunoaşterii reciproce la ordinele de confiscare.

De asemenea, prin modificările aduse Legii 302/2004, s-a îmbunătăţit

cadrul legislativ în materia mandatului european de arestare şi s-au eliminat

unele neconcordanţe legislative în materia extrădării.

Legat de cooperarea judiciară în materie penală, instituţiile

reglementate de Legea 302/2004 aşa cum a fost modificată prin Legea

224/2006 şi ulterior, prin Legea 222/2008, oferă posibilitatea evitării

procedurilor lungi şi adesea anevoioase, mai ales în materia executării

penale şi a comunicării actelor de procedură.

Pentru punerea în executare a mandatelor emise de Tribunalul

Vrancea, în baza hotărârilor penale definitive de condamnare la pedeapsa

închisorii, la Biroul penal al instanţei au fost emise 6 de mandate de urmărire




Page 99

internaţională, instanţa fiind sesizată cu o cerere de extrădare, în prezent

soluţionată.

De la 1 ianuarie 2012, pentru persoanele localizate pe teritoriul

celorlalte state membre ale U.E. au fost emise 6 mandate europene de

arestare, din care nu s-a executat niciunul.

Neîndoielnic, mandatul european de arestare este instrumentul juridic

oportun, care simplifică procedura de punere în executare a pedepselor cu

închisoarea pentru condamnaţii care nu se mai află pe teritoriul României.

Acesta asigură finalitatea actului de justiţie în materie penală şi pe de altă

parte, contribuie la păstrarea relaţiilor cu celelalte state membre ale U.E.,

întrucât în acest mod, România garantează că gestionează fenomenul

infracţional.

Biroul penal al Tribunalului Vrancea a avut în această perspectivă relaţii

de bună colaborare cu Biroul Naţional Interpol, cu Ministerul Justiţiei, cu

magistraţii de legătură, în special cu cei din Italia, a răspuns operativ

relaţiilor solicitate şi a făcut demersurile pentru executarea mandatelor emise.




Page 100

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU

SOCIETATEA CIVILA

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii .

Raporturile instantei cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au

desfasurat in general in parametri normali, neexistand sincope in

comunicarea la nivel institutional. Marea majoritate a activitatilor comune s-au

desfasurat la nivelul directiilor si servicilor C.S.M., in plus Tribunalul Vrancea

si instantele din circumscriptia sa fiind supuse la mai multe controale

inopinante ale Inspectiei Judiciare pe diferite sesizari individuale.

Raporturile cu Parchetul de pe langa Tribunalul Vra ncea.

Raporturile cu Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, precum si cu

parchetele de pe langa judecatorii s-au desfasurat in conditii foarte bune,

neexistand dificultati importante in colaborarea profesionala.

Raporturile cu baroul de avoca ţi, colegiile consilierilor juridici

precum şi cu exper ţii judiciari

În cazul relaţiei cu barourile de avocaţi apreciem că aceasta s-a

încadrat în limite normale, calificată drept o relaţie de colaborare reală şi

eficientă, în sensul soluţionării cu celeritate a diverselor cereri şi sesizări

adresate la şi de la instanţă.




Page 101

Cât priveşte corpul experţilor, aceştia au răspuns în general în termen

solicitărilor instanţei pentru activitatea de judecată, existând însă unele

probleme, cauzate de numărul redus al acestora, în special al experţilor topo

şi silvicultură, ceea ce a condus la întârzierea în soluţionarea unor dosare.

Este de remarcat faptul că, din discuţiile purtate cu ambele categorii,

rezultă că sunt dispuşi la o bună colaborare, urmând ca în viitor cu ocazia

unor întâlniri să se stabilească o serie de măsuri pentru înlăturarea acestor

neajunsuri.

Raporturile cu mass-media

Raporturile cu mass-media, au fost marcate, pe parcursul anului 2012,

de adoptarea unui nou ghid de colaborare, care a fost implementat la nivelul

intregului sistem juridic, si implicit la Tribunalul Vrancea. Noile reguli au fost

diseminate in randul jurnalistilor, atat printr-o informare de ansamblu, cat si

prin discutii punctuale cu diferiti reprezentanti ai institutiilor de presa. Desi

unele reguli sunt considerate a fi criticabile de catre jurnalistii cu care

colaboreaza in mod frecvent instanta noastra, dispozitiile “Ghidului privind

relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media” au fost aplicate si

trebuie sa fie respectate de catre toti subiectii implicati in activitatea de

informare publica.

S-a constatat pe parcursul anului ce tocmai a trecut ramanerea la nivel

ridicat a interesului mass-media din Vrancea pentru activitatea de judecata.

Numarul aproximativ al articolelor publicate de presa scrisa locala a fost de

1350, situatie comparabila cu cea din anii precedenti si care confirma

importanta deosebita care se acorda acestui domeniu. Trebuie mentionat ca

monitorizarea s-a facut doar pe baza editiilor electronice ale cotidienelor

locale, care nu cuprind toate articolele ce sunt publicate in editia print.




Page 102

Dinamic a artic ole public ate de mas s -media

loc ala

728841

12941213

1093

14441352

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Bineinteles, aceasta situatie nu ar fi fost posibila fara respectarea unor

valori ce implica transparenta, acces liber la informatiile de interes public, dar

si protejarea datelor cu caracter personal. Astfel, Biroul de informare si relatii

publice din cadrul Tribunalului Vrancea a transmis catre mass-media 16

anunturi, comunicate, drepturi la replica sau precizari, care au fost reflectate

in 98 de articole, iar purtatorul de cuvant al instantei a dat 20 de declaratii

pentru televiziune si radio. De asemenea, 61 de articole publicate de presa

scrisa au cuprins declaratii ale conducerii instantei si ale purtatorului de

cuvant, iar 164 de articole au cuprins date furnizate in mod oficial de

reprezentantii instantei. Intre acestea, si cele aproximativ 150 de pronuntari

care au fost furnizate reprezentantilor mass-media.

Subiectele cu incidenta cea mai mare in cadrul materialelor jurnalistice

supuse observatiei au fost cele referitoare la modul in care au fost solutionate

unele cauze (754) sau cele care faceau referire la cursul judecatii unor cauze

(178). Dar jurnalistii vranceni si-au informat cititorii sau ascultatorii si despre

diverse aspecte circumscrise domeniului resurselor umane sau despre




Page 103

atributiile ce incumba Tribunalului Vrancea in organizarea alegerilor locale,

parlamentare sau a referendumului, potrivit legislatiei in vigoare. O situatie

care reflecta mai fidel varietatea si poderea subiectelor abordate in articolele

publicate de presa scrisa locala reiese din graficul urmator :

In marea majoritate a cazurilor, in articolele publicate in anul 2012 s-a

facut referire la activitatea Tribunalului Vrancea (910), activitatea Judecatoriei

Focsani fiind prezentata in 390 de materiale jurnalistice. Judecatoriile Adjud

si Panciu au o expunere destul de redusa in presa, aceasta si datorita

faptului ca nu exista institutii de presa care sa-si desfasoare activitatea la

nivelul localitatilor in care isi au sediul. Graficul urmator reflecta aceasta

situatie :




Page 104

Pe parcursul anului precedent, la Tribunalul Vrancea au solicitat si au

primit acreditare 11 jurnalisti, de la 6 institutii de presa. Nu a fost inregistrat

niciun caz de retragere a acreditarii. Numarul de articole publicate de fiecare

institutie de presa se prezinta astfel:

Raporturile cu organisme interna ţionale

Pe parcursul anului

2012, instanta noastra a

reluat colaborarea cu

instanta din orasul olandez ’s-Hertogenbosch.

Astfel, in perioada 18 – 20 septembrie Tribunalul Vrancea a fost gazda

delegatiei olandeze, din care au facut parte 2 membre ale consilului de

conducere al respectivei instante (dna Judecator Tanja Dompeling si dna

Manager economic Katinka Knoop), precum si o reprezentanta a

Departamentului de relatii publice (dna Consilier Ilse Westenenk). Schimbul




Page 105

de experienta a vizat in special aspecte referitoare la activitatea economico-

finanaciara a celor doua instante, organizarea diferitelor departamente in

cadrul instantelor din cele doua sisteme judiciare, dar si programe si activitati

de informare si pregatire, promovate atat in beneficiul personalului

instantelor, cat si cele organizate in beneficiul comunitatii.

Pe parcursul anului 2011, Tribunalul Vrancea a colaborat cu Consiliul

Europei – Comisia Europeana pentru Eficientizarea Justitiei (in continuare

CEPEJ) in vederea organizarii unei sesiuni de informare referitoare la

modalitatea de realizare a unor sondaje de opinie privind nivelul de satisfactie

in randul beneficiarilor si colaboratorilor instantelor de judecata. Avand drept

obiectiv final imbunatatirea calitatii actului de justitie si stabilirea unor

indicatori de performanta, plecand de la sondarea beneficiarilor acestui

serviciu public, respectiva activitate a fost apreciata ca fiind utila pentru

optimizarea activitatii.

În cursul anului anului 2012, raporturile de

colaborare cu Consiliul Europei – Comisia

Europeana pentru Eficientizarea Justitiei , au

continuat, concretizandu-se sub forma unei

invitatii adresate unui reprezentant al instantei pentru a tine un discurs in

cadrul manifestarilor organizate pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a

acestei organizatii. Urmare a acestui fapt, purtatorul de cuvant al Tribunalului

Vrancea a prezentat in cadrul celei de-a 20-a sedinte plenare a CEPEJ, care

a avut loc la Strasbourg in perioada 6 – 7 decembrie 2012, un material

despre modul in care a fost organizat un sondaj de opinie in randul

justitiabililor avand drept suport tehnic un material elaborat de CEPEJ in




Page 106

acest scop - Manual pentru realizarea de anchete asupra gradului de

satisfactie a utilizatorilor tribunalelor din statele membre ale Consiliului

Europei.

Raporturile cu justitiabilii

Raporturile cu justitiabilii trebuie evaluate avand in vedere faptul ca

instanţele de judecata administrează un serviciu public extrem de specializat,

supra-normativizat şi în care, în mod tradiţional, cetăţeanul este văzut ca

subiect de administrare (“obiectul” proceselor judiciare, învinuit, inculpat,

reclamant s.a.).

Deşi beneficiază de anumite drepturi, obligaţiile acestuia sunt mai

importante şi mai clar definite, iar relaţia instanţă – cetăţean este una inegală

şi autoritară.

Cu toate acestea, se poate constata o creştere a preocupării din partea

instanţelor pentru transparentizarea activităţii desfăşurate, dar şi preocuparea

justiţiabililor pentru exercitarea drepturilor recunoscute de diverse acte

normative. Intre acestea si dreptul de petitionare. In anul 2012 s-a inregistrat

o scadere a numarului petitiilor si a memoriilor adresate instantei, comparativ

cu anii precedenti (in anul 2012 au fost inregistrate 58 de petitii, ceea ce

reprezinta o scadere de aproximativ 50% fata de anii anteriori - in anul 2010

au fost inregistrate 131 de petitii, iar in anul 2011 au fost inregistrate 102

petitii). Acest fapt poate fi apreciat drept unul pozitiv, avand in vedere ca

obiectul petitiilor privea in special aspecte legate de activitatea de judecata

(hotarari, desfasurarea judecatii, activitatea judecatorilor sau a personalului

auxiliar) sau solicitarea unor copii de pe hotarari. Putem concluziona ca




Page 107

justitiabilii au inteles si ca recurg la parghiile legale pe care le au la dispozitie

pentru a-si realiza drepturile si interesele.

Măsurile de înlesnire a accesului justiţiabililor la informaţii au fost

concretizate, în anul 2012, sub forma facilităţilor din anii precedenţi - punct de

informare pe sala mare a instanţei, afişarea în locuri vizibile pentru public a

regulilor de conduită, punerea la dispoziţie a unor materiale informative,

panouri pentru o orientare mai lesnicioasă în instanţă, infochioscuri, dar au

fost organizate şi acţiuni cu caracter informativ. Astfel, Tribunalul Vrancea a

marcat Ziua Europeana a Justitiei Civile, punand la dispozitia celor interesati

diverse materiale informative pe teme de interes, circumscrise domeniului

juridic. Totodata, in acest an au fost organizate vizite la instanta – lucru

posibil datorita mutarii sediului instantei intr-un nou imobil, care prezinta

siguranta atat pentru cetateni, cat si pentru personal.

Se remarca totusi ramanerea la un nivel scazut a interesului manifestat

de justitiabili pentru obtinerea informatiilor de interes public. Dintre cele 33 de

solicitari care au fost inregistrate in baza de date aferenta, doar una a fost

adresata de o persoana fizica. Apreciem ca acest lucru poate avea mai multe

cauze – atat faptul ca datele de interes sunt disponibile in format electronic,

accesarea site-urilor instantei fiind uneori mai facila decat alta modalitate de

informare, cat si faptul ca datele care prezinta importanta le sunt aduse la

cunostinta de catre mass-media. Totodata, inscriem intre aceste cauze si

lipsa de interes pentru functionarea acestui serviciu public – justitia – dandu-

se dovada in randul cetatenilor de autosuficienta si multumire fata de datele

furnizate prin intermediul mass-media sau fata de cele care provin din alte

surse, dar care nu sunt intotdeauna exacte si care subliniaza doar anumite

aspecte ale activitatii unei instante de judecata. Consideram insa ca ar trebui

stimulat interesul persoanelor fizice pentru asemenea date pentru a se evita




Page 108

situatiile in care se motiveaza prin sintagma „nu am stiut” incalcarea unor

norme legale sau a unor reguli, atat in ceea ce priveste activitatea de

judecata, cat si in ceea ce priveste functionarea acestui serviciu public

destinat cetatenilor, dar si pentru evitarea insusirii opiniei altor persoane, fara

a se opina pe baza experientei proprii.

Indiferent de calitatea solicitantului, in toate cazurile s-a răspuns cu

celeritate cererilor şi s-au furnizat informaţiile solicitate care rezultau din

activitatea desfăşurată de instanţă, ceea ce se reflectă şi în faptul că nu au

existat reclamaţii administrative sau plângeri care ar fi putut fi formulate de

cei care ar fi considerat că dreptul de acces la informaţie le-a fost încălcat.

Trebuie mentionat insa ca la aceste cereri se adauga numeroase alte situatii

cand anumite informatii au fost furnizate in mod direct solicitantilor care au

vizitat Biroului de informare si relatii publice al instantei, cereri care nu sunt

incluse in numarul mentionat anterior.

Apreciem ca pe parcursul anului 2012, Biroul de informare si relatii

publice a fost vizitat de aproximativ 800 de persoane. Prezenta ridicata a

justitiabililor la acest compartiment al Tribunalului Vrancea se datoreaza si

faptului ca Judecatoria Focsani nu si-a organizat un birou de informare intr-o

zona publica, care sa fie semnalizat corespunzator, iar personalul acestei

instante, care are sediul in aceeasi cladire cu Tribunalul Vrancea, ofera

informatii incomplete despre coordonatele de contact ale compartimentului in

speta.

Toate activităţile desfăşurate de către Tribunalul Vrancea, pe parcursul

anului 2012, în raporturile cu publicul sau cu alte instituţii cu care colaborează

în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice, au urmărit respectarea strictă a

legislaţiei privitoare la protecţia persoanei cu privire la prelucrarea datelor cu

caracter personal. În cursul anului trecut, numerele de înregistrare în




Page 109

Registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal (nr.5228,

respectiv, 4883)., au fost înscrise pe actele emise de la Tribunalul Vrancea,

inclusiv pe citaţii.

Pe parcursul anului 2012, Tribunalul Vrancea nu a fost supus vreunei

proceduri de investigare exercitată de ANSPDCP, neexistând plângeri sau

sesizări din partea unor persoane ale căror date personale au făcut obiectul

vreunui transfer. Justiţiabilii sunt informaţi cu privire la calitatea de operator

de date cu caracter personal a instanţei şi li s-au adus la cunoştinţa, printr-un

material afişat în holul sediului nostru, drepturile recunoscute de legea mai

sus menţionata (între care dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie,

dreptul de opoziţie, dreptul de informare).

Raport de activitate al Serviciului de Proba ţiune de pe lâng ă

Tribunalul Vrancea pe anul 2012

Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea și-a derulat

activitatea în anul 2012, în cea mai mare parte a anului, cu un număr de 6

consilieri de probațiune și șeful serviciului, din luna noiembrie s-a alăturat

echipei cel de-al optulea membru care a fost pînă atunci în concediu pentru

creșterea și îngrijirea copilului. În schema de personal a serviciului de

probațiune este prevăzut și un post vacant de consilier de probațiune pentru

care, la sfârșitul anului trecut, s-a aprobat transferul unui inspector de

probațiune din Direcția de Probațiune. Pentru transferul pe respectivul post

au fost 3 solicitări. La evaluarea performanțelor profesionale pentru anul

2011, în luna februarie 2012, toți membrii serviciului de probațiune au obținut

calificativul ”Foarte bine”. În ceea ce privește specializarea echipei, aceasta

poate fi considerată relativ omogenă, în cadrul serviciului de probațiune




Page 110

regăsindu-se 4 dintre cele 5 specializări admise pentru a putea deveni

consilier de probațiune: asistență socială, psihologie, pedagogie și drept.

Mai jos redăm sintetic câteva dintre rezultatele obținute în anul 2012 în

derularea principalelor activități ale serviciului de probațiune, întocmirea

referatelor de evaluare la solicitarea instanțelor și parchetelor,

supravegeherea persoanelor condamnate încredințate de instanțele de

judecată serviciului de probațiune, asistența și consilierea persoanelor

condamnate, fie la cererea acestora, fie la hotărârea instanțelor; în graficele

de mai jos reflectându-se fidel aceste rezultate.

Pe întreg parcursul anului trecut, bilunar, doi consilieri de probațiune au

asigurat desfășurarea activității la Sediul Secundar Adjud unde au avut loc

întrevederi cu persoanele programate conform planului de supraveghere,

aflate în supravegherea serviciului de probaţiune care au domiciliul în

circumscripția Judecătoriei Adjud, s-a relaţionat de câte ori a fost nevoie cu

conducerea instanţei, parchetului, Poliției mun. Adjud și Primăriei Adjud. De

asemenea, la sediul secundar au avut loc unele întrevederi cu inculpații și

învinuiții pentru care Judecătoria Adjud sau Parchetul de pe lângă

Judecătoria Adjud au solicitat referate de evaluare.

În anul 2012, săptămânal serviciul de probațiune a asigurat participarea

unui consilier de probațiune la Comisia de liberare condiţionată din

Penitenciarul Focşani, conform Legii nr. 275/2006 privind executarea

pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului

penal şi Legii nr. 83 din 13 mai 2010 pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 275/2006. Participanţii din partea serviciului de probațiune au avut

intervenţii ori de cate ori situaţia a impus-o, atenţia îndreptându-se către

condiţiile/relaţiile din familia persoanei private de libertate şi perspectivele

ocuparii unui loc de muncă (pregatirea profesionala, calificarea/recalificarea




Page 111

sau discutarea altor detalii ce ţin de profesie şi loc de muncă) – în cazurile

propunerilor de liberare condiţionată.

Colaborarea cu partenerii în anul 2012 a fost una foarte bună, pe lângă

cei tradiționali (instanțele, parchetele, Inspectoratul de Poliție Județean

Vrancea, primăriile, Penitenciarul Focșani, Agenția Județeană de Ocupare a

Forței de Muncă Vrancea, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția

Copilului Vrancea, Inspectoratul Școlar Județean Vrancea, Centrul de

Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Vrancea, Crucea Roșie Vrancea)

au fost încheiate protocoale noi, în funcție de nevoile identificate la clienții

serviciului de probațiune, cu: Direcția pentru Sport și Tineret Vrancea, Centrul

Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea, Asociaţia

Ecologică“Proethos” Focşani, Asociaţia “Potpourri” Focşani.

În anul 2012 consilierii de probaţiune, din cadrul Serviciului de

Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, au întocmit un număr de 138

referate de evaluare din care 135 de persoane erau minore la data comiterii

infracţiunii iar un număr 3 de persoane erau majore.

98%

2%

Minori Majori




Page 112

Referitor la mediul de apartenenţă al persoanelor pentru care s-au

întocmit referate de evaluare în cursul anului 2012, 104 persoane locuiau în

mediul rural, în timp ce un număr de 34 de persoane proveneau din mediul

urban; prezentarea grafică şi procentuală după criteriul mai sus menţionat

fiind următoarea:

La solicitarea organelor de urmărire penală, în temeiul art. 482 C.p.p. şi

al art. 11 alin. 1 lit. d) din O.G. nr. 92/2000, Serviciul de Probaţiune de pe

lângă Tribunalul Vrancea a alcătuit în cursul anului 2012 un număr de 85 de

referate de evaluare.

Distribuţia procentuală a acestor solicitări a fost următoarea:

25%

75%

Urban Rural

1%

78%

1%

20%

Parchet TribunalulVrancea = 1solicitare

ParchetJudec ătoriaFocşani = 65solicit ări

ParchetJudec ătoriaRâmnicu S ărat = 1solicitare

ParchetJudec ătoria Adjud =17 solicit ări




Page 113

În ceea ce priveşte activitatea de întocmire a referatelor de evaluare

solicitate de către instanţa de judecată, precizăm că Serviciul de Probaţiune

de pe lângă Tribunalul Vrancea a alcătuit un număr de 53 de referate.

Situaţia referatelor întocmite de serviciul de probaţiune, la solicitarea

instanţei de judecată, se prezintă grafic astfel:

61%

27%

6% 2% 2% 2%

Judec ătoria Foc şani = 30solicit ăriJudec ătoria Panciu = 13solicit ăriJudec ătoria Adjud = 3solicit ăriJudec ătoria Bac ău = 1solicitareJudec ătoria Cluj Napoca= 1 solicit ări Tribunalul Vrancea = 1solicit ări

În Vrancea, de-a lungul timpului, s-a observat că numărul referatelor de

evaluare întocmite de către serviciul de probaţiune a variat. Dacă primele

referate de evaluare au fost întocmite la solicitarea instanţei de judecată de

către angajaţii Centrului Experimental de Probaţiune Focşani, şi acestea au

fost într-un număr redus, în timp numărul solicitărilor a crescut până la 428 de

referate în anul 2007 (an în care referatul de evaluare a devenit obligatoriu în

cazul minorilor), ulterior (odată cu modificarea art. 482 CPP) înregistrându-se

o scăderea a acestora. Evoluţia numărului de referate de evaluare întocmite

de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea se poate

observa din studierea graficului de mai jos.




Page 114

DINAMICA NUMĂRULUI DE REFERATE DE EVALUARE

În vederea întocmirii referatelor de evaluare, consilierii de probaţiune

obţin informaţiile necesare folosind diferite metode şi tehnici de lucru printre

care interviul direct, documentarea, observaţia, convorbirea, etc. În acest

sens, membrii echipei au derulat un număr de 855 de întrevederi directe de

tipul „faţă în faţă”, din care 130 cu învinuiţii/inculpaţii şi 725 cu alte persoane

resursă. Toate informaţiile astfel obţinute au oferit o imagine obiectivă asupra

a mediului social şi familial în care s-a dezvoltat, precum şi a factorilor care

au generat comportamentul său infracţional şi care pot inhiba/dezvolta o

conduită prosocială.

Din totalul de 2154 referate de evaluare întocmite de la înfiinţare şi

până la data de 31.12.2012, în situaţia unui număr de 238 persoane ( un

procent de 11%) instanţa de judecată a dispus suspendarea executării

pedepsei sub supravegherea serviciului de probaţiune (a se vedea graficul de

mai jos).

2216

36 116

239

204

245

428

196142

187 185

138

0

100

200

300

400

500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

NR. REFERATE




Page 115

Una dintre dimensiunile importante ale procesului de reintegrare

socială a persoanelor care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală

este supravegherea. Conform legislaţiei care reglementează activitatea

serviciilor de probaţiune (Ordonanţa nr. 92/2000 şi H.G. 1239/2000

republicată, coroborate cu prevederile Codului penal şi codului de Procedură

penală), supravegherea se referă la controlul pe care consilierul de

probaţiune îl exercită asupra conduitei persoanei supravegheate, în vederea

monitorizării modului în care aceasta respectă măsurile sau obligaţiile impuse

de către instanţa de judecată prin hotărârea judecătorească.

Procesul de supraveghere raportat la activitatea specifică a serviciului

de probaţiune poate fi înţeles ca o modalitate de executare a pedepsei cu

închisoarea prevăzută de codul penal, o activitate care constă în principal, în

supravegherea modului în care persoana sancţionată respectă măsurile şi

execută una sau mai multe din obligaţiile impuse de instanţa de judecată şi

249

623240

3340

3541

8887

05

122327

1831

2932

2129

20

16

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2001

2003

2005

2007

2009

2011

supravegheri fara referate supravegheri cu referate




Page 116

ca o metodă de lucru cu persoanele care au comis infracţiuni, menţinute în

stare de libertate. Este foarte important ca persoana să conştientizeze că,

supravegherea în comunitate este o alternativă la pedeapsa cu închisoarea,

că are de respectat un program, că trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de

activităţi care îl vor pregăti pentru viaţă într-un mod pozitiv – conform cu

normele acceptate de societate.

De la înfiinţare şi până în prezent, în evidenţa serviciului de probaţiune

s-au înregistrat un număr de 729 de persoane condamnate penal, menţinute

în stare de libertate. Aşa cum se poate observa din studierea diagramei de

mai jos cea mai mare creştere a cazurilor de supraveghere s-a înregistrat în

anul 2011. Comparativ cu această valoare de referinţă în anul 2012 s-a

înregistrat o scădere a numărului de hotărâri prin care instanţa de judecată a

dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Procentual

această scădere este reprezentată de valoarea de 8,54%.

DINAMICA CAZURILOR DE SUPRAVEGHERE

DE LA ÎNFIINŢAREA SERVICIULUI DE PROBA ȚIUNE PÂNĂ ÎN PREZENT

(31.12.2012)

2114

70

53 55

33

6466 67 62

117 107

0

20

40

60

80

100

120

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nr. Persoane




Page 117

Referitor la activitatea de supraveghere, echipa Serviciului de

Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea a lucrat cu un număr de 354 de

persoane condamnate penal. Din graficul de mai jos reiese că, la data de

01.01.2012 în evidenţa serviciului de probaţiune se aflau în evidenţe un

număr de 247 cazuri active, pe parcursul anului s-au înregistrat un număr de

107 cazuri intrate în evidenţă şi au ieşit din evidenţele serviciului 85 de cazuri

de supraveghere. În aceste condiţii la data de 31.12.2012, în evidenţele

serviciului exista un număr de 269 cazuri de supraveghere. Comparativ cu

situaţiile existente, de la înfiinţare şi până în prezent aceasta este cea mai

mare valoare a cazurilor de supraveghere înregistrată în situația persoanelor

condamnate penal aflate în supravegherea serviciului de probaţiune.

DINAMICA RECIDIVEI DE LA ÎNFIIN ŢARE ŞI PÂNĂ ÎN PREZENT

Din studierea graficului de mai sus reiese că recidiva s-a înregistrat

într-un număr de 48 persoane condamnate penal, aflate în supravegherea

serviciului de probaţiune, ceea ce reprezintă un procent de 6%. Chiar dacă în

anul 2012 se observă o creştere a numărului persoanelor care au recidivat,

2435

78112

165166

198226

249254

324354 13

0

10

0

10

0

65

6

03

2

2

0 50 100 150 200 250 300 350

2000 total 0

2002 total 36

2004 total 112

2006 total 166

2008 total 232

2010 total 216

2012 total 354

cazuri active cazuri recidiva




Page 118

procentul mai sus menţionat a scăzut ca urmare a creşterii numărului

situaţiilor în care instanţa de judecată a dispus suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere. În aceste condiţii, la data de 31.12.2011

Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, a înregistrat un

procent de 4% a situaţiilor de recidivă.

Supravegherea versus recidiva în anul 2012

În anul 2012 din totalul de 85 de cazuri de supraveghere ieşite din

evidenţa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, într-un

număr de 51 de cazuri s-a finalizat termenul de încercare, în 8 cazuri s-a

impus transferul cazului la alt serviciu de probaţiune din ţară datorită absenței

competenţei teritoriale. De asemenea, instanţa de judecată a dispus

revocarea măsurii într-un număr de 22 cazuri (3 revocări ca urmare a

nerespectării măsurilor şi/sau obligaţiilor impuse de către instanţa de

judecată, 13 persoane au fost condamnate datorită recidivei pe perioada

96%

4%

total supravegheri2012 = 354

cazuri de recidivă= 13




Page 119

termenului de încercare şi 6 persoane au fost condamnate pentru săvârşirea

unor fapte prevăzute de legea penală, anterior datei intrării în evidenţa

serviciului de probaţiune) iar în două situaţii, datorită concursului de

infracţiuni, s-a dispus anularea sentinţei penale prin care s-a dispus

suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Cazuri de supraveghere închise în 2012

Activitatea de supraveghere constă în monitorizarea şi evaluarea

permanentă a modului în care persoana supravegheată respectă

măsurile/obligaţiile impuse de către instanţa de judecată, modificările apărute

în situaţia sa şi gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite în vederea

diminuării nevoilor criminogene şi reducerea riscului de recidivă. Pe Perioada

anului 2012, consilierii de probaţiune au avut 2468 de întrevederi, din care

2075 cu persoanele supravegheate, iar 393 cu persoane resursă (membrii

familiei, reprezentanţii instituţiilor locale, angajatori, etc.).

9%

3%

6%5% 2%

60%

15%Finalizarea termenului de încercare = 51

Recidiva = 13

Transferarea dosarului la alt serviciu = 8

Revocare ca urmare a nerespectării măsurilor de supraveghere = 3

Revocare şi condamnarea pentru fapte săvârşite anterior datei intrării în evidenţa serviciului = 5

Anularea sentinţei penale = 3

Decesul persoanei = 2




Page 120

Primele sentinţe penale în care instanţa de judecată a impus

persoanelor condamnate, pe lângă respectarea măsurilor de supraveghere şi

obligaţia să execute o activitate neremunerată în folosul comunităţii, au fost

înregistrate în evidenţa Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul

Vrancea, în anul 2003.

SITUAŢIE ACTIVITATE NEREMUNERATĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII

Aşa cum se poate observa şi din studierea graficului de mai sus, din

luna ianuarie 2003 si până la data de 31.12.2012, au fost înregistrate 52 de

cazuri - din care 30 minori şi 22 majori - în care persoana

condamnată/minorul a avut şi obligaţia să desfăşoare o activitate

neremunerată într-o instituţie de interes public.

De asemenea, din graficul de mai sus reiese că, numărul de cazuri a

crescut în anul 2006, an în care în judeţul Vrancea s-a derulat programul pilot

0 0 0

5

1

4

6

87

910

10

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012




Page 121

„Centrul Experimental MFC” – proiect desfăşurat prin colaborarea dintre

Direcţia de Probaţiune din cadrul Ministerului de Justiţie din România cu

Comitetul Naţional de Probaţiune din Olanda, Comitetul Helsinki şi Centrul de

Resurse Juridice. Proiectul îşi propunea dezvoltarea unor standarde şi

instrumente cu privire la activitatea neremunerată în folosul comunităţii, care

să fie aplicate la nivel naţional. Proiectul viza promovarea sancţiunilor

alternative la pedeapsa închisorii, pentru reducerea recidivei şi scăderea

cheltuielilor bugetare aferente detenţiei. De remarcat este scăderea acestor

situaţii în anul 2012, an în care din totalul de 5 minori în cazul cărora s-a

dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate niciun minor nu a avut şi

obligaţia să desfăşoare o activitate neremunerată în cadrul unei instituţii de

interes public.

Prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2008 şi

publicarea Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 1355/C/2008, au fost atinse

obiectivele stabilite în cadrul programului MATRA, respectiv crearea unor

standarde/instrumente de lucru şi diseminarea lor la nivel naţional, crearea

unei reţele comunitare între instituţiile în care este efectuată activitatea

neremunerată în folosul comunităţii, instanţele de judecată şi serviciul de

probaţiune. Menţionăm faptul că, scopul programului – promovarea măsurilor

noncustodiale – se regăseşte în proiectul noului Cod penal.

În vederea implementării procedurii de lucru în cazul unei sancţiuni

însoţită de obligaţia desfăşurării unei activităţi neremunerate în folosul

comunităţii sunt încheiate protocoalele cadru de colaborare cu Primăriile din

Focşani, Odobeşti, Mărăşeşti, Adjud şi Panciu, 39 comune de pe raza

judeţului Vrancea (în special comunele cu o rată de infracţionalitate crescută

şi/sau unde au existat cazuri cu o astfel de obligaţie), o instituţie de

învăţământ şi DGASPC Vrancea.




Page 122

O altă activitate importantă a serviciului de probaţiune este

reprezentată de serviciile de asistenţă şi consiliere; aceste servicii le sunt

oferite persoanelor condamnate penal doar la cererea lor. Scopul consilierii

este centrat pe sprijinirea individului de a lua decizii importante pentru

depăşirea situaţiilor de criză. Percepută ca abilitate individuală, consilierea

ţine şi de achiziţionarea unor abilităţi sociale (asertivitatea, controlul furiei,

etc.), prin ajutarea beneficiarului să corecteze comportamente distructive

anterioare şi să prevină revenirea la vechile tipare comportamentale.

Persoanele condamnate penal menţinute în stare de liberate, care au

solicitat includerea într-un program de asistenţă şi consiliere au beneficiat, de

consiliere individuală şi/sau consiliere de grup, în funcţie de nevoile

criminogene şi sociale identificate în situaţia acestora. În cadrul Serviciului de

Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea, în anul 2012 au fost derulate

următoarele programe de consiliere:

� Programul „Unu la Unu” ( OTO ) - program de consiliere individuală

care îşi propune sprijinirea persoanelor condamnate pentru a învăţa să-

şi rezolve problemele, să stabilească obiective şi să găsească soluţii,

să fie empatici şi flexibili, să-şi dezvolte gândirea orientată spre

consecinţe.

� Programul STOP, „Gânde şte-te şi schimb ă” – program de consiliere

de grup care îşi propune să ajute beneficiarii să analizeze şi să

înţeleagă propriul tipar infracţional, problemele care se leagă de

comiterea faptelor delincvente şi, în acelaşi timp, elaborarea unei

strategii de a evita pe viitor săvârşirea de infracţiuni.

� Programul de grup „Dezvoltarea abilit ăţilor sociale la minori” -

program destinat minorilor care vizează adaptarea acestora la situaţiile

vieţii cotidiene prin sporirea înţelegerii asupra evenimentelor cu care se




Page 123

confruntă, asumarea consecinţelor propriilor acţiuni, interiorizarea

modelelor comportamentale pozitive şi reducerea nivelului de frustrare

în relaţiile cu cei din jur.

� Programul de grup „Dezvoltarea abilit ăţilor sociale la majori” -

program destinat persoanelor condamnate de vârstă majoră, care

constă în instruirea de scurtă durată în vederea readoptării

comportamentului infracţional.

În perioada 2001 - 2012, din totalul de 729 de persoane supravegheate

un număr de 322 de persoane au beneficiat, la cerere, de servicii de

asistenţă şi consiliere. Dinamica procesului de asistenţă şi consiliere pe ani

poate fi observată din studierea graficului de mai jos.

DINAMICA PROCESULUI DE ASISTEN ŢĂ ŞI CONSILIERE

0

18

29

48

18

20

17

56

34

28

19

35

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001




Page 124

Pe perioada anului 2012, un număr de 13 persoane au urmat

programul de consiliere individuală „Unu la Unu” – 4 persoane şi-au dat

acordul să urmeze acest program ca urmare a obligaţiei impusă de către

instanţa de judecată, în timp ce unui număr de 10 persoane li s-au acordat

servicii de consiliere individuală la cererea lor. De asemenea, consilierii de

probaţiune au derulat programul de consiliere de grup „Dezvoltarea

abilit ăţilor sociale la majori” , cu un număr de 9 persoane (în cazul a 7

persoane aceste servicii au fost acordate la cererea lor, iar 2 persoane

condamnate şi-au exprimat acordul ca urmare a obligaţiei impuse de către

instanţa de judecată). În perioada anului 2012, la nivelul serviciului de

probaţiune s-a derulat programul de grup „ Stop, Gânde şte-te şi Schimb ă!”,

grupul fiind format dintr-un număr de 5 persoane condamnate aflate în

supravegherea serviciului. Menţionăm faptul că, aceste persoane au solicitat

includerea lor în acest program, la cererea lor, ca urmare a motivării acestora

pentru schimbare. Referitor la acitivitatea de consiliere, persoanele

condamnate, pe lângă serviciile mai sus menţionate, au beneficiat şi de alte

tipuri de intervenţie – constând în acompanierea şi sprijinirea în vederea

obţinerii unor drepturi legale sau soluţionarea unor nevoi (dobândirea unei

calificări profesionale şi/sau angajarea cu contract de muncă). În acest sens

consilierii de probaţiune, în baza protocoalelor de colaborare existente au

colaborat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Vrancea, Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesinală Vrancea şi

Direcţia de Judeţeană de Tineret şi Sport Vrancea.

Potrivit Legii nr. 211/2004 serviciul de probaţiune acordă gratuit, la

cerere, consiliere psihologică sau alte forme de asistenţă persoanelor care au

fost victime ale unor infracţiuni cu violenţă. În anul 2012 au fost incluse, la




Page 125

cererea lor, în programe de consiliere individuale 2 minori; intervenţie psiho-

socială derulată la sediul serviciului în perioada aprilie – iunie 2012.

Conform prevederilor art. 11 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.

92/2000, aprobată prin Legea nr. 129/2002, personalul Serviciului de

Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea în colaborare cu personalul

specializat în asistenţă şi consiliere din cadrul Penitenciarului Focşani, de la

înfiinţare şi până în prezent, au desfăşurat activităţi de asistenţă şi consiliere

(atât individuală cât şi de grup) cu un număr de 270 persoane aflate în

custodia Penitenciarului Focşani. Dinamica cazurilor de asistenţă şi consiliere

acordate persoanelor private de libertate se poate observa din studierea

graficului de mai jos.

DINAMICA PROCESULUI DE ASISTEN ŢĂ ŞI CONSILIERE ÎN

PENITENCIAR

6

30

30

21

18

12

1

0

81

29

33

9

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

2001




Page 126

Reintegrarea în societate a persoanelor care au comis fapte penale

presupune acordul personal al acestora, asumarea responsabilităţii

consecinţelor propriului comportament prin stoparea comiterii de infracţiuni şi

repararea pagubelor aduse societăţii. Motivaţia beneficiarului va fi pe deplin

valorizată dacă el înţelege scopul şi valoarea muncii care se desfăşoară cu şi

pentru el. În anul 2012, un număr de 9 persoane, organizate într-un grup de

lucru, au urmat programul de consiliere „ Reducerea riscului de recidiv ă

după închisoare ”.

Probaţiune este una din puţinele verigi ale sistemului de justiţie care

permit desfăşurarea unor activităţi prin utilizarea unor persoane din afara

sistemului şi care sunt dispuse să îşi pună la îndemână valorile acumulate în

timp fără a aştepta o contravaloare financiară.

Într-o societate de consum chiar dacă majoritatea membrilor acesteia

sunt orientate către mijloacele financiare, mai există şi persoane care sunt

interesate să câştige experienţă în vederea obţinerii unui serviciu mai bun, să

îşi menţină „în uz” cunoştinţe sau abilităţi pe care altfel nu le foloseşte, să nu

piardă vremea acasă, să facă noi prieteni si cunoştinţe, pentru a fi cu prietenii

care sunt deja voluntari, pentru a învăţa lucruri noi şi a-şi forma deprinderi

utile, pentru a oferi înapoi o parte din ceea ce a primit de la alţii, pentru a se

simţi util, pentru a fi parte a unei organizaţii prestigioase, pentru a testa o

nouă carieră, pentru a realiza ceva, pentru a ameliora comunitatea în care

trăieşte, pentru a lucra cu un anumit grup de persoane, pentru a-şi asuma o

responsabilitate şi pentru a înţelege problemele comunităţii în care trăieşte.

Calităţile unui voluntar care sunt apreciate de instituţiile care apelează

la această mişcare sunt creativitate, idei novatoare, activitate benevolă,

motivare, dorinţa de a-i ajuta pe alţii, interes faţă de diferite domenii,

deschidere, independenţa, cunoştinţe.




Page 127

Legislaţia română a stabilit normele de derulare a activităţii de

voluntariat prin Legea nr. 339/17.07.2006 pentru modificarea şi completarea

Legii voluntariatului nr. 195/2001.

Astfel că în anul 2012 la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul

Vrancea au desfăşurat activitatea de voluntariat un număr de 14 persoane,

care sunt licenţiate în drept, psihologie şi asistenţă socială, aceştia fiind

împărţiţi pe două serii care au avut o întindere în timp de şase luni pentru

majoritatea lor; iar o parte din aceştia şi-au manifestat interesul ca perioada

de voluntariat să fie prelungită, fapt care a fost în avantajul atât a lor, cât şi a

sistemului de probaţiune.

Voluntarii au oferit, serviciului de probaţiune, sprijinul prin derularea de

activităţi de arhivare a documentelor serviciului, însoţirea persoanelor

condamnate care beneficiază de asistenţă şi consiliere la diferite instituţii

care sunt parteneri ai serviciului de probaţiune, oferirea de informaţii cu

privire la modul de întocmire a unui curriculum vitae şi a scrisorilor de intenţie

în vederea accesării unui loc de muncă, etc.

La rândul său, serviciul de probaţiune le-a oferit acestor persoane o

perioadă de pregătire teoretică, cu consilierul de probaţiune desemnat ca

supervizor de practică, în care le-au fost transmise informaţii din domeniile

drept penal, drept procesual penal, criminologie, psihologie, asistenţă socială

şi sociologie, care au avut ca finalitate cunoaşterea de către cei interesaţi a

reglementărilor naţionale privind probaţiunea şi protecţia victimelor, a

valorilor, principiilor şi competenţelor profesionale în probaţiune, a

principalelor teorii etiologice ale devianţei şi crimei, a modului de întocmire a

referatului de evaluare, a modalităţii de supraveghere în comunitate, a

asistării persoanelor condamnate, a interviului motivaţional şi modelării pro-

sociale. După parcurgerea acestei etape voluntarii au fost repartizaţi la câte




Page 128

un consilier de probaţiune care le-a făcut cunoscut aspecte practice din

probaţiune prin participarea voluntarului la desfăşurarea de diferite activităţi

profesionale atât în cadrul serviciului de probaţiune, cât şi în teritoriu.

Misiunea activităţii de voluntariat este îmbunătăţirea serviciilor pentru

comunitate prin implicarea comunităţii.

Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea pe lângă

activitatea de voluntariat a desfăşurat şi activitatea de practică cu auditori de

justiţie şi studenţi ai facultăţilor cu care fie serviciul, fie direcţia de profil din

Ministerul Justiţiei, au încheiate convenţii de practică.

Din întâlnirea serviciului de probaţiune cu persoanele care au

desfăşurat activitatea de voluntariat fiecare dintre aceste părţi au avut de

câştigat ca urmare a oferirii, de către fiecare, de servicii necesare atât unei

mai bune funcţionării a organizaţiei, cât şi a formării unei imagini netrunchiate

despre modalitatea de funcţionare a unei instituţii care face parte din sistemul

execuţional şi a persoanelor care au intrat în contact cu legea penală.

Pe parcursul anului 2012 activitatea Serviciului de Probaţiune de pe

lângă Tribunalul Vrancea a fost reflectată în mass-media locală prin

publicarea de informaţii cu privire la principalele evenimente şi acţiuni ale

serviciului.

Analizând retrospectiv modul în care activitatea serviciului de

probațiune a fost reflectată în mass-media locală, apreciem că acest lucru s-a

realizat în mod obiectiv,

Pe parcursul anului 2012, Serviciul de Probaţiune de pe lângă

Tribunalul Vrancea a comunicat prin intermediul mass-mediei locale cu

diferite categorii de public în vederea construirii şi menţinerii încrederii

comunităţii în Serviciul de Probaţiune în particular şi în Sistemul Judiciar

Penal în general.




Page 129

CAPITOLUL VI CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE INREGISTRATE,

VULNERABILITATILE IDENTIFICATE SI MASURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

Sintetizând rezultatele acestei analize, se pot identifica unele puncte

tari sau atuuri în activitatea instanţelor din raza Tribunalului Vrancea, menite

să asigure premisele unei activităţi eficiente, paralel cu identificarea şi

înlăturarea deficienţelor. Ne referim, în acest sens, la rezultatele bune

obţinute de către instanţe în activitatea de judecată, şi la adoptarea unei

relaţii noi între instanţa de judecată şi justiţiabil, bazată pe deschidere,

informare, transparenţă şi interes în cunoaşterea percepţiei asupra calităţii

actului de justiţie înfăptuit de Tribunalul Vrancea.

Avem în vedere, atât activitatea judecătorilor, cât şi pe cea a

personalului auxiliar, care s-au străduit să facă faţă unui volum mare de

activitate, unor lipsuri materiale şi unor condiţii improprii de desfăşurare a

acesteia, cel puţin în prima jumătate a anului.

Mai mult, indicele de casare obţinut de Tribunalul Vrancea în anul

2012, de doar 5,24% reflectă calitatea activităţii desfăşurate, cu efecte

directe în creşterea gradului de încredere a justiţiabililor faţă de actul de

justiţie.

Cu toate acestea, se menţin anumite deficiente în activitatea instanţei,

care însă nu au un impact covârşitor asupra activităţii prestate de către

întregul corp de magistraţi şi personal auxiliar, fiecare dintre noi cunoaştem




Page 130

aceste deficienţe, rămânând la latitudinea noastră şi a efortului personal de a

îndepărta carenţele semnalate şi a îmbunătăţi astfel pe ansamblu activitatea

instanţei.

Nu este de neglijat deficitul de resurse umane, atât judecători cât şi

personal auxiliar, la toate instanţele arondate Tribunalului Vrancea, alocarea

insuficientă şi în etape a resurselor materiale, lipsa de spaţiu la arhive, in

special la arhiva pentru cauze de insolventa a Tribunalul Vrancea.

În schema de personal a Tribunalului există o singură funcţie de grefier

registrator, unul dintre cei 6 grefierii arhivari a fost desemnat prin ordin de

serviciu să îndeplinească atribuţiile de grefier registrator la Compartimentul

Registratura al Tribunalului Vrancea – Secţia a II-a civilă, de contencios

administrativ şi fiscal.

Însă, date fiind condiţiile restrictive în privinţa atragerii de personal în

sistem - restricţiile bugetare nu permit completarea schemei -, până la

suplimentarea schemei de personal se impune o regândire a funcţionalităţii

resurselor umane existente, prin redistribuirea pe compartimente a

personalului, cât şi a reconsiderării sarcinilor personalului auxiliar pe fiecare

funcţie şi angajat.

Practica judiciară neunitară a instanţelor, existentă şi la nivelul

Tribunalului Vrancea, este de natură a determina scăderea credibilităţii

actului de justiţie, din punctul de vedere al justiţiabililor, aceasta apărând ca

un tratament inechitabil, discriminatoriu. Un important demers în acest sens îl

constituie luarea măsurilor pentru asigurarea unei practici judiciare unitare,

prin organizarea de întâlniri periodice pentru discutarea problemelor

controversate de practică judiciară şi de exprimare a unor puncte de vedere

motivate.




Page 131

Cerinţa „termenului rezonabil” în care orice persoana are dreptul să fie

judecată constituie o garanţie de ordin general înscrisă în art. 6 paragraful 1

al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind consacrat astfel principiul

celerităţii procedurilor judiciare.

Prin impunerea respectării unui „termen rezonabil” pentru înfăptuirea

actului de justiţie, Convenţia subliniază importanta faptului că justiţia trebuie

să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi

credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor

sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.

În ce priveste durata procedurilor judiciare, la nivelul Tribunalului

Vrancea se poate constata existenţa unui număr de dosare mai vechi de 6

luni şi, respectiv, 1 an, cauzată de o aplicare mai puţin riguroasă a normelor

de procedură privind sancţionarea faptelor care împiedică desfăşurarea în

bune condiţii a proceselor, inclusiv întârzierea nejustificată a solutionării

cauzelor.

Trebuie menţionată şi contribuţia negativă a condiţiilor de lucru absolut

improprii în care personalul acestor instanţe şi-a desfăşurat activitatea în

prima parte a anului, până la mutarea în noul sediu, acestea afectând nu

numai calitatea lucrărilor realizate, dar şi motivaţia personalului şi nu în

ultimul rând, sănătatea acestuia.

În anul 2013 este absolut necesară demarerea şi efectuarea lucrărilor

de reparaţii capitale la sediul Judecătoriei Adjud.

Asa cum s-a mentionat, urmează ca în cel mai scurt timp să fie iniţiate

demersurile pentru aprobarea notei de fundamentare în vederea construirii

noului Palat al Justiţiei, cât şi pentru întocmirea studiilor necesare începerii

lucrărilor ( studii hidrogeotehnice, de prefezabilitate etc.). Ca si urgenta, se va




Page 132

avea in vedere in anul 2013, in primul rand, ingradirea terenului situat pe Str.

Lupeni, pentru a fi respectate normele privind protectia mediului.

Informatizarea şi dotarea instanţelor cu echipamente IT este o altă

direcţie de natură să asigure îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru

personalul din cadrul instanţelor, dar şi creşterea transparenţei actului de

justiţie.

În anul 2011, a fost achiziţionat programul Legislativ Eurolex privind

evidenţa în paralel a articolelor din noul cod civil cu vechiul cod civil. Într-un

interval scurt de timp va fi achiziţionat întregul pachet legislativ

Legislatie&jurisprudenţă naţională, Legislatie&jurisprudenţă comunitară - cu

conexare între bazele de date direct pe articole şi Norme de drept penal

comunitar, sinteze de presa juridica, funcţionând în continuare si programul

legislativ Legis.

În contextul reformării sistemului judiciar, misiunea Tribunalului

Vrancea trebuie să fie, în mod evident, orientată spre direcţiile de acţiune ce

ghidează întreg sistemul, cu precădere urmărindu-se ca scopuri:

Orientarea spre justiţiabil;

Construirea unei culturi a muncii performante;

Organizarea mai eficientă a activităţii Tribunalului şi a instanţelor

arondate;

Dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu factorii (instituţii,

persoane) implicaţi în înfăptuirea actului de justiţie.

Numai atunci când sensul dictonului ”nu este suficient să se facă

dreptate, ci este necesar să se şi vadă că se face dreptate” va fi înţeles şi

acceptat din interiorul sistemului ca fiind scopul final al actului de justiţie, va

funcţiona eficient mecanismul Transparenţă = corectitudine = încredere =

dreptate.




Page 133

Drept urmare, funcţionarea acestui mecanism prin cele 4 elemente, se

va constitui într-o veritabilă provocare managerială şi pentru anul 2013, în

domeniul responsabilităţii publice a Tribunalului Vrancea, sub aspectul

capacităţii luării unor decizii optime, în scopul perfecţionării posibilităţilor de

comunicare şi pentru a forma o percepţie corectă asupra activităţii sale şi a

instanţelor arondate.

Preşedinte,

Judecator dr.Costica Dita

Date post:	10-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	42 times
Download:	0 times

BILANTUL DE ACTIVITATE AL TRIBUNALULUI...

Documents